You are on page 1of 9

INSTITUIA PUBLIC

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE


NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 1 / 9

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE


"N.TESTEMIANU" DIN REPUBLICA MOLDOVA

"Aprob"
Decan Facultate Medicina ,
conferentiar universitar,
Dr.medicina
____________ Gh.Placinta

NTREBRI PENTRU EXAMEN


LA FIZIOLOGIA OMULUI
(l.romana)
Facultatea - MEDICINA

Examen de promovare dup semestrul IV

CHIINU 2013

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 2 / 9

NTREBRI PENTRU EXAMEN


LA FIZIOLOGIA OMULUI
Facultatea -

MEDICINA

Capitolul 1. Tesuturile excitabile


1. Masurarea potentialului de repaos. Originea, valoarea metodele de inregistrare.
2. Masurarea potentialui de actiune. Originea, valoarea, metodele de inregistrare, tipurile
(monofazic, bifazic). Refracteritate si fazele ei.
3. Explorarea functionala a excitabilitatii tesutului (cronaximetria). Reobaza (pragul de
excitatie), timp util, cronaxia. Curba intensitate-timp.
4. Exporarea conductibiltatii nervoase. Legile propagarii excitatiei prin fibrele nervoase.
Clasificarea functionala a fibrelor nervoase. Blocarea farmacologica a transmiterii excitatiei
prin fibrele nervoase.
5. Substanele chimice cu rol de transmitori excitatori. Mecanismul ionic al potenialului
postsinaptic de excitaie (PPSE). Generarea potenialului de aciune n segmentul iniial al
axonului.
6. Substanele chimice cu rol de transmitori inhibitori. Mecanismul ionic al potenialului
postsinaptic de inhibiie (PPSI). Inhibiia postsinaptic. Inhibiia presinaptic. Inhibiia
recurent, lateral, reciproc.
7. Jonctiunea neuromusculara (JNM). Afectiunile corelate cu dereglarea transmiterii prin
jonctiunea neuromusculara. Medicamentele care amplific sau blocheaz transmisia la
nivelul JNM.
8. Dinamometria. Factorii ce determina forta musculara. Rolul functional al proteinelor
contractile. Relatia lungime-tensiune si sarcina-viteza. Hipetrofia si atrofia musculara,
cauzele.
9. Electromiografia (directa si indirecta). Importanta clinica. Sumarea de frecventa si de
unitati motorii. Generarea si propagarea potentialului de actiune prin fibra musculara.
10. Particularitatile morfofunctionale ale muschilor netezi. Controlul nervos i hormonal al
contraciei muchiului neted.
Capitolul 2. Sistemul endocrin si SNV
1. Hormonii. Controlul secreiei hormonale prin mecanism de Feedback. Transportul
hormonilor n snge. Determinarea concentraiilor hormonale din snge.
(Radioimunodozarea. Testul de imunoabsorbie enzimatic (ELISA)).
2. Hormonii hipofizari. Insuficienta panhipofizara.
3. Hormonul somatotrop, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipersecretia,
4. Hormonul antidiuretic, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabetul insipid.
5. Hormonii tiroidieni, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Hipo si hipertireoidismul
primar si secundar.
6. Insulina, rolul fiziologic. Concentratia plasmatica. Diabet zaharat, tipurile.
7. Starile de hipoglicemie. Cauzele, rolul fiziologic al glucagonului.
8. Parathormonul (PTH). Calcitonina. Vitamina D. Efectele vitaminei D.
Hiperparatiroidismul primar. Hiperparatiroidismul secundar.
9. Mineralocorticoizii (aldosteronul). rolul fiziologic. Hipo si hipersecretia (sindromul
Cohn).

