You are on page 1of 3

Ciclonul tropical

Ciclonul tropical este un sistem meteorologic cu presiune scazuta,


foarte distructiv. Are un rol important in circulatia atmosferica,
mutnd caldura din regiunile ecuatoriale catre zonele cu inaltimi
mari.
Aceste vnturi, cu o viteza de peste 117 kilometri pe ori, au
denumiri diferite:
- Uragan, in nordul Oceanului Atlantic, al Pacificului si in sudul
Oceanului Atlantic;
- taifun, in nord-vestul Oceanului Pacific;
- ciclon tropical puternic, in sud-vestul Oceanului Pacific si in sudestul Oceanului Indian;
- furtuna ciclonica, in nordul Oceanului Indian;
- ciclon tropical, in sud-vestul Oceanului Indian si in sudul Oceanului
Pacific.

Cum se formeaza
Uraganele iau nastere atunci cnd energia eliberata prin
condensarea apei din aerul care urca provoaca o reactie in lant.
Aerul se incalzeste, urca si continua condensarea. Aerul de la nivelul
superior al acestor furnale coboara spre pamnt formnd vnturi
foarte puternice. Un ciclon tropical este format dintr-un sistem
rotativ de nori, vnt si fulgere. Principala sursa de energie a
ciclonului este caldura eliberata prin condensarea vaporilor de apa
de la inaltime. Formarea unui ciclon depinde si de tulburari in
conditiile meteorologice, oceane tropicale calde, umiditate si vnturi
calme. Toate acestea se pot combina pentru a crea vnturi violente,
valuri uriase, ploi torentiale si inundatii. Oamenii de stiinta spun ca
un uragan degajeaza o cantitate de energie egala cu exploziile unor
bombe nucleare de 10 megatone, la fiecare 20 de minute.

Stuctura
Toi ciclonii tropicali sunt zone de presiune atmosferic sczut, msurat
la nivelul solului. Presiunile nregistrate n centrul ciclonilor sunt cele mai mici
care se ntlnesc la suprafaaPmntului la nivelul mrii. Vaporii de ap
formai la suprafaa oceanului au o densitate mai mic dect a aerului, cam
62 %, ca urmare ei se ridic. La ntlnirea unei zone de aer cu temperatur
mai mic ei condenseaz, elibernd cldura latent de condensare. Aceasta
se face treptat cu nlimea, ca urmare temperatura aerului din ciclon crete n
jurul axei ciclonului. Cu excepia temperaturii aerului din imediata apropiere a
suprafeei oceanului, care este determinat de temperatura suprafeei apei,
zona din interiorul ciclonui este mai cald dect cea din jurul su.
n centrul ciclonui se gsete o zon lipsit de vnturi i precipitaii,
numit ochiul ciclonului (ochiul furtunii), furtuna desfurndu-se aparent n
jurul su. Ochiul unui ciclon tipic are un diametru de 30 - 60 km i poate fi
nsorit sau acoperit de nori. Prin contrast, cele mai puternice vnturi se
ntlnesc chiar la marginea ochiului.

Cnd se formeaza
Activitatea ciclonica are loc mai ales la sfrsitul verii, cnd apele
oceanice sunt calde. Insa, fiecare bazin ciclonic are particularitatile
sale, uragane si taifunuri putndu-se forma incepnd din luna iunie,
pna in noiembrie.
Unde se formeaza
Majoritatea cicloanelor se formeaza pe o arie de 30 de grade lnga
Ecuator, iar 87% la numai 20 de grade de acesta. Anual se formeaza
peste 80 de cicloane, in Zona de convergenta intertropicala.
Efecte
Ciclonul care are loc in largul marii creeaza valuri uriase, ploaie si
vnt foarte puternic. Dar cele care intra pe teritoriul continentelor

cauzeaza cele mai mari pagube, in patru directii majore:


- vnt puternic uraganele pot distruge masini, cladiri si poduri,
lund in zbor tot ce intlnesc in cale.
- furtuni si inundatii cicloanele tropicale cresc nivelul apei marii,
inundnd orasele de pe coaste, 80% dintre victimele ciclonului fiind
locuitori ai oraselor de pe tarm.
- ploi torentiale fulgerele din cadrul unui ciclon tropical
provoaca precipitatii record, apele curgatoare ies din matca,
inundnd drumurile si provocnd alunecari de teren.
- tornade prin miscarea de rotatie, uraganul se poate sparge in
mai multe tornade, mai mici ca intensitate, dar la fel de periculoase.
La acestea se mai adauga bolile umiditatea din aer si poluarea
apei menajere raspndesc diverse epidemii; lipsa energiei electrice
furtunile rup cablurile de electricitate, ingreunnd operatiunile de
salvare si punnd in pericol zeci de mii de oameni; dificultatile in
transport hrana, apa si medicamentele nu pot ajunge in toate
zonele afectate deoarece podurile, trecatorile si drumurile sunt in
mare parte distruse.