CURS 1

ELEMENTE INTRODUCTIVE
Construciile sunt produse imobiliare care se folosesc acolo unde au fost create fiind legate
direct de terenul pe care sunt amplasate.
Rolul construciilor este de a crea un mediu artificial de condiii optime pentru adpostirea
oamenilor i activitilor umane.
Mediul natural reprezint condiiile climatice diferite de la o zon la alta n timp ce mediul
artificial realizat n spaiul construit se caracterizeaz prin parametrii specifici determinai de
metabolismul uman respectiv de specificul diferitilor utilizator (oameni, animale, plante, materiale)
implicai n activitatea uman
ALCATUIREA GENERAL A CONSTRUCIILOR
PRILE PRINCIPALE ALE CLDIRILOR:
1. Infrastructura.
Aceasta parte este situat sub cota 0,00.
Elementele unei infrastructuri :
- fundaiile
- Elementele constructive ale subsolului
o Pereii de subsol
o Izolaiile subsolului
Izolaie hidrofug , planeu peste subsol, perei despritori
neportani adic fr rol de rezisten, utilizai pentru
compartimentarea pe orizontal a subsolului
Izolaie termic
2. Cota 0,00 = cota pardoselii finite a parterului
3. Suprastructura
Cuprinde toate elementele constructive de rezisten (portante) respectiv neportante
Elementele de rezisten pentru suprastructura:
- Perei de rezisten sau perei portani (n cazul structurilor de zidrie)
- Stlpi
- Grinzi sau rigle de cadre (n cazul structurii pe cadre din beton armat)
- Planeele dintre nivele
- Acoperiurile
- Scrile
Elementele neportante pentru suprastructur:
- Perei despritori
- Ghene de ventilaie
- Ghene pentru instalaii de ap-canal
- Tmplrii (usi i ferestre)
- nvelitoarea acoperiului
Suprastructura se realizeaz din elemente care au rol de a crea spaiile necesare
desfurrii proceselor tehnologice si funcionale, spaiul construit fiind delimitat n plan
orizontal n ncperi de ctre perei, iar n plan vertical n nivele de ctre plansee.
1

C.T.A. Cota
Terenului
Amenajat
C.S. Cota
Subsolului
C.F. Cota de
Fundare

Pereii de pe conturul cldirii prevzui cu ferestre se numesc perei exteriori sau de

inchidere i sunt elemente de anvelop.
Pereii interiori n cadrul fiecrui nivel pot fi portani sau neportani i se numesc perei de
compartimentare. Pereii de compartimentare pot fi portani i/sau neportani.
n cazul existenei subsolurilor primul planseu se numete planeu peste subsol, iar ultimul
planeu se numete planeu de pod, urmnd ca planeele dintre nivelele intermediare s se
numeasc planeu nivel curent.
Planeele mpart cldirea pe vertical n mai multe niveluri. Astfel obinem cldiri cu
diferite regimuri de nlime . Numerotarea nivelurilor se face de jos n sus.
n cazul cldirilor fr subsol avem P+n
n cazul cldirilor cu subsol avem S+P+n. unde n reprezint numrul de etaje
Circulaia pe vertical ntre niveluri se realizeaz prin intermediul scrilor. La cldirile civile
(de locuit, administrative) cu peste 4 etaje se prevd obligatoriu lifturi (ascensoare). La cldirile
industriale, prevederea lifturilor este determinat de procesele tehnologice, indiferent de numrul de
nivele.
La unele cldiri etajate se prevd la parter spaii mari care necesit nlimi mai mari dect
nivelul curent , de exemplu un hol. n multe situaii, aceste spaii se dezvolt numai pe o anumit
portiune a parterului, iar pe poriunea rmas se prevede un etaj parial care se numete mezanin.
Acoperiul
Este elementul realizat la partea superioar a cladirilor i poate fi acoperi cu pod sau
acoperi tip teres. Terasele pot fi circulabile sau necirculabile.

Curs 2.
Elemente de structur
Elementele structurale
Fiecare element structural preia ce i revine n funcie de poziia lui concret n cldire,
ncrcri ce sunt transmise altor elemente de rezisten prin intermediul reazemelor.