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 3 / 9

10. Glucorticoizii, rolul fiziologic. Hipocorticismul primar (boala Addison) si secundar


(sindromul Addison). Hipercorticismul primar (sindromul Cushing) si secundar (boala
Cushing).
11. Androgenii, rolul fiziologic. Hipogonadismul si hipergonadismul la brbat, manifestraile
clinice. Sindromul adrenogenital.
12. Ciclul lunar ovarian; efectele hormonilor gonadotropi. Faza "folicular" si faza "luteal"
a ciclului ovarian. Rolurile hormonilor ovarieni estradiolul i progesteronul. Ciclul
endometrial lunar i menstruaia.
13. Diagnosticul precoce a sarcinii. Gonadotropina corionic uman. Secreia placentar de
estrogeni si de progesteron.
14. Sistemul nervos simpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor
sistemului nervos simpatic (ganglioblocantele, adrenomimetice si adrenoblocante).
15. Sistemul nervos parasimpatic, neurotransmitatorii si receptorii. Modularea efectelor
sistemului nervos parasimpatic (ganglioblocantele, colinomimetice si colinolitice.
16. Testele utilizate pentru aprecierea starii functionale ale sistemului nervos vegetativ
(proba Valsalva, proba ortostatica, testul Dagnini-Aschner). Sincopa vasovagala.
17. Manifestarile clinice a stresului. Fazele, eustres si distres. Rolul sistemului nervos
vegetativ si a suprarenalelor in evolutia stresului.
Capitolul 3. FIZIOLOGIA SISTEMULUI CARDIOVASCULAR
1. Reprezentarea grafic a potenialului de aciune a cardiomiocitului contractil ventricular
mpreun cu curba de contracie, cu specificarea modificrilor de excitabilitate. Canale
ionice.
2. Cardiograma, fazele ciclului cardiac, durata lor. Reprezentarea grafic i explicarea
variaiilor de presiune i volum in fazele ciclulului cardiac. Volumele sistolic, telesistolic,
telediastolic i minut-volumul cardiac. Ecocardiografia.
3. Experiena lui Stannius. Sistemul specializat excitoconductor al inimii Reprezentarea
grafic a potenialului de aciune a celulelor pacemaker. Gradientul automatismului cardiac.
4. Reprezentarea grafic a parametrilor hemodinamici: relatia presiune-suprafata-viteza si
presiune-flux-suprafata (legea lui Ohm) n diferite compartimente vasculare i explicarea
interrelaiilor dintre aceti parametri.
5. Reprezentarea i explicarea curbelor volum-presiune ale circulaiilor arterial i venoas.
Puls arterial (sfigmograma). Distensibilitatea vasculara. Compliana vasculara (sau
capacitana vascular). Presiunile venoase presiunea atrial dreapt (presiunea venoas
central) i presiunile venoase periferice (flebograma).
6. Reprezentarea schematic a forelor implicate n procesele de filtraie i reabsorbie
(echilibrul lui Starling). Microcirculatia si sistemul limfatic. Structura microcirculaiei si a
sistemului capilar. Fluxul sangvin prin capilare.
7. Reprezentarea schematic a microcirculaiei cu explicarea controlului local si umoral (pe
termen scurt si pe termen lung) al fluxului sangvin tisular. Ageni vasoconstrictori,
vasodilatori.
8. Reprezentarea grafic a variaiilor de presiune arteriale nregistrate prin metoda direct cu
explicarea provenienei lor (unde cardiace, respiratorii i vasomotorii). Evaluarea presiunii
arteriale sistolice i diastolice prin metoda indirect auscultatorie i calcularea presiunilor
pulsatile i celei medii. Valorile normale i modificrile de vrst a presiunii arteriale.

