You are on page 1of 118

NOUL ACTIVISM

O data cu progresele de n a tu ra economica, politick i cultu ra la in registrate de societatea rom aneasca a crescut considerabil m obilitatea ei, astfel ca noi categorii ale n atiu n ii
se a la tu ra luptei p e n tru eliberare .<ji im itate nationala.
Procesele istorice se accelereazfi fji rom anii din T ransilvania,
in strinsa conlucrare cu cei de la sud $i est de C arpati raspund cu p ro m ptitudine schim barilor ce se prefigurau. A ng ren area u n o r p a tu ri largi in m i^carea nationala a dat
vigoare actiunilor desfaurate in to ate dom eniile.
M asele
populare au im prim at un continut nou, dem ocratic, luptei
p e n tru lib e rta te sociala i nationala, ele constituind din acest
p u n ct de vedere saltu l calitativ, dinam izator, al acestui efort
chem at sa sfarim e un im periu, sa cladeasca o noua lum e.
Form e noi, diversificate se intilnesc in lu p ta p e n tru elib erare nationala a rom anilor din A ustro-U ngaria la incep u tu l secolului nostru.
C ultu ralu l se im pleteste to t m ai
strin s cu politicul ?i econom icul, 3in in te rfe re n ta lor izvorin d o directie noua corespunzatoare cerintelor vrem ii re s
pective. A firm area cu ltu rii si m ijloacele de care au beneficiat la acea data rom anii p rin societatile culturale au
suplinit accesul lim ita t spre in v atam in tu l liceal i superior
al m ajo ritatii populatiei. In stitu tiile cu ltu rale m ai vechi sau
m ai noi, a caror ex isten ta era asigurata p rin efo rtu ri m ateriale proprii s-au stra d u it sa foloseasca orice prilej p e n tru
a m entine treze idealurile de lib ertate i dreptate.
In fru n te a oram zatiilor cu caracter cu ltu ral s-a situ at
in continuare .d^strab. ea extinzindu-^i djjspartarqjntiOn pina
In cele m ai in d ep artate colturi ale T ransilvaniei. C ontributiilc-JkaQiare o f e r i t e a tit dp c o m A n i i din im periul dualist
cit m ai ales din R om ania au perm is obtinerea unor rezulta te rem arcabile.
Astfel, Scoala de fete cu in te rn a t din
Sibiu, singura in stitu tie de in v atam in t in lim ba rom ana
p e n tru fete din T ransilvania, reu^ise in in terv alu l 1886 1904
42

sa scolarizeze 1472 eleve. In plus a crescut n u m aru l b u rselor $i a altor form e de a ju to rare a tin e rilo r rom ani ce intentionau sa studieze in in v ata m in tu l superior. Aceleiasi
in stitu tii i se datoreaza am plificarea m ijloacelor de rasp in d ire a tiintei i cu ltu rii in rin d u l poporului. La inceputul
an u lu i 1899 apar prim ele num ere din ,,Biblioteca poporala a
A sociatiunii in tr-u n tira j de 2000 exem plare p e n tru ca in
1914 acesta sa creasca la 10.000 popularizind p rin in term ediul ei lite ra tu ra si istoria poporului rom an.
In anul 1911 funetionau 60 de d esp artam in te ce acoperea u intregul te rito riu al T ransilvaniei, eie m tem eind
rin d u l lor 430 de biblioteci, cu peste 26.000 de volum e.
A stra a contribuit p rin coriTerintele, adunarile si prelegerile organizate la educatia in spirit national a taranim ii rom ane, a stim u lat lu p ta de eliberare nationala. A latu ri de
e fo rtu l depus pe plan cu ltu ral A stra a reuit sa m obilizeze m asele populare la actiunile chem ate sa duca la pastra re a fiintei nationale am en in tata de politiea de m aghiarizare intensificata la in ceputul secolului n o stru de catre
guvernele burghezo-m oiereti m aghiare. U rm arita de au^ to rita tile politienesti ale statu lu i dualist aceasta organizatie,
a o b tin u t succese deosebite in disem inarea idealului u n ita tii
statale rom anesti.
N im ic nu este m ai sem nificativ decit caracterizarea facuta de u n inalt. fim ctionar m aghiar A strei in tr-u n rap o rt
ad resat guvernului: Insa d in tre toate aceste in stitu tii cea
m ai periculoasa din pu n ctu l de vedere al politieii de sta t
m aghiare, este A sociatia litera ra si c u ltu rala rom ana (Astra)
care exista deja de 56 de ani, deoarece sub p rete x tu l cul
tu rii, cuprinde astazi pe rom anii din ta ra ca o re te a de n ep atru n s, atitin d la ei s e p a ra tis m u l. . . si ca ata re este u n u l
d in tre factorii cei m ai im portanti ai politieii extrem iste
rom ane41.1
In tru n irile A sociatiunii au insem nat to t atite a m om ente
de em ulatie a convingerilor politice, a ideilor in tre conducatori si m asele taranesti. Au fost adevarate sarbatori ale
sp iritu lu i national im bratiat de locuitorii satelor i oraelor.
A fost o in slitutie cu ltu rala dar si ^liintifica _ im bratisind
1
Gheorghe Cipaianu, A stra si oficialitatea maghiara la incepu
tul anului. 1918 in Anuarul Institutului de Istorie i A rheologie din
Cluj", tom XV, 1972, p. 360, nota 26.

dom enii diferite Intr-o strin sa corelare cu avansul realizat


pe acelea.'ji p lanuri in R om ania. A stra , precum si celelalte organizatii cu ltu rale studentesti, ale elevilor si profesorilor, au p a stra t u n contact p erm an en t cu in stitu tii sim ilare d in ta ra libera reuind sa infaptuiasca ceea ce noi
num im u n ita te a cu ltu rala rom aneasca in pofida g ranitelor
politice arb itrare.
Rodul acestor efo rtu ri c o n sid e ra b le s-a concretizat in
ap a ritia unei noi genera^'i rln in tp ln rtn ali. functionari. oam eni de afaceri care au considerat cad ru l institu tio n al oferit
de~partiduT natrdnaTTTacHca si protrram ul lui neconco rd an tcCTsitilatiapolTlTr?r cl i n Im periul austro-ungar. E r a o g e n e ratie aTlielm lstdMl', a tibnvingern ca lo r le revine m isiunea
de a prelua conducerea luptei politico in vederea infap tu irii
u n ita tii nationale. Lor li se datoreaza am plificarea dezbaterilo r in paginile ziarelor, a conferintelor i in tru n irilo r
politico-culturale in leg atu ra cu actiunile viitoare p lan u ite
a se desfaura in toate dom eniile. t U n a p o rt crescind la
aceasta activitate 1-au av u t fem eile a caror prezenta in micarea politico-culturala a con trib u it la im pulsionarea ei.
D eosebit de active s-au dovedit organizatiile g tu d en tilo r*
rom ani de la u n iv ersitatile din im periul dualist. C u c la ru ire '
specifica v irstei tinere, in fru n tin d m asurile a u to rita tilo r u n iv e rsita re i a ap aratu lu i politienesc tin e re tu l u n iv ersitar ro
m an organizat in societatile P e tru M aior ,Iulia Rom an ia Juna*4 etc., au folosit vacantele p e n tru a veni in m ijlocul
taran im ii cautind sa intareasca p rin conferinte, serbari etc.,
sen tim en tu l u n ita tii nationale. A celorasi stu d en ti li se dato
reaza organizarea in strin sa leg atu ra cu fra tii lor din Rom a
n ia a m arilo r serbari de la P u tn a din anul 1904, om agiindu-se
fig u ra m arelui voievod tefan de al caru i num e era legat
idealul lib ertatii si independentei nationale.
Congresele studenteti desfasurate cu predilectie in Ro
m ania au constituit m anifestari de am ploare ale sentim entelor nationale ce anim au tin a ra g e n e ra te . In rep e tate rin duri, cu ocazia acestor in tru n iri s-a cerut constituirea unei
socigtati stu d en testi care sa cuprinda pe to ti tinerii u n iv e rsita ri dirT~TeKforiile
rornlne^ti aflate su b ~cTorninat.ip~
^ traln a- Aoeasta a fost tra sa tu ra dom fnanla a Congresului
studentesc d esfasurat in toam na anului l f)Q9 l a Iasi, in tru 'n ire cc^K-a'tsricurat de o larga participare.
44

T ineretul u n iv ersita r s-a a la tu ra t cu energia proprie


v irstei lui acestei actiuni prom ovind cu consecventa apropierea de lum ea satului rom anesc. P u blicatiile cu continut
politico-cultural au crescut num ericeste acordind un spatiu
adecvat aceluiasi obiectiv chernat sS sporeasca rin d u rile
lu p ta to rilo r p e n tru lib e rta te sociala i nationala.
Toti aceti factori au co ntribuit la politicizarea taranim ii,
la verticalizarea m i?carii nationale i, in consecinta, a fost
posibila o m obilizare am pla in m om entele de v irf a m aselor
\ populare de catre conducerea P a rtid u lu i N ational Rom an.
C resterea influentei ^deilor socialiste in lum ea satului a
co n stitu it o alta cauza care i-a d eterm in at pe fruntasii politici sa acorde o aten tie sporita taranim ii.
Convinsi ca
pasivism ul ii pierduse oportunitatea, ei au su stin u t ideea
activism ului, m ilitin d cu consecventa p e n tru participarea la
v ia ta p arlam entara, ceea ce, firesc, a r fi perm is un contact
m ai strin s cu taranim ea, m entinind-o sub control, in conditiile propagandei socialiste.
C resterea corpului electoral rom anesc p rin W groarea '
rin d u rilo r burgheziei satelor, a stiu to rilo r de carte, a con
trib u it din plin la in ta rirea pozitiilor neoactivistilor, care au
adus serioase argum ente in sustinerea tezei lor privind necesitatea ren u n ta rii la pasivism . P rin specificul a n tre n arii
la viata politica a u nor im portante categorii a populatiei
rom anesti fji anum e participarea la alegerile parlam entare,
e ra necesar ca acestia sa-i dea v o turile candidatilor rom ani,
si n u rep re z en ta n tilo r partid elo r burghezo-m osiere^ti m a
ghiare. Acest im p o rtan t obiectiv se putea infaptui insa pe
o singura cale, p rin schim barea tacticii i reorganizarea
p a rtid u lu i national.
U n a lt elem ent care a concurat la cresterea p o pularitatii
neoactivistilor a fost a lte ra rea rap o rtu rilo r d intre V iena si
TSudapesta, care au cunoscut m prim'ul deceniu al secolului
al X X -lea ultim a criza inaintea prabu^irii m onarhiei dualiste, in anul 1918.
D ezvoltarea cap italists inegala a generat adm cirea contra d ictiilo r de n a tu ra politica in tre cele doua p a rti consti
tu tiv e ale im periului. S prijinul constant acordat de guvern ele m aghiare ind u striei a dus la in ta rirea burgheziei ungare,
i, in consecinta, s-a accentuat com petitia cu- m area burghe
ziei austriaca.
N em ultum ita cu situ atia ei economica, burghezia ungara
45

a cau tat sa dobindeasca pozitii noi in in d u stria tarii p rin


lim itarea p en etratiei capitalului strain, sau sa prim easca o
cota de participare consistenta la exploatarea bogatiilor tarii.
T re p ta t au a p aru t noi form atiuni politice m aghiare ce read u c
in actualitate ideile independentei, chiar daca ele au num ai
o valoare simbolica. D intre acestea au dobindit o p opularita te crescinda p artid u l independentei i cel in titu la t pasoptis t . P rim ul, in ciuda denum irii sale, a criticat ori de cite
ori s-a ivit prileju l com prom isul din 1867, d ar nu dorea
an u larea lui, preconizind in schim b un dialog constructiv
in tre V iena si B udapesta in scopul dc' a im b u n atati pozitia
U ngariei in m onarhie. Cel de al cfoilea p a rtid se p ro n u n ta
p e n tru extinderea functiilor statu lu i u n g a r in im periu, p rin
e rearea unei arm ate independents, care sa fie folosita in
conform itate cu interesele nationale ale guvernantilor, d ar
m ai ales era in favoarea tarifelo r vam ale protectioniste si a
unei banci nationale m aghiare.
A m bele partide vor pactiza electoral !ji in conditiile destra m arii puternicului p artid liberal vor reui sa ajunga la
putere, contribuind la agravarea rela tiilo r cu Viena.
In anul 1902 confuzia dom nea in rap o rtu rile d in tre Cisleith an ia
T ransleithania.2 S itu atia in certa din B alcani,
in special relatiile m onarhiei cu S erbia au determ in at M in isteru l de razboi sa pretin d a cresterea efectivelor m ilitare^
A ceasta cerere a perm is opozitiei m aghiare sa readuca in
discutie problem a introducerii lim bii m aghiare in u n ita tile
rec ru ta te din U ngaria. Legea p e n tru sporirea n u m aru lu l
de recru ti s-a lovit de boicotul opozitiei, care a d u rat peste
sase luni. Tmparatul Francisc Iosif a inlocuit guv ern u l cu
o noua form atiune m inisteriala, socotita de m ina forte,
avindu-1 in fru n te pe K huen-H edervary, fostul b an a i C roatiei.
S itu atia a ram as neschim bata.
A flat pe cim pul de
m anevre al arm atei de la Chlopy, im p aratu l a lansat catre
tara un m anifest conceput in spiritul m entalitatii sale conservatoare f?i traditionale despre rap o rtu rile d in tre m onarh
?i stat. Com una i unificata, aa cum e acum, va ram ine
arm ata m ea (subl. L.M.) scutul sigur al aparSrii m onarhiei
au stro-ungare im potriva oricarui dusm an.n Tonul aoestui
2 Riul Leitha dcspartea cele tloua parti ale monarhiei.
3 O. Jaszi, The D issolution of the Habsburg Monarchy,
The
U niversity of Chicago Press, Chicago and London, Editia a IV -a
1966, p. 145.

46

m anifest a indirjit si mai m ult opozitia ungara. In aceste


conditii, im paratul a num it un nou prim m inistru in persoana lui Tisza Istvan, la 3 noiem brie 1903.
C unoscut p e n tru convingerile sale politice de aparato r
consecvent al dualism ului, Tisza s-a preocupat de consolid a re a rap o rtu rilo r cu Viena, sacrificindu-le ideea indepen
d e n te i ungare. Cu toata ab ilitatea sa recunoscuta, nici el
n u a reuit sa aduca la ascultare p arlam entul, ce continua
boicotul. O noua criza am eninta v iata politica a tarii.
A gitatia politica, preocuparea politicienilor de a rezolva
contradictiile d in tre clasele dom inante austriece si cele u n
g a re a inlesnit, in parte, activitatea politica rom aneasca.
P re siu n e a ex ercitata asupra n a tio n alitatilo r a slabit p e n tru
m om ent i aceasta a perm is refacerea $i reorganizarea m iscarii nationale rom anesti.4 Mai m ult, s-a creat iluzia m om en tan a ca im p aratu l va re n u n ta la form ula dualista, restitu in d autonom iile provinciale de dinainte de 1867. _ ...
N u trebuie ig norat din arsenalul neoactivist argum entul
convingator al trecerii la ylata p a rla m e n tara a n atio n alita
tilo r din im periu. C oncom itent cu ap aritia neoactivism ului
la rom ani, g ru p area ,,tinerilor din P artid u l N ational Slovac
d in ju ru l ziarului ,,Hlas a facut o putern ica opozitie pasivism ului, m ilitind p e n tru re n u n ta re a la aceasta
tactica.
Acelasi evenim ent s-a petrecu t $i in cadrul m i^carii n a tio
n a le sirbe din m onarhie, care in 1902 a tre c u t la activitatea
p a rlam en tara. Si in T ransilvania, sasii au ren u n ta t, in 1901,
la pasivism adoptind activism ul ca tactica politica. Aceste
schim bari n u au tre c u t neobservate, iar partizanii neoacti
v ism ului au dem onstrat ca refacerea colaborarii cu |nation a lita tile nu era posibila decit in conditiile unei tactici electo rale u n itare,
care sa perm ita in parlam en ti refacerea
clubului natio n alitatilo r.5
4 A tit primul m inistru C. Szell cit i I. Tisza dupa 1903 au facut
declara^ii care presupuneau o schimbare a politieii guverrtelor m a
ghiare fata de romani; vezi: Szasz Zoltan, A roman kercles Tisza
Istvan elso korm anyanak
politikdjaban
(1904), in ,,Tortenelmi
Szem le, 1968, Tom 11, No. 3, p. 254293.
5 Clubul nationalitatilor luase fiinta in parlamentul ungar dupa
1867 i a reprezentat inceputul unei fructuoase colaborari romanosirbo-slovace de?i in faza incipienta au luat parte la activitatea sa
doar deputati banfiteni.

47

U n factor care avea sa incline d efinitiv balanta in fa voarea noului curent era situ atia P a rtid u lu i N ational Rom an.
D upa m icarea m em orandista au ap aru t, la nivelul conducerii p artidului, disensiuni care au divizat u n ita te a Comitetu lu i C entral Electoral. O p a rte d in tre fruntaii micarii
nationale, n em u ltu m iti de pozitia a u to rita ra a preedintelui
lo an R atiu, s-au ra lia t tin e retu lu i neoactivist, consolidindu-le astfel pozitiile. A ceasta s itu a te im punea cu necesitate
reorganizarea P.N .R .-ului pe baze noi, p e n tru a-i reda rolul
de conducator al micarii nationale.
P a rtid u l national avea la baza stru c tu rii sale o organizare in sp irata de m odelul particfolor politice engleze. Lipsa
unei consti.tu.tii a av u t insa consecinte deosebite asupra p a rtidelor care, in genere, se raporteaza la constitutionalism
p rin interm ediul parlam entului.
Nu a existat nici o lege
care sa opreasca organizarea in partid e politice, dar tocm ai
acest fap t a perm is im ixtiunea politiei, a guvernelor care
au blocat sistem atic ten dintele de form are a u nor organizatii puternice, m ai ales in m ijlocul natio n alitatilo r. S ingura
lege ce putea constitui u n punct de re fe rin ta p e n tru conducatorii p artid elo r era cea electorala, lege ce p erm itea alegatorilor ca in tim pul cam paniilor sa se organizeze. In consecinta, p artid u l national, a fost obligat sa tin a seam a de
prevederile ei. A u functionat astfel cercuri si cluburi n u m ite
electorale in toate com itatele, avind o conducere proprie,
aleasa de m em brii lo r si confirm ati de C om itetul C entral
Electoral al partidului. Daca functionarea acestor organizatii inferioare in s tru c tu ra p a rtid u lu i era cu mici exceptii,
caracterizata p rin continuitate," la nivelul conducerii superioare, in conditiile interzicerii activitatii sale iij , 1894, se
im punea in sp iritu l acelcia^i legi reorganizarea, posibila
doar p rin particip area la activitatea p arlam entara. In p a rlam ent, d ep u tatii beneficiau p e to ata d u rata sesiunilor de
d rep tu l de organizare in aa-num itele cluburi astfel ca in
genere toate partid ele erau conduse de aceste organism e
legale.
N um eroase au fost ten tativ ele de reorganizare a p a r ti
dului national, pornite din in itiativ a conducatorilor batrin i , adepti in continuare ai pasivism ului, d ar ele au esuat
rind pe rind. A stfel, la Deva, in ziua de 22 aprilie 1899 a
av u t loc o consfStuire la care au lu at p a rte A lexandru L.
Hossu, Francisc H. Longin, Amos F rlncu, Nicolae Comsa,,

A urel V lad i al^ii.


P articip an tii au ce ru t cu insistenta
convocarea unei conferinte nationale in acest scop.6 A ceasta
in itiativ a a ram as insa fara ecou.
Nici conferinta de la
Sibiu, din 1 iunie 1899, n u a av u t u rm a ri pozitive, de$i din
discutiile p u rta te a reiesit ca in tre conducerea P.N .R .-ului
i guv ern u l B anffy s-au desfaurat tra ta tiv e ce vizau ab ro garea ordonantelor lui H ieronym i i legalizarea partid u lu i.
C redinta unora d in tre b atrin i ca recunoasterea activitatii
legale a r p erm ite refacerea lui s-a dovedit iluzorie. In gene
ral, aceasta consfatuire, in loc sa serveasca organizarii, a
adus prejudicii serioase partidului.
M ai m u lti vorbitori,
p rin tre care Elie D aianu, G heorghe Pop de Base^ti, Teodor
M ihalyi au aru n cat in treag a vina a im posibilitatii refacerii
pe seam a neoactivistilor. P e n tru p rim a oara in tr-o consfa
tu ire de acest gen a fost lu ata in discutie ex isten ta g ru p arilo r neoactiviste, ceea ce dovedete creterea popularita^ii
si fortei lor.7
In flu e n ta neoactivistilor^ 1-a determ in at pe loan R atiu
sa incerce reconcilierea cu ei! In anul 1901, la Lugoj, cu
ocazia unei conferinte confidentiale a conducerii partidului,
au fost in v itati Nicolae Oncu, M ihail V eliciu i Vasile Goldi?,
cunoscuti ca principali propagatori ai noii tactici. Cu toate
acestea singurul rez u lta t palpabil o b tinut cu acest prilej a
fost decizia de reorganizare a C um itctului C entral E lectoral,
in care urm au sa fie inclui?i ?i neoactivi^ti. D in cei 25 de
m em bri, 13 rep rezen tau T ransilvania, ase B anatul i ase,
C om itatele vestice, ultim ele doua zone dom inate de p a rtizanii noului cu ren t politic. S-a propus o reconciliere in tre
publicatiile periodice in sensul incetarii a tacu rilo r la adresa
u n o r persoane si in stitu tii rom ane^ti. La T ribuna poporulu i (Arad) u rm au sa vegheze la respectarea acestor h o tariri
N. Oncu, M. Veliciu i V. Goldi^, la T ribunau sibiana
A. Bunea, N. C iuta i I. M aniu, iar la G azeta T ransilvaniei^
i D rapelul Coriolan B rediceanu si George Popovici.8
P e n tru m om ent se p area ca m u lt dorita u n ita te era pe cale
de a se infaptui. La conferinta confidentiala de la Cluj, din
5 septem b^ie 1901, tre i rep rezen tan ti ai neoactivism ului au
8
ciale.
7
8

Brblioteca Centrala Universitara, Cluj-Napoca.


Fondul Fi'ancisc Hossu Longin, sertar 241/2.
Ibidem.
Ibidem.

4 M i$carea na tio n a la ro m an easca din T ran silv an ia

Colectii spe-

49

fost alei in C om itetul C entral i anum e loan Suciu, A urel


L azar si P e tru T ru tia.9 In tim pul dezbaterilor insa s-a lu at
in discutie tactica de u rm a t fata de alegerile parlam en tare
ce se apropiau. Din cei aisprezece p articip an t^ zece s-au
p ro n u n ta t p e n tru m entinerea in continuare a tacticii pasiviste, ceilalti votind p e n tru activism . Pui in inferioritate,
cei tre i neoactivi^ti au dem isionat ajungindu-se la o noua
scindare.
Pasivistii' sau Jinia b a trin ilo r, au suferit insa noi pierderi. In fluenta ziarului ,,T ribuna a scazut foarfe m ult.
R edactorii ei, E. Daianu si C. Diaconovici nu s-au ridicat
la valoarea inaintasilor, ia r Teodor V. P acatian s-a retras
in 19.01 din redac^ie, preluind in aceeasi calitate Te!l egraful
rom an, al carui continut s-a schim bat in bine. G reu tatile
de n a tu ra financiara au d eterm in at conducerea T ribunei ,
inda din anul 1900, sa reduca zilele de aparitie la cinci, a st
fel ca ziarul i-a p ierd u t calitatea de cotidian. Procesele de
presa s-au t n u t i ele lan^, iar in anii 1893 1903 am enzile
platit.e insum au 56.918,54 coroane. Pedepsele cu inchisoare a au rep rezen tat un total de 204 luni, adica aptesprezece
ani.1rt Toate aceste elem ente au dus in final la d isp aritia ei,
cu tot sprijinul financiar din Rom ania. T ribuna sibiana
a in cetat sa m ai ap ara in anul 1903, pasivistii pierzTnd astfel
principalul lor in stru m e n t de in flu en tare a opiniei. publico.
O alta lo v itu ra pu tern ica pe care a suferit-o g ru p area
pasivista a fost m o artea lui I. R atiu, cel m ai de seam a re p re zentant al ei. P erso n alitate de o m are po p u laritate in m ijlocul rom anii or, b a trin u l si incercatul om politic, cu p u tin
tim p inainte de m oarte, si-a dat seam a ca P a rtid u l N ational
n u va putea supravietui, m entinindu-se pe linia vechii
tactici.
Toate incercarile ulterio are ale celorlalti lideri pasivisti
de a reface u n ita te a p a rtid u lu i s-au dovedit lipsite de ansa
in fata afirm arii tot m ai pregnante a neoactivistilor. Z iarele
D rapelul si G azeta T ransilvaniei au ram as singurele
depozitare ale pasivism ului, d ar ele nu aveau nici pe departe
insem natatea pe care o avusese ,,T ribuna . T reptat, o serie
de fruntasi pasivisti au inceput sa se convinga ca ansele
lor s-au redus si au tre c u t de p a rte a neoactivistilor.
8 Ibidem.
\/
10 Tribuna, din 10/23 aprilie 1903.