Fundaiile
au rol de a transmite ncrcrile ce i revin din structur terenului bun de fundare.
Grinzile
sunt elemente orizontale, uneori nclinate de form liniar, lungimea lor fiind mai mare n
comparaie cu dimensiunile seciunilor transversale;
sunt acionate de ncrcri verticale perpendiculare pe axa neutr.

Stlpii
sunt elemente verticale liniare, uneori nclinate i sunt acionate de ncrcrile verticale sau
excentrice;
eventual pot fi acionate i de ncrcri orizontale cum ar fi vntul sau seismul.

Plcile
sunt elemente orizontale, uneori nclinate de form plan (grosimea este mai mic n
comparaie cu celelalte 2 dimensiuni din plan);
sunt acionate de obicei cu ncrcri verticale perpendiculare pe planul median.

Diafragmele
reprezint element de plac vertical i sunt acionate de ncrcri acionate de ncrcri
situale n planul lor median;

Grinzi cu zbrele
se mai numesc ferme, i sunt elemente structurale alctuite din elemente de tip baz prinse n
noduri articulate;
se caracterizeaz prin deschideri mari a grinzilor;
sunt utilizate n general la structuri de acoperiuri.

Arcele
sunt elemente curbe utilizate pentru construcii cu deschidere mare.

Cablurile
sunt elemente liniare flexibile;
preiau numai eforturi de ntindere;
utilizare: structuri de acoperiuri cu deschidere foarte mare.

Scrile
sunt elemente structurale cu forme diferite n funcie de forma n plan i forma constructiv;
au o contribuie mai puin nsemnat n ansamblul structural.

Reelele reticulare
sunt structuri formate din bare articulate n noduri i care formeaz n ansamblu o structur
spaial;
Exemplu: cupola geodezic sau structur spaial planar.

Cadrele din beton armat

sunt structuri spaiale alctuite din bare i anume grinzi i stlpi care se ntlnesc n noduri;
n funci de modul de rezolvare a nodului rezolvm cadrele :
o noduri rigide (ncastrri)
o noduri articulate.

Elemente nestructurale ntlnite n construcii

- aceste elemente au rol de a realiza confortul adecvat n spaiile construite n conformitate cu
specificul proceselor;
- n funcie de rolul funcional elementele nestructurale pot fi :
o de compartimentare
o de nchidere
o de izolare i etanare
o de finisaj
o elemente de instalaii.
Reazeme n construcii
-

n construcii exist 3 tipuri de reazeme.

1. Rezemul simplu rezemat

- are o singur legtur cu elementul pe care reazem;
- este mpiedicat deplasare pe vertical.

2. Reazemul articulat
- este mpiedicat deplasarea pe vertical;
- este mpiedicat deplasarea de orizontal;
- rotirea este liber.

3. Reazemul ncastrat
- este mpiedicat deplasarea pe vertical;
- este mpiedicat deplasare pe orizontal;
- este mpiedicat rotirea.

Grind
simplu
rezemat

Grind
ncastrat

Curs 3.
Cota 0.00
Cota 0.00 = cota pardoselii finite a parterului
S se stabileasc cota 0.00 pentru o cldire de locuit situat pe un teren aproximativ neted.
Nu exist cote absolute n teren.

Casa are regim de nlime S+P+E cu funciunea de spltorie la subsol cu du i wc.

trebuie s ridicm cota 0.00

procedez invers de la cota canalizrii caminului de jos n sus

n vederea stabilirii cotei 0.00 se vor avea n vedere urmtoarele criterii i aspecte:
1. cote teren natural (CTN) al amplasamentului n studiu de fa de cotele drumului existent;
2. existena utilitilor stradale (canal menajer, canal pluvual);
3. regimul de nlime al cldirii i funciunile din cldire la primul nivel;
4. natura materialelor folosite pentru canalizare menajer n incint;
5. tipul construciei proiectate i arhitectura cldirii ( acces principal).
Stabilirea cotei definitive 0.00 la exemplul de mai sus cu observaia c natura materialului pentru
canalizarea n incint este tub PVC cu diametrul 12.

