You are on page 1of 11

UNIVERSITATEA “STEFAN CEL MARE” SUCEAVA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SI ADMINISTRATIE
PUBLICA

APLICATIE LA STATISTICA

STUDENT:Negru Cristina-Andreea
AMS, ID, AN III

4. persoane 15 20 35 20 10 100 Cerinte: 1.Aplicatie Distributia dupa varsta a personalului unei retele comerciale este prezentata in tabelul urmator: Grupe de variatie dupa varsta -aniSub 25 25-35 35-45 45-55 Peste 55 TOTAL Nr. 2. Sa se reprezinte graphic seria folosind histograma si poligonul frecventelor Sa se determine si sa se interpreteze indicatorii de frevente Sa se determine si sa se analizeze indicatorii tendintei central Sa se determine si sa se analizeze indicatorii asimetriei . 3.

pers.Gr. Sub 25 25-35 35-45 45-55 Peste 55 15 20 35 20 10 100 Total * 20 30 40 50 60 300 600 1400 1000 600 -280 -570 -1360 -950 -540 3900 45 40 35 30 25 20 15 10 0 20 25 30 35 40 45 50 55 Reprezentarea grafica a distributiei nr.de persoane prin histograma si poligonul frecventelor .de var.varsta -ani- Nr.

Indicatorii tendintei centrale: Media aritmetica n x x n i 1 n i n i 1 i Modul i Modul are avantajul de a fi determinat foarte rapid şi are semnificaţie directă. unde: . ca interval corespunzător unităţii mediane o se aplică formula de calcul a medianei: Me  x 0  d  U Me  Na n Me . o se calculează unitatea mediană: U Me   ni 2 . mediana se obţine prin calcul parcurgând următoarele etape: o se determină şirul frecvenţelor cumulate Ni. Se utilizează pentru a obţine o primă estimare a valorii centrale a unei distribuţii. Mo  x 0  d  1 1   2 Mediana -când caracteristica se prezintă sub formă de intervale de variaţie. simplă. o se identifică locul unităţii mediane pe şirul frecvenţelor cumulate. o se află intervalul median. ca fiind un nivel egal sau mai mare decât aceasta.

d = mărimea intervalului median. Quartilele Sunt în număr de trei şi împart efectivul colectivităţii în patru părţi egale. zece sau o sută de părţi egale. centile. decile. Pe cale grafică mediana se determină ca şi în situaţia precedentă cu ajutorul curbei frecvenţelor cumulate.x0 = limita inferioară a intervalului median. Sunt valori ale caracteristicii care împart seria într-un număr de grupe cu efective egale. Quantilele Quantilele sunt mărimi medii de poziţie din sistemul medianei. Quantilele se folosesc în calculul unor indicatori ai dispersiei. Se determină astfel: Q1  x 0  d  U Q1  Na n Q1 Q2  x0  d  U Q 2  Na n Q2 Q3  x 0  d  U Q 3  Na n Q3 . numite quartile. Quantilele folosite în mod obişnuit sunt cele care împart colectivitatea în patru. nMe = frecvenţa reală a intervalului median. Na = frecvenţa cumulată anterioară intervalului median.

U Q 3  3 n i 4 -se caută locul unităţilor quartilice pe şirul frecvenţelor cumulate. -se aplică formula. UQ1.x0 = limita inferioară a intervalului quattilic. -se calculează unităţile quartilice după relaţiile: U Q1  n . Quartilele se pot obţine şi pe cale grafică cu ajutorul curbei frecvenţelor cumulate. -se identifică intervalele quartilice ca fiind intervalele corespunzătoare unităţilor quartilice. Se determină în mod asemănător medianei şi quartilelor. nQ2. Na = frecvenţa cumulată anterioară intervalului quartilic. UQ3 = unităţile quartilice. Pentru determinarea quartilelor se procedează astfel: -se determină şirul frecvenţelor cumulate Ni. UQ2. asemănător medianei. nQ1. d = mărimea intervalului quartilic. i 4 U Q2  2 n i 4  n 2 i  U Me . Decilele Sunt în număr de 9 şi împart efectivul colectivităţii în 10 părţi egale. nQ3 = frecvenţele reale ale intervalului quartilic. după relaţiile: D1  x 0  d  U D1  Na n D1 .