50

In disputa d in tre neoactiviti i pasiviti au in te rv en it


personalitati reprezentative din Rom ania. N. Iorga, in calitate a sa de director al revistei S em anatorul n a lu at p artea
vechii tactici deoarece considera ca ea perm itea actiunea de
ridicare cu ltu rala a taran im ii in d au n a celei politice, pe
care el o socotea secundara. D ar nici in te rv en tia lui Iorga
n u a p u tu t revitaliza pasivism ul care pierduse deja batalia
cu noua directie politica rom aneasca. Aadar, toate incercarile de reorganizare a P a rtid u lu i N ational pe bazele tacticii pasiviste au euat. A devenit clar ca singura solutie
care oferea $anse de izbinda era aceea a adoptarii neoactivism ului, deoarece participarea la viata electorala ar fi creat
au to m at cadrul in care refacerea p u tea fi infaptuita.

GRUPUL NEOACTIVIST ARADEAN


SI PROGRAMUL S l U POLITIC

E lem entele noului cu re n t politic s-au m anifestat inca de


la sfirsitul secolului al X lX -lea in zona A radului. M i^carea
nationala din partile de vest ale T ransilvaniei a crescut in
in ten sitate, m ai ales dupa ce s-a in fiin ta t in ora banca
,vVictoria care in ultim ii ani ai secolului trecut, p rin cap italu l dobindit, devenise a doua banca rom aneasca ca forta
financiara. In ju ru l acestei banci s-au g ru p at viitoarele elem ente neoactiviste. T inerii politicieni transilvaneni au fost
a trasi din ce in ce m ai m u lt de prestigiul crescind al oraului, de ideile care se profesau aici, ingro^ind rin d u rile celor
care se stabilisera in A rad.
A ctivitatea din ad u n area com itatului, in au g u rate pe baze
noi in anul 1895, a av u t u n rol im p o rtan t in orientarea lor
politica i in afirm area noii tactici. In cadrul dezbaterilor
d in adunare, rep rezen tan tii rom anilor foloseau lim ba rom ana
Si n u odata au im piedicat lu area u nor h o tariri care contraveneau intereselor lor nationale. A ceasta activitate fru c tu oasa la nivel judetean, p o p u laritatea de care se bucurau
prom otorii ei, a eo ntribuit la a p aritia ten d in telo r care u r11 Z. Ornea, Sem anatorism ul, Bucureti, 1970, p. 172

177.

51

m Sreau tran sferarea acestor practici la nivelul parlam en tu lui de la Budapesta.


C lubul national aradean era o rea lita te politica dem na
de a fi lu ata in considerare. El avea u n com itet de conducere, form at din 180 de m em bri, p rin tre care se n u m arau
m u k i taran i. In tru n irile erau destul de frecvente. Cel p u tin
d e 34 ori pe an aveau loc edinte ale caror dezbateri se
caracterizau p rin rezu ltate bune.
Fiecare p articip an t la adunarile com itatense isi cunotea foarte bine atributiile, rareori s-au in re g istrat abateri
de la planul de actiune stab ilit in comun.
C onsultarile
prealabile se desfa^urau de obicei in p rezen ta a cel p u tin
cincizeci de delegati ?i pe baza principiului m ajo ritatii se
lu au h o tariri respectate de toti m em brii olubului.
La sfirsitu l anului 1900 conducerea clubului a fost organizata in p a tru sectiuni i anum e: organizatorica (M ihail
Veliciu, loan Suciu i R om an Ciorogariu),
prezidentiala
(Veliciu, Oncu, Raicu); ju ridica (Trutia, Suciu, S. Ispravnic),
presei (I. R. $irian u , R. Ciorogariu, T. V atianu). Ca u n re z u lta t al activitatii celor p a tru sectiuni, in anul u rm ato r
n u m aru l cercurilor electorale a crescut la 35 ceea ce a largit
m u lt cim pul de actiune al clubului.12 In general, p rin
aceasta m asura sp iritu l ofensiv prop riu neoactivistilor a
d ev en it din ce in ce m ai agresiv in ra p o rt cu pasivistii.
Conducerea clubului aradean, din p u n ct de vedere social,
rep rezen ta fidel tran sfo rm arile petrecu te in stru c tu ra socialeconom ica a tarii din aceasta perioada. Ea era dom inata de
ca tre avocati, care g rav itau in ju ru l bancii V ictoria i a
consistoriului ortodox din oras. A stfel, Nicolae O ncu era
presedintele bancii, M ihail Veliciu avocat in Chiineu-Cris,
P e tru T ru tia avocat in A rad, lo an Suciu avocat, S tefan
C icio-Pop avocat, Gh. A lbu avocat etc. Lor li se adaugau
functionari sau m em bri ai clerului, d in tre care se rem arcau
Rom an Ciorogariu, am bitiosul Vasile M angra, T raian V etian,
G heorghe Popovici i C onstantin G urban.13 La ideile difuzate de acetia au a d e ra t i le-au sp rijin it preotii si inva-

12
Vasile Popeang, A radul centru politic al luptei nationale di
perioada dualism ului (18671918), Editura Facia, Timisoara, 1978,
p. 135.
,3Kemeny G. Gabor, Iratok a n em zetisegi kerdes tortenetehez
M agyarorszdgorjaf du aiizm us kor&b&n, IV, 19031906, Budapesta,
1966, p. 122.
*

52

ta to rii satelor, prim arii i no tarii din com unele in care


p opulatia rom aneasca era m ajoritara.
In ta rire a clubului aradean, in flu e n ta sa crescinda im pun e a u fondarea u n u i organ de presa capabil sa le difuzeze
ideile incluse in program ul politic chem at sa sustina noua
tactica. In tr-u n ra p o rt al lui B artok-U gron, catre m inistrul
de e x te rn e al m onarhiei austro-ungare, contele Agenor
G oluchow ski, intocm it pe baza in form atiilor furnizate de
am basada austro -u n g ara din B ucuresti, se sublinia ca in itia tiv a tinerilor aradeni de a in fiin ta u n ziar politic a
g a sit un ecou favorabil in Rom ania, unde D. A. S turdza si
refu g iati politici tran silv an en i sp rijin eau aceasta decizie.14
L a M agurele, linga B ucuresti, spre sfir^itul anului 1896, s-au
p u rta t tra ta tiv e in leg atu ra cu perspectivele noii publicatii.
La baza activitatii acesteia tre b u ia sa stea lu p ta im potriva
b a trin ilo r , fara sa recurga insa la provocari directe; n u m ai in cazul unei riposte a T ribunei sau a G azetei T ran silvaniei se preconiza trecerea la o lu p ta deschisa.
Sub
ra p o rt program atic, in aceasta faza a tra ta tiv e lo r am intite
s -a preconizat o politica independents, insa in lim itele prog ram u lu i din 1881, conjugat cu o noua alian ta a nationali
ta tilo r.15
In itia tiv a aradenilor s-a b u c u ra t de asem enea de sp rijin u l lui E ugen B rote !?i lo an Slavici, aflati in Rom ania. Ei au
fa c u t num eroase abonam ente, s-au adresat u n o r personalitati
politice si culturale, solicitindu-le colaborarea cu articole
pe diverse tem e.
N um arul de proba a noului organ de presa a a p a ru t la
25 decem brie 1896/6 ian u arie 1897, iar prim ul n u m ar la
1/13 ian u arie 1897. Noul ziar, in titu la t sem nificativ T rib u n a poporului , s-a situ a t de la bun inceput pe tem elia
u n u i program inain tat, propunindu-i ca principal obiectiv
reorganizarea P a rtid u lu i N ational Rom an i refacerea aliante i cu natio n alitatile nem aghiare din im periu. Inca din p rim ele sale n u m ere ziarul a lu a t a titu d in e im potriva im pozitelor crescinde, a abuzurilor si sam avolniciilor dom nilor
14 A rhivele Statului Filiala Cluj-Napoca, Fond problema natio
nala.
15 L. Boia, Eugen Brote. 18501912, Editura Litera, Bucuresti,
1974, p. 131.

53

de p am int44, a organizat in tru n iri si adu n ari de protest la


care a in v itat pe tarani.
Nu a tre c u t m ult si influ en ta acestui ziar a crescut, dovada fiind rep a rtiz are a pe ju d ete a abonatilor T ribunei
poporului44. Astfel, in ju d etu l A rad avea 207 abonati, in
Tim is-T orontal 93, in C aras-Severin 91, in H unedoara 72,
Sibiu 55, Bihor 51, Braov 50, etc. Pe linga abonam entele
din Transilvania, ziarul a avut de la bun inceput 87 de sub
s c r i p t din R om ania.16
S pre deosebire de celelalte publicatii periodice rom aneti,
ziarul aradean avea u n eontinut p reponderent politic ia r
in flu en ta bisericii nu se resim^ea in paginile sale. Succesul
sau chiar de la prim ele apari^ii i-a perm is sa se in tre tin a
financiar singur. De altfel, la scurta vrem e, in 1898, n u m aru l abonam entelor se ridicase la peste 4.000, dovada a
succesului sau la public.
Rolul ju ca t de T ribuna poporului44 in im punerea neoactivism ului a fost deosebit de im portant. Scriindu-i lui Eugen
Brote, Ion R u su -$ irian u infatic'aza p o p u laritatea noului
ziar: Incetul cu incetul luam in stap in ire B anatul, caci,
chiar frunta^ilor le va tre b u i o foaie m ai aproape si aceasta
sintem noi. Din toate p a rtile ni se prezice u n spor m are in
abonam ente si o a u to rita te to t cu m ai m are efect44.17 La
redactie soseau zilnic scrisori de ad eren ta la ideile rasp in dite p rin articolele publicate. Im p o rtan ta este fara indoiala
ralierea unui grup de braoveni la g ru p area aradeana, dei
,'G azeta T ransilvaniei44 continua sa fie u n su p o rter infocat
al pasivism ului. R eferindu-se la T ribuna poporului44
E. B rote scria: In afara de p artea inform atiei, va cauta p rin
a titu d in ea sa sa atrag a pe toti barbatii care, p rin pozitiunea
sau p rin capabilitatea lor sint chem ati a contribui la am eliorarea situ atiu n ii poporului rom an [. . .] Cei din Blaj n u se
vor opune curen tu lu i.4418.
D upa 1900 ideile program atice ale g rupului aradean au
fost expuse cu m ai m u lta claritate, de$i incercari se facusera ?i m ai inainte. In lu n a aprilie 1900 a fost publicata
scrisoarea lui V asile Goldi catre locuitorii din Lipova19, in
10 Tribuna poporului11, II, din 5/18 ianuarie 1898.
17 E. Gliik, N. Rout, op. cit., p. 161162.
18 Ibidem , p. 167.
18 V. Goldis, Scrieri social-politice si literare, Editura Facia, Ti
misoara, 1976, p. 7983 (edi^ie ingrijita de M. Popa f?i Gh. Sora).

54

care cel m ai de seam a teoretician al neoactivistilor prezinta


conceptiile sale referitoare la program ul national i tactica
activista. V. Gold is a expus noul concept asupra autonom iei,
care, dupa parerea sa, n u m ai putea fi rezum ata doar la
trad itio n ala revendicare a rom anilor de re stitu ire a autono
m iei T ransilvaniei, su stin u ta cu arg u m en te istorice. Neoactivistii considerau acum ca acest concept treb u ie extins
a su p ra tu tu ro r rom anilor din m onarhia austro-ungara, fara
a-1 lega in continuare de u n te rito riu istoric. T recerea la
activism , dupa p arerea lui Goldis, era singura cale ce p e rm itea refacerea P.N .R .-ului. A ctivism ul nu se rezum a doar
la participarea la alegeri sau cistigarea u n o r locuri in p a rlam ent.
A ctivitatea noastra electorala, asa cum noi o
contem plam , scria el are de scop num ai in ta rirea lu p
te i noastre politice . D epunerea u nor candidaturi, partici
p a re a la alegeri, ind iferen t de reu^ita, insem na m entinerea
leg a tu rilo r cu alegatorii din cercul electoral in care respectiv u l a candidat. O ricum , Goldi considera ca participarea
la alegeri era p rem a tu ra si ca ea treb u ie sa fie rezu ltatu l
unei tem einice pregatiri, indeosebi in m ijlocul taranim ii.
A p aritia acestui ziar, im p re u n a i cu activ itatea clubului,
a tra n sfo rm at repede A radul in tr-u n cen tru al m i^carii n a
tionale care se afirm a continuu. F orta rep rezen tata de acest
g ru p s-a m anifestat cu pteg n an ta in tim pul alegerii p e n tru
fu n ctia de episcop al A radului, sustinind im potriva candid atu lu i sp rijin it de au to ritati, A ugustin Ham sea, pe Iosif
Goldis, vicarul O radiei. A legerea ultim u lu i a fost conside
ra te o m are victorie a g rupului neoactivist, ceea ce 1-a plasat
pe Vasile Goldi, ru d a cu noul episcop, in functia de secreta r al consistoriului ortodox, controlind astfel episcopia aradeana. In stalarea episcopului s-a desfa^urat in tr-o atm osfera
de m are entuziasm , la care au lu at parte aproxim ativ 30.000
de tarani.
In anul 1901 au av u t loc alegeri p e n tru parlam en tu l U ngariei. Ele au dovedit odata in plus necesitatea schim barii
tacticii electorale. P re tu tin d e n i taranii romani' au participant-
la alegeri, obligindu-i pe fruntasii com unelor preoti i
in v ata to ri sa se ab ata de la politica oficiala a P.N .R.-ului.
T aranii au declarat cu aceasta ocazie: Ni s-a u rit de a tita
p asiv itate i vrem sa ne silim ca i voi, fruntai de la orae,
sa veniti in tre noi i im preuna cu poporul sa incercam alta
politica, p e n tru ca cu pasivitatea nu m ai ajungem la n i55

m ic.20 P articip area la cam pania electorate a taranim ii a


fost num eroasa, dei n u se facuse nici un fel de agitatie in
prealabil. i de aceasta data m asele populare au luat-o in ain te a conducatorilor, obligindu-i sa treaca la o politica mai
activa. M ulti d in tre frunta^ii gru p u lu i aradean si-au p u s
in treb area in legatura cu rezultatele acestei p articipari spontan e la alegeri i au ajuns la concluzia ca organizind din
in itiativ a proprie trecerea in activitate, rezultatele vor fi
cele aijteptate.
F o rta grupului aradean s-a afirm at cu p u tere din nou, in
anul 1902, cu p rilejul noii alegeri de episcop, cauzate de
m oartea lui Iosif Goldis?. De aceasta data au reu sit sa in firm e
h o tarire a guvernului de a-1 num i pe A ugustin H am sea ca
episcop de Arad. C onflictul d in tre pasiviti i activi^ti a
aju n s la u n m om ent dat sa genereze dispute confesionale.
Vasile M angra, ales episcop, d ar neconfirm at de guvern, a
pus pe seam a greco-catolieilor insuccesul sau. Acetia din
u rm a erau, in m ajoritate, partizani ai pasivism ului i M an
g ra a cautat sa-i convinga pe neoactiviti sa ren u n te defin itiv la ideea unei posibile im pacari cu pasivistii i sa in fiinteze un nou partid. D ar m ajo ritatea clubului aradean
a ram as ferm a pe pozitii', dindu-^i seam a ca tran sferarea
conflictului d in tre activi^ti i pasiviti pe tere n u l confesional ar dim inua considerabil ansele lor de reu^ita. De aceea
ei au a ra n ja t in aa fel lu cru rile incit M angra a fost m u tat
la O radea in functia de vicar episcopal, elim inindu-se u n
obstacol in calea reconcilierii m iscarii nationale.
Sub rap o rt program atic, in anul 1903, au fost publicate
m ai m ulte articole im portante in T ribuna , adevarate expu n eri ale program ului aradean.
In tr-u n articod, d in 5/18 ianuarie 1903 in titu la t C urentul a ctivist21, a fost lu ata in discutie noua tactica. C onceputa
astfel ca in tr-o prirna faza sa se rezum e la o su stin u ta cam panie bazata pe cercurile electorale rom ane^ti, ea urm a sa
pregateasca pe alegatori in vederea alegerilor de d ep u tati
national i. ,,C ercurile electorale rom ane^ti sa n u m ai fie
sim ple fictiuni constitutionale, ci izvor de tarie nationala".
G ruparea aradeana m ilita in continuare p e n tru reluarea
leg atu rilo r cu nation alitatile din im periu, pe baza unui pro20 Tribuna poporului", din 29 sept./12 octombrie 1901.
21 Tribuna din 5/18 ianuarie 1903.

g ram com un de actiune. Se preconiza n u m irea in v ederea


alegerilor a unor candidati care sa um ble din sat in sa t i
sa lum ineze pe bietul ta ra n .22 A radenii u rm a rea u sa tra n s
form e cam paniile electorale in tr-o scoala de educatie poli
tica a m aselor ru ra le si n u m ai atunci cind se vo r convinge
ca sansele lor sin t suficient de pu tern ice, sa treaca la actiun e a care avea sa-i duca in p arlam ent. A pare form ulata
d e stu l de voalat problem a autonom iei, tinzind sp re conceptul
m odern al a u to d e term in a rii: V iata nationala a unui popor
e ste d re p tu l lui de a dispune insusi de aceasta viata [.. .]
vorba este sa ne facem stapini ,peste viata n o a stra .23 P rin t r e sem natarii articolelor ce vizau schim barea tacticii se
n u m a ra u Gh. Bogdan-Duica, Ilarie C hendi, Vasile Goldis,
lo a n Suciu, Sever Secula, lo an Costa, A lexandru L apedatu
si altii.
In acelasi an 1903 m ai m ulti rep rezen tan ti ai
g ru p u lu i aradean au in tra t in tra ta tiv e cu guvernul din
B udapesta, in sp eran ta ca acesta a r intentiona sa treaca la
o pollitica de conpesii. Ei e ra u convinsi to t m ai m ult de falim en tu l politi-cii traditionale o rien tata spre Viena, care se
dovedise, in ultim ele decenii ale secolului al X lX -lea, tot
m ai p u tin inoliiinata sa ia in considerare cererile unor natio n alitati aflate sub au to rita te a B udapestei. Politica noast r a trad itio n ala scrie I. R u su -$ irian u se leaga de pe
rio ad a oind delegatiile rom aneti erau p rim ite la Viena, dar
la incep u tu l veacului al X X -lea aceastS politica nu mai
poate fi continuata, d a to rita atitu d in ii C u rtii.24 D ar tra ta tiv ele cu g uvernul n u a u dus la nici un rezultat, ele au in ta rit
d o a r convingerea aradenilor despre fo rta pe care ei o re prezentau.
U n ro l im portant in destinul aceitei g rupari 1-a avut
co n fe rin ta confidentiala din septem brie 1903, de la Sibiu.23
A u p artieip at la dezbatari reprezentantii celor doua directii
d in m iscarea nationala. lo an Suciu a adus la cunostinta celor
p rezen ti h o tarire a arad en ilo r de a ren u n ta la pasivism si de
a trece la activism , in d iferen t de h o taririle consfatuirii. Din
22 Ibidem.
23 Ibidem.
21
A rhivele Statului. Filiala Cluj-Napoca. Fond Francisc Hossu
Longin, sertar 244.
25 procesul-verbal la B.C.U. colectii speciale.
Fondul Francisc
Hossu-Longin.

57

acel m om ent aradenii s-au considerat in d e p e n d e n t si au


ac^ionat in consecinta.
P e linga propaganda p rin presa, activistii s-au orien tat
si spre asociatiile culturale, indeosebi spre A stra, precum si spre societatile studenteti, deoarece tin e retu l se a ra ta
receptiv la ideile noi. In vederea campaniiilor electorale, ei.
a u intensificat propaganda la sate, Indem nind poporul sa
aleaga pe ean.didatii rom ani. A tragerea stu d en tilo r rom ani
din B udapesta la ideile noului c u re n t a a p a ru t evidenta in
prim avara anului 1904 cind, p e n tru o m ai strinsa legatura
cu poporul, s-au organizat excursii in m ijlocul taran im ii,
u rm a te de petreceri i concerte populare. A stfel, la 12 a p rilie, la Ghioroc26, s-a d esfasu rat o asem enea m anifestatie in
prezenta a num erosi tarani. Studentii rom ani, indem nati de
loan Suciu si loan R u su-^irianu, au organizat actiuni sim ilare in m ai m u lte sate din v estu l T ransilvaniei,
O com ponenta insem nata a politieii prom ovate de g ru p area aradeana a fost orientarea spre relu area legaturilor cu
nationalitatile. F runta?ii acestui cen tru politic au legat, de
altfel, ideea in tra rii in parlam en t de alian ta cu n ationalita
tile. Ei dem onstrau in p rim ul rind, ca o colaborare p a rla
m en tara cu d ep u tatii sirbi si slovaci avea sans<' in obtinerea
u n o r succese. A titudinea guvernelor burghezo-m oiereti m a
ghiare $i a Vienei fata de situatia politica a acestor n a tio n a litati a alim entat arsenalul de argum ente a noului curent.
In m ai m ulte articole T ribuna poporului44 a subliniat ideea
ca in tra re a slovacilor i sirbilor in p arlam en t ingreuneaza
colaborarea cu ace^tia de pe pozitii pasiviste. Inca in 1902
ziarul aradean a ceru t d ep u tatilo r slovaci si sirbi sa ia aparare a rom anilor. A pelul nu a ram as fara u rm a ri i L ubom ir
Pavlovici s-a adresat lui S tefan C icio-Pop in legatura cu
pozitia sa in parlam en t Cum a r treb u i sa vorbeasca u n dep u ta t national ca vorbirea lui sa fie dem na si conglasuitoare
cu ju stele postulate ale n atio n alitatilo r44.27
R elatiile d in tre rom ani, sirbi si slovaci au inceput sa se
stringa din ce in ce m ai m u lt i cu ocazia alegerii de d ep u ta ti in cercul electoral N adlac din prim avara anului 1904.
A legatorii, proveniti din m ijlocul acestor n atio n alitati au
2G A rhivele Statului. Filiala Cluj-Napoca. Fond. Problema na
tionals. Raport din 13 aprilie 1904.
27 Tribuna poporului", (Arad), VI, 1902, nr. 78.

su stin u t un singur candidat in persoana lui loan Suciu. T ri


b u n a scria in legatura cu acest evenim ent: oricare a r fi
re z u lta tu l final al alegerii, ceea ce u rm arim in prim a linie
s-a ajuns deja: a se inaugura odata in practicS ideile luptei
com une in tre slovaci, rom ani si sirbi, a p u rta de la un capat
la altu l al tarii steagul aliantei sfintite in congresul nationalitat.ilor .25
La inceputul anului 1904, ca urm are a disparitiei T rib u n e i sibiene, g rupul aradean, in intelegere cu cel din
O ra^tie, a decis schim barea denum irii ziarului T ribuna pop o ru lu i in ,,T ribuna din dorinta lor de a se infati^a ca si
continuatori ai publicatiei a p aru te in 1884. In prim ul sau
num S r a fost publicat articolul Noua T rib u n a 21-*, in Care se
proclam a deschis activism ul. RidicSm steagul activitatii
p a rlam en tare si n u ne tem em de in frin g ere . In p rivinta
program ului sint e n u n tate doar citeva principii generale, si
an u m e: colaborarea cu nationalitatile, d^eptul la o viata n a
tio n a ls libera, iar lozinca sub care g ru p are a arSdeana Ssi
p ro p u n ea sa actioneze era P rin noi in lin e treb u ie sa invingem .
A ctivism ul politic, preconizat de g ru p u l A rad, avea ast
fel ca principale obiective: a) atrag erea m aselor populare,
i n special a taranim ii p rin in fap tu irea solidaritStii nationale , b) refacerea aliantei cu nationalitS tile, c) in ta rirea si
dezvoltarea in stitu tiilo r economice i cu ltu rale ale rom a
nilor.
P rogram ul i m anifestarile grupului arSdean, au ci^tigat
d in ce in ce m ai m ultS popularitate, dom inind im preuna cu
g ru p u l de la Oratie viata politics rom aneascS din T ra n
silvania.

GRUPUL NEOACTIVIST DE LA O R lS T IE

U n rol im p o rtan t in noua orientare politics a mi^cSrii


n ationale, alSturi de cel arSdean, 1-a ju cat g ru p area politica
d in OrSstie. Si aceastS g ru p are neoactivistS a lu at nastere
in ju ru l unei banci, si anum e ,,A rdeleana , plasatS pe pozi28 Tribuna, (Arad), I, 1904, nr. 39.
29 Tribuna (Arad), I, 1904, nr. 1.