Concluzie
Din cauza faptului c subsolul nu se poate realiza faptic numai parterul se va putea racorda
la canalizarea menajer
Propunerea pentru a evita 16 trepte din curte este s se execute cldirea fr subsol cota
0.00 = 100,49 - minim
cota 0.00 = CTN+ x cm (n cote relative) cota 0.00 = 100,70

CURS 4
FUNDATIA
- este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul si transmite
acestuia toate elementele care actioneaza constructia.
- normativul care reglementeaza proiectarea fundatiilor directe se regaseste in monitorul
oficial al Romaniei din NP 117 2004
- pentru proiectarea fundatiilor este nevoie a se comanda un studiu geotehnic.
= 250 kPa (=2,5 daN/cm) , valoarea de baza
si
CLASIFICAREA FUNDATIILOR:
1) Dupa adancimea de fundare adancimea la care se gaseste terenul bun de fundare
a. Fundatii de suprafata, de mica adancime sau fundatii directe
b. F
u
n
d
a
t
i
i
de adancime sau fundatii indirecte
2) Dupa modul de executie fata de nivelul apelor subterane
a. Executate deasupra apelor freatice executate in uscat
b. Executate sub nivelul apelor freatice axecutate sub apa
3) Dupa materialele folosite intalnim
a. Fundatii rigide se comporta bine la compresiune
b. Fundatii elastice pot prelua si eforturi de intindere in talpa fundatiei
4) Dupa forma in plan a fundatiilor
a. Fundatii continue, sub ziduri recomandate la structurile pe zidarie portanta
b. Fundatii izolate in plan au forma dreptunghiulara si sunt recomandate la
structuri pe cadre din beton armat
c. Fundatii continue sub stalpi talpi armate
d. Fundatii pe retele incrucisate de grinzi sau talpi incruzisate recomandate la
structurile pe cadre din beton armat
e. Fundatii de tip radier general cladirile turn pe cadre de beton armat, o placa
groasa de 50 80cm sub toata cladirea din care pornesc stalpii; structuri pe
diafragme
f. Dupa tehnologia de executie
i. Fundatii executate monolit, la fata locului, pe santier
ii. Fundatii prefabricate, fundatii de tip pahar
ALEGEREA TIPULUI DE FUNDATIE
- Se face in urma unei analize tehnico-economice a structurii de rezistenta in ansamblu.
- Tipul de fundatie, adancimea de fundare se vor face tinandu-se seama de urmatoarele
elemente:
o Conditii climatice adancimea minima de inghet
o Conditii de stabilitate generala a amplasamentului
1

o Adancimile, natura, grosimile si caracteristicile fizio-mecanice ale starturilor

de pamant de sub talpa fundatiei determinate cu ajutorul studiilor geotehnice
o Conditii hidrologice ale terenului: existenta apelor subterane, agresivitatea
chimica a apelor subterane
o Gradul de importanta a cladirii
o Seismicitatea regiunii
FUNDATII RIGIDE
- Dupa modelul de transmitere si de preluare a incarcarilor si a elementelor de rezistenta
ale structurii fundatiilor rigide se pot executa in doua moduri:
Fundatii rigide continue sub ziduri se preteaza pentru structura din zidarie portanta
- Se executa din beton simplu fara armatura, beton
ciclopian sau zidarie din piatra naturala sau zidarie din
caramida.
- Clasa de beton pentru aceste fundatii este de C
- Dupa forma in sectiune pot fi:
Fundatii rigide continue cu sectiune dreptunghiulara

STRATURI:
- Teren natural
- Umplutura
- Strat
pentru
ruperea
capilaritatii

pietris 15 cm
- Folie PVC
- Bloc de beton
armat C

6/20 cm OB37
(S235)

STABILIREA ADANCIMII MINIME A FUNDATIEI RIGIDE CONTINUE

- Adancimea minima de inghet
o Se calculeaza de la CTA (cota teren amenajat)
o Pentru Oradea
= 80 cm + 10 cm = 90 cm
- Adancimea terenului bun de fundare conform studiului geotehnic in care ne incastram
minim 20 cm din fundatia noastra.
2