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 4 / 9

9. Reprezentarea schematic a reflexelor presoare si depresoare de la baro- si


chemoreceptori i explicarea mechanismului feed back de control al presiunii de ctre
acesta. Rolul sistemului nervos in controlul rapid al presiunii arteriale. Rspunsul sistemului
nervos central la ischemie.
10. Reprezentarea schematic i explicarea mechanismului feed-back de control al presiunii
arterial prin sistemul renina-angiotensina-aldosteron. Rolul dominant al rinichiului in
reglarea pe termen lung a tensiunii arteriale. Diureza presionala.
11. Metodele de determinare a debitului cardiac (metoda Fick i de diluie a indicatorilor),
valorile normale ale debitului cardiac in repaus si in perioada de activitate. Mechanismele
heterometric (Frank-Starling) i homeometric de control al debitului cardiac, relaia dintre
debitul cardiac i intoarcerea venoasa si reglarea acestora. Hipertrofia cardiaca.
12. Fonocardiografia. Zgomotele cardiace, provenienta, caracteristica i punctele de
auscultaie ale lor. Proveniena suflurilor cardiace, relaiile cu tipul i localizarea defectelor
valvulare i cu vicii cardiace congenitale.
13. Electrocardigrafia. Metodele de inregistrare a electrocardiogramei, derivatiile
electrocardiografice i importana lor. Reprezentarea grafic a electrocardiogramei normale.
Caracteristica undelor, segmentelor i intervalelor. Detreminarea frecventei contractiilor
cardiace.
14. Analiza vectoriala a electrocardiogramei normale. Determinarea axei electrice a
electrocardiogramei, semnificaiile acestea n norma i patologie. Interpretarea
electrocardiografica a afectiunilor muschiului cardiac (hipertrofia atriilor i ventriculelor) i
a anomaliilor fluxului coronar (Ischemia i infarctul miocardului).
15. Reprezentarea electrocardiografic i explicarea particularitilor aritmiilor: Contraciile
premature (extrasistole atriale i ventriculare), tahicardia paroxistica, fibrilatiile ventricular
i atriala, fluterul atrial, stopul cardiac, tulburarile de conducere (bloc atrioventricular
complet i incomplet).
Capitolul 4. Digestia si metabolismul
1. Explorarea functiei glandelor salivare. Cantitatea, propritetatile fizice, actiunea
enzimatica a salivei. Mecanismul de secretie. Reglarea secretiei salivare.
2. Explorarea secretiei gastrice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a sucului
gastric. Mecanismul de secretiei a HCl. Reglarea secretiei gastrice.
3. Explorarea secretiei pancreatice. Cantitatea, proprietatile fizice, actiunea enzimatica a
sucului pancreatic. Mecanismul de secretiei a bicarbonatilor. Reglarea secretiei pancreatice.
4. Explorarea functiei biliare. Cantitatea, proprietatile fizice, functia acizilor biliari.
Mecanismul de secretie si de eliminare a bilei. Reglarea secretiei biliare.
5. Explorarea motilitatii gastrointestinale (radiografia cu contrast). Masticatia si
masticatiografia. Deglutitia. Functia de stocare, propulsare si evacuare a stomacului.
Tipurile de miscari in intestinal subtire si gros. Defecatia.
6. Principiile fundamentale ale absorbiei gastrointestinale. Absorbia la nivelul intestinului
subire. Absorbia apei. Absorbia ionilor. Absorbia substanelor nutritive. Absorbia la
nivelul intestinului gros: formarea materiilor fecale.
7. Metode pentru determinarea utilizrii metabolice a proteinelor(bilantul azotat),
carbohidrailor (glicemia) i lipidelor (colesterolul, HDL, LDL). Energia util din
substanele nutritive. Reglarea nervosa si umorala a aportului nutritiv. Obezitatea. Inaniia,