59

tia a tre ia in ierarh ia in stitu telo r financiare rom anesti. P ro cesul de constituire a acestei g ru p ari a fost m ai greoi, sp re
deosebire de cea aradeana, care avea in spate o tra d itie le g ata de activitatea p a rlam en tara inca din secolul al X IX lea. $i aici insa, dupa m i^carea m em orandista, au a p a ru t
in ziarul Revista Oratiei44, incepind cu anul 1898, articole
in care se cerca re n u n ta re a la pasivism , precum si in te n sificarea actiunilor in adunarea judeteana. Cu toate ca avea
o arie de raspindire lim itata i aparea o data pe saptam ina,
ziarul a lu p ta t deschis im potriva pasivism ului. In ta rirea g ru parii din Oratie a devenit o rea lita te dupa 1900, an in care
a a p a ru t noua publicatie, in titu la ta Sem nificativ A ctivitatea44. P rogram ul ziarului se rezum a la necesitatea atra g eril
taran im ii in lu p ta im potriva acelora care lezau ,,interesele
economice44 ale poporului. Scopul principal proclam at des
chis era de a convinge alegatorii rom ani despre relele ce
le-a adus p asivitatea44, precum i disciplinarea elem entelor cucerite, obi^nuirea lor cu lu p ta politica44.30
P rogram ul A ctivitatii a av u t u n ecou larg in rin d u l
neoactivi^tilor. La redac^ie au sosit sute de scrisori trim ise
d in Timi? i Bihor, din A puseni si de pe Cerna. D in B anat,
u n cititor ii scria lui A urel M unteanu, redactorul ziarului:
,,initiativa dv. de a edita o foaie politica care sa propage
activ itatea [ ...] a facut o buna im presie in cercul am icilor
i cunofjtintelor m ele44.31 In cu rajati de atitu d in ea favorabila
a m ajoritatii cititorilor, redactorul si corespondenti au r e luat, in m ai m ulte num ere, chestiunea autonom iei. In aceas
ta problem a a existat o id en titate de p a re ri cu g ru p u l a ra
dean: ,,Daca vrem sa sustinem un pu n ct ideal in p rogram ul
n o stru national, acela sa se refereasca la o autonom ie pen
tru intregul te rito riu locuit de rom ani44.32
Rolul A ctivitatii44 in afirm area g ru p u lu i Oratie va fi
d im in u at odata cu aparitia, la 1 ian u arie 1902, a ziaru lu i
care va consacra definitiv aceasta grupare, i anum e Lib e rta te a 44. P rin tre sprijin ito rii i in itiato rii acestui nou ziar
rom anesc s-au num S rat V ictor Bontescu, Lucian Borcea, N icolae Com?a, A urel Cosma, V aler M oldovan, A lexandru V aida-V oevod, A urel V lad si altii. In m ajo ritate erau avocati
30 j^Activitatea", I, nr. 1, din 5/18 ianuarie 1900.
31 Idem, nr. 31, din 6/19 februarie 1900.
32 Ibidem.

i p ro p rietari de moiii care g rav itau in ju ru l bancii rom anesti A rdeleana , din O rastie. La incep u t L ibertatea s-a
an gajat la cautarea m odalitatilor cu a ju to ru l carora sa vedem din nou pus in functionare P a rtid u l N ational Rom an14.33
L iderii g ru p u lu i O rastie preconizau rasp in d irea noilor p rin cipii politice cu a ju to ru l cluburilor ju d eten e i cercuale ca
o prim a etapa in refacerea pe baze noi a P.N .R.-ului. P ro
g ram ul de lupta, cuprins in articolul-program sem nat de 24
d in tre reprezentanti! acestui grup, preconiza m ai ales m odalitatile de actiune politica. In p rim ul rin d u rm areau activizarea m iscarii la nivelul com unelor si apoi la cel ju d ete an
fata de afacerile com itatului, staru in d sa se organizeze clu
b u ri com itatense si cluburi cercuale, capabile de o activitate
noua44.34 D erivata din aceasta form ula era nevoia de a se
intensifica opera de educare a celor ce beneficiau de drep tu l de vot. In acest sens ei cereau in te le c tu alita tii satelo r
sa intocm easca evidence precise a n u m aru lu i de alegatori
rom ani. D upa cum lesne se poate constata in aceasta p rivin^a exista o id en titate de opinii in tre g ru p u l din Oratie.
si cel aradean.
In m aterie social-econom ica, cel p u tin la inceput, g ru
p area de la O rastie se dovedete a fi m oderata in com paratie cu cea aradeana. In vederea am eliorarii sta tu tu lu i eco
nom ic ei considera ca infiin^area de reu n iu n i i tovaraii va
duce la im b u n atatirea situatiei taranim ii. Acest articol program atic era insa vag i n ein d estu lato r p e n tru a p u tea cuceri taran im ea care nazuia la un program de revendicari
conform cu situatia lor.
La scurta vrem e dupa a p aritia ziarului, la 15 feb ru arie
1902, este data p ublicitatii scrisoarea-program sem nata de
lo an M ihu.35 F igura centrala a g ruparii OrSstie la acea da
ta, bucurindu-se de m are in fluenta in ju d etu l H unedoara
si in im prejurim i, acest mo.^ier bogat, preedinte al bancii
A rdeleana44, actionar principal la A lbina44, a fost perso33 Libertatea, I, nr. 1, din 1/13 ianuarie 1902.
34 Ibidem.
35 Idem, I, nr. 12, din 23 februarie/8 martie 1902 cu titlul Scrisoarea d-lui dr. I. Mihu adresata unui fondator al foii L ibertatea.
Aceasta scrisoare a fost deosebit de mult comentata i in presa na
tionalitatilor, vezi Kem eny G. Gabor, op. cit., Ill, p. 338339.

61

n a ju l din um bra care a d irija t actiunile g ru p u lu i neoacti


vist. In scrisoarea-program , M ihu porneste de la ipremisa ca
punctele 1 i 9 din program ul P.N .R .-ului din 1881, in noile
conditii politice e ra u iluzorii, considerindu-le doar ca dorin te ideale . R en u n tarea la ele si trecerea la o noua tactica
avea sa duca, in conceptia sa, la in ta rirea aliantei cu nationalitatile, o conditie im portanta in reuita luptei politice
rom aneti. Ceea ce M ihu ca ideolog al neoactivitilor din
O rastie proclam a deschis era situarea m iscarii nationale pe
teren u l legislatiei existente, in speran^a unei reconcilieri in
tre guvern si rom ani. D e c la ra b le lui C. Szell si apoi ale lui
Istv an Tisza au facut sa apara i in am b ian ta acestei gru~
pari ideea tra tativ e lo r cu guvernul. P a rere a sa nu a fost
im brati^ata de m ajo ritatea conducatorilor m iscarii n a tio n a
le. In rest, M ihu a m ers pe linia in treg irii program ului
din 1881, in sensul ex tin d erii revendicS rilor de n a tu ra sociala chem ate a asigura b u n astarea $i prosperarea existentelo r mici, m area m ajo ritate din care se form eaza poporul
n o stru . El a propus fixarea unui m inim de avere scutit de
contributii, executii judecatore^ti si instrain are. Ceea ce depaea m inim ul urm a sa fie supus unor im pozite progresive
in func^ie de avere.
O
alta revendicare im portanta, care trebuie p rivita in
contextul politic al evenim entelor acelor ani, era reducerea
serviciului m ilitar la doi ani. D isputele d in tre Viena i B u
dapesta in problem a arm atei se regaseau astfel in acest
program . Pe linga aceste idei program atice noi se m entin
alte le m ai vechi, ram ase in actualitate. Este vorba de apara re a $colilor confesionale, a in stitu tiilo r culturale si eco
nomice, a presei rom aneti etc. La citeva zile dupa publicarea articolului-program , ,,T ribuna , ,,D rapelul i G azeta
T ransilvaniei au declansat o puternica actiune im potriva
lui M ihu si a ideilor sale. In schimb, aradenii au prim it cu
m ulta satisfactie program ul de la Oratie. L egaturile d in tre
cele doua grupari vor deveni din ce in ce m ai strinse.
D upa inform atiile fu m iz ate M inisterului de Interne al
U ngariei de catre p refectul ju d etu lu i H unedoara, g rupul
O rastie era foarte dinam ic. ,,Avocatii rom ani scria el
care aveau sediul in satele i com unele ju detului au strinse
leg atu ri cu preotii i invatatorii, fondeaza in stitu te de ore62

d it m ai mici, cercuri de lectura, coruri etc., care le serveau


scopurilor lor politice .36
L ibertatea avea u n n u m a r restrin s de abonati, d ar
aceasta n u inseam na ca ziarul n u era citit. In num eroase
sate din ju d e t erau trim ise exem plare g ratu ite , d atorita faptu lu i ca tipografia ,,M inerva , unde el se tiparea, a fost
subv entionata direct de catre banca ,,A rdeleana - In fluenta
ziarului in m ijlocul poporului a fost deosebit de eficace,
astfel ca dupa un an si ju m a ta te de la ap aritie to t m ai m ulti
ta ra n i afirm au deschis ca d eputat m aghiar n u-i perm is sa
m ai alegem .37
B azindu-se pe sp rijin u l poporului, in anul 1903, cu ocazia alegerii in cercul electoral Dobra, g ru p are a O rastie 1-a
desem nat pe A urel V lad candidat p e n tru parlam ent. A leg erea de la D obra a fost pu n ctu l de v irf al m i^carii natio
nale rom anesti din anul respectiv. C andidatura lui A urel
Vlad, posibilitatea victoriei i n alegeri, tre b u ia sa dcm onstreze adeptilor activism ului fo rta cauzei p e n tru care ei luptau , precum si stadiul la care ajunsese neoactivism ul. La
vestea candidarii lui A urel Vlad au reactionat favorabil g ru
p ul aradean, cel din O rastie, rom anii din Lugoj, cu toate
ca ziarul local D rapelul facea p arte din ta b a ra pasivista.
Cu acest prilej, g ru p u rile activiste i-au u n it fortele p e n tru
a asigura succesul lui A urel Vlad. La ad u n area de la Dobra,
la care au lu at parte peste 1000 de taran i, au asistat i fru n tasii g ru p u lu i aradean. In discursul sau electoral, Vlad s-a
situ a t pe program ul din 1881 al P.N .R.-ului, la care se adaug au revendicarile expuse in scrisoarea lui M ihu din 15 feb ru arie 1902. V ictoria sa a fost p rim ita cu m u lta bucurie,
dovedind popularitatea neoactivi^tilor. Telegram ele de felicitare trim ise lui Vlad porneau din satele i ora^ele T ran silvaniei, din Braov, Tim isoara, Reghin, B istrita, Iiateg,
Sebe, Sibiu, Cugir etc.
Succesul lui Vlad la D obra s-a b u cu rat de u n ecou deo
sebit in m ijlocul p artizanilor neoactivism ului, al caror n u
m ar i zona de in flu ien ta a crescut sim titor dupa 1903.
R apoartele a u to rita tilo r ju detene su rp rin d cu acuratete am plificarea m iscarii nationale. C om andam entul circum scriptiei
33
A rhivele Statului, Filiala Cluj-Napoca, Fond Problema natio
nala Raport din 10 aprilie 1903.
37 Ibidem .

63

VIT jandarm i din B rasov inform a M inisterui d e In te rn e desp re faptul ca rom anii intentioneaza ca la viitoarele alegeri
sa depuna candidaturi care sa perm ita cresterea num arului
de deputati de n atio n alitate rom ana. Acelai rep rezen tan t al
jan d arm eriei rem arca acordul in te rv en it in tre rom ani ca
in tr-o circum scriptie sa se prezinte doar u n singur candidat
cu program national p e n tru a se evita astfel com petitia. Con
form aceluia?i ra p o rt incS in decursul lunii octom brie la
O rastie a av u t loc o consfatuire in tim p u l careia au fost repartizate citeva cercuri electorale. i m itropolitul sibian,
in tr-o discutie cu un oficial m aghiar, afirm a ca in m ajo ritatea
ju d ete lo r cu p o p u la te rom aneasca u rm au sa fie depuse candid atu ri p e n tru parlam ent, cu program national.
A legerea lui V lad a fost u rm ata de o vie efervescenta
p rin tre rom ani, constituind o etapa im portanta pe calea
afirm arii neoactivism ului. Aceasta sta re de sp irit era influe n ta ta i de com plicatiile pe plan e x te rn ale m onarhiei.
indeosebi In Balcani. R apoartele prefec^ilor au fost unanim e
in a pune pe seam a alegeri i de la D obra agitatia din m ijlo
cul rom anilor. La 6 octom brie 1903, subprefectul din Deva
rap o rta M inisterului ue xuterne ca m anifes'tatiile rom anesti
im p otriva ideii de sta t m aghiar se datoreaza preotilor, inv a tato rilo r i functional-)lor de la b a n d , care au ales ca dep u ta t pe Vlad: C utez sa afirm categoric ca, incepind din
acel tim p, agitatia creste prom ovata de ziarul politic
Libertatea- ce apare la O rastie .3S Din plasa Ilia a aceluiasi
ju d et, a u to ritatile intiintau g uvernul despre discutiile ce
se p u rta u in tre tara n i care p retind ca gu v ern u l nu are nici
u n d rep t s& m ai perceapa im pozite de la ei .39 T aranii si
m uncitorii din ju d e t vorbeau despre o posibila rascoala a
rom anilor, considerate ca oportuna, deoarece relatiile d in tre
im p a rat ^i guv ern u l u n g ar erau proaste, ceea ce a r im piedica
in te rv en tia a rm ata a im p aratu lu i im potriva insurgentilor.
P reo tii i inv atato rii indem nau pe recru tii rom ani sa se p re
zinte la arm ata, spre deosebire de opozi^ia m aghiara care le
p retin d ea contrariul. Rom anii au m ers pina acolo incit au
c re z u t ca a rm ata se va rom aniza si o rascoala a r avea, in
38 Loc. cit. Raport din 6 octombrie 1903.
39 Ibidem.
64

aceste conditii, anse de izbinda. La Ilia populatia le vorbete acestea deschis ,40 rap o rta eful jan d arm eriei locale.
E fervescenta p rile ju ita de succesul lui V lad s-a p relungit si in cursul anului 1,904 cincl s-a lan sat practic actiunea
de organizare a circum scriptiilor electorale, in tiln iri cu alegatorii etc. In septem brie 1904, cu ocazia ad u n arii generale
a A strei de la Tim isoara, o m are p a rte d in tre conducatorii
rom anilor au lu a t in discutie la sugestia lui Vlad, problem a
particip arii la viitoarele alegeri. Ca u rm are a convorbirilor
avute, d ep u tatu l rom an a in tre p rin s o calatorie in ju d etu l
C ara-Severin. La Raca^dia, Sasca M ontana si Berlite, prin
cu v in tarile sale A. Vlad s-a stra d u it sa-i determ ine pe ro
m ani sa abandoneze pasivism ul si sa treaca in activitate. El
a criticat cu aceasta ocazie proiectele de buget precum i cel
de lege scolara a m in istru lu i Berzeviczy, a p retin s in spiritul
program ului din 1881 aplicarea legii n a tio n alitatilo r din
1868. A ceasta vizita a lui A. Vlad a in au g u ra t practica tu rneelor electorale, m ijloc im p o rtan t de stabilire a u nor contacte strinse in tre conducerea m iscarii nationale si popor.
A ctivitatea lui A urel Vlad in p arlam en t a fost u rm arita
cu m u lt in teres. In cu v in tarile sale, incepind cu 8 iulie 1903
cind Vlad i-a prezen tat discursul inaugural, araK nd ca,
deocam data, este singurul d ep u tat al P a rtid u lu i N ational
Rom an, d ar asigura pe ceilalti m em bri ai p arlam en tu lu i ca,
dupa alegerile urm atoare, vom fi rep rezen tati a id cu cel
p u tin 18 20 de d ep u tati orice s-ar in tim pla .41 D upa aceea,
a criticat politica guvern u lu i fata de n a tio n a lita ti care niciodata, spunea el, n-a u rm a t o politica liberate, ci a u rm ar it o politica h o tarit reactionara . Sem nificativa este preoQujjarea lui in legatura cu dezvoltarea economica si efectele
ei p e n tru rom ani. In p a rte a constructive a discursului era
form ulata revendicarea energica a d rep tu lu i de v o t u n iv er.sal, cerinta fireasca, daca se ia in considerare posibilitatea
rom anilor de a trim ite in parlam en t un m are n u m ar de
d eputati.

In parlam ent, Vlad a contribuit m ult la stringerea legaturilor cu deputatii slovaci, pe care i-a captivat de la bun
inceput, prin curajul sau in disputele cu minitrii si depu40 Loc. cit. Raportul din 6 octombrie 1903.
41 Dolm anyos Istvan, A m agyar parlam en ti ellen zek tortenetebol,
19011904, Budapesta, 1963, p. 340.

M i$carea n a tio n a la ro m an easca din T ran silv an ia

65

tatii unguri. In n u m aru l sau de Craeiun, Slovensky T yzdennik a publicat un articol, sem nat de A urel Vlad, in
care se sublinia ideea ea deputatii n a tio n a lita tilo r trebuie sa
renun^e la vechile practici p arlam entare, cind se p rezen tau
in fata opiniei publice cu un program vag, greu de realizat.
In consecinta, el a propus ca program ele lor politice sa fie
com pletate cu revendicari de ordin economic si cultural, cu
aju to ru l carora poporid ar accepta m ai uor program ul lo r
electoral.42 R elatiile lui Vlad cu d ep u tatii slovaci au o sem nificat'ie aparte, dem onstrind cS, p3 baza noii tactici activiste,
era posibila refacerea aliantei cu nationalitatile.
G ruparea neoactivista din O rastie ajunge, datorita aces
to r evenim ente, la inceputul anului 1904 in fru n te a adeptilor
noului curent i aradenii au recunoscut acest lucru. Tot m ai
m u lt Vlad i M ihu s-au deplasat la A rad, cu diferite ocazii,
stringind legaturile cu g ru p area arad: an3.
A laturi de cele doua m ari grupari, in tre care deosebirile
de program nu erau prea m ari, sc situa un g rup mai restrin s
c a ' influen^a, si anum e ct'l sib ia n . u n it in ju ru l ^T elegrafului
rom an .
G ruparea sibiana, prin in term ed iu l publicatiei
am intite, a ridicat in m ai m ulte articole problem a reorganizarii partidului, precum i a schim barii program ului. P re ocuparea ei p rincipals s-a orien tat spre ehestiuni de n a tu ra
organizatorica, propunind o form ula in te resa n ta i realista
in acela$i tim p, caracterizata p rin func^ionalitatea ei. O rganizatia sugerata u rm a sa aiba trei nivele, respectiv: cercurile
electorale conduse de un com itet electoral cercual com pus
d in tr-u n pre^edinte, n o tar i easier, apoi toti pre^edintii de
la acest nivel form au com itetul cercual com itatens in tr-o
com pozitie sim ilara cu cele cercuale. La rin d u l lor, acetia
constituiau com itetul central electoral al p artidului national
n u m it suprem ul n o stru for politic14, cu u rm atoarele a tribu^ii: de a decide in p riv in ta tacticii i program ului, a num i
candidatii p e n tru alegerile parlam entare, de a controla in chegarea p artidului, organizarea conferintelor nationale etc.
In genere form ula propusa a fost acceptata i ea a sta t la
baza organi/.arii p artidului dupa 1905, cu m odificari in pri
v in ta C om itetului cen tral electoral, nu insa in dom eniul a tributiilor, ci al com pozitiei sale.
42 Ibidem , p. 341.

66

R eprezentind cercurile ortodoxe din Transilvania, sibienii au sp rijin it gru p area din O rastie $i nu i-a aprobat pe
aradeni. In sp irat de v irfu rile clericale ortodoxe din oras,
T elegraful rom an a fost irita t de atacurile lui Goldi$ im
p o triva conservatorism ului cercului sibian ce urm area sa
rein v ie activism ul pe care-1 propovadu-i-se A ndrei Saguna
dupa 1867. In special m itropolitul Ion M etianu a fost tin ta
ata c u rilo r aradenilor in chestiunea reorganizarii P artid u lu i
N ational. A titudinea T elegrafului rom an s-a datorat fn
principal apropierii d in tre aradeni i m icarea socialists.
Vasile Goldis, in tr-o convorbire cu un ziarist m aghiar asu
p ra socialism ului la rom ani, declarase ca nu vede nici un
pericol din punctul de vedere al intereselor rom aneti in
socialism 14 si se p ronunta ,,in favoarea aliantei cu social-dem ocratia p en tru introducerea votului universal.u43 A ceasta
declaratie a declansat o polem ica aprinsa in tre Sibiu si Arad,
care va duce, in final, la. clim in ares in p arte a grupului acti
vist clerical sibian din rin d u l neoactivitilor.
Inca din prim avara anului 1904, d atorita unei sustinute
cam panii de presa, favorizata de" starile incerte din U ngaria,
acfTVT$'!ii ci^tiga pozitii noi, intinzindu-i influ en ta asupra
m ajo ritatii com itatelor transilvanene. R cunirea p arlam entulu i in 1904 a insem nat declan^area unei puternice cam panii
antiguvernam entale, mai ales dupa ce prim ul ministri?? S te
fan Tisza, a incercat sa m odifice regulam entu l de functionare
a parlam entului, u rm arin d sa puna capat obstructiei p racticata de opozitie cautind sa dea satisfac^ie elem entelor ovine
din parlam ent prin aducerea in discutic a unei noi legi $colare. Proiectul de lege sco'lara ela'borat de Berzeviczy si lu at
in dezbatere publica in anul 1904 urm a in opinia guvernantilo r m aghiari sa inlocuiasca legea lui T refort din 1879 si
im plicit sa accelereze procesul de m aghiarizare p rin coala.
A cest proiect insem na deschiderea unor noi eai de am estec a l statu lu i dualist in m ijlocul colilor confesionale rom anesti afectind grav in prim ul rind sta tu tu l corpului didactic.
A stfel, conform prevederilor num ai acei invatatori beneficiau de a ju to r banesc din p artea statului a caror elevi la
term in a re a colii prim are tiau bine lim ba m aghiara. Insai
n u m ire a lor depindea de cunoaterea acestei lim bi urm arin d
sa loveasca pe aceasta cale in corpul didactic rom anesc.
43 Tribuna poporului", VII, din 7,20 mai 1903.