CURS 5
FUNDATII CONTINUE, RIGIDE LA CLADIRI CU SUBSOL

DETALIU A:
- pardoseala finita la subsol 5 cm grosime
- placa de beton slab armat C
10 cm grosime (placa de subsol)
- strat de protectie a hidroizolatiei din mortar M100-T 3 cm grosime
- strat hidroizolatie 2 membrane bituminoase 1,5 2 cm grosime
- amorsaj, bitum taiat
- strat suport hidroizolatie, sapa de mortar M100-T 3 cm grosime
- folie polietilena
- strat de rupere a capilaritatii pietris 10 15 cm grosime
- teren natural
DETALIU B:
- pardoseala finita propriu-zisa la parter
- placa de beton armat de clasa minim C
grosime minim 13 cm daca cladirea
are structura pe zidarie portanta conform CR 06
- termoizolatiile pot fi de 2 feluri:
termoizolatii rigide = BCA, placi rigide poliuretan
termoizolatii elastice = polistiren expandat
- strat termoizolant grosimea stratului se calculeaza pentru elementul de anvelopa
- tencuiala intrados de 2 2,5 cm grosime, executat din mortar M25-T sau M10-T
DETALIU C:
- umplutura din starturi generale din pamant sapat
- protectie a hidroizolatiei din caramida plina presata de
- hidroizolatie propriu-zisa cu 2 membrane bituminoase 1,6 2 cm grosime
- strat de amorsare cu bitum taiat
- strat suport hidroizolatie, tencuiala 2 2,5 cm grosime
- perete de subsol din beton armat clasa
25 cm grosime
- tencuiala exterioara din mortar M25-T sau M10-T 2 2,5 cm grosime
DETALIU D:
- un dop de bitum
- trotuar de garda
- strat de rupere a capilaritatii
- teren natural
1

CURS 6
TIPURI DE FUNDATII RIGIDE
1) dreptunghiulare
2) evazate
3) in trepte

Structurile prezentate mai sus sunt recomdate sa se foloseasca numai la structuri pe

zidarie portanta.

FUNDATII RIGIDE IZOLATE

- Se folosesc la structurile pe cadre din beton armat astfel incat fiecare stalp sa se
rezeme pe acesta fundatie izolata.
CT = cadru transversal
CL = cadru longitudinal

Sectiune transversala

Alcatuirea fundatiei izolate rigide:

1. Cuzinet
2. Bloc de beton simplu
-

Rolul cuzinetului
de a prelua
momentul de incastrare

Recomandari:
o pentru fundatia izolata cu bloc de beton rigid intr-o singura treapta se
recomanda ca
o pentru fundatiile cu beton rigid in 2 sau 3 trepte

FUNDATII CONTINUE SUB SIRURI DE STALPI

- fac parte din categoria fundatiilor elastice, adica avem armatura.
FUNDATII ELASTICE
- fundatii elastice continue : se folosesc la structuri pe zidarie portanta si fundatii pe
structuri din diafragme de beton armat.
o Tipuri de fundatii continue elastice
dreptunghiulare
obelism

fundatii izolate elastice

o se folosesc la structuri pe cadre din beton armat care transmit momente
importante de incastrare si nu se poate adapta functia izolata rigida.
o Tipuri :
dreptunghiulare
obelism
2

 tip pahar se folosesc numai daca stalpii sunt prefabricati

MOD DE PREZENTARE A PLANURILOR DE FUNDATIE LA DIFERITE TIPURI DE

FUNDATIE:
1) FUNDATIA RIGIDA CONTINUA

2) FUNDATIA
IZOLATA

RIGIDA

CURS 7
Fundatii de tip radier general
- se preteaza in general pentru constructiile inalte, atat constructii civile cat si industriale
si agricole (ex: bloc de locuire de tip turn, cosuri de fum, buncare, silozuri de cereale).
- radierul se compune dintr-o placa groasa, grosimea acestei placi 20 cm.

- TIPURI DE RADIERE GENERALE:

1) Radier general de tip placa (dala) groasa
2) Dala groasa cu retele de grinzi cu structuri de tip cadre din beton armat

3) Radier general de tip placa groasa cu capitel se recomanda a se folosi la rezervoare

de inmagazinare apa.