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 5 / 9

anorexia i caexia.
8. Metabolismul bazal si metodele de msurare ale ratei metabolismului bazal (metodele
calorimetriei directe i analiza gazoas). Factorii care afecteaz rata metabolismului.
9. Termometria, valorile normale ale temperaturii corporale. Termogeneza. Termoliza.
Mecanismele neuroendocrine de reglare a temperaturii corporale. Hipertermie. Febra.
Hipotermie.
Capitolul 5. FIZIOLOGIA RESPIRAIEI
1. Explixarea biomecanicii respiraiei. Originea i importana presiunei intrapleurale,
modificrile ei n diferite tipuri de pneumotorax.
2Compliana complexului plmn-torace. Rolul tensiunei de suprafa i a surfactantului i
efectele reducerii cantitii de surfactant.
3. Evaluarea prin spirometrie si spirografie a volumelor i capacitilor pulmonare, valorile
normale i factorii fiziologici i patologici care le afecteaz. Determinarea volumului
spaiului mort, a minut volumului ventilaiei pulmonare i celei alveolare. "Spatiul mort"
anatomic si cel fiziologic, valorile normale i factorii care le pot afecta.
4. Evaluarea fluxului expirator maxim, capacitii vitale expiratorii forate i volumului
expirator forat n prima secund, valorile normale i importana clinic. Rezistena la fluxul
de aer n arborele bronic. Controlul nervos i umoral a tonusului bronic.
5. Evalurea presiunilor pariale ale O2 i CO2 n snge i importana clinic. Compozitia
aerului atmosferic i celui alveolar. Presiunilor pariale ale O2 i CO2 n esuturi, alveole,
n sngele arterial i cel venos, importana lor pentru schimbul de gaze n esuturi i
plmni.
6. Evaluarea capacitii de difuzie pentru O2 si CO2 ale membranei respiratorii i factorii ce
afecteaz rata difuziei.. Spaiul mort fiziologic.
7. Reprezentarea grafic i explicarea a variaiilor presiunii sngelui n sistemul vascular
pulmonar. Controlul nervos i umoral al circulaiei pulmonare. Schimbul de lichide dintre
capilarele pulmonare i interstiiu.
8. Reprezentarea grafic i explicarea caracteristicilor curbei de disociere a oxihemoglobinei
i factorilor care le pot influiena. Formele de transport a oxigenului n snge. Coninutul de
oxigen n sngele arterial i cel venos.
9. Reprezentarea curbei de disociere a bioxidului de carbon. Transportul de bioxidului de
carbon n snge - formele i importana anhidrazei carbonice. Coninutul de bioxid de
carbon n sangele arterial i cel venos.
10. Explicarea tulburrilor respiratorii la afectarea diferitor nivele de control respirator i a
importanei centrilor respiratori bulbo-pontin, spinal i structurilor nervoase suprapontine
(hipotalamus, sistemul limbic, cortexul).
11. Stimularea chemoreceptorii respiratori centrali i periferici. Controlul respiraiei n
hipoxemie, hipercapnie i hipocapnie i la modificrile pH-ului sanguin. Sindromul
congenital de hipoventilatie central (blestemul Ondinei).
12. Descrierea experimentului lui Hering-Breuer, reprezentarea arcului reflex i explicarea
rolului la om. Specificarea rolului i localizrii receptorilor cilor respiratorii i plamnilor
(de ntindere, iritani, i J-receptorii). Reflexele respiratorii de protecie.
13. Efecte acute i cronice ale hipoxiei hipobare i mecanismele de aclimatizare la altitudine
mare. Efectele hiperbariei i importana decompresiei.

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 6 / 9

Capitolul 6. Fluidele corpului i rinichii. Celulele sangvine, imunitatea i coagularea