67

A cest proiect s-a lovit de o dirza rezisten^a din p a rte a rom a


nilor i a celorlalte natio n alitati din im periul dualist, astfel
ca g u vernul Tisza, s-a vazut silit sa-1 abandoneze, el fiind
readus la lum ina in 1907 de catre contele A pponyi care s-a
in sp irat copios din prevederile sale ce u rm areau desfiintarea
colilor confesionale rom ane^ti.
In te n tia sa a dus la agravarea situ atiei politice in te rn e,
de care au p ro fitat partizanii neoactivism ului. A cestia de pe
u rm a au lu at m asuri de organizare, m ai ales ca dupa reuita
de la D obra se punea cu acuitate problem a unei conferinte
generale a partid u lu i national. Ei au organizat cluburi elec
torale in judetele fidele noii linii politice. A stfel, la inceputu l lunii m artie, se reorganizeaza clubul ju d etean H u n edoara, alegindu-1 ca pro!?edinte pe loan M ihu. In acest ju d et,
noii activiti au o b tin u t in adunare un n u m ar de 140 de
locuri, cu tre i m ai purine decit m aghiarii. U n alt club care
reusise in tr-u n tim p foarte scurt sa dobindeasca o in flu en ta
crescinda a fost cel din judetul Solnoc-D abica, unde depu
ta tii rom ani ii ^ineau discursurile in rom ane^te, ba ch iar
m ai m ult, au votat o declaratie care insem na vot de n e in credere politieii p rem ierului Stefan-Tisza.
In schim b in adunarile com itatense din Bihor, Brasov,
M ure-Turda, M aram ures, Satu-M are si Salaj rom anii n u
aveau nici un rep re z en ta n t iar in com itatele T irnava Mica,
Turda-A rie si Cojocna erau in tr-o m ino ritate eviderjta. In
ad unarea com itatului Cluj din 415 dep u tati doar 23 e ra u
rom ani.
D in punct de vedere organizatoric, prezinta in teres clu
b ul neoactivist din ju d etu l B istrita-N asaud. In ziua de 13
aprilie 1904 s-a desfaurat in oraul B istrita o in tru n ire a
eonducerii m iscarii nationale, in care s-a elab o rat u n s ta tu t
al clubului national. E rau considerati, conform sta tu tu lu i,
m em bri ai clubului to ti alegatorii rom ani declarati adepti
ai P.N .R .-ului care se obligau sa respecte disciplina de
partid , dispozitiile si ho taririle conducerii acestuia. P e n tru
p rim a data s-au in tro d u s tax e de m em bru fixate de catre
com itetul clubului. Deciziile in p riv in ta tacticii si p rogra
m ului erau luate de catre conducerea clubului. S ta tu tu l p re coniza p a rtic ip a re a la cam paniile electorale p e n tru alegerea
de d ep u tati in parlam ent. C ontinutul sta tu tu lu i i rep re z en ta
68

opozitia fata de vechea conducere a P.N .R .-ului i aderen^a


la neoactivism , clubul convoaca conferinta care sa se ingrijeasca de candidatii si program ul p artid u lu i41.44
CONFERINTA DIN 1905 SI NOUL PROGRAM
AL P.N.R.-ULUI
P roblem a organizarii si convocarii conferintei nationale
a cap atat o im p o rtan ta crescinda in anul 1904, ca u rm are a
pro liferarii neoactivism ului. A bia la m ijlocul lunii octom
b rie 1904, G. Pop de Basesti trim ite o circulara cluburilor
electorale din in treag a T ransilvanie, indem nindu-le sa
treaca grabnic la alegerea delegatilor p e n tru o viitoare con
ferin ta nationala, fixind ca term en p e n tru ducerea la indep lin ire a acestei decizii d a ta de 10 noiem brie 1904. Se recom anda ca intreaga actiune sa se faca cu ,,diseretiune
absoluta , d atorita supravegherii de catre politie a grupu
rilo r neoactiviste, P e n tru m ulti, convocarea conferintei <
fost o surpriza si abia in ultim ele nu m ere ale ziarelor din
1904 au a p a ru t citeva articole in care problem a conferintei
a fost lu ata in discutie. D ecretarea de noi alegeri a oferit
p rile ju l convocarii ei, deoarece rom anii aveau d rep tu l sa
organizeze in tru n iri electorale in tim pul alegerilor. N^m aip u tin d face fata opozitiei din p arlam ent, Tisza a recurs la o
m asura extrem a, suspendind pe tim p de un an regulam entul
de functionare al parlam entului, investindu-1 pe presedinte
cu p u teri dictatoriale. D ar ru p erea din P a rtid u l Liberal,
aflat la p utere, a dizidentei conduse de cdntele Iu liu A ndrassy a slabit partidul, silindu-1 pe Stefan Tisza sa dizolve
p arlam en tu l decretind noi alegeri p e n tru inceputul anului
1905. Rom anii s-au p rev alat de m asura luata, convociml
co n ferin ta nationala a P.N .R .-ului care din 1893 n u se m ai
in trunise. P refectul ju d etu lu i Sibiu, D rotleff, a incu v iin tat
tin e rea conferintei, cu specificarea ca ea n u treb u ie sa aiba
ca obiectiv form area unei organizafii politice interzise p rin
lege. De. altfel, prefectul va fi prezent in sala U nicum pe
to ata durM a conferintei.
44
Regulam entul clubului national rom anesc din com itatul Bistrita-N dsaud, Bistrita, 1904, p. 8.

69

V estea convocarii conferintei a fost p rim ita favorabil de


opinia publica rom aneasca, cu exceptia cercurilor trad itio n aliste adepte ale pasivism ului. ,,D rapelul , p rin articolele lui
A lexandru Mocioni si Coriolan Brediceanu, ii indeam na pe
locuitorii din Lugoj i im p reju rim i sa n u participe, sub
nici un m otiv, la conferinta, ia r ,,Gazeta T ransilvaniei isi
sfatuia de asem enea cititorii sa o boicoteze. Au fost publicate scrisori ale u nor pasiviti care nu recunosteau aceasta
conferinta, num ind-o confrerie sau corporatie actiyista
si nicidecum conferinta a P.N .R .-ului. P e aceeasj^ttrue s-a
s itu a t si revista clujeana Ravar?ul , negind legalitatea con
ferin tei.4
Cu toata opozitia vechilor pasiviti, nesem nificativa de
altfel, in ziua de 30 decern brie 1904 s-au d esfasurat consfatu iri ale cluburilor ju detene din A rad i O rastie care decid,
in deplina intelegere, depunerea candidaturilor p e n tru cam pania electorate. E xem plul lor a fost u rm a t i de catre alte
cercuri electorale din Transilvania. In preajm a conferintei
a av u t loc un alt evenim ent im portant care a inclinat defin itiv balanta in favoarea neoactivi^tilor, i anum e aderarea
la activism a cercurilor politice blajene care-i expun noua
lo r pozitie in paginile ziarului U nirea . Din punct de vedere program atic ei s-au asociat g rupului Orastie.
Pu$i in fata acestei noi situatii, adeptii pasivism ului, in
speta E. D aianu, A. F rincu i dr. I. P o ru tiu , s-au adresat lui
A urol M nresianu, redactorul Gazetei T ransilvaniei , cerin d u -i sa convoace o conferinta a pasivistilor, fara ca initia tiv a lor sa aiba v reu n ecou.
Convocarea lansata de neoactivi^ti la 29 decem brie fix a
ca data de desfaurare a conferintei ziua de 10 ian u a rie 1905,
la Sibiu.4fi La prim a vedere, apeiul de convocare nu lasa sa
se in trev ad a in ten tia autorilor lui de a m odifica tactica i
program ul partidului. In preziua conferintei a avut loc la
Sibiu o consfatuire la care au particip at Gh. Pop de Basesti,
Vasile Lucaciu, Teodor M ihali, A lexandru Vaida-Voevod,
A urel Cosma i Coriolan B rediceanu, in tim pul careia s-au
precizat detaliile planului de desfasurare a lucrarilor. O rdinea de zi era form ulata la m odul general i cuprindea trei

45 Ravasul, din 14 ianuarie 1905.


46 A peiul la B.C.U. Colectii speciale. Fondul Francisc Hossu
Longin.

70

puncte: analiza situatiei politice din tara, alegerea Com itetu lu i electoral executiv i, in sfirit, u ltim u l punct, fixat lapidar, propuneri.
In ziua de 10 ianuarie 1005, la Sibiu erau prezenti 97 de
delegati ai d iferitelor cercuri electorale rom anesti, rec ru ta ti
in m area lor m ajo ritate din m ijlocul adeptilor noului acti
vism . Lipseau de la aceasta conferinta l'runtasii politic! ra mai credinciosi program ului din 1881 $i tacticii pasiviste,
iar unele cercuri electorale nu au trim is delegati, deoarece
n u s-au organizat pina la acea data., Lista d rleg atilo r la con
fe rin ta ilustreaza in m are m asura a ria de raspindire a neoactivism ului. Astfel, judetul A rad era rep rezen tat de 13 de
legati, Hu.nedoara de 11, Sibiul 16, A lba-Inferioara 9, Tim isul 8, S atm ar 5, T urda-A ries 6. Din celelalte judete
a u m aru l lor a fost m ai restrins. Din pu n ct de vedere social,
in m ajo ritatea lor, d e le g a ti rep rezin ta noua g e n e ra te de
oam eni politici.
P redom inau ju ristii, legati de activitatea
bancilor, p utini rep rezen tan ti ai clerului i invatatori. In
afara de aceti delegati, a asistat la conferinta un public
form at din aproape 150 de persoane, in genere tineret. In
ceea ce priveste cele doua g ru p u ri neactiviste, trebuie re cunoscuta preponderenta g ru p u lu i O rastie, fara ca aceasta
sa schim be rolul A radului ca centru al m i^carii politice rom aneti. P rin tre particip an ti s-au n u m ara t citeva personalita ti din vechiul p artid care nu mai susUneau pasivism ul.
D in tre ei s-au rem arcat Gh. Pop de Baseti $i Vasile Lucaciu.
Spre deosebire de conferiritele anterioare, aceasta a d u ra t
doar o zi, lipsind disputele care se consum au in zile intregi,
p e n tru a fi continuate apoi in presa.
C onferinta a fost deschisa de catre Gh. Pop de Basosti, ;
dupa care Vasile Lucaciu a prezentat un rap o rt de a c tiv ita te ll
pe o perioada de aproape 13 ani. El a insistat asupra noii '
d irectii din m iscarea nationala care pretindea m odificarea.
program ului i schim barea tacticii.
A tit Lucaciu, cit i \
Gh. Pop de B asesti au lasat sa se intrevada ca m ajo ritatea \
delegatilor inclinau spre activism . De altfel, votul conferin- ]
tei a fost sugestiv in aceasta p rivinta: 79 de delegati au votat;
p e n tru activism , doar 12 au ram as sustinatori ai pasivis- '
m ului, restu l ab tin indu-se de la vot.
In p riv in ta prog ram u lu i^ participantii la conferinta au
h o tarit m entinerea celui din 1881,. cu precizarea ca era necesara intregirea lui. In tregirilew aduse program ului au p ri71

m it denum irea de h o tariri , subliniindu-se in prealabil ca


ele nu insem nau decit revizuirea in sens de dezvoltare i
am plificare in scopul deplinei asigurari a existentei si libertatii noastre nationale .47 M odificarile au fost rez u lta tu l
evolutiei situatiei social-politice din m onarhia habsburgica,
d a r $i din m ijlocul societatii rom anesti. A fost necesar sa
se acorde o aten tie crescinda rovendicarilor de n a tu ra so- ciala, vizind in special taranim ea i chiar m uncitorim ea.
P ream bulul program ului alcatuit se pare de catre A. Vlad
si T. M ih a ir/e fa o sinteza a m anifestelor i proiectelor anterio are neoactiviste si constituie o ex punere de m otive ju dicios intocm ita, adevarata justificare a punctelor program atice noi.
A utorii program ului considerau de la bun
incep u t politica oficiala a guvernelor burghezo- m o s ier e s t i
m aghiare ca nesatisfacatoare, o nerespectare a principiilor
c o n s titu tio n a l i liberale. A stfel erau incalcate prem editat
d rcp tu l de in tru n ire, lib e rta te a cuvintului, precum si d re p tu l de asocicre. De asem enea sistem ul im pozitelor, legis, latia economica u rm a rea u m entinerea in stare de saracie a
m ajo ritatii populatiei: ,,in special al agricultorilor mici, cita
vrem e pro p rietarilo r m ari, latifu n d iarilo r si capitali^tilor li
s-a creat posibilitatea usoara de a scapa de la contribuirea
echitabila si proportionate la su p ortarea g reu ta tilo r com u n e48. R eferindu-se la situ atia m uncitorilor, in special
a celor din agricultura, se afirm a: M uncitorii i in special
cei ru ra li sin t lipsiti de cele m ai elem entare d rep tu ri om eneti ;49 in continuare se sublinia ca situ atia acestei clase
sociale n -a form at niciodata obiectul unor incercari de re glem entare din p artea guvernului.
P roblem a autonom iei bisericilor rom anesti a ram as in
continuare ca un obiectiv im p o rtan t al micarii nationale
m ai ales ca guvernele burghezo-m osiere^ti m aghiare cautau
si pe aceasta cale sa-si urm eze politica de deznationalizare.
47
Teodor V. Pacatian, Cartea de aur sau luptele politice-n atw naip ale rom anilor de sub coroana ungara, vol. VIII, Sibiu, 1915,
p. 165. Folosirea de catre majoritatea istoricilor a programului eonferintei din 1905, publicait de Pacatian a dus la unele interpretari
eronate. Ceea ce publica Pacatianu este un program rezumativ, spre
deosebire de programul aparut in presa vremii. Vezi Tribuna, IX,
nr. 3, din 3/18 ianuarie 1905.
"s Ibidem.
49' Idem .

72

D upa 1867 in com itatui H ajdu (R.P. U ngara) a fost m itia ta o cam panie p e n tru in fiin ta re a unei episcopii grecocatolice m aghiare sub jurisdictia careia u rm a u sa in tre i
locuitorii rom ani din M aram ure i Satm ar.
In anul 1873 a fost in tem eiat u n vicariat greco-catolic de
H ajdudorog dar V aticanul s-a opus ca lim ba liturgica sa fie
m aghiara. Au unm at in terv en tii pe llnga papalitate in
aceasta problem a m ai ales dupa ce p rim u l-m in istru al U ngariei, Tisza K alm an a in au g u rat o politica de m aghiarizare
pe toate planurile. Opozitia n atio n alitatilo r a fost deosebit
de pu tern ica si s-au in re g istrat treceri de la biserica grecocatolica la cea ortodoxa.
R ezistenta rom anilor fata de ten d in tele guvernului m a
g h iar de a folosi biserica ca m ijloc de m aghiarizare a dete rm in a t o am inare a p unerii in aplicare a p lan u rilo r de
in fiin ta re a episcopiei greco-catolice m aghiare. La inceputul''
secolului al X X 4 e a ideea a fost relu ata in contextul in ten sificarii lu p tei de eliberare nationala. G uvernul Tisza Istvan
in politica sa fata de rom ani a considerat biserica ca pe o
piedica principals in calea m aghiarizarii $i in consecinta
a re lu a t problem a diocezei greco-catolice m aghiare $i chiar
a unei episcopii ortodoxe ungare in lim ba m aghiara. A fost
silit insa sa abandoneze p e n tru u n tim p scu rt acest proiect
dato rita reactiei bisericii greco-catolice rom anesti care a trim is V aticanului m ai m ulte m em orii ce subliniau perioolul
rep re z en ta t de in ten tiile guvernului d ar si posibilitatea
rea la ca rom anii sa treaca din nou la ortodoxie.
A ceasta politica de a lovi in autonom ia bisericii i de
intensificare totodata a m aghiarizarii a fost continuata si
dupa 1905 lovindu-se de rezisten ta rom anilor. A bia in anul
1912, gu v ern u l m ag h iar sub p rete x tu l cresterii asa-num itei
schizm e a decis in fiin ta re a episcopiei greco-catolice de
H ajdudorog.
D upa pream bul, care prefigureaza de fap t co ntinutul
program ului, erau expuse principalele revendicari ale rom anilor. In p rim ul punct, spre deosebire de program ul din
1881, n u m ai apare term en u l de autonom ie, dei el se regasete in oarecare m asura in form ula lu p tei p e n tru recunoaste re a individualitatii politice alcatuitoare de s ta t .
C ontradictiile d in tre V iena i B udapesta si-au gasit expresia adecvata in program . F orm ularea celui de al doilea
73

pu n ct reprezenta o inccrcare de situ are pe o linie de m ij loc,


si anum e: sustinerea n e stirb ita a u n ita tii arm atei com une
in conducere, ad m inistratiune i lim ba de comandS44, dezid e ra t ex p rim at de im p arat p rin m anifestul de la Chlopy,50
d a r iji folosirea ,,intensiva a lim bii fiecarui regim ent44, fo r
m at in m ajo ritate din m em brii unei n atio n alitati, rev en d icare pretin sa de opozitia nationala u n g ara in sensul e x tin d erii lim bii m aghiare. Legat de acest pu n ct program atic se
h o tara lu p ta p e n tru reducerea serviciului m ilita r de la trei,
la doi ani.
Acest punct din program prezinta o sem nificatie a p arte
d ato rita faptului ca separa pe rom ani de asa-num ita opozitie nationala m aghiara, rep rezcn tata de partidele coalitiei
guvernam entale. P a rtid u l national a cau tat sa im piedice fo
losirea lim bii m aghiare in com anda regim entelor, consider!nd-o ca un m ijloc im p o rtan t in politica de m aghiarizare
prom ovata de guvernele burghezo-m oiereti m aghiare. A stfel
cel de al doilea punct program atic a lim ita t posibilitatea
unei apropieri de opozitia m aghiara, spre deosebire de activitii slovaci, care n u au prev azu t o astfel de revendicare
in program ul lor. In general, optica conducatorilor rom ani
in problem a m ilitara a ram as destul de consecventa consi
d e r e d arm ata sau corpul honvezilor ca pe u n in stru m e n t de
rep resiu n e in terna, in d re p tat im potriva n ationalitatilor. F o
losirea acestor u n ita ti in scopul intim id arii alegatorilor in
vrem ea cam paniilor electorale a in ta rit aceasta convingere,
dovada ca in p arlam en t au fost ro stite discursuri sau interp e la ri in legatura cu num eroasele incidente in care au
fost im plicati honvezi.
La fel ca in 1881, se cerea aplicarea legii nationalitatilor.
Legea elaborate in 1868, la propunerea dep u tatu lu i liberal
m aghiar, Iosif Eotvos, revenea din nou in discutie. De fapt,
la inceputul secolului al X X -lea, m ulti d in tre conducatorii
politici m aghiari au readus-o in actualitate, considerind ca
aplicarea ei a r constitui solutia problem ei nationale din U ngaria. In opozitie cu radicalii si liberalii unguri, reprezenta n tii m arii m o?ierim i ai burgheziei au declarat refe rito r la
legea n atio n alitatilo r ca ea n u treb u ie aplicata, ci abolita44.51
50 Localitate in. Boemia unde s-au desfasurat m anevrele armatei
austro-ungare; vezi nota 3.
51 Z. Horvath, op. cit., p. 483.

74

Ei o considerau ca pe o m anifestare ,,nechibzuita a p arlam en tului ungar im ediat dupa incheierea dualism ului.
In realitate, legea nu aducea niei o im b u n atatire situatiei
natio nalitatilor, dar, in concordanta cu recunoaterea individ u alitatii politice a rom anilor, in program se cerea punerea ei in aplicare. In continuare, era m en tin u ta revendicarea drep tu lu i de folosire a lim bii nationale in a d m in is tra te ,
ju stitie i m vatam int. F uncp o n arii public} u rm au sa fie
nu m iti in rap o rt cu m ajo ritatea populatiei din judete, a
lim bii vorbite de catre ei. R evenindu-se asupra acestei cerin te m ai vechi, se facea precizarea ca in ad m in istratia com unelor si cercurilor functionarii sa fie alesi de catre
locuitori.
Spre deosebire de program ul din 1881, se cerea o lege
electorate avind la baza votul universal, egal si secret, o
noua arondare a circum scriptiilor electorale. Introducerea
acestui punct era in deplin acord cu noua tactica activista.
\ V otul universal a r fi dus in mod firesc la o spectaculoasa
;cretere a n u m aru lu i dep u tatilo r rom ani in p arlam en tu l
U ngariei.
Proble.mele sociale ocupau u n loc insem nat in noul pro
gram . Revendicarile" de aceasta n a tu ra , dupa cum stabilise
pream bulul, preconizau s j satisfaca p a rtial dezideratele ta
ranim ii, ceea ce contribuia la m entinerea leg aturilor d in tre
conducerea P.N .R .-ului i m asa rom anilor, form ata din locuitorii saraci ai satelor. A stfel se p retin d ea schim barea
radicala a sistem ului de impozite, inclusiv a celui funciar,
c o ntributii progresive in ra p o rt cu v en itu rile realizate i
d esfiintarea im pozitelor pe m arfu rile de larg consum , indeosebi pe alim ente. In cea m ai arzatoare problem a sociala,
chestiunea tarani lor cu pam int p u tin sau deloc, program ul
se rezum a sa ceara im p ro p rietarirea lor cu loturi din m osiile
statului. C onservarea p rin inalienabilitatea u n u i m inim de
p ro p rietate funciara era de asem enea o cerinta a progra
m ului. Legat de situ a tia taranim ii se m ai prevedea reducerea taxelor p e n tru p asu n at i arendarea padurilor prop rie tate a statu lu i catre com unitatile satesti.
D upa cum
lesne se poate observa, program ul social nu viza o reform a
ag rara radicala p rin desfiintarea m arii p ro p rie ta ti m osieresti,
lu cru explicabil, daca luam in considerare fap tu l ca p rin tre
autorii lui se gaseau rep rezen tan ti ai m osierim ii rom anesti.
75

Deosebit de sem nificative e ra u revendicarile in favoarea


m uncitorilor industrial!. Se preconiza acordarea de asiste n ta m edicala g ratu ita din p a rte a statu lu i, p lata asigurarilor de boa! a si b atrinete. D esigur, aceste cerinte erau nesatisfacatoare fata de nevoile p ro letariatu lu i, d ar chiar si
includerea acestui m inim in tr-u n program de predilectie
politic national dem onstreaza im posibilitatea ocolirii problem elor m uncitoresti, cresterea influ en tei acestei clase sociale pe plan politic.
In in fe e re a program ului erau in fa tu a te m otivele care
im puneau. schim barea tacticii politice. A stfel, s-a consTd'erat,
in p rim ul rind, ca p asiv itatea nu m ai era in fap t respeetata,
m u lti alegatori rom ani dindu-^i voturile p artidelor de guvernam int. Singura cale p rin care se p u tea atrage m asa
poporului rom an la lu p ta p e n tru revendicari social-politice,
precum i o noua organizare a P.N .R .-ului, a fost socotita
activ itatea p arlam en tara. In teresan t este fap tu l ca aceasta
arg u m en tatie venea dupa o critica severa a parlam en tu lu i
tarii de la care, nu va p u tea ,,veni nici o im b u n atatire a si
tu atiei, cu to ata opozitia dep u tatilo r natio n ali .52 Reiese din
aceasta precizare ca frunta^ji neoactivism ului, politicieni
realisti, nu ii faceau prea m u lte iluzii in leg atu ra cu r e
zultatele activitatii p arlam en tare, idee su stin u ta de ei inca
de la inceputurile c u ren tu lu i neoactivist. Ei doreau insa sa
foloseasca activitatea politica in directia m en tin erii unor leg a tu ri strinse cu poporul, sa foloseasca trib u n a parlam en tara
in scopul atragerii aten tiei opiniei publice europene asupra
soartei rom anilor din U ngaria.
C om parat cu program ul din 1881, cel din 1905 este cu
m u lt m ai realist, ancorat in realitatile concrete ale T ransilvaniei. El cuprinde o problem atica variata, acordind u n spatiu necesar nu num ai doleantelor de n a tu ra politica, ci i
celor social-economice, care lipsesc din vechiul program al
p artidului.
P rogram ul din 10 ian u arie 1905 n u a fost de la inceput
p rea cunoscut in T ransilvania. Lunile de dupa conferinta
au insem nat o su stin u ta cam panie de lam u rire i de popularizare a continutului sau. Cauza trebuie$te cautata, in
p rim u l rind, in com pozitia sociala a noii conduceri, din care
58 ,,Tribuna, IX, nr. 3, din 5/18 ianuarie 1905.