FUNDAREA LA ROSTURI DE TASARE, RESPECTIV FUNDAREA LANGA

CLADIRI EXISTENTE
-latimea
rostului

minim 4 cm
-rostul trebuie tratat astfel
umplut cu materiale
poroase,
ex:
PFL,
polistiren, poliuretan rigid
= materiale ce nu se
distrug in timp.
1

FUNDATII LA PERETI DESPARTITORI

1. armatura suplimentara

2. ingrosarea pardoselii

FUNDATIILE TREBUIE SA RESPECTE URMATOARELE CONDITII:

1. realizarea de elemente de legatura intre fundatiile peretilor structurali
2. lungimea fundatiilor fara legatura pe directie transversala nu trebuie sa
depasesca 6 m
3. fundatiile peretilor sa urmeze contururi inchise

CURS 8
PERETI codul de proiectare pentru zidarie
Definitie peretii sunt elemente de constructie verticale, plane sau curbe, care in ansamblul
unei cladiri pot indeplini urmatoarele roluri:
de rezistenta
de contravantuire
de umplutura
si pot avea functia : de inchidere si de compartimentare.
Clasificarea peretilor:
- dupa rolul indeplinit in ansamblul constructiei
- dupa natura materialelor din care se executa
- dupa modul de alcatuire constructiva
1) Clasificarea dupa rolul indeplinit in ansamblul unei cladiri
1. pereti portanti sau de rezistenta
2. pereti autoportanti si de contravantuire
3. peretu purtati sau de umplutura
1 perete portant sau de rezistenta
exterior (perete de inchidere)
2 perete portant interior (perete de
compartimentare)
3 pereti purtati, neportanti cu functia
de compartimentare

Structura pe cadre din beton

armat :
4 perete purtat, esterior, de
inchidere;
5 perete purtat, interior sau
de comparimentare fara
a fi perete de rezistenta
incarcarile le preiau
grinzile de cadru;
6 pereti purtati, usori sau de
compartimentare

interiori.
PERETII PORTANTI
sau de rezistenta preiau incarcarile veticale gravitationale provenite de la plansee si din
greutatea proprie si asigura transmiterea acestora prin intermediul infrastructurii
terenului bun de fundare.
Acesti pereti pot servi in acelasi timp si pentru preluarea incarcarilor orizontale
provenite din vant sau seism, indeplinind astfel si rolul de contravantuire.
Este avantajos ca peretii de contravantuire sa preia si incarcari verticale, indeplinind
astfel rolul de rezistenta la incarcari verticale si cel de contravantuire la forte
orizontale.
In raport cu pozitia pe care o ocupa in ansamblul constructiei, peretii portanti pot
indeplini functia de inchidere (cazul peretilor exteriori) sau de compartimentare (cazul
peretilor interiori).
PERETII AUTOPORTANTI
se deosebesc de peretii portanti prin aceea ca preiau numai greutatea proprie pe care o
transmit prin intermediul infrastructurii terenului bun de fundare.
Acesti pereti pot indeplini rolul de contravantuire si participa in functie de rigiditatea
lor la preluarea incarcarilor orizontale.
In functie de pozitia pe care o ocupa peretii autoportanti pot indeplini functia de
compartimentare sau de inchidere.
Peretii purtati sau de umplutura se caracterizeaza prin aceea ca reazama pe elementele
structurii de rezistenta: grinzi de cadru, placi de plansee aceste elemente de
rezistenta preiau si transmit greutatea din acesti pereti purtati catre alte elemente de
rezistenta (ex: stalpi), iar acestia transmit incarcarile la terenul bun de fundare.
Peretii purtati apar ca pereti despartitori, interiori (pereti de compartimentare) sau
pereti de fatada sub forma de pereti de umplutura, intre stalpii scheletului de rezistenta
sau in fata stalpilor; in acesta categorie intra si panourile usoare de fatada si peretii
cortina.
2

 In cazul structurilor de rezistenta pe cadre, peretii purtati pot indeplini atat functia de
inchidere, de compartimentare, cat si rol de rigidizare.
2) Clasificarea dupa materialele din care se executa peretii
a) Pereti din zidarie de piatra naturala, bruta sau prelucrata in deosebi din piatra
usoara si anume tuf vulcanic, roci sedimentare, calcar cochilifer; asemenea
zidarie din piatra neprelucrata sau prelucrata intalnim in zona rurala la soclu.
b) Pereti din zidarie de piatra artificiala in acesta categorie de piatra artificiala
intra: produse ceramice caramida plina presata, caramida cu gauri verticale,
blocuri ceramice.