sngelui
1. Determinarea ratei filtrarii glomerulare si ratei fluxului sangvin renal (clearance).
Factorii determinani ai RFG. Fluxul sangvin renal. Controlul fiziologic al filtrrii
glomerulare i al fluxului sangvin renal.
2. Substantele ce influenteaza diureza, mecanismele lor de actiune (osmotice, de ans,
tiazidice, inhibitorii anhidrazei carbonice si ai aldosteronului). Reabsorbia i secreia
tubular. Mecanismele. Reglarea reabsorbiei tubulare.
3. Evaluarea mecanismelor fiziologie de reabsorbtie si secretie tubulara prin analiza
generala a urinei Tratamentul insuficientei renale prin dializ cu rinichi artificial.
4. Determinarea volumului apei extracelulare, intracelulare si corporale totale. Functiile
apei. Echilibru intre aportul si eliminarea apei din organism in conditii normale. Formula
4:2:1. Compartimentele lichidiene ale organismului.
5. Determinarea volumului spatiul interstitial, volumul plasmatic si sangvin. Singele,
functiile, volum, compozitia si constantele plasmei, proteinele plasmatice si rolul lor.
Hematocritul.
6. Preziceti schimbrile n volum a eritrocitelor prin introducerea lor n soluii de NaCl 200
mOsm, 400 mOsm. Reglarea schimburilor lichidiene si a echilibrului osmotic ntre lichidele
intracelular si extracellular. Principiile de baza ale osmozei si presiunea osmotica.
7. Preziceti schimbrile n volum a eritrocitelor prin introducerea lor n soluii de NaCl 150
mmol, 300 mmol. Volumul si osmolaritatea lichidelor extracellular si intracelular n stari
patologice. Edemul. Lichidele din spatiile potentiale ale organismului.
8. Determinarea concentraiei extracelulare a sodiului. Controlul osmolaritatii lichidului
extracelular si al concentratiei extracelulare a sodiului. Mecanismul de feedback
osmoreceptori - hormon antidiuretic. Setea. Apetitul pentru sare.
9. Determinarea concentratiei extracelulare a ionilor de potasiu si calciu. Controlul excretiei
renale si al concentratiei extracelulare a ionilor de calciu, ionilor fosfat si magneziu
10.Determinati dereglarile EAB (pH=7.3, pC02=30 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=14
mEq/L). Concentratia normala a ionilor de hidrogen, pH-ul lichidelor organismului.
Importanta.Variatiile produse in starile de acidoza si alcaloza.
11.Determinati dereglarile EAB (pH=7.6, pC02=20 mm Hg, p02=95 mm Hg, HC03=18
mEq/L). Sistemul tampon acid carbonic bicarbonat, al fosfailor si al proteinelor. Reglarea
respiratorie a echilibrului acido-bazic.
12.Determinati dereglarile EAB (pH=7.2, pC02=80 mm Hg, p02=70 mm Hg,
HC03=30mEq/L). Controlul renal al echilibrulu iacido-bazic. Corecia renal a acidozei si
alcalozei.
13.Determinati dereglarile EAB (pH=7.1, pC02=55 mm Hg, HC03=20mEq/L). Dereglari
primare a EAB. Raspunsuri de compensare. Cauzele clinice ale tulburrilor acido-bazice.
Tratamentul
14.Numararea eritrocitelor. Valorile normale. Eritropoieza, reglarea ei. Durata de via i
distrugerea eritrocitelor. Hemoliza. Anemiile. Policitemia.
15. Dozarea hemoglobinei (metoda Sahli). Sinteza hemoglobinei. Compusii hemoglobinei.
Metabolismul fierului. Anemia feripriva.

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 7 / 9

16.Determinarea grupelor sangvine. Grupele sangvine ABO. Antigeniiaglutinogenii A i