76

faceau p a rte i rep rezen tan ti ai m arii m osierim i rom anesti


si, indeosebi, ai v irfu rilo r clerului ortodox si greco-catolic.
In fata agricultorilor m uncitori rom ani care lu crau pe mo
b ile lor era greu de dovedit ca exploatarea la care ei erau
supusi se datora in exclusivitate m aghiarilor. Cu toate acestea , prin continutul sau, program ul din 1905 s-a im pus pina
la urm a, depa^ind pesim ism ul unora d in tre partizanii cei
m ai infocati ai activism ului. In com paratie cu program ele
celorlalte partid e ale n atio n alitatilo r nem aghiare, program ul
P .N .R .-ului e ra m ult m ai radical, fiind u n u i d in tre cele m ai '
in a in t 4 te din m onarhia austro-ungara.
O priv ire sum ara asupra program ului neoactivi^tilor
slovaci' (sau a tin erilo r) releva de la in c e p u t, lipsa . unor
rev en d icari de n a tu ra sociala, m ai ales in acuta chestiune
agrara,, T rebuie insa m entionat ca in problem a nationala
e x ista o serie de puncte concordante, ceea ce a facilitat la
in cep u t posibilitatea colaborarii in p a rla m e n tu l ungar.
Cu ocazia conferintei s-a ales noul C om itet Electoral al
p a rtid u lu i, in com ponenta caruia in tra u , p rin tre altii,
G h. Pop de Baseti, V. Lucaciu, T. M ihali, lo an Suciu, A urel
V lad, $ tefa n Cicio-Pop, Nicolae Ivan etc. Ei au lansat un
apel catre alegatorii rom ani, anuntind p articiparea Candida- i
tilo r P.N .R .-ului la cam pania electorala.
Decizia partid u lu i national, luata in C onferinta din 1905,
de a-i schim ba tactica politica a a le rta t au to ritatile care
se vo r servi de in treg u l arsenal de m ijloace ce le stateau la
dispozitie p e n tru a provoca caderea candidatilor rom ani. Cu
to a te acestea au reu sit in alegerile p e n tru parlam en t opt
d e p u ta ti rom ani. Schim barea tacticii a fost u rm a rita cu in g rijo ra re de cercurile dlplom atice germ ane. A stfel in tr-u n
ra p o rt trim is din B udapesta de consulul-general germ an
W edel, cancelarului Billow la 25 ianuarie 1905, se afirm a ca
a r p u tea veni tim pul cind U ngaria va treb u i sa se confru n te m ai m ult decit pina acum cu conglom eratul poliglot
a l populatiei sale. L upta natio n alitatilo r im potriva m aghiarim ii a facut un nou pas inainte prin h o tarirea de activism
a rom anilor .53 Im preuna cu d ep utatul slovac M ilan Hodza
53 T. Pavel, Mi?carea rom anilor pentru unitate nopionala si diplom afia P uterilor Centrale (18941914), vol. II, Editura Facia, Ti
misoara, 1982, p. 208.

i cu unicul d ep u tat sirb, L iubom ir Pavloviei, ei s-au constitu it in C lubul p a rla m e n tar al n atio nalitatilor, in venerea
coordonarii actiunilor com une din parlam ent. Astfel, legatu rile rom ano-sirbo-slovace au cunoscut un revirim eiit ate p ta t i prevazut de adeptii noului activism .
Evenim entele din luna ianuarie 1905 n -au ram as' fara
urm ari p e n tru initiato rii conferintei nationale. A u to ritatile
au u rm a rit cu m u lta aten tie cursul evenim entelor. insusi
p rim u l-m in istru al U ngariei, in zilele ce au succedal datei
de 10 ianuarie, s-a adresat episcopilor i m itropolitilor cerindu-le sa in terv in a cu a u to ritatea lor p e n tru a-i abate pe
rom ani de la deciziile lu a te .54 Pe baza rela ta rilo r diijt presa
ca si a proceselor verbale, G heorghe Pop de Baseti $i Vasile
Lucaciu au fost audiati la sediul politiei din Sibiu i p rin tr-o sentinta judecatqreasca au fost am endati p e n tru xncalcarea orcionantelor din 1894 1895 ce interziceau activita
tea P artid u lu i N ational Roman.
D atorita in cap acitate guvernului de a restabili pacea
p arlam entara, de a potoli aa-num ita opozitie nationala 4
m aghiara care continua sa revendice banca nationala si in troducerea lim bii m aghiare in arm ata, im p aratu l a dizolvat,
dupa m ai m ulte ten ta tiv e de reconciliere, p arlam en tu l m a
ghiar. Conducatorii P.N .R .-ului, sesizind cursul evenim en
telor, au h o tarit convocarea unei noi conferinte p e n tru ziua
de 20 septem brie 1905, in S ib iu .35 A peiul sem nat de Gh. Pop
de Baseti i T. M ihali, fixa, la ordinea de zi, doar doua
puncte si anum e: situatia politica din tara si problem a v o tu lui universal. In vederea preconizatei conferinte nationale,
T ribuna a precizat scopul ei legat in prim ul rin d de in au g u rarea luptei p e n tru votul universal si trim ite re a unui
m em orand im p aratu lu i in care sa se reafirm e doleantele po
porului rom an. A ceasta propunere venea in tr-u n m om ent
in care im p aratu l Francisc Iosif, p e n tru a preveni ev en im ente sim ilare cu cele p etrecute in Rusia, inclina spre in troducerea votului universal in C isleithania. C onferinta nu
a avut insa loc, fiind oprita p rin tr-o dispozhie a M inisterUlui de In tern e al U ngariei. Cu aceeasi ordine de zi au fost
organizate, in schim b, adunari populare in principalele orae.
54 Arhivele Statului, Filiala Cluj-Napoca, Fond Problema na
tionala. Raportul din 22 ianuarie 1905.
55 T. V. Pacatian, op. cit., p. 209.

78

Cea m ai im portanta, p rin sem nifica^iile ei, a fost adunarea


alega^orilor rom ani de la L ugoj .56 A legerea acestui ora s-a
d ato r^ t in prim ul rin d necesitatii atragerii la noua tactica
a lug^jenilor, aflati sub in flu en ta pasivitilor Coriolan B re
diceanu i A lexandru Mocioni. La a d u n are au lu at parte
peste 10.000 de tara n i i intelectuali din B anat. R ezolutis
votata la aceasta im presionanta adunare insem na aderarea
la noup tactica, precum i la program ul din 1905 al banatenilor, in tarin d u -se considerabil noul partid.
Un rol de prim a im p o rtan ta in ad erarea banatenilor 1-a
ju c a t N. Iorga care cu citeva zile in ain te de adunare, a vizita t Lugojul in tilnindu-se cu V aleriu B raniste. M arele istoric
1-a indem nat pe red acto ru l D rapelului din localitate sa
sp rijin e linia neoactivista. Cu p u terea sa geniala de intu itie
scrie B raniste sim tea c u ren tu l uria din popor, care
m isca toate sufletele. $i ca om al poporului tin ea la acest
c u re n t. Si nici nu se m ai putea sa ne opunem acestui curent
fa ra a lua asupra-ne odiul p e n tru ev entualul esec al cam p a n ie i activiste .57
Astfel, dupa o perioada relativ scurta, neoactivisjtii au
re u s it sa-i im puna program ul i noua tactica. Schim barile
"consfintite in C onferinta din 1905 care incununa noul ac
tivism au ju cat un rol deosebit in m i^carea nationala rom a
neasca. Insem na in prim ul rind ru p tu ra cu traditionalism ul
i dinam izarea luptei p e n tru d rep tu ri sociale i nationale.
C onferinta P.N .R .-ului din 1905, program ul ad aptat cu
acel prilej a insem nat am plificarea dozideratelor nationale
d a r i afirm area in sens' burghezo-dem ocratic a d rep tu rilo r
cetatenesti. E ra in acelasi tim p m om entul istoric in care se
inlocuia form ula autonom iei i?i se prcgatca aceea a autodeterm in arii. Proclam area ei m arca in tra re a micarii nationale
in tr-o etapa noua plina de rea'lizari, caracterizata si de o pu tern ica ten d in ta spre autonom izare in rap o rt cu Viena,
o rien tata in acelasi tim p decisiv spre Rom ania.

56 Ibidem , p. 210211.
57 Valeriu Braniste, A m in tiri din inchisoare, Editura Minerva,
Bucuresti, 1972, p. 427. Editie ingrijita
note de Alexandru Porteanu.
<Studiu introductiv de M. Constantinescu i Al. Porteanu).

79

PARTIDUL NATIONAL ROMAN


I n t r e 1905-1914

Schim barile petrecute in urm a conferintei din 10 ian u a


rie 1905, a tit in ceea ce priveijte tactica cit i program ul
P.N .R .-ului, au avut loc, dupa cum am m ai am intit, [intr-un
m om ent de incordare a relatiilo r d in tre V iena i B udapesta.
D upa alegerile din 1905, partidele de gu v ern am in t s-au p rezen tat la deschiderea p arlam entului cu anse egal, deoa
rece nici u n u i d in tre ele nu obtfnuse m ajo ritatea necesara
form arii guvernului. Im paratul a av u t consultari cu p rin
c ip a ls efi de partide, exceptindu-i pe conducatorii p a rtid elor nationale. C oali|ia guvernam entala, com pusa din cinci
form atiuni politice, a ridicat din nou problem a unei banci
nationale ungare i a lim bii de com anda a tru p e lo r rec ru ta te
din p artea ungara a im periului. C ontrar ateptarilor, im pa
ra tu l F rancisc Tosif a mimit. ca p r i m - m m i s t r i i p p g e n o r n lu J
baron Geza F ejerv ary . A cesta a form at u n cabinet de te h "nTCteni p u tm cunoscuti in aren a v ietii politice, ceea ce a
provocat o reactie violenta in rin d u l coalitiei, care a v o tat
o m otiune de neincredere fata de guvern. In intreapa TTnparie a pornit n imisrq^A fmjpnj-ri^a r
car e s-a concretizat in chem area adresata populatiei de a nu m ai plati taxele p e n tru guvern si de a nu furniza re c ru ti p e n tru a rm a ta
im periului. T rebuie m entionat ca proclam area asa-num itei
rezistente nationale, declarata de opozitie cu m ulta cm faza, n -a gasit ecoul a step tat in rin d u l clasei m uncitoare si
a taranim ii, obisnuita cu asem enea practici, cit si cu goliciunea prom isiunilor facute de partidele burghezo-m osieresti
ungare. In fata acestei situatii, la sfatul arhiducelui F ra n z
F erdinand, im p a ratu l a am en in tat cu introducerea votului
universal in U ngaria, alarm ind p rin aceasta clasele conducatoare m aghiare care s-au a ra ta t dispuse sa faca concesii.
Poporul m aghiar, in m area lui m ajoritate, a p riv it cu destu la in d iferen ta in treag a actiune a coalitiei. Conditiile sale
de viata, nevoile sale esenpale nu au preocupat pe politicieni, controversele izbucnind in sinul claselor conducatoare
30

inteiiesate in dobindirea de pozitii noi in v ia ta economica i


politica a statului dualist. Si de aceasta data team a de n ationalitati a determ in at opozitia sa treaca la concesii. In tro ducerea votului u niversal ar fi dus la p a tru n d e re a in p ar
lam en t a unui n u m ar de aproape 180 de d ep u tati ai natio n a
litatilor, la care, evident, treb u ie adaugati reprezentantii
social-dem ocratiei i ai g ru p u rilo r radicale. Criza dualism ului n u a p u tu t fi solutionata, m om entele de acalm ie care au
in te rv en it au fost de scurta d u rata i ele s-au d ato rat in
m are m asura intensificarii m i^carilor nationale, dar i a
com plicatiilor ex tern e ale m onarhiei. A ceasta perioada de
criza si-a pus am prenta asupra politieii guvernelor de coalitie, care, in perioada 1906 1914, au adoptat o politica de
fo rta fata de n ationalitati. A fost restrin s d rep tu l de in tru n ire si asociere, lib ertatea presei era ingradita, iar in dom eniul in v atam intului, legea A pponyi din 1907 a lovit in
scolile confesionale.
A ceste m om ente de criza in relatiile d in tre cele doua
p arti ale m onarhiei dem onstrau odata in plus subrezenia sta
tului. Conducatorii rom anilor au lu at in considerare aceasta
stare de lu cru ri atunci cind s-a tre c u t la ceocganizarea
P.N .R.-u lu i pe baze noi. In tra re a p a rtid u lu i in activitatea;
p a rlam en tara a dus in m od firesc la organizarea cluburilor ju detene p e n tru ca acestea, la rin d u l lor, sa form eze com itete cercuale i subcercuale care sa perm ita u n contact
m ai strin s in tre candidati i alegatori.
P rin tre num eroasele cluburi ju detene organizate dupa
conferinta s-a n u m ara t cel din com itatul Satu-M are. La in tru n ire a din 23 noiem brie 1905, desfa^urata la Seini, au fost
alesi presedintele i secretarul clubului. Cu acelasi prilej
sta tu tu l adoptat prevedea respectarea program ului partidului n atio n alitatilo r din p arlam en tu l din B udapesta44,
form ula care evita in te rfe re n ta a u to ritatilo r deoarece, dupa
cum se tie, P a rtid u l N ational era interzis. C lubul avea in
subordonare cinci cercuri electorale, si anum e Careii M ari,
Caraseu, M ediesu-A urit, Baia M are ?i Som cuta M are. La
rin d u l lor, ele organizau in fiecare localitate asa-num itele
subcom itete com unale 44.1

1
M aram uresenii in lupta pentru libertate fi unitate nationala.
D ocum ente 18481918, Bucuresti, 1981, p. 251252 (Editie IngrijitS
de V. CapUneanu, I. Sabau, V. Achim).
6 M icarea n atio n a la ro m an easca din T ransilvania

81

O pondere insem nata in activitatea P.N .R .-ului a re p re zentat-o C lubul parlam entar. In genere, partidele politice
d in U ngaria nu erau altceva decit cluburi p arlam entare care
restrin g eau participarea la afacerile vietii in tern e de p artid
la reprezentantii alesi. P a rtid u l N ational Rom an a adoptat
o s o lu te sim ilara, d ar din cauza n u m aru lu i restrin s fle de
p u tati alei in diferitele cam panii electorale au inclus in
clubul parlam en tar si pe candidatii cazuti in alegeri. Con
ducerea mii-fcarii nationale a fost co n strin sa sa recurga la
aceasta solutie d atorita ordonantelor lui H ieronim y, prevalindu-se de regulam entul de functionare a parlam entului
care perm itea constituirea de cluburi. Ei au pus un accent
crescind insa pe actiunea e x trap arlam en tara, s-au preocupat
de organizarea com itetelor judetene si cercuale, astfel ca
leg atu rile d intre conducatori i electori au fost cu m u lt m ai
largi ca in perioada precedents.
D upa alegerile din 1905 in parlam en t s-a form at o p u te rnica coaliitie antiguvernam entala care a incercat sa atraga
de p a rte a ei si pe deputatii nationalitatilor. Francisc Kos
suth, seful P a rtid u lu i Independentei. s-a adresat clubului
p a rla m e n ta r al nationalitatilor, in v itin d u -1 sa in tre in rin d urile asa-zisei opozitii nationale m ag h iare .2 P resedintele
clubului, Teodor M ihali, a refu zat pro p u n erea pe m otivul
ca in program ul coalitiei nu figura nici un punct refe rito r
la problem ele politice si sociale ale n atio n alitatilo r nem aghiare.
In tra re a deputatilor rom ani in p arlam en t n u a fost p rim ita cu satisfactie de ca tre cercurile politice m aghiare. In
intreaga lor activitate ei s-a u oonfruntat cu o atm osfera ostila mai ales atunci cind isi ridicau glasul in favoarea d rep tu rilo r nationale incalcate d e c a tre rep rezen tan tii regim ului burghezo-m osieresc im gar. In tim pul discursurilor, a
in terp elarilo r erau in tre ru p ti. am enintati etc. iar apelativele de trada!tori, ag itato ri, ra sv ra tito ri etc. erau freovente. Am plu com entat in presa rom aneasca din T ransil
vania d ar i din Rom ania a fost cazul deputatului A lexandru
Vaida-V oevod care la 7 iunie 1907 este scos cu forta din
cladirea parlam entului ungar de un grup de 10 0 de depu
tati m aghiari. P u tin i la n u m ar d e p u ta tii rom ani au tre b u it
2 Telegraful roman", LIV, nr. 6 din 17/20 ianuarie 1906.

82

sa dea dovada de m u lt curaj in afirm area dezideratelor n a


t i o n a l rom anesti.
Iaia si un alt exem plu care evidentiazS cele afirm ate
mai sus si intim plate cu ocazia unui discurs rost'.t de Vasile
Goldisl in ziua de 4 iulie 1906 in leg atu ra cu m u lt discuiata
lege a n a tio n alitatilo r: Politicienii conducatori i; prezidenti
ai guvernelor spuneau totdeauna pina acum , ca ei nu con
siders chestia de natio n alitate cu chestia de putere, si n u
ca atare, ci ca chestie de drept v rea u sa o rezolveze; re cunoscind drep tu rile culturale, etnice si nationaliste ale n a
tionalitatilor. (B aronul B anffy Dezso: Niciodata. M iscare
Sgomot). L ucrul acesta continua Goldis stim ata casa,
asa e stab ilit in mod oficios. Cel putin pina acum a totdeau
n a s-a recunoscut din scauneie guvernului, ca noi, nation alitatile, avem anum ite d rep tu ri (B aronul B anffy Dezso:
Niciodata! Ce fel de drepturi?).
In urm a alegerilor din aprilie 1906, clubul parlam en tar
s-a in tarit, deoarece n u m aru l d e p u ta tilo r rom ani a crescut la
14, lor adaugindu-li-se 8 deputati slovaci si 4 sirbi. La scurt
tim p dupa alegeri, in tre 17 si 20 m ai, a a v u t loc la B uda
pesta o conferinta confidential a in tim pul careia au fost lu a te m asuri privind activitatea clubului p a rla m e n tar .3 Teodor
M ihali a fost ales pre^edinte, de^inind in acelasi tim p si
functia de vicepresedinte al P.N .R .-ului. D eputatii alesi au
d ezbatut un proiect de adresa po care lu liu M aniu urm a sa -1
prezin te cu p rilejul deschiderii sesiunii parlam entare. A fost
asp ru criticat program ul de guvernare a prim ului m in istru
W ekerle Sandor. La rin d u l sau, in ziua de 3 iunie 1906, deputa tu l sirb M ihail P o lit a e itit program ul politic al opozitiei
parlam entare, rep rezen tata la acea data doar de clubul p ar
lam en tar al nationalitatilor. Acest program coincidea cu pro
g ram ul P.N .R .-ului din 1905. R evendiearile de n a tu ra eco
nom ica i sociala au sta t in centrul aten tiei si ei au intiinta t guv ern u l ca il vor sprijini num ai in tendintele lui de a
rezolva problem ele economice si sociale, m ai ales ca ta ra
a ajuns in tr-o situatie foarte critica, incit sarcinile publice
tree peste forta m aterials a cetStenilor u .4
La sfirsitul anului 1906, Clubul p a rla m e n tar a decis publicarea unui cotidian care sS perm its o m ai buna infor3 T. V. Pacatian, Cartea de aur . .. , vol. VIII, p. 229.
4 Telegraful roman, LIV, nr. 39, din 11/24 aprilie 1906.

83

m are a opiniei publice rom anesti in leg atu ra cu activita


te a si actiunile in itiate de catre deputati. P rogram ul noului
ziar, in titu la t sem nificativ L upta, a fost publicat in p ri
m ul n u m ar din 1 ian u arie 1907. Initial, denum irea acestei
publicatii a fost R om anul, d a r la cererea d eputatilor sirbi
si slovaci care au su g erat ca ziarul sa-i reprezinte si pe ei,
titlu l a fost schim bat in L upta . De la bun inceput s-a sublin ia t ca ziarul avea m enirea de a fi un interm ediar in tre
clubul p arlam entar si popor. Z iarul isi va intem eia baza
existentei sale pe program ul p a rtid u lu i national si pe concluziile conferintelor electorale ale p a rtid u lu i n o stru . N cul
ziar isi propunea sa desfS^oare o sustinuta activitate pen
tr u intelegerea d intre popoare, d e m a sd n d politica claselor
dom inante din im periu, de a ^ a r e a urii d in tre national itSti.
Poporul rom an n u s-a ridicat im potriva poporului m aghiar
care a su ferit si el veacuri de-a rin d u l oprim area nobilim ii
m ag h iare 11.5 P rin articolele publicate, L upta s-a num Srat
p rin tre cele m ai bune periodice rom anesti ale vrem ii, a
acordat u n spatiu larg activitatii clubului parlam entar, a in se ra t in paginile sale am ple com entarii asupra legilor si
viet-ii politice din U ngaria. Daca clubul parlam en tar beneficia, datorita conditiilor legale p revazute de legea electora'la,
de o buna organizare, n u acelasi lu cru se poate afirm a des
p re P a rtid u l N ational Rom an. P roblem a reorganizarii sale
a constituit o preocupare constants, oglindita de num eroasele articole apS rute in presa, de consfatuirile care au avut
ca obiect revitalizarea organizatiilor locale si c e n trale ale
p artidului.
Z iarele rom anesti contin un num Sr m are de articole consacrate acestei chestiuni. Preocuparile g en erate de strin g en ^a reorganizarii au d e te rm in a t apari^ia u nor opinii legate de
p a rtid si functiile sale. T ra sa tu ra com una a acestui interes
' s-a concentrat in ju ru l functionalitStii diferitelo r organizath , a capacitatii lor de a stabili legSturi cu m asele populare
si m ai ales de a fi capabile sa m obilizeze poporul la actiu
n ile initiate de conducerea partidului. Poporul este tem elia politieii. E nergia sa vesnic nouS i inviorStoare hrSneste
toatS via^a statu lu i. De aceea reform ele p en tru popor sint
v iata p ro p rie a p a rtid u lu i" scria T rib u n a 6 in anul 1907
5 Lupta, I, nr. 1, din 1/13 ianuarie 1907.
8 Tribuna, X I ,nr. 135, din 19 iunie/2 iulie 1907.

84

R in d pe rin d L upta, ,,D rapelul, T ara N oastra", G azeta


T ran silv an i^ i etc., au publicat articole consacrate acestei
problem e aecentuind necesitatea stab ilirii u n u i program p riv in d organizarea in prim u l rind a satelor si oom unelor: Fiecare rom an sa-si tin a deci de cea m ai sfin ta datorinta sa se
inscrie in acest partid, sa grabeasca a in m u lti ostirea deas u p ra careia filfiie cu m indrie steagul natio n al [.. .] De la
vladioa pina la opinca, toti sa ne stim si sa ne vedcm im p re u n a .' De la aceste indem nuri pline de retorism si pina la
p u n e re a lo r in aplicare discutiile au ab u n d at aducind in prim
plan si alte problem e legate de p a rtid ca in stitu tie politica.
S -a su gerat introducerea unei discipline solidare, atitudinea
fa ta de dizidente, in re g istrare a m em brilor partid u lu i p en
tr u a se avea o evidenta precisa, taxele etc.
U rm arind sa dea un earacter popular P a rtid u lu i N atio
nal R om an presa a propus reorganizarea lui pe baze democratlce p rin integrarea intregii populatii rom anesti in cadrele sale, justificind de altfel titulatura; ad optata inca in sebolul
a l X IX -lea: S-au deschis adica porti largi tu tu ro ra , n u sint
easte ori, clase, ci to ti citi se vor inscrie, au cuvint. Va sa
zica organizare in sp irit absolut dem ocratic " . 8
Izvorita din insasi adoptarea activi-smului, aceasta pro
blem a urm area, in p rim u l rind, largirea bazei de m asa a
p artid u lu i. In teresu l p e n tru aceasta chestiune s-a d a to ra tin
tr- o m asura larga critici.lor form ulate in leg atu ra cu tendintele u n o ra d in tre fru n tasii m iscarii nationale de a restringe
conducerea ei la dep u tatii alosi p e n tru parlam ent. Solu^iile
pro p u se u rm areau angrenarea unui num ar sporit de ro-mani
la actiunile P.N .R .-ului, pe baza disciplinei prevazUte de un
sta tu t. A ctivitatea n oastra politica, economica si cu ltu rala
acasa trebuie sa se m anifesteze in toate forme'le si fazele
vietii. In cam era (parliament n.n.) are sa se sustina num ai
lu p ta principiara, triu m fu rile de aici vor fi num ai m orale si
m ai m u lt p e n tru stra in a ta te . 9
Problem a reorganizarii s-a pus cu acuitate la inceputul
a n u lu i 1908, d atorita creterii in am ploare a luptei p e n tru
lib e rta ti politico-sociale. M ultim ea de adunari populare organizate im p otriva legii Apponyi, a proiectului de lege elec7 Idem, X II, nr. 31, din 8/21 februarie 1908.
8 Idem, X II, nr. 29, din 6/19 februarie 1908.
9 Gazeta Transilvaniei", LXX, nr. 204, din 16/29 sept. 1907.