Blocuri din beton: blocuri din beton celular autoclavizat = BCA, blocuri mici
din beton cu goluri, blocuri din beton usor/granulit.
c) Pereti din beton armat monolit sau diafragme din beton numai daca sunt
pereti de rezistenta; sau din elemente prefabricate sau panouri mari.
d) Pereti din lemn
Pereti din lemn masiv (barne sau grinzi asezate orizontal)
Pereti din lemn pe schelet de lemn cu umplutura din
materiale usoare si captuseala din produse pe baza de
lemn, pe baza de gips carton, pe baza de materiale
plastice.
e) Pereti din produse pe baza de ipsos gips-carton
f) Pereti din produse de sticla
Profilit caramida de sticla presata
Panouri cortina din geam termopan
3) Dupa modul de alcatuire constructiva
a. Pereti cu structura omogena toti peretii din acelasi material
Zidarie din piatra naturala
Zidarie din piatra aryificiala
Pereti din beton monolit
b. Pereti cu structura neomogena pereti 3 straturi din beton armat prefabricat,
panouri mari.

EXIGENTE DE PERFORMANTA PENTRU PERETI

- Peretii constituie un subsistem (un subansamblu) foarte important al sistemului (al
ansamblului) de cladire si in raport cu rolul si functiile indeplinite sa asigure
unmatoarele exigente:
1. Exigente de performante mecanice si stabilitate
Performantele de rezistenta si de stabilitate structurala peretilor portanti care
trebuie sa asigure rezistenta si stabilitatea la actiuni statice si la actiuni dinamice.
Peretii despartitori neportanti, in vederea satisfacerii cerintelor de exploatare
normala trebuie sa supoarte o incarcare orizontala uniform distribuita, aplicata la 90
cm de nivelul pardoselii de 50 daN/m.
2. Exigente de performanta privind securitatea in caz de incendiu
Ca sistem al cladirii, peretii indiferent de rol si functie trebuie sa fie astfel
alcatuiti incat sa asigure rezistenta la foc si toate exigentele privind riscul de izbucnire
a incendiului, durata de propagare a gazelor si fumului si de supravietuire in cladire de
la declansarea incendiului pana la evacuarea completa a calidirii afectate.
Din acest punct de vedere trebuie acordata o atentie deosebita peretilor portanti
si de contravantuire deoarece gradul de rezistenta la foc al acesteia depinde gradul de
rezistenta la foc al cladirii si securitatea in caz de incendiu.
3. Exigente de performanta privind sanatatea, igiena si mediul inconjurator

4. Exigente de performanta privind durabilitatea si securitatea in utilizare

Performantele de durabilitate se refera la exigenta privind durata de viata a
cladirii ca sistem si a fiecareia din subsistemele ei componente.
In acest sens o atentie deosebita trebuie sa se acorde peretilor portanti care
alcatuiesc structura de rezistenta si a peretilor exteriori care separa mediul interior de
cel exterior.
5. Exigente de performanta privind protectia contra zgomotelor
Performantele acustice se impun atat peretilor exteriori cat si peretilor interiori.
6. Exigente de performanta privind izolarea termica si economia de energie

ZIDARIE DIN PIATRA ARTIFICIALA

PERETI DIN ZIDARIE DE CARAMIDA PLINA PRESATA
-

Se preteaza la cladiri de locuire, cladiri civile cu regim de inaltime P + 24E

Caramida plina presata cu dimensiunile: 240x115x63 mm din care se pot executa
urmatoarele tipuri de pereti:
4

1. Perete de o caramida (1C) 25 cm

2. Perete de o caramida jumate (1 C) 37,5 cm; pereti exteriori de anvelopa
sau de inchidere.
3. Perete de 2 caramizi (2C) 50 cm
4. Perete de jumatate de caramida ( C) 12,5 cm
5. Perete de un sfert de caramida ( C) 7,5 cm zidarie pe cant

ZIDARIE DIN BLOCURI CERAMICE

- Sunt cu goluri verticale;
- Blocurile pot fi cu diferite nuduri: lampi si uluc.
1. Bloc ceramic 25 cm grosime
2. Bloc ceramic 30 cm grosime
3. Bloc ceramic 38 cm grosime