B. Aglutininele. Grupele sangvine Rh. Rspunsul imun indus de sistemul Rh. Reaciile
transfuzionale. Eritroblasroza fetala.
17.Numararea leucocitelor. Formula leucocitara. Rolul lor in inflamatie. Chemotactism.
Fagocitoza. Sistemul monocito-macrofagic. Leucopenia. Leucemiile. Efectele leucemiei
asupra organismului
18.Imunitatea. Tipurile. Imunitatea nnscut. Imunitatea dobndit (adaptiv). Transplantul
de tesuturi si organe
19.Sistemul anticoagulant. Substanele anticoagulante preexistente si aparute in timpul
coagularii. Fibrinoliza. Afeciuni care determin sngerri excesive. Afeciunile
trombembolice.
20.Explorarea hemostazei primare (testul Duke, numarul de trombocite). Succesiunea
evenimentelor n hemostaz primara. Trombocitopenia. Trombocitopatia.
21.Explorarea hemostazei secundare (testul Lee-White, testul protrombinic). Mecanismul
general al coagulrii sangvine. Calea extrinseca si intrinseca de initierea coagularii. Rolul
calciului.
22.Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - pierderea solutiei izotonice
(hemoragie), pierderea solutiei hipotonice (diabetes insipidus), ingestia NaCl in cantitati
mari
23.Utilizind Diagramma Darrow-Yannet determinati modificarile volumului si osmolaritatii
compartimentelor lichidiene, asociate cu urmatoarele situatii - ingestia apei distilate sau
perfuzia solutiei hipotonice, perfuzia solutiei izotonice, perfuzia solutiei hipertonice,
insuficienta adrenala primara.
Capitolul 7. Analizatorii
1. Explorarea sensibilitatii tactile superficiale, termice si dureroase. Senzaia de gdilat i
pruritul. Ci somatosenzoriale de conducere a sensibilitii somatice la nivelul sistemului
nervos central. Sistemul coloan dorsal - lemnisc medial. Sistemul anterolateral.
3. Cortexul somatosenzorial. Arii somatosenzoriale de asociaie. Explorarea sensibilitatii de
tip cortical (integrative): discriminarea tactila, dermolexia, stereognozia, somatognozia.
Ariile cutanate segmentare ale sensibilitii dermatoamele. Sindromul Brown-Sequard.
4. Tipuri de durere i caracteristicile acesteia durerea rapid i durerea lent. Nociceptorii
i stimularea acestora. Cile de conducere a semnalelor dureroase la nivelul sistemului
nervos central. Tractul neospinotalamic i paleospinotalamic.
5. Sistemul de suprimare a durerii ("sistemul analgezic") de la nivelul creierului i mduvei
spinrii. Sistemul opioid cerebral endorfinele i encefalinele. Inhibiia transmiterii durerii
realizat de semnale tactile simultane.
6. Durerea iradiat. Durerea visceral. Cauze ale durerii viscerale reale. Unele anomalii
clinice ale durerii. Hiperalgezia Cefaleea.
8. Acuitatea vizuala.Determinarea acuitatii vizuale la vederea de aproape si la distanta.
Punctul proxim si remotum al vederii clare. Erori de refracie si corectia lor. Determinarea
distanei unui obiect fa de ochi "percepia profunzimii".
9. Controlul autonom al acomodrii i al diametrului pupilar. Exploararea reflexelor
pupilare: reflex fotomotor direct si consensual; reflex de acomodare si convergenta; reflex
ciliospinal