85

torala, particip area m asiva a taranim ii la m iscarile cu carac ter politic, au d em onstrat necesitatea intem eierii unei organizatii de p artid solide, capabila sa coordoneze avintul ce
cuprinsese m asele populare. In sedinta com una a clubului
parlam en tar si a com itetului central, desfasurata la Budapes
ta, in zilele de 19 21 ian u a rie 1908, s-a lu at in discutie aceasta problem a. La sedinta au lu a t p a rte C. B rediceanu,
N. Oncu, T. M ihali, I. Suciu, I. M aniu, St. M orar, I. P o rdea, A. M ester, St. C. Pap, V. Lucaciu, I. Pop, A. Ciupe,
St. Petrovici, A. Cosma, A. Vaida-V oevod si Gh. Pop de Baseti. Cu acest prilej Suciu a prezen tat proieetul de o rganizare conform caru ia p artid u l devenea o sectie a clubului
p arlam en tar al nationalitatilor. S-a recurs la aceasta s o lu te
uzindu^se de legea electoral a care perm itea organizarea depu tatiio r in cluburi. P ro p u n erea a fost p rim ita in un an im itate. In co n tin u are a fo st discutata problem a taxelor p e n tru
ca apoi sa fie alesi vicepresedintii partidului. Iuliu. M aniu
in cuvirttul sau a su gerat alegerea de persoane p e n tru club
si se p ara t p en tru partid. De asem enea s-a propus ca pre.sedintele sa nu fie ales d in tre deputati. Au fost num iti in calitatea de presedinte Gh. Pop de Basesti, iar ca vicepresedinti T. M ihali (indeplinea insa i functia de presedinte al
clubului parlam entar), N. O ncu si C. B rediceanu. Ca secretari, A lexandru V aida-V oevod (atributie exclusive p e n tru
club) iar p e n tru partid, loan Suciu. D upa cum lesne se po ate
observa avem de-a face cu o d u a lita te m enita sa asigure
perm anenta activitatii conducerii m iscarii nationaile, a tit in
p arlam en t cit si in afara lui. Cu acelasi prilej a u fost desem n ati m em brii com itetului cen tral care u rm a u sa organizeze
cluburile com itatense ale partidului. A u p rim it aceasta sarcina M. Veliciu (Arad), loan Pop (Bihor), C. B rediceanu
(Caras-Severin), N. O preanu (Torontal), lu stin P op (H unedoaraj, L. Lem enyi (Sibiu), I. M aniu (Alba Inferioara), G. T ripon (B istrita-N asaud), R. Boila (Tirnava-M ica), St. M orar
(Cluj), A. Popa (M ures-Turda), I. C hindris (M aram ures),
D. Rom an (T irnava Mare), V. Lucaciu (Sa'tmar), Gh. P o p de
Baseti (Salaj), V. M oldovan (Turda-A rie?), V ecerdea (Bra
sov), E. U ngureanu (Timis), M. M arcus (Bichis). In priv in ta
com itatelor Fagaras si Cenad unm au sa fie desem nate u lte
rio r persoanele care sa-si asum e aceasta responsabilitate.
C onducerea m iscarii nationale a fix a t in co n tinuare m odul de desfasurare, program ul si tactic? 'e p u ta tilo r in p a r86

lam ent. Ca obiectiv principal s-a h o ta rit fdlosirea tu tu ro r


m ijloacelor p e n tru im piedicarea m odificarii regulam entului
de functionare a parlam en tu lu i i a oricarui proiect de lege
electorala. Ca m etoda de lupta s-a recom andat obstructia
parlam entara.
In fin alul conferintei s-a fix a t program ul si obiectiv ele
pe care P a rtid u l National a v e a sa le urm areasca in .continua
re : organizarea cercurilor electorale, sp rijin ire a presei rom a
nesti,, deputatii sa m entina strinse leg atu ri cu poporul, o r
ganizarea de adunari populare, o cooperare m ai strinsa cu
n atio nalitatile nem aghiere si p reg atirea congresului nattonali'tatilor .10
P resa a dezbatut pe larg deciziife luate la Budapesta. Toa
te publicatiile romanesti. au fost unanim e in a sublinia necesitatea unei organizatii care sa transform e partid u l in tru p
viu, legeon de conducere, cu despartam inte, cu m em bri dec larati d ati pe fata, cu incredere in toate colturile tarii,' cu
stafeti in toate vaile, prin toa'te cringurile. Cind ai de lipsa
sa chem i poporul la o m iscare m are, sa ai cui sa te adresezi,
sa ai p rin cine sa dai vorba m ai departe, pina in cea din
u rm a casa taraneasca 44.11
In ziua de 3/16 feb ru arie 1908, la A rad, in prezenta p rin cipalilor conducatori ai partidului, s-a in au g u rat cancelaria
p a rtid u lu i, organ chem at sa diriijeze lupta ex trap arlam en tara.
In program ul ei de activitate erau inscrise u rm atoarele obiective: inform area presei straine despre situ atia rom anilor
d in m onarhie, convocarea congresului n a tio n alitatilo r etc. La
scu rta vrem e dupa acest eveniiment, a fost dat pubiicitatii
reg ulam entul de functionare al partidului si clubului p arlam entar. El continea 44 de paragrafe in care erau cuprinse
m asuriie privind m odalitatile de activiza e a P.N .R .-ului.
Scqpul principal al p a rtid u lu i era dobing irea egalitatii in
d rep tu ri, a p a ra rea intereselor politice, c u ltu rale si economi
ce ale popoarelor d in m onarhie. Erau preeizate atrib u tiile
organelor locale si centrale, precum i ta x a de m em bru. Dupa
adoptarea acestui regulam ent s-au pus in practica prevederile sale si rezu ltatele nu a u in tirziat sa apara, ele c o n tribuind la intensificarea m iscarii nationale in ansam blul ei.
10 A rhivele Statului Cluj-Napoca. Fondul Francisc Hossu Longin.
Documente Gh. Pop de Basesti.
11 Tribuna, XII, nr. 12, din 15/28 ianuarie 1908.

87

A ctivitatea d eputatilor rom ani a a v u t la baza program ul


din 1905. O atentie sporita a lo st acordata, dupa cum e ra
firesc, luptei p e n tru ap a ra rea colilor rom anesti. A stfel, in
anul 1907 au fost organizate m ari adu n ari de p ro test Im potriv a proiectului d e lege scolara a contelui Apponyi, p rin ca
re se u rm area desfiintarea scoliilor confesionale rom anesti si
inlocuirea lo r cu scoli subventionate d e c a tre stat, ceea ce,
evident, ar fi perm is guvern u lu i am estecul in problem ele
scolare. D eputatii rom ani, sp rijin iti de m arile m anifestatii
populare organizate de P a rtid u l N ational, a u oom batut in
p a rla m e n t acest proiect. Ei au a p a ra t d rep tu l fiecarui popor
de a se in stru i in lim ba sa proprie: P oporul rom an, intocm ai
ca oricare din lum e, n u poate avea m ai m u lte eu ltu ri, el n u
poate fi in comunita'te decit cu cu ltu ra sa p ro p rie . 12
In lunile m ar tie si ap rilie 1907 au a v u t loc un s ir de
adunari populare, o su stin u ta cam panie de presa im potriva
proiectelbr scolare. La Brasov, Alba Iulia, Fagaras, Dej, Siria, Blaj, Deva, O rastie etc. s-au desfa^urat m itinguri de
protest, la care au lu a t parte m ii de taran i. Astfel, la Si
biu in ziua de 26 m artie 1907, au p a rticip a t 5000 de locuitori din oras si im prejurim i, la Fagaras, 10 000, iar la A rad
peste 9 000. L arga p articip a re populara la aceste m anifes
tatii a dovedit posibilitatile deosebite de care dispunea m iscarea nationala in an tre n are a m aselor rom anesti la lu p ta
p e n tru d rep tu ri politice si nationale.
Seetia rom ana a P a rtid u lu i Social-D em ocrat din U ngaria, p rin interm ediul ziarului A devarul, s-a asociat protestu lu i general, condam nind politica. de asuprire nationala
practicata de guv ern u l burghezo-m osieresc m aghiar.
U n loc im portant in activitatea p a rlam en tara a d e p u ta ti
lor rom ani 1-a ocupat, cum e ra si firesc, chestiunea sociala din T ransilvania. C ercurile m oderate cum a fost, de exeinplu, cel din ju ru l Telegrafului rom an11, recunosteau necesitatea abordarii acestei problem e. De altfel, ziarul sibian
definea problem a sociala astfel: 0 lu p ta cu tendinte de a
transform a ordinea sociala si a asigura lucrato rilo r pacea si
12
T. V. Pacatian, op. cit., p. 612. Vezj ?i 1918 la ro m a n
vol. I, p. 292295.

88

founastarea, problem a nerezolvata, d ar cu Intetire reclam ata


d e cercuri din ce in ce m ai larg i .13
A firm area p ro letariatu lu i, m icarile taran esti care creste a u in am ploare, sin t elem ente care n u p u teau fi trecu te cu
v ederea si de aceea P a rtid u l N ational, in speta deputatii si
conducerea lui, au abordat cu diferite p rile ju ri situatia social-econom ica precara a m ajoritatii p o p u la te ! rom anesti.
R evendicarile cuprinse in pro g ram u l din 1905 se vor regasi
a sa d a r in activitatea p arlam en tara a dep u tatilo r rom ani. In
m ajo ritate a cazurilor, ei au m ilita t p e n tru acordarea m uncito rilo r si taran ilo r a unor d re p tu ri care n u erau prevazute
in program . De asem enea, treb u ie sa m entionam ca deputatii
rom ani sin t p rin tre p u tin ii care au discutat de pe pozitii d em ocratice problem ele sociale. Astfel, S tefan Cicio Pop, consid era drepte cererile imuneitoriilor de a li se m ari salariul
si de a li se acorda ziua de m unca de 9 ore. Im bunatatiri
se fac tu tu ro r spunea el referin d u -se la grevistii de
la eaile l'erate u n g are raumai icei 40.000 de m uncitori sinlt
d a ti cu to tu l u ita rii . 14
A ceasta pozi^ie a deputatilor rom ani a faeilitat apropiere a care se inregistreaza in tre P.N.R. si P artid u l SocialD em ocrat din U ngaria (in special cu sectia rom ana). Con
d u cerea p a rtid u lu i a u rm a rit cu aten tie si interes actiunile
m u ncitori!or socialisti rom ani. Daca la inceputul secolului
se m an ifestau retin eri si s-au form ulat critici la adresa lor,
apreciindu-se gresit in tra re a lor in P.S.D.U. ca o tra d a re a
in tereselo r nationale rom anesti, aceasta optica s-a schim bat
du p a 1905. O rganizarea sectiei rom ane a P.S.D.U. in anul
1905 a fost prim ita cu mul'ta satisfactie din p a rte a u n o r cond u cato ri ai P.N .R .-ului. A stfel, ziarul T rib u n a a consider a t crearea sectiei rom ane ,,inceputul na^ionalizarii socialistilo r rom ani .1(15 C onferintele si congreseie acestei sectii au
fost u rm a rite cu interes, dovada fiind articolele ap aru te in
ziarele ,,T ribuna, L u p ta, nDrajpelul" etc. In tr-u n articol
d in ,,T ribuna", Ion R usu-S irianu a ra ta ca 'toti tipografii care
tip a re a u ziarul e ra u socialisti si ca la sedintele lo r erau inv ita ti si rep rezen tan ti ai conducerii P.N .R .-ului. R eferindu13 TeIegraful roman", LII, nr. 18, din 17 februarie/1 martie
1904 (Articolul intitulat Socialismul).

14 T. V. Pacatian, op. cit., p. 650.


15 Tribuna, IX, din 25 noiembrie/8 decem brie 1905.

89

se la o asem enea in tru n ire, R u su-S irianu isi exprim a sa tisfactia fata de atitu d in ea luata de particip an ti im potriva legilor, in special, im potriva legii scolare a lu i A pponyi a firm ind ca: eu ma sim team ca in m ijlocul fra^ilor, ca 1 a, o
adunare n ationala . " 16 El m entiona in continuare ea M arx a
dat dovada de dragoste deosebita fata de poporul germ an,
iar Engels a aprobat lu p ta p e n tru in fa p tu irea u n itatii natio
nale a G erm aniei si ca socialists rom ani erau anim ati de a celeasi idealuri.
A titudinea cea m ai consecventa fa^a de m uncitori si so
cialism a avut-o, fara indoiala, VasLlie Goldis. Biblioteca sa,
a tit cit a mai ram as, dem onstreaza convingator interesul
sau p s n tru marxism,. Desi a in tra t i n . contact cu ideile
m arx iste p rin interm ediul operelor lui K arl K autsky, Gol
dis a preluat unele din ele, m ai ales cele referitoare la pro
blem a agrara in capitalism . Artiioolele din ziare sau d ise u rsurile p arlam entare releva atitu d in ea sa care nu m ai e ra
contem plativa, ci dim potriva, u n a in d rep tata practio sp re
o rezolvare a anacronism elor oe dainuiau in m o n arh ia hab sburgica. P retu tin d en i in lum e scria el in fabrici se
recruteaza social-dem ocratia si cel care vrea sa creieze m are a industrie, fara voie va creia social-dem ocratia. Mica in dustrie, arata el, este tre p tat, tre p ta t absorbita de ca tre
m area industrie, acest proces fiind un izvor generator al pro
letariatu lu i". S ing u ru l m ijloc de a p a ra re al m uncitorilor expusi exploatarii capitaliste, dupa p arerea sa, era, greva. In
p arlam en t, n u odata, Goldis a lu a t ap ararea m uncitorilor,
despre care spunea: ,,Miizeria si chinul m uncitorilor n -a re
sfirsit " . 17
In regim entarea pro letariatu lu i rom an in rin d u rile socialdem ocratiei nu a fost condam nata nici de catre alti conducatori ai P.N .R .-ului. In tr-u n articol din T ribuna se scria:
Nu com batem pe m uncitorii rom ani p e n tru ca s-au in rolat
sub steagul socialism ului, caci intelegem ca e firesc ca ei sa
caute u n m ijloc de ap arare im potriva exploatarii clasei de
capitaliti. Cine a r p u tea sa tie de ra u pe m uncitorii rom ani
p e n tru ca vor sa dobindeasca conditii m ai bune de trai, m ai
16 Idem, IX, din 22 de.-;embrie/3 ianuarie 1905(6).
17 Idem, XI, nr. 107 din 13/26 mai 1907.

90

om enesti, salarii m ai m ari, ore de lucru putine, locuinte mai


sanatoase .18
De la constatarea existentei problem ei m uncitoreti, pina
la actiuni comune, n-a fost decit un singur pas. Problem a
aliantei d intre P.S.D.U. si P.N.R. s-a pus in ju ru l luptei
p e n tru votul universal i ea s-a m anifestat ca o forta consi
d e ra b le , reuind sa im piedice votarea u nor proiecte de lege
care u rm areau restrin g erea lib e rta tilo r politice.
Aceasta
apropiere a fost facilitate dupa 1905, cind la conducerea
P.S.D.U. au venit citiva rep rezen tan ti ai p ro letariatu lu i cu
vederi deosebite asupra problem ei nationale. Este vorba in
prim ul rin d de K unffy Zsigmond, Tarcza Lajos, Rozvany
E ugen care au dem onstrat in coloanele presei m uncitoresti
ca partid ele nationale n u trebuiesc confundate cu partidele
de guv ern am in t ale m arii m osierim i si burghezii ungare.
Concom itent, in ,,T ribuna se scria: M uncitorim ea m aghiara
tie azi ca cele tre i m ilioane de rom ani din statu l ungar cu
p u tin e exceptii sint m uncitori si ei. A stfel soarta comuna,
aceleasi du reri i lipsuri trebuie sa-i im preune in aceeasi
lu p ta, im potriva acelorasi adversari .19 Aceste luari de pozitie au dus la o apropiere in tre cele doua partide, fara insa
ca m uncitorii rom ani sa abandoneze obiectivele luptei lor
p e n tru in stau rarea unei noi orinduiri. C olaborarea care s-a
realizat a fost rezu ltatu l unui deziderat comun, i anum e
in fa p tu irea unitatii nationale.

In discutiile din parlam ent, deputatii romani au dezvaluit i conditiile grele de trai ale ^aranilor; solutionarea
problemei tarane^ti ei au vazut-o in parcelarea mo^iilor com unale si ale statului, care sa fie apoi vindute la un pret
coiivenabil taranilor saraci, cu pam int pu^in.
In cadrul p artidului, in publicatiile sale au fost form ulate
serioase critici la adresa program ului, a prevederilor re s
tric tiv e cuprinse in el refe rito r la problem a taraneasca. Fiind
in genere o societate legata de agricultura, s-a propus larg ire a revendicarilor de n a tu ra sociala p e n tru dobindirea unei
in flu en te sporite a P.N .R .-ului in rin d u l taranilor.
O idee m oderna a fost vehiculata in paginile T ribunei
de catre un autor, a carui sem natura era un pseudonim ,
18 Idem, XIII, nr. 1 din 1/14 ianuarie 1909.
19 Ibidem.

91

U.. T. Mihai. P ornind de la ideea ca taran im ea ,,form eaza


lespedea existentei noastre n ationale44, el p ropune orien tarea
intregii politici spre lum ea satu lu i: Noi, n u cunoastem a lta
politica in A rdeal decit politica la tara . P arlam en tu l e ste
num ai o felie m ica din cercul, care prinde interesele noas
tre. A devaratul p arlam en t zace la sate in m ijlocul poporu
lui , m uncitor44. In consecinta, au to ru l p retin d e acordarea
unei aten tii sporite problem elor de n a tu ra economica, de p e
baza carora treb u iau sa izvorasca cele politice. Toate popoarele m oderne fac astazi politica economica, num ai politica
noastra, are inca u n caracter specific juridic. A tit program ul
pasivistilor, cit si acela al activistilor, se tarm u re ste la c a ta logizarea si cererea u n o r d rep tu ri, lucru care ara ta lipsa
ceiui m ai elem entar sp irit em piric i politic 44.20
Indem nurile acestea, foarte asem anatoare cu cele ale po poranistilor din R om ania, au fost luate in considerare, re m arcindu-se o preocupare sporita p e n tru so arta taran im ii,
desfasurata pe m ultiple planuri, detasindu-se in p rim u l
rin d politica financiara a baneilor rom anesti, intensificarea
actiunilor A strei 44 precum si in m u ltire a litera tu rii econo
m ice difuzate la sate. Contactele d ep u tatilo r cu tara n im e a
s-au am plificat si ele.
In an u l 1907, a fost discutat in p a rla m e n tu l U ngariei
proiectul de lege ru ra la a lui D aranyi, m in istru l agricu ltu rii.
P rin lege erau acordate d rep tu ri n elim itate p ro p rietarilo r in
relatiile cu m uncitorii agricoli. M arii m osieri aveau d re p tu l
de a-i bate pe argati, se interzicea d rep tu l de in to v arasire
fara incunostiintarea prifflprieitarilor etc. ln loo sa faca re
form e de dare, (im pozit n.n.) legea de parcelare, da tara n im e a
cu to tu l pe m ina m arilo r proprietari. Nu tara n i aserviti m arii
p ro p rie ta ti ne trebuie, ci tara n i in d e p e n d e n t cu m osie pro
p rie 4421 declara Vasile Goldi. In p arlam ent, sau in tim p u l
cam paniilor electorale, problem ele taran esti a u fost expuse
in fata taranim ii, m arcind o apropiere a conducerii P.N .R .ului de lum ea satului.
In anul 1907 a a p aru t, la Sibiu, sub redactia lui O ctavian
Goga, ziarul T ara n oastra44, avind ca subtitlu, Foaie po porala p o trivita tre b u in te lo r taran im ii 44.22 P orn in d de la con20 Vezi nota 6.
21 T. V. Paeatian, op. cit., p. 639.
22 Tara noastra11, I, nr. 1 ,din 1/13 ianuarie 1907.

92

siderentul ca rom anii transilvaneni erau u n popor de tara n i


i ca din m ijlocul lor s-au ridicat celelalte clase sociale, in clusiv p ro le ta ria te , Goga lansase un apel catre conducerea
P.N .R .-ului de a se orienta to t m ai m u lt spre taranim e.
C artu rarii scria el - sint datori sa steie astazi in fru n tea
rin d u rilo r largi ale taran im ii noastre, sa fie sam anatorii g ind u rilo r lum inoase care povatuiesc cararile m ultim ii fara
num ar. Ei ar fi sa fie ostaii m eniti sa sfarm e intunerecul,
propovaduitorii cuvintului in ain te a celor lipsiti de norocul
lum inii 44.23 Goga a criticat actiunile P.N .R .-ului, considerindu-le pe Buna clreptate sterpe caci im i p a r sfatu ri n ein telese, cuvintarile se spun in vorbe colturoase de care se poticneste lim ba ta ra n u lu i 44.24 R eintoarcerea la popor, propovad u ita de T ara n oastra44, e ra conditia esentiala a viabilitatii
P.N .R .-ului. Acolo sint cei m ulti si necajiti, slujitori fara
p ata ai cinstei [. ..] Acolo e vigoarea si san atatea noastra,
p u terea de prim enire noua a rin d u rilo r de ostasi slabiti si
to t acolo e nadejdea v rem ilor v iitoare .25 Solutiile preconizate de catre noua publicatie erau insa paleative, neluind in
considerare o rezolvare radicala p rin im p ro p rietarirea ta
ranim ii sarace, lipsite de pam int.' A latu ri de educatia cu ltu
rala, dom eniu in care A streiu ii e ra rez e rv at ro lu l principal,
Goga si tovara^ii sai au propovaduit in fiin ta re a de intovarasiri taran esti, in tr-u n cuvint au preconizat ?i sp rijin it coop eratism ul in vederea in ta ririi economice a locuitorilor de
la sate. Aceeai publici.^ti au indem nat pe tara n i sa-si in drep te copiii spre m v atarea m eseriilor. Im pregnate cu idei
de n u a n ta poporanista, ,,Tara n oastra a m ilitat cu consec
v en ta p e n tru o apropiere constants fata de taran im e: N eam ul n o stru din aceasta ta ra e un neam de tara n i [. . .] m intea
ne a ra ta ca singura p u tere de prim enire a neam ului sint n u
m ai ta ra n ii 44.26
Pe o linie asem anatoare s-a situ at !ji ziarul R om anul 44
care, in calitate de organ de presa a P.N .R .-ului, a expus
orien tarea conducerii lui in problem a taraneasca. El s-a deolarat in favoarea rezolvarii chestiunii taran esti p rin in tro ducerea m ijloacelor tehnice m oderne, a ridicarii nivelului
23
24
25
26

Ibidem.
Ibidem.
Ibidem.
Idem, nr. 39, p. 631632.

93

cu ltu ral al populatiei satelor, a organizarii sale pe principiul


intovarairilor agricole. Vom sprijini cu sincer devotam ent
in trep rin d erile m enite spre eliberarea poporului tara n de sub
exploatarea capitalului strain. Indeosebi nazuim la industrializarea m uncii poporului n o stru n eaplicata in productia
agricola i vom staru i in tru sp rijin ire a com ertului rom an " . 21
Solutiile preconizate erau insa d ep arte de o solutionare corespunzatoare a problem ei agrare.
A laturi de aceste problem e, d ep u tatii rom ani au m ilitat
p e n tru reducerea serviciului m ilitar, au obstructionat p a rla
m entul atunci cind s-a u rm a rit in tro d u cerea u nor legi potrivnice intereselor rom anilor
a celorlalte nationalitati.
Pe aoeeasi linie se inscrie efortul P a rtid u lu i N ational, al
deputatilor, de a apara, conform program ului, auitonoimia
bisericilor rom anesti de care erau legate subveritiile m ateriale p e n tru scolile elem entare din T ransilvania.
In anul 1912 g uvernul m aghiar a lu a t h otarirea de a infiinta o noua episcopie catolica, avind ca centru orauV
H ajdudorog (R.P.U.), urm ind ca zeci de com unitati rom a
ne^ti din nord-vestul T ransilvaniei a p artin in d episcopiei
greco-catolice de G herla sa fie incluse sub noua jurisdictif-.
bisericeasca. P rin aceasta decizie cu un profund caracter
antinational, lim ba rom ana liturgica treb u ia sa fie inlocuita
cu cea m aghiara. R aspunsul populatiei rom anesti i a conducerii P a rtid u lu i N ational a fost deosebit de viguros. Un val
de in tru n iri cu caracter p ro testatar se desfasoara in intreaga
Transilvanie. Astfel, la 29 m ai 1912, la A lba-Iulia, peste
20.000 de rom ani s-au in tru n it in vederea exprim arii dezacordului lo r.fata de inten tiile gu v ern an tilo r de la Budapesta.
Sub pre^edintia lui George Pop de Base^ti s-a h o tarit elaborarea unui m em oriu si a rezolutiei, am bele condam nind
infiin tarea noii episcopii. A dunarea de la A lba-Iulia a fost
u rm a ta de un sir de dem onstratii desfaurate in orasele
G herla, Dej, Baia M are, Satu-M are, B istrita, Carei e tc .28
O d e le g a te din care facea p arte i Vasile Lucaciu s-a
deplasat la Roma p e n tru a inform a curia papala despre opo
zitia rom anilor i a inm inat m em orandul adunarii de la
27 Romanul, I, nr. 1, din 1/19 ianuarie 1911.
28 Unirea Transilvaniei cu Romania, 1 D cccm brie 1918, Ed. a
Il-a, Bucureti, 1972. Sub. red. Ion Popescu-Puturi si Augustin
Deac, p. 352.

94

A lba-Iulia, V aticanului. Cu toate asigurarile date, la scurta


v rem e dupa intoarcerea delega^iei a fost publicata bula
papala p rin care noua episcopie in form ula planuita de
Istvan Tisza a fost recunoscuta in ciuda pro testu lu i rom a
nesc. Sate intregi n u au acceptat a u to rita te a noului episcop
catolic refuzind sa prim easca in sate pe rep rezen tan tii epis
copiei fiind nevoie de in terv en tia a u to rita tilo r politienesti
p e n tru a forta pe tara n ii rom ani sa accepte noua a u to ritate
bisericeasca.
U nui din cazurile care au depait granitele
T ransilvaniei a fost cel al locuitorilor din satul M oftinul Mic
unde p reotul rom an im preuna cu peste 80 de taran i au re fuzat sa se supuna noii jurisdictii bisericeti. Sfidind opinia
publica jandarm ii i-a u arestat tra n sp o rtin d u -i la B udapesta
p e n tru a fi judecati. N eavind un tem ei legal procesul a fost
m u ta t la Satu-M are tergiversindu-se pina la jum atatea a n u
lui 1914 tim p in care au suferit rigorile inchisorilor sta tv lui m aghiar.
P a rtid u l N ational Rom an a d e m o n stra tsi cu aceasta ocazie
posibilitatile sale de a m obiliza m asele populare in vederea
a p ararii fiintei nationale i a cuceririi de dreptuiy politice.
A laturi de problem atica sociala $i politica, Partedul N a
tional a acordat o aten tie sporita chestiunii m ilitare inscrisa
aa dupa cum am a ra ta t in noul program . In m onarhia dualista arm ata a constituit o negare i nu o expresie a sentim entelor nationale ale zecilor de m ii de tineri chem ati in fiecare an sa-si satisfaca serviciul m ilitar. Pe m asura ce constiin ta nationala se dezvolta, se pune cu acuitate problem a
lim bii de eom anda a u n ita tilo r form ate in m ajoritate din
solda^i proveniti din m ijlocul natio n alitatilo r nem aghiare.
A u to ritatile m ilitare superioare au depus efo rtu ri deosebite
ca soldatii sa se sim ta egali in cadrul arm atei. In tr-u n
m em oriu in ain tat im p aratu lu i in anul 1907, Conrad von
H oetzendorf afirm a in acest sens: ,,Fiecare recru t, in d iferen t
de n ationalitate, treb u ie sa sim ta ca el are d rep tu ri egale in
fortele arm ate si de aceea nim ic nu treb u ie sa-i dea im presia ca acolo exista popoare privilegiate29. Acelasi general,
ef al M arelui S tat M ajor, recunotea ca problem a nationala
este de cea m ai m are im portanta p e n tru arm ata im periala.
El a propus chiar reform e de n a tu ra politica, p e n tru a nu
23
Conrad von Hoetzendorf, Aus m einer D ien stzeit 19061918,
Wien, 19J1, vol. I, p. 503504.