CURS 9
Pereti din beton armat
- Domeniu de utilizare: se folosesc la structurile de cladiri civile, social
administrative;
- Structuri pe diafragme din beton armat monolit
1) aceste structuri sunt de doua tipuri:
de tip fagure
de tip celular
2) grosimea minima este de 15 cm.
Pereti prefabricati din beton armat
- se utilizeaza tot la structurile de tip fagure si de tip celular;
- panourile mari se folosesc la structurile prefabricate in general pentru P+4E, PB, PC.
Tipuri de pereti din beton armat monolit:
1) monostrat
2) bistrat
3) tristrat
4) pereti de umplutura, de inchidere, neportanti din blocuri ceramice sau BCA

Pereti cortina
- prin pereti cotina se intelege in general pereti exteriori de fatada;
- se caracterizeaza prin greutate si grosime redusa;
- sunt fixati de structura portanta a cladirii;
- acesti pereti cortina se deosebesc de fatadele traditionale atat prin conceptie, cat si prin
natura materialelor folosite, respectiv modul de punere in opera a acestor pereti;
- se folosesc la cladiri de locuit, la cladirile social- administrativ si culturale, la cladirile
industriale.
Pereti despartitori, usori

indiferent de structura de rezistenta adoptata, peretii despartitori au functie numai de

compatimentare, sunt amplasati la interiorul cladirii si reazema direct pe placile din
beton armat ale planseelor;
planseu = placa + grinda pe care reazema placa;
putem avea urmatoarele tipuri de pereti despartitori, in functie de materialele din care
se executa:
1) pereti din zidarie de caramida plina presata
de caramida 7,5 cm grosime
de caramida 12,5 cm grosime
pereti ziditi direct pe placa de beton daca greutatea acestor pereti nu
depaseste 500 daN/m
2) pereti despartitori din blocuri ceramice (POROTERM)
de 10 cm grosime cu goluri verticale ziditi direct pe placa
de 12 cm ,de 15 cm si de 20 cm grosime pereti ziditi direct pe placa
de beton daca greutatea acestor pereti nu depaseste 500 daN/m , in caz
contrar se zidesc numai cu grinda secundara.
3) zidarie din blocuri de beton celular autoclavizat (BCA)
de 10 cm grosime
de 12 cm grosime
de 15 cm grosime
fasii din beton celular autoclavizat

4) pereti despartitori din materiale moderne

pereti despartitori din gips carton compus din: schelet metalic,
profile C-uri , U-uri, care formeaza un sistem reticular, montanti si
rigle.

pereti despartitori din materiale plastice

pereti despartitori din lemn materiale prefabricate din lemn
panouri din aschii presate
PROIECTAREA STRUCTURILOR PE ZIDARIE PORTANTA, NORMATIV CR 06
-

structurile pe zidarie portanta sunt alcatuite din pereti de rezistenta din zidarie dispuse
pe 2 directii ortogonale astfel incat o directie sa fie de contravantuire pentru directia
perpendiculara;
grosimea minima a acestor pereti de rezistenta este de 25 cm;

cu ajutorul peretilor de rezistenta de grosimea de 25 cm putem proiecta structuri pe

zidarie de tip fagure, de tip celular si de tip sala;
- suprafata, dimensiunea si pozitia golurilor in acesti pereti de rezistenta este un alt
aspect care trebuie impus;
- sistemul de tip celular nu trebuie sa depasesca o suprafata de 75 m, care sa fie
bordata de 4 pereti de resitenta.
- Capitolul 5 proiectarea preliminara a cladirilor
- Capitolul 7
- O structura pe verticala trebuie sa fie respectata;
TIPURI DE ZIDARII
1) Zidaria simpla nearmata (Z.N.A)
- nu contine suficienta armatura pentru a fi considerata zidarie armata.

2) Zidaria confinata (Z.C)

- Zidaria confinata prevazuta cu elemente pentru confinare din beton
armat
pe verticala sub forma de samburi sau stalpisori si
pe orizontala sub forma de centuri
3) z
i
d
a
r
i
a
c
u
i
n
i
m
a armata
- consta in perete alcatuit din 2 ziduri paralele avand un spatiu dintre ele
umplut cu beton armat sau mortar armat , cu sau fara legaturi mecanice

intre straturi si la care cele 3 componente conlucreaza pentru preluarea

tuturor solicitarilor care actioneaza constructia.
Detalii de realizare a centurilor si a samburilor (elemente de confinare)
-

axarea peretilor indiferent de grosimea peretelui exterior, axul peretelui trebuie sa fie
axul samburilor si centurilor din betonul armat.