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 8 / 9

10. Tabloul fundului ochiului.. Formarea umorii apoase la nivelul corpului ciliar. Circulaia
intraocular a umorii apoase. Presiunea intraocular. Glaucomul.Cataracta.
11. Cecitatea nocturna (hemeralopia), patogeneza. Ciclul vizual retinian al rodopsinei i
excitaia bastonaelor. Reglarea automat a sensibilitii retinei adaptarea la lumin i la
ntuneric.
12. Explorarea vederii fotopice. Teoria tricrom a vederii colorate. Anomaliile vederii
cromatice.
13. Explorarea campurilor vizuale perimetria. Cile vizuale. Tulburari de perceptie ale
campului vizual (scotoame, hemianopsii heteronime sau omonime, hemianopsii n cadran
sau sector i ngustri ale cmpului vizual).
14. Explorarea acuitatii auditive acumetria fonica. Conducerea vibraiilor sonore prin
sistemul osicular (de la membrana timpanic la cohlee). Conducerea osoas a vibraiilor
sonore. Transmiterea undelor sonore prin cohlee propagarea undei. Funcia organului
Corti. Determinarea frecvenei sunetului principiul "localizrii". Determinarea intensitii
sonore.
15. Explorarea acuitatii auditive acumetria instrumentala: audiograma, proba
Schwabach, proba Weber i proba Rinne. Hipoacuziile de transmisie si neuro-senzoriale.
Mecanismele centrale ale auzului. Cile nervoase auditive. Funcia auditiv a cortexului
cerebral. Determinarea direciei sunetului.
16. Explorarea pragurilor sensibilitatii gustative. Senzaiile gustative primare. Mugurii
gustativi i funcia acestora. Adaptarea gustativa. Calea gustativa. Cortexul gustativ.
17. Explorarea pragurilor sensibilitatii olfactive (olfactometria). Senzatiile olfactivie
primare. Stimularea celulelor olfactive - mecanism. Caile de conducere. Functiile
sensibilitatii olfactive. Hiposmii, anosmii, hiperosmii.
Capitolul 8. Sistemul nervos: Neurofiziologie motorie i integrativa.
1. Explorarea reflexelor medulare proprioceptive. Receptorii senzoriali musculari (fusurile
musculare i organele tendinoase Golgi) i rolurile acestora n controlul muscular.
2. Explorarea reflexelor medulare polisinaptice. Reflexe somatice (nociceptive, cutanate,
intersegmentare). Reflexe spinale care produc spasme musculare. Reflexe medulare
autonome. ocul spinal.
3. Rigiditatea de decerebrare. Rolul trunchiului cerebral n controlul funciilor motorii.
Rolul aparatului vestibular in meninerea echilibrului stato-dinamic.
4. Manifestrile clinice ale afectrii cerebelului: ortostatismul si mersul (proba Romberg);
coordonarea miscarilor (ataxia cerebeloasa).Cerebelul i funciile motorii ale acestuia.
5. Manifestrile clinice ale afectrii ganglionilor bazali: sindromul hiperton-hipokinetic i
hipoton-hiperkinetic. Funciile motorii ale ganglionilor bazali. Circuitelor corticosubcorticale: circuitul putamenului i circuitul caudat. Rolurile unor neurotransmitori
specifici din ganglionii bazali.
6. Controlul motor cortical. Ariile corticale implicate in programarea, desfasurarea si
controlul actului motor. Caile descendente motorii: calea piramidal si extrapiramidal.
Controlul integrat al tonusului muscular i locomotiei.
7. Explorarea cortexului cerebral (EEG, potentiale evocate, metode de imagistica
functionala). Funciile ariilor corticale specifice. Funciile ariilor de asociaie. Funcia de
interpretare comprehensiv a ariei lui Wernicke.

INSTITUIA PUBLIC
UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICIN I FARMACIE
NICOLAE TESTEMIANU DIN REPUBLICA MOLDOVA

RED.:

01

DATA:

05.05.09

Pag. 9 / 9

8. Rolul creierului n comunicare centrii limbajului. Dereglari ale limbajului (afazia


motorie Broca, senzoriala Wernicke, globala). Dislexia. Disgrafia.
9. Metode de studiere a memoriei. Concepte moderne despre mecanismele memoriei.
Clasificarea memoriei (memoria de scurt durat, memoria intermediar, memoria de lung
durat). Dereglari de memorie. Boala Alzheimer.
10. Sistemul limbic. Funciile comportamentale ale hipotalamusului i ale structurilor
limbice asociate. Funcia de "recompens" i "pedeaps" a sistemului limbic. Funciile
hipocampului. Funciile amigdalei. Funcia cortexului limbic.
11. Metode contemporane de studiere a somnului (polisomnografia). Somnul cu unde lente.
Somnul REM. Teorii fundamentale despre somn. Dereglari ale somnului. Apneea in somn.