95

aliena natio n alitatile de aceasta in stitu tie, m ergind pina la


introducerea votului universal. A lSturi de el si alte personalitS ti politice i-au dat seam a de im p o rtan ta am eliorarii
tra tam e n tu lu i la care e ra u supuse n ationalitatile, m ai ales
cele din U ngaria, p e n tru v iito ru l arm atei austro-ungare.
Jaszi Oscar afirm a ca nerezolvarea problem elor constitu
t i o n a l ale m onarhiei au p resat continuu asupra constiintei
tin e rilo r ofiteri si soldati. Fiii acelor natiu n i care con'tinuau
lu p ta in p arlam en t u n a im potriva celeilalte n u p u teau coo
p e ra in atm osfera anationala- a arm atei habsburgice care
la rin d u l ei a fost sufocatS de patrio tism u l artificial dinastic . 30 R eferindu-se la aceeasi chestiune m aiorul Brosch von
A arenau scria in 1911: In fiecare an, in octom brie, noi
rec ru ta m oam eni care au tre c u t p rin tr-o educatie prelim in a ra nationalists, antiaustriacS si a n tim ilita rists sau care
fiind analfabeti cunosc p u tin despre lum e; din acest m ate
ria l um an noi treb u ie sS modelSm indivizi inteligenti si entuziasti cetSteni .31
Este cunoscut fap tu l ca in conflictul d intre V iena $i B u
dapesta unui din principalele subiecte de disputa 1 -a constitu it problem a lim bii unitS tilor re c ru ta te din U ngaria. Opo
zitia
declansata in anul 1905 a inscris in program ul ei
introducerea lim bii m aghiare ceea ce? a dus la o riposta
puternicS din p a rte a d eputatilor i a presei rom anesti. S-a
in reg istrat o u n an im itate de opinii anum e cS a rm ata u rm a
sS devinS un m ijloc de m aghiarizare a celor 30.000 de tin eri
re c ru ta ti anual d in tre rom ani. A u fost rostite de la trib u n a
p arlam entarS discursuri im potriva acestei in ten tii i se in re g istreaza o preocupare din ce in ce m ai constants fata de
soarta rom anilor din arm ata. Nu ne-am dat silin ta sS ne
apropiem de cazarmS
scria Romanul- sa-i aju tam
sp eriatului recru t, sS-1 mingSiem, sS-i dSm sfaturi, sS-1
cretem in sp iritu l neam ului f>i legei n o astre . 32 A u fost pu blicate f?i alte articole in care se propunea un program de
actiune in legStura cu aceasta problem s. S-a sugerat cretere a num Srului de preoti m ilitari rom ani, care sS-i invete
pe analfabeti sS scrie si sS citeascS in lim ba m aterna, stabi30 O. J&szi, op. cit., p. 145.
31 Anton von Brosch, A m Vor abend der Z w eijahrigen D ienszeit,
In Dauzers, A rm eezeitung, 12 ianuarie 1911.
32 Romamil, III, nr. 2, din 3/16 ianuarie 1911.

96

lirea unor rap o rtu ri strinse cu ofiterii p roveniti din T ransil


vania, s-a lansat lozinca ofiteri rom ani la tru p e rom ane ,
m ai ales dupa ce au to ritatile m ilitare au recurs la practica
tra n sfe ra rii acestora in garnizoane strain e departe de conationalii lor.
Preocuparile p e n tru problem cle m ilitare au devenit o
prezen ta vie pe m asura ce situ atia politica in tern atio n ala cunostea u n proces de deteriorare. N um eroase au fost vocile
care in v irtu te a tra d itiilo r luptei de eliberare au p retins
d re p tu ri politice aducind din nou arg u m en tu l contributiei
m ilita re rom anesti la a rm ata im periala aa dupa cum o facusera inaintaii lor in veacul al X V III-lea.

LUPTA PEN T R U VOTUL UNIVERSAL

P roblem a votului universal, la inceputul secolului al


X X -lea, a insem nat o preocupare constants din p artea fortelor politice dem ocratice din U ngaria, in spata a social-dem ocratiei i a partid elo r n atio n alitatilo r asuprite. In conditiile coruptiei electorale, a lim itarii d rep tu lu i de vot, in
troducerea votului universal constituia un m ijloc im portant
in dem ocratizarea statului.
C oruptia electorala, cum pararea de voturi, folosirea
falsului, intim idarea caract'erizau a'legerile p a rlam en tare inca
din perioada de dupa 1867. In ultim ul sfert al secolului ai
X lX -lea, aceste m etode de influ en tare a electoratului s-au
institutionalizat, devenind operatii de ru tin a. P a rtid u l Libe
ral si birocratia s-au contopit intr-o singura si puternica
m a?ina electorala ce avea sa dom ine viata politica ungara,
excluzind nation alitatile de la d rep tu l de vot. A proxim ativ
160 de circum scriptii electorale, locuite in m ajo ritate de ro
m ani i slovaci au devenit locuri sigure in parlam ent pen
tru aristocratia liberala. Ea dom ina astfel guvernul, p a rla
m en tu l si adm inistratia, iar opozitia in fo ru l legislativ al
tarii e ra nesem nificativa, cei citiva dep u tati ai natio n alita
tilo r neavind p u terea si n u m aru l sa Opreasca votarea unor
legi cu caracter antinational. Opozitia pe tere n parlam en tar
era conditionata de prezenta m asiva a alegatorilor rom ani
in fa ta ufnelor. R om anii erau astfel in teresati in cel mai
7 M i?carea n a tio n a la ro m an easca din T ran silv an ia

97

inalt grad de schim barea sistem ului electoral p rin in tro d u


cerea votuiui universal, egal si secret. Ideea de vot u n iv er
sal s-a buCu rat de m ulta po p u laritate la rom ani, fiind vehiculata in conferintele nationale, in program ul din 1881 sau
in m anifest 0ie P.N .R .-ului. In tro d u cerea votului universal
a r fi dus la cresterea opozitiei n atio n alitatilo r nem aghiare
in parlamentul U ngariei. Legea electorala din 1874, in vigoare $i ja j^ceputul secolului XX, avea prevederi d iferite
pentru TranSilvania, fata de terifo riu l propriu-zis al U nga
riei. Censui t stabilit in dieta de la Cluj din 1865, care votase
unirea TranSilvaniei cu U ngaria, a fost p relu a t de aceasta
lege ce nu tinea seam a de p ro d uctivitatea scazuta a parnintu lui din T r a n s il v a n ia fata de regiunile agricole ale U ngariei.
Ca baza a calitatii de alegator in T ransilvania se lua im po[ zitul platit pentru un venit cadastral de 84 fl. si nu m arim ea
proprietati^ ca in U ngaria. Deosebir,e m are exista apoi
in tre sat } ora. P e n tru a avea d rep t de alegator, un locuitor
al oramui era suficient sa aiba un im pozit de peste 8 coroane i jq fileri, pe cind la sate se cerea un im pozit de 35
coroane. Acest sistem electoral urm area, de la bun inceput,
eliminarpa populatiei ru ra le m ajo ritare rom anesti din viata
politica. Astfel, cercul electoral Dobra, form at din 87 com une, avea doar 560 de alegatori, existind si cercuri com
prise din 7 c o tn u n e care pe baza im pozitului funciar n u avea
nici un locuitor cu d rep t de vot. Exem plele de acest gen
erau destui de num eroase in T ransilvania si coroborate cu
arondarea cjrcum scriptiilor electorale, precum si cu abuzurile comise ^e au to ritati, au im piedicat in tra re a in parlam en t
a unui nuniar m ai m are de d ep utati rom ani. C ercurile ad
m inistrative nu corespundeau, in genere, cu cercurile elec
torale.
Ar0ndarea
circum scriptiilor electorale e ra astfel
intocmitg jncit sa n u le p erm ita rom anilor sa aiba o m ajorita te decisiva in alegerea candidatilor lor. Com une com pacte
romane.stj au fost divizate, alegatorii treb u in d sa se deplaseze in ioca]itati
indepartate, cu populatie am estecata,
p en tru
exercita d rep tu l de vot. Din cele 92 de cercuri
electoral^ Cnn A rdeal, B anat i U ngaria, rom anii erau m ajorita ri in 4 5 , dar dispozitiile legii electorale ii im piedicau
sa-!?i aloa a deputatii in concordanta cu nu m aru l lo r .33
33
Flusu-$*r ' a n u ! Rom anii din statul ungar, E d it u r a a u to r u l u i ,
A rad , 1904> p. 315.

98

P erioada pasivism ului politic a dus la dom inarea u nor


circum scriptii cu populatie m ajo ritara rom aneasca de catre
d e p u ta ti ai partidelor guvernam entale care, in conditii norm ale, tre b u iau sa trim ita in parlam en t d e p u ta ti ai P.N .R.ului. A ceasta situatie, devenita alar m anta p e n tru perspectivele m iscarii nationale a rom anilor in prim ii ani ai secolului,
a fost o arm a serioasa in m ina adeptilor noului activism 14
care considerau ca o tra d a re a intereselor natiu n ii rom ane
ram in erea pe m ai departe in pasivitate. De aceea, in program ele si m anifestele lor, problem a reform arii sistem ului
electoral s-a bucu rat de o aten tie sporita. A legerea lui A urel
V lad la D obra a avut un ecou larg, iar acesta, in calitatea
sa de prim rep rezen tan t al unei circum scriptii electorale
rom anesti, iesit victorios pe baza noii orien tari a P.N .R.-ului,
va aduce cu m ult curaj in discutia parlam entului, in mai
m u lte edinte, problem a votului universal, considerate de el
s?i tovarasii sai de idei singura cale de reform are a vietii p a r
lam en tare a U ngariei. P arlam en tu l de la B udapesta in
sem na, p rin com pozitia sa, dom inatia m arii p ro p rietati fu n ciare, a capitalului, si a functionarilor legati de acestia.
D atele statistice existente indica cu precizie com pozitia
p a rlam en tu lu i u n g ar, dom inat a?a cum am aratat, de rep re
zen tantii oligarhiei. S tru c tu ra sa aristocratica se oglindea si
in pozitiile cheie ocupate de m o^ierim e i g en try in ap aratu l
oe stat. Incepind cu anul 10(59 putine au fost sehim barile in
p riv in ta nu m aru lu i de locuri d etin u te in parlam en t de re p re
zentantii acestei clase. A stfel in 1869, g e n try i aristocratia
d etin eau 69,4% din locuri, in 1872 procen taju l a crescut la
77,4% ?i abia in 1910, ca o consecinta a schim barilor p etrecute in stru c tu ra social-econom ica a tarii, se rem arca o scadere a ponderii lor, d ar fara a pierde m ajo ritatea necesara
blocarii in itiativelor legislative care a r fi dus la dem ocratizarea vietii politice. In ultim a decada a existentei im periu
lui, in p arlam en tu l ungar, 58,4% din locuri continuau sa fie
in m iinile g en try lo r (42,4o/o) ?i aristocratilor (16%).34 In
acelasi tim p, a p arten en ta sociala a functionarilor a doua
m inistere, de in tern e si finante, reflecta aceea^i com pozitie
34
A ndrew Ianos, The Decline of Oligharchy: Bureucratic and
Mass P olitics in the A ge of D ualism (18671918), In Revolution in
P erspective. Essayes on the Hungarian S oviet Republic, U niversity
of California Press, Berkley, Los Angeles, 1971, p. 7.

99

de clasa. In 1890, din inalti dem nitari ai M inisterului d e


Interne, 64,1%, iar din cel de finance 53,8% erau g en try ,
de asem enea 48, din cei 64 de prefecti, a p artin eau aceleiai
categorii sociale .35 De altfel, in tre legea electorala si legea
natio n alitatilo r din 1868 oam enii politici transilvaneni v e deau o strinsa legatura, deoarece aplicarea m ult discutatei
legi din 1868 a r fi egalizat i d rep tu l de vot, tergindu~se
discrim inarile existente in tre T ransilvania i Ungaria.
P rogram ul votat in 10 ianuarie 1905, la Sibiu, inscria,
fara nici un echivoc, in al saselea punct legea electorala
pe baza sufragiului universal i arondarea cercurilor cu
n u m ar egal al alegatorilor, votare secreta in sediile n o tariale36, deschizind o lu p ta care va ajunge pe culm i neb anuite, in tarin d m i^carea nationala i apropiind P.N .R .-ul de
m uncitorim e, angajata in tr-o cam panie deosebit de su stin u ta
p e n tru cucerirea acestui deziderat.
Criza dualism ului din prim ii ani ai secolului a creat un
clim at politic favorabil discutarii problem ei sistem ului elec
toral, fiecare p artid politic abordind-o de pe pozitia claselor
pe care le reprezenta. lnsui Francisc Iosif a folosit votul
universal ca o arm a im potriva opozitiei nationale m aghiare,
am enintind cu introducerea lui in anii 1905 1906 in T ran sleithania.
D upa venirea sa la putere, g uvernul F ejerv ary a cau tat
sa foloseasca ca arm a politica reform a electorala in scopul
dezarm arii coalitiei antiguvernam entale. M inistrul sau de
in tern e, K ristoffy, a fost insarcinat cu elaborarea unui pro
ject de lege electorala. Im paratul Francisc iosif s-a iasat
convins de impontanta m odificarii legii antenioare, u rm arin d
solvitionarea crizei parlam entare, dar i antajarea claselor
dom inante maghiai'e. Proiectul lui K ristoffy oferea d rep t
de alegator p e n tru fiecare cetatean de sex m asculin care im~
plinise vh-sta de 24 ani, stia scrie i citi. A ceasta prevedere
a r fi ridicat procentajul celor care beneficiau de acest d rep t
politic elem entar de la 5% la 15o/0 din to talu l populatiei
active.
La 10 septem brie 1905 s-a constituit Liga p e n tru d rep tu l
de vot , prilej de exprim are a unor opinii in legatura cu dem ocratizarea vietii politice ungare si de sustinere a proiec35 Ibidem , p. 8.
36 T. V. Pacatian, op. cit., p. 170.

100

tului. Socia'I-dem ocratii m aghiari au v en it si ei in sprijinul


proiectului organizind m ari dem onstratii. Ei considerau incercarea m inistrului de in tern e ca un pas inainte, o etapa
pe calea obtinerii votului universal, egal i secret. U n grup
de social dem ocrati din Cluj s-au ad re sa t la 12 noiem brie
1905 lui A ugust Bebel in legatura cu rolul acestei reform e
si atitu d in ea socialistilor fata de ea. R aspunsul lui Bebel,
tip arit"su b form a de m anifest si difuzat in lim bile rom ana,
m aghiara si germ ana in aproape 500.000 de exem plare a av u t
u n efect deosebit asupra luptei p ro letariatu lu i p e n tru votul
universal. P arlam entul m aghiar scria Bebel nu reprezinta n atiunea m aghiara, cu a tit m ai p u tin reprezinta
n atio n alitatile conlocuitoare din U ngaria [. . .] P arlam entul
m aghiar nu este rep rezen tan ta poporului m aghiar ci rep rez en tan ta claselor dom inante din U ngaria, a nobil'm ii, a
p ro p rie ta rilo r m ari, a clerului si a burgheziei [. . .] Acel p a r
lam en t care este asezat pe astfel de tem elii, nu este in dreptatit ca sa vorbeasca si sa functioneze in num ele poporului .37
S ocialists rom ani s-au ra lia t cu entuziasm acestor consideratii, publicind in paginile A devarului raspunsul lui Bebel.
Ei au lu at p arte la m arile dem onstratii in favoarea votului
universal, egal i secret, atitu d in e aprobata i de catre con
ducatorii P artid u lu i N ational Roman.
Sansele p roiectului K ristoffy erau m inim e. P artidele
politice burgheze ce form au coalitia nu 1-au sprijinit, ba
m ai m ult, au adus un contra-proiect de reform a electorala
m entinind sistem ul cenzitar.
La scu rt tim p dupa conferinta nationala, Vasile Goldis a
publicat articolul in titu la t Sujrugiul universal in monarhiei
austro-im gara3S, in care a expus conceptia sa si a conducerii
P a rtid u lu i N ational Rom an refe rito r la aceasta chestiune.
P a rerile lui au stat la baza politieii rom anesti care i-a axat,
a?a dupa cum vom vedea, efortul principal spre dem ocratizarea vietii politice p rin introducerea votului universal,
fiind din acest punct de vedere concordant cu prevederile
program ului national. P e n tru Goldi i tovara^ii sai de
idei, reform a electorala era una din conditiile in fap tu irii
egalitatii in tre popoarele ce form au m onarhia, ia r p a rla
m entul, in stru c tu ra sa, contrara ,,spiritului vrem ii, era de37 Adevarul, din 1 deoembrie 1905.
38 Tribuna, IX, nr. 218, din 23 nov./6 dec. 1905.

101

p a rte de a fi capabil sa ia in discutie si sa rezolve problem ele cu care se con fru n ta societatea contem porana lui. ,,Nu
se poate realiza darea progresiva p rin rep rezen tan tii latifu n diilor, nici chestia m uncitorilor n u se poate cu drep tate a se
rezolva p rin coalitia p ro p rietarilo r de fabrica .
R ezultatul prim elor alegeri la care au p a rticip at candidatii P a rtid u lu i N ational au dem onstrat ca practicile adm in istra tie i din tim pul cam paniilor electorale n u s-au schim bat
cu nim ic si ca num ai p rin tr-o reform are a sistem ului elec
to ra l ansele lor de a in tra in parlam ent, conform cu n u m a ru l populatiei rom anesti, vor creste. D eputatii rom ani,
im p reu n a cu ceilalti conducatori ai m iscarii nationale, au
actio n at cu m ulta ab ilitate in ain tea alegerilor din 1906.
P re sa rom aneasca s-a stra d u it sa lam ureasca pe alegatorii
rom ani in legatura cu procedura electorala, publicind in
acest sens m ai m ulte articole in lunile feb ru arieaprilie
1906. La inceputul lunii m artie, C om itetul C entral Electo
ral al P.N .R .-ului s-a adresat alegatorilor cerindu-le sa votez e -c a n d id atii rom ani rep rezen tan ti ai P a rtid u lu i N atio
n a l .39 Un apel sim ilar a fost lansat de catre clubul parlam en
ta r al natio n alitatilo r adresat, in special, localitatilor cu
populatie rom aneasca si sirbeasca p e n tru a actiona solidar
si a alege candidati nu m iti de ei. ,,T ribuna a publicat in
m ai m ulte num ere reg ulam entul de inscriere pe listele elec
torale, m odul cum se alcatuiesc contestatiile p e n tru om iterea
inten tio n ata a celor care beneficiau de acest drept. Inca din
faza pregatirii cam paniei electorale P a rtid u l N ational a prezentat, p rin in term ediul presei, partidele i gru p arile politice
care m ilitau p e n tru vot universal cerind sprijin irea candidatilor acestora p e n tru ca in p arlam en t sa se creeze un fro n t
com un chem at sa pretin d a, cu anse de izbinda, o lege p rivind reform a electorala.
A ngajarea P a rtid u lu i N ational Rom an in cam paniile elec
torale a produs m ari schim bari in m odul lui de lupta. T u rneele candidatilor P.N.R. in m ijlocul ta ra n ilo r au dus la
stringerea legaturilor cu taranim ea, iar presa a prezen tat pe
larg program ul. si dezideratele p e n tru care ei luptau.
E forturile P a rtid u lu i N ational Rom an nu au ram as fara
rezu ltat, in alegerile din aprilie 1906 el reuind sa trim ita
in p arlam en t 14 deputati, in ciuda m asurilor luate de auto39 T. V. Pacatian, op. cit., p. 173.

102

rita ti in scopul impiedicSrii alegerii lor. M odul cum s-au


desfS^urat aceste alegeri a constituit u n prilej serios de a
trage invStSm inte in vederea bunei organizSri a viitoarelor
cam panii electorale. Concluzia unanim S a presei rom anesti
cu priv ire la alegerile din 1906 consta in necesitatea in ten sificSrii educatiei politice a poporului, a ridicarii nivelului
sau cultural. De asem enea, s-a pus tot m ai m u lt in discutie
lu p ta p e n tru votul universal, alim entatS de introducerea
unei noi legi electorale in C isleithania de catre im pSrat in
anul 1906, sub influ en ta evenim entelor din Rusia,
In scopul organizarii tem einice a luptei p e n tru vot u n i
v ersal s^a infiintat, in 1907, Liga p e n tru sufragiul u n iv ersalu care avea un com itet de cOnducere form at din 1000 de
persoane, reprezentind nation alitatile din p artea ungara a
m onarhiei dualiste. Scopul sau era sa agite toate com unele
p e n tru realizarea acestei vointe a poporului 4440.
A proape
n u m ar de n u m ar ziarele rom anesti au publicat articole re ferito are la lu p ta p e n tru votul universal, aceasta fiind de
altfel problem a principals a vietii politice rom anesti pinS la
prim ul rSzboi m ondial. In optica conducStorilor P.N .R.-ului,
lu p ta p e n tru vot u niversal era calea cea m ai bunS p e n tru
m en tin erea legSturilor cu poporul. Ei au exagerat insS cind
si-au legat sperantele de aceasta problem a in dauna celorlalte puncte din program . U nii d intre fruntaii politici ro
m ani au subordonat intregul lo r program de cistigare a vo
tu lu i universal, fiindcS, credeau ei, m arile deziderate ale
rom anilor se puteau infSptui num ai in parlam en t pe calea
reform elor.
Intensificarea luptei p e n tru vot universal in anul 1907
1-a determ in at pe W eckerle Sandor sa prom ita cS va aduce
in discutia p arlam en tu lu i un proiect de lege electoralS care
sa dea satisfactie cererilor tot mai insistente ale natio n alita
tilo r i a grupSrilor politice progresiste m aghiare. El nu si-a
tin u t insa prom isiunea si am ploarea luptei a crescut m ereu.
G uvernul, p e n tru a potoli m i^carea p e n tru vot universal,
1-a insS rcinat pe contele A ndrassy G yula sS intocmeascS un
proiect de lege, la inceputul anului 1908. Acest proiect avea
la bazS a$a-num itul vot plural si u rm area privarea, pe
m ai departe, a m uncitorim fi si a p artidelor nationale de
d rep tu l de a alege d ep utati care sS lupte p e n tru dem ocrati40 Z. Horvath, op. cit., p. 250.

103

zarea statului. Conform proiectului, aveau d rep t la un vot


cei cu dom iciliu stabil i virsta de 24 ani. E rau exclusi de
la bun inceput, de la vot, m ilitarii.
D rept de vot dublu
aveau cetatenii care absolvisera p a tru clase prim are si im plinisera 32 de ani, m inim um trei copii si plateau o dare de
30 de coroane. Trei vo tu ri pu teau sa acorde aceluiasi cand idat functionarii din ap aratu l de stat, absolventii de scoli
m edii ce piateau un im pozit de 100 coroane. A nalfabetii I?i
alegeau un rep rezen tan t la 1 0 alegatori, care vota in num ele
lor. Conform acestui proiect voturile pe natio n alitati se repartizau a stfe l :41
C ateg. I I cu d r e p t d e 2 v o tu ri

C ateg. I cu d re p t de 3 .v o tu ri
R om ani
U n g u ri
G erm an i
S lovaci
S irb i

= 8.124
- 156.156
= 37.024
6.817
=
6.599

R om ani
U n g u ri
G e rm an i
Slovaci
S irb i

3,7%
71.7%
16,9%
3,1%
3,6%

=
=:
==

43.313
548.347
144.666
T7.492
19.924

5,0%
63,3%
16,8%
10,1%
2,3%

C ategoria I I I cu d re p t de u n v o t
R o m an i
M aghiari
G erm an i
Slovaci
S irbi

=
=
=

139.634
899.173
207.149
207.409
32.223

9,1%
58,8%
13,5%
13,5%
2,1%

Astfel, d in tre rom anii tre c u ti de 24 ani care erau in n u


m ar de 644.000, num ai a p a tra p a rte Isi exercita d rep tu l de
vot direct, deoarece existau, peste 492.000 de analfabeti.
Totodata, noul sistem de arondare al circum scriptiilor a r fi
atra s dupa sine reducerea circum scriptiilor rom anesti de la
26 la 18 i, im plicit, reducerea num aru lu i de deputati ai
P.N .R .-ului.
Incercarea contelui A ndrassy de a priva de fapt m uncitorim ea i natio n alitatile de d reptul de vot s-a lovit insa de
o puternica rezistenta in rin d u l careia s-au rem arcat P.S.D.U.,
P.N.R. si g ru parile progresiste din U ngaria.
Conducerea
P a rtid u lu i N ational a sesizat agravarea situatiei politice a
41 T a r a n o a s t r a 14, I I , n r . 3, 1908, p. 21.

104

m onarhiei, subliniind, in rep etate rin d u ri, ca votul p lural i


aprobarea lui de catre im parat reflects slSbiciunea C urtii
vieneze in fata cre^terii p uterii burgheziei m aghiare.
In anul 1907, in cercul electoral al Beiusului, ram as va
cant, a fost desem nat candidat Vasile Lucaciu. V estea candid atu rii lui a stirn it un m are interes, deoarece p en tru
P a rtid u l N ational ea insem na un test im portant. A legerea
s-a desfaurat in m ijlocul unei sustinute lupte p en tru vot
universal, a propagandei in vederea educarii politice a ta
ranim ii. T urneul sau electoral n u se deosebete prea m ult
de cele ale celorlalti candidati rom ani, exceptind concentra re a in cuvintarile rostite asupra problem ei votului u n i
versal, in dauna revendicarilor economice. Astfel, in cuvintu l rostit in fata locuitorilor din Beius, Lucaciu spunea ca
votul universal exists in atm osfera, 111 constiinta publica
a tarii, in p reten tiu n ea tu tu ro r p a rtid elo r . D upa alegerea
sa, la 8 septem brie 1907, in tr-o scrisoare de m ultu m ire adresatS locuitorilor din Beius scria ca m ilioane de cetateni sint
exclusi, sint despoiati de d rep tu rile cetSteneti .42 In tr-u n
in te rv iu acordat ziarului R eichpost , Lucaciu tinea sa sublinieze ca in intreaga U ngarie se dore?te votul universal.
C lubul n ationalitatilor din parlam ent a hotSrit, la sfiritu l anului 1907, sa treaca la obstructie p arlam entara. T otodata a decis alian^a cu P a rtid u l Social-D em ocrat din U n
garia. P rim a m anifestare a acestei alian^e are loc la 10
octom brie 1907. P a rtid u l Social-D em ocrat a organizat m ari
mi scari greviste in care, alatu ri de revendicarile economice,
era p rezen ta si lu p ta p e n tru vot universal. O delegatie, fo r
m ats din 30 de grevi^ti, a in ain tat p arlam en tu lu i o petitie
in care aceasta cerere figura la prim ul punct. La sosirea lor
in in cin ta parlam entului, delegatii au fost in tim p in ati de
d ep u tati ai P artid u lu i N ational Roman, Vasile Goldi, Stefan
Cicio Pop, loan Suciu si Vasile Lucaciu. In num ele grevistilor, cei dintii au prezen tat petitia preedintelui p arlam en
tu lu i, J u s th Gyula.
Cu ocazia in tru n irii din ianuarie 1908 de la B udapesta
s-a h o tarit ca deputatii sa faca tot posibilul spre a im piedica m odificarea regulam entului Cam erei cit i discutarea
oricarui proiect de lege electorala, care ar fi daunatoare
42 Lupta, din 8/21 septembrie 1907.

105

p e n tru p a rtid . 43 S-a decis folosirea m etodei obstructiei,


im piedicindu-se pe aceasta cale discutarea p lanuitelor proiecte. M odificarea regulam eritului p a rla m e n tar era indrepta ta im potriva obstructiei, folosita de d ep u tatii n atio n alita
tilor, precum i de opozitia nationala m aghiara. Se urm area
astfel priv area lor de o m etoda care se dovedise eficienta
in boicotarea unor proiecte de lege. D eputatii rom ani, dupa
m odelul irlandezilor, au practicat sistem ul boicotului p rin
in te rp ela ri sau discursuri care d u rau ore in sir, im piedicind
dezbaterile asupra u nor legi care veneau in contradictie cu
interesele natio n alitatii lor. Astfel, in august 1908, Vasile
Lucaciu a tin u t u n discurs de aproape cinci ore, im piedicind
discutarea unei v arian te de vot p lu ral propus de candidatul
Nagy Emil. S-a h otarit, in aceeai edinta, convocarea unor
ad u n ari populare in care sa fie dezbatut proiectul lui A ndrassy, precum i organizarea congresului natio n alitatilo r
nem aghiare.
Intreaga presa rom aneasca din T ransilvania
incepe sa publice dupa aceasta consfatuire o serie de articole,
in care este dezbatut proiectul de vot plural, cam panie alim en tata i de presa din Rom ania.
Se intentionase, inca din 1907, sa se discute votul p lu
ral in parlam ent, dar prezentarea lui a fost am inata d atorita
sutelor de adunari populare care secondeaza obstructia p a r
lam entara, practicata de deputatii rom ani. N um ai V. Goldi
strab ate in aceasta vrem e peste 80 de sate, unde au avut
loc adunari populare, explicind taran ilo r sem nificatiile aces
tu i proiect.
La Z orlentul M are, d ep u tatu l tefan Petrovici a ra ta ca
rep rezen tan tii n atio n alitatii rom ane vor cere necontenit si
cu energie, ca toti cetatenii care platesc im pozite i au satisfacut stagiul m ilitar sa aiba d rep t de vot.
Im potriva proiectului lui A ndrassy va lua a titu d in e si
cercul intelectualilor m aghiari progresiti, condus de Jaszi
Oszkar. In brosura sem nata de acesta, Zigany Zol'tan si
Racz Gyula, in titu la ta Reform a electorala, se m ilita p en tru
vot universal, de pe principii dem ocratice, progresiste. Ea
stirne^te un ecou favorabil in m ijlocul n ationalitatilor, p rin
aceasta pledoarie p e n tru vot universal, egal si secret. Referin d u -se la ap aritia acestei brosuri care facilita apropierea
de elem entele m aghiare dem ocratice, L upta sublinia p re-

ocuparea pentru problem ele soeiale ee cuprind popoarele


din aceasta p arte a Europei.
De altfei, in cursul anului 1908, Jaszi a alcatu it un chestio n ar privind proiectul 1 de vot p lu ral pe care 1-a trim is unor
perso n alitati politice din m onarhie ca si din afara ei. P rin tre
rasp u n su rile prim ite s-a n u m ara t i cel al lui Otto Bauer.
R eferindu-se la consecintele acestui proiect, social-dem ocratu l austriac afirm a ca va im pinge U ngaria pe un drum
care va duce inevitabil la catastrofa politica44. R aspunzind
unei alte intrebari, B auer schiteaza cu perspicacitate eaile
p rin care m iscarea dem ocratica se va exprim a. ,,Ridicarea
clasei m uncitoare i a n a tio n alitatilo r va fi in fap tu ita oricum; dar daca calea spre o evolutie calm a p arlam en tara va
fi inchisa, atunci va u rm a greva generala a m uncitorilor in du striali, revolta pro letariatu lu i agricol si agitatiile iredentiste ale natio n alitatilo r 44.44
In zilele de 6 7 ian u arie 1908 s-a desfasurat al IV -lea
congres al sectiunii rom ane al P.S.D .U.-lui, avind la ordinea zilei lu p ta p en tru votul universal. A devarul 44 sublinia
c aracteru l de clasa al proiectului de vot plural. Bogatilor,
dom nilor, baronilor si grofilor a caror avutii sin t foarte m ari
si care nu lucreaza nim ic p en tru in aintarea acestei tari, ci
isi petrec viata in bunata^i, iar in locul lor m uneim insa
noi, tara n ii de la sate si m uncitorii de la orase, le dau cite
2 3 voturi, asa, ca 30 de ins?i d in tre ai nostri pot a tita cit
u n u i d in tre ai lo r 14.45 La citeva zile dupa acest congres, la
A rad se discuta din nou problem a votului universal. In
ziua de 5 m artie 1908 a av u t loc, in parlam ent, discutarea
proiectului de lege refe rito r la d rep tu l de vot al lui A ndrassv. Luind cuvintul, pe m arginea lui, V. Lucaciu spunea: Se tem e propunatorul de socialisti si de nationalisti?
D ar socialisti sint num ai acolo unde sin t m ari nem ul^um iri .46 C iteva zile m ai tirziu, la 9 m artie, acelasi Lucaciu,
in calitatea sa de secretar al clubului p arlam en tar al natio
n alitatilo r a ra ta ca guvernul nu va putea fm piediea social-dem ocratia daca va voi sa ocupe loc in dicta, prin
legi care m istifica conceptul de vot u niversal 44.47
44 O. Jaszi, op. cit., p. 343.
45 Adevarul, din 1 octombrie 1908.
4(1 T. V. Pacatian, op. cit., p. 740741.
47 Ibidem , p. 712.

107

Jn prim avara anului 1908 n u m aru l grevelor si m anifesta tiilo r m uncitoresti cunoaste o curba ascendenta. Conducerea
sectiei rom ane a P.S.D.U. lanseaza in coloanele A devarulu i chem area ,,catre m uncitorim ea rom ana din U ngaria,
eerindu-i sa participe h o tarita la lu p ta p e n tru vot u n iv er
sal, egal si secret. M uncitorii m anifesteaza, p u rtin d pan
ca rte pe care se aflau inscrise cuvintele Jos cu inselatorii
poporului, ,,Traiasca desm ostenitii fara p a trie .
In sedinta din 26 septem brie 1908, in parlam ent, dep u tatu l rom an A urel Vlad il interpeleaza pe A ndrassy
G yula in legatura cu proiectul sau de reform a electorala
si principiile pe care le pune la baza acestuia. A ndrassy
este silit sa m arturiseasca ca principiul pe care-si bazeaza
proiectul este votul plural. El considera ca m esajul im paratu lu i din 1906 in leg atu ra cu votul universal poate fi
in te rp re ta t si nu exclude principiul p lu ra litatii care acorda,
in fond, fiecarui cetatean d rep t de vot, deci va fi u n iv er
sal. D ar tot el ara ta scopul acestui proiect: Am introdus
v o tu l p lu ra l ca sa nu in la tu r de la p u tere elem entele care
au su stin u t U ngaria pina acum .48 A ceasta declaratie fara
echivoc determ ina
reactia conducerii P.N .R.-ului. Este
convocata de urgenta o consfatuire confidentiala la B uda
pesta p e n tru zilcle de 25 26 septem brie, care urm a sa
ia m asuri grabnice p en tru contracararea declaratiilor lui
A ndrassy. S em nalul m arilo r m anifestatii il dau din nou
m uncitorii budapestani care, la 6 noiem brie, declara greva
generala im potriva proiectului lui A ndrassy, ea fiind secondata cu succes de greve in toate m arile orase ale tarii.
Ele vor creste in am ploare dupa 11 noiem brie, eind in
parlam ent. A ndrassy isi prezinta din nou proiectul sau.
A cesta isi alegea din arsenalul argum entelor aduse, unui
care arunca o lum ina noua asupra inten^iilor sale. Ele de
clara: Nu vreau sa fac salt in intuneric, dind vot m aselor
nestiutoare, v reau sa asigur dezvoltarea istorica a ta rii49.

In jurul parlam entului era adunata o multime impresionanta, asteptind cu interes rezultatul dezbaterii. S-a decis
48 Ibidem , p. 723.
49 Inca la data de 23 septembrie, Aurel Vlad interpeleaza pe
Andrdssy Gyula In legatura cu proiectul de reforma electorala Ras
punsul ministrului de interne a fost destul de echivoc respingind
ideea pluralitatii. Cf. T. V. Pacatian, op. cit., p. 799800.

108

ca proiectul sa fie tre c u t spre discutare unei comisii for


m ate din 31 deputati. Clubul p a rla m e n tar al nationalita
tilo r a refuzat sa faca p a rte din aceasta comisie. In fata
acestei situafti noi, conducerea P.N.R. a trim is o circulara cercurilor electorale din in treag a T ransilvanie pentru
a convoca adunari populare care sa exprim e protpstul
poporului rom an fata de te n ta tiv a reactionara a contelui
A ndrassy. A utorii circularei lansau ideea m tru n irii aces
to r ad u n ari concom itent, astfel ca zilnic sa aiba loc 100
150 de asem enea m anifestatii in in tre ag a Transilvanie.
In stru ctiu n ile prim ite sugerau sa se trim ita im p aratu lu i si
g u v ern u lu i telegram e care sa exprim e dezacordul rom a
nilo r fata de o eventuala sanctionare de catre conducatorul
s ta tu lu i a proiectului lui A ndrassy. Inca la sfirsitul lunii
octom brie s-au d esfasurat adunari num eroase in com itatul
Sibiu, la Poiana, Tilisca, Sibiel, O rlat, G ura-R iului, Sacel
etc. T aranii s-au p ro n u n ta t im potriva votului plural, cerind
in u n an im itate votul universal.
La adunarea populara din H aknagiu partioipa NicOlae
Oncu, V asile Goldis si A urel Lazar care se vor stradui sa
explice, in detaliu, eo ntinutul proiectului p rezentat de Minisiterul de Interne, f a r a n ii, agitati de .am enintarile prim p reto ru lu i Schauer ca va dizolva adunarea, sin t pe punctul
de a se rascula. V. Goldis, incercind sa calm eze spiritele,
este in tre ru p t de un ta ra n care striga; Nu, dom nule! Noi
revolutie vrem ! P a tru feciori am, pe toti ii d a u !50 Acelorasi sentim ente le dau glas participantii la adunarile popu
lare din judetele B istrita-N asaud, Bihor, Brasov, A lba Inferioara, Sibiu etc. Astfel, in adunarea din Seica Mica ta
ranii se a ra tau dispusi sa porneasca la lu p ta p en tru votul
universal, egal si secret , iar la Bucium, vorbitorii subliniaza ideea ca cei ce vor sa ne dezmoteneasca nu sint
poporul m aghiar, ci num ai o clica stapinitoare im buibata.51 In fata avalansei de adunari populare, au to ritatile
oauta sa interv in a p e n tru interzacerea lor. Se uzeaza m ijioace din cele m ai diferite. Astfel, preto ru l din G ilau opreste
Tribuna, XII, nr. 229, din 14/27 o c to m b r ie 1908.
51 Ibidem. Au avut loc adunari aproape In toate localitatile
Transilvaniei la care au luat parte sute de mii de munoitori si
( a r a n i. Pentru aceasta problem a vezi 1 D ecem brie 1918. . . p . 325
:i40.

109

m od foarte realist, aratin d ca nu este altceva decit o adun are a n aufragiatilor regim urilor de pina acum .55 ...
In tr-u n in terv iu acordat ziarului S eara din Bucuresti,
Vasile Lucaciu a dezvaluit program ul noii grupari politice iesite victorioase in alegeri. S ubliniind ca lupta p en tru
votul universal treb u ie sa stea pe m ai departe in aten tia
eonducerii P a rtid u lu i N ational, el spunea: Votul universal
este de o arzatoare actualitate, insa, din nenorocire, n-avem
inca nim ic lau n tric si precis, nici m acar cadrele problem ei
n u s-au precizat.56 Aceasta declaratie a un u ia d in tre conducatorii partid u lu i dovedeste ca lu p ta in acest dom eniu,
care polarizase sute de m ii de rom ani, era pe cale de a fi
abandonata. P e n tru contele K huen-H edervary, votul u n i
v ersal ara ta Lucaciu insem na doar o largire a drep tu lu i electoral asupra unor cetateni p rin reducerea censului.
El a subliniat, odata in plus, ca partid ele de guv ern am in t
m aghiare stau pe' baza exclusivism ului de clasa in problem a votuiui universal".
T ratativele d in tre conducerea P.N.R. si guvernele m a
ghiare nu au dus insa la o scadere a inten sitatii luptei pen
tru vot universal. In adunarile populare din anii 1911 si
1912, pe linga alte problem e, apare constant si problem a
votuiui universal, fara insa ca ea sa form eze u n obiectiv
central..
In luna aprilie 1911, g ru p area politica condusa de G yula
Ju sth s-a aliat cu P arti dul Social-D em ocrat ungar in vcderea continuarii luptei p e n tru vot universal. Luind poziitie
in favoarea acestei noi coalitii, organul P a rtid u lu i N ational
R om anul a propus ex tinderea
aliantei prin ad erarea
P.N .R .-ului, m ai ales ca politicianul m aghiar se aratase favorabil cooperarii cu rom anii in aceasta directie.
In lunile de v a ra ale anului 1911 au m anifestat pe stra zile Tim isoarei, O radiei, C lujului, Sibiului si M ediasului
m ii de m uncitori. La inceputul anului 1912 am ploarea lu p
tei p e n tru vot universal a atins cote inalte, desfasurindu-se
adevarate greve politice de m asa, insotite de m anifestari
de strada. La aceste m anifestatii au lu at p arte deopotriva
rom ani, m aghiari si germ ani.
La Hateg, Vasile Lucaciu
facea o distinctie n e ta in tre poporul m aghiar si clasa
55 Tribuna, X II, nr. 215, din 2/15 octombrie 1910.

56 Cf. Tribuna, XII, din 9/22 august 1910.


112

privilegiata, clasa dom nitoare, care v rea sa stapineasca .57


Conducerea P a rtid u lu i N ational Rom an, p rin ziarele sale,
a av u t o pozitie ju sta fata de lu p ta p u rta ta in continuare
de eatre P a rtid u l Social-D em ocrat, fara insa ca acesta
dintii sa participe la actiuni comune. D upa o activitate
parlam entara sustinuta, m ulti d in tre condueatorii P a rtid u
lui N ational Rom an si-au d at seam a ca actiunea lor tre b u ie
sa fie continuata in m ijlocul poporului a la tu ri de sectia
rom ana a P.S.D.U., altfel riscau sa piarda taranim ea, atrasa
m ai m ult de ideile propovaduite de socialisti.
In aceasta directie o revitalizare a cooperarii cu so
c ia lis ts rom ani s-a produs la sfirsitu l anu'lui 1912 si in ceputul anului 1913. Ca si in cazurile precedente guvernul
cautind sa stopeze puternicile dem onstratii si greve organizate de P a rtid u l Social-D em ocrat a adus in discutia p a rlam en tu lu i un nou proiect de lege electorala avindu-1 ca
a u to r pe p rim ul m in istru Lukacs. P rem ieru l ungar cauta
sa disperseze si m ai m ult corpul electoral propunind o noua
arondare a circum scriptiilor m entinind p rin prevederile lui
dom inatia politica a burghezo-m osierim ii m aghiare. In fata
noii situ atii conducerea sectiei rom ane a P.S.D.U. a in v itat
P a rtid u l N ational Rom an la o alianta politica in vederea
com baterii acestui proiect si a continuarii luptei p e n tru
votul universal. In apelul socialistilor rom ani se afirm a:
,,Noi am voit ca prin p uterile vii ale acestui partid, p rin tr-u n
A urel V lad si al^ii de seam a sa, sa provocam o m iscare, o
directie noua in acest partid. Caci u n p a rtid nationalist
treb u ie sa fie un p artid de lupta, un p artid care sa tie cu
cei slabi, oprim ati si prigoniti.5H
In u rm a acestei ehem ari s-au in re g istrat prezente ale
conducatorilor P a rtid u lu i N ational la ad u n arile organizate
de socialisti in vederea introducerii v o tuiui universal. A stfel, la 28 iulie 1913, A urel Vlad a fost in v ita t de organizatia social-dem ocrata din O rastie la ad unarea populara
la care au p a rticip a t peste 2.000 de m uncitori, tara n i si
intelectuali. A sem enea
in tru n iri au a v u t loc si in alte
localitati ale T ransilvaniei.
57 D iscursurile rostite la adunarea populara tinuta la Hateg la
19 august 1911, Biblioteca Poporala a P.N.R., nr. i, Arad 1911, p. 29.
58 Adevarul (Glasul Poporului"), din 2 august 1913.
$ M i^carea n a tio n ala roEaaneasca din T ransilvania

113

L upta p e n tru votul universal desfasu rata de P.N.R. a


a v u t la baza program ul din 1905 si, cu to ate ca n-au reu sit
sa-1 im puna, p rin adunarile populare care s-au tin u t an de
a n , au facut o e d u c a te politica taranim ii, care va participa
a la tu ri de ei la lu p ta p e n tru d re p tu ri nationale si sociale.
Si in aceasta problem a P a rtid u l N ational R om an s-a dovedit
a fi in ain tea celorlalte partide ale nationalitatilor, m otiv
p e n tru care guvernele
ungare au c a u ta t sa-i atrag a de
p a rte a lor.

CARVCTERUL ANTIHABSBURGIC AL MISCARII PENTR U


VOT UNIVERSAL SI ECOliL EI IN ROMANIA

Sanctionarea prealabila de catre im p aratu l Francisc Io


s if a proiectului de vot p lu ral elaborat de catre contele
lu liu A ndrassy a constituit p rile ju l m anifestarii sentim enie lo r antihabsburgice din sinul m iscarii nationale rom anesti. M ajoritatea
ziarelor s-au s tra d u it sa exprim e, in
to am n a anului 1908, dezacordul lor fata de politica in tern a
si e x tern a prom ovata de curtea im periala. Presei i s-au
a d a u g at num eroasele m anifestarii ee au avut loc in orasele si satele T ransilvaniei. La vestea sanctionarii proiec
tu lu i, ziarul L upta a publicat articolul in titu la t sem nific a tiv Rasplata fid elitatii noastre,
in care im p aratu l era
p e n tru prim a oara prezen tat opiniei publice in cuvintele:
Racul, in al carui serviciu ne-am tra it viata a fost casa
dom nitoare a istoricilor habsburgi.59 A rticolul sublinia dezin te resu l m an ifestat de acesta fata de soarta rom anilor.
Acelasi zdar avea sa publice citeva zile m ai tirziu articolul
M ina libera, cu u n continut asem anator celui precedent:
Ni se lam ureste inca o d ata o in v ata tu ra pe care si alte
vrem i ne-au m ai dat-o. N u poate presupune nim eni ca
Iosif al doilca s-a r fi gindit sa-i puna pe capitanii si caprarii
lu i Closca diregatori peste A rdeal.G0 A firm atia autorului,
din pacate necunoscut, este foarte im portanta. Ea dovedeste
odata in plus, convingerea rom anilor ca m onarhia n u avea
59 Lupta, II, nr. 223, din 29 o ct./ll nov. 1908.
60 Ibidem, II, nr. 234, din 14/27 nov. 1908.

114

in ten tia sa sacrifice interesele sale si ale claselor dom inante


din im periu p e n tru satisfacerea nevoilor celor m ulti si
asupriti. Din acest punct de vedere, p rin sanctiunea data,,
se continua politica C urtii vieneze, si m ai ales a im p aratu lu i
F rancisc Iosif, de colaborare cu m area burghezie si m osierim e ungara. ,,Incheie deci, M ajestate, incheie sanatos si
lin istit asa jcum ti-a fost si pina aci sta p in ire a fata de noi.
Sanctioneaza prealabil si definitiv, cum vei voi toate tira niile . . ,81 La scu rt tim p dupa a p a ritia acestui articol, s-a
d esfasu rat la A rad ad u n area populara, la care particip a
a la tu ri de conducatorii P.N .R .-ului din oras si delegatii
P a rtid u lu i
Social-D em ocrat d in U ngaria. Scriind despre
sem nificatia acestei adunari, T rib u n a evidentia doua aspecte m ajore ce s-au desprins in tim p u l m anifestatiei si
anum e a p rim it sanctiune tovarasia cu socialistii62 si s-a
re n u n ta t definitiv, de catre
m ajo ritatea co'ndueatorilor
m iscarii nationale la spf'rantele puse in schim barea politicii
im periale fata de ei. De altfel, la sfirsitu l adunarii, p e n tru
prim a oara in istoria m iscarii politice rom anesti din m o n arhie, este trim isa im p aratu lu i o telegram a de pro test fata
de atitu d in ea m anifestata de acesta in problem a votuiui
universal.
M om entul nu a fost tre c u t cu v ederea de catre rom an it
de peste Carpati. V iata Rom aneasca publica o re la ta re
a su p ra adunarii aradene, in care se sublinia: A titudinea
m ai m ult decit in d iferen ta a coroanei fata de rom ani, dupa
cum era -