D2  x0  d  U D 2  Na n D2  D5 = Me = Q2  D9  x 0  d  U D 9  Na n D9 U D1  n U D2  2 n i  9 n i . Mediala . Se determină asemănător celorlalte mărimi medii de poziţie din sistemul medianei. i 10 10 n i 5  U D9  10 Centilele Sunt în număr de 99 şi împart efectivul colectivităţii în 100 părţi egale.

UMl = unitatea medială. mediala se determină tot prin calcul şi grafic.În cazul seriilor cu frecvenţe şi caracteristica sub formă de intervale de variaţie. Prin calcul se parcurg operaţiile: -se determină produsele xini . d = mărimea intervalului medial. notate cu Li. Indicatorii de asimetrie dau informaţii asupra modului de repartizare a frecvenţelor de o parte sau alta a valorii centrale a unei serii. -se caută locul unităţii mediale pe şirul Li. -se determină unitatea medială conform relaţiei: U Ml   xini 2 . ca fiind intervalul caracteristicii corespunzător unităţii mediale. -se calculează şirul produselor x i n i cumulate. alegând un nivel egal sau mai mare decât acesta. . unde: x i n i Ml x0 = limita inferioară a intervalului medial. x i n iMl = produsul xini corespunzător intervalului medial. -se aplică formula medialei: Ml  x 0  d  U Ml  La . Asimetria reprezintă o deviaţie de la forma simetrică de distribuţie. -se identifică intervalul medial. La = produsul cumulat anterioar intervalului medial.

As  x  Mo As  0 . se foloseşte coeficientul de asimetrie Yule (Cay). x  Mo . asimetrie pozitivă. As  0 . Pentru valori în afara acestui interval se consideră că distribuţiile respective sunt puternic asimetrice. k as  x  Mo  Dacă kas =0. cu extinderea frecvenţelor spre stânga.3). Asupra asimetriei influenţează şi celelalte mărimi medii de poziţie. cu extinderea frecvenţelor spre dreapta. cât şi pentru aprecierea semnificaţiei indicatorilor tendinţei centrale. x  Mo . O primă imagine asupra gradului de asimetrie (As) al unei distribuţii o putem face comparând media ei asimetrică cu modul.În literatura de specialitate s-au propus mai mulţi indicatori pentru măsurarea gradului de asimetrie al distribuţiilor. de asimetrie trebuie să ia valori cuprinse în intervalul (-0. În mărimi relative se utilizează coeficientul de asimetrie a lui Pearson (kas). distribuţie simetrică Dacă kas >0. Informaţiile pe care le oferă coef. Pentru a ţine seama şi de influenţa quartilelor. x  Mo . distribuţie asimetrică spre dreapta Dacă kas <0. . coef. 0. mai ales pentru x. de asimetrie sunt foarte utile atât pentru aprecierea tipului distribuţiilor. Pentru seriile moderat asimetrice. x  Mo . x  Mo . distribuţie asimetrică spre stânga. asimetrie negativă.3 .

Yule. de asimetrie Pearson: k as  x  Mo  n x x n i 1 n i n i 1 i i Mo  x0  d  1 1   2      x  x n 2 2 i  ni i i i q q 2 1 Coef. Coef. la suma acestora. unde: q2 = Q3 – Me q1 = Me – Q1.1 .Cay  q 2  q1 q 2  q1 . atunci distribuţia este moderat atunci distribuţia este pronunţat asimetrică. se raportează diferenţa dintre abaterile celor două quartile extreme de la mediană. iar dcaă depăşesc  0. Q1  x 0  d  U Q1  Na n Q1 .1 . de asimetrie Yule: Cay  q  q q2 = Q3 – Me 2 1 q1 = Me – Q1. În cazul coef.  0. Dacă valorile Cay se apropie de asimetrică.

Me  x0  d  Q3  x 0  d  U Me  Na n Me U Q 3  Na nQ 3 q2 = Q3 – Me q1 = Me – Q1 Cay  q 2  q1 q 2  q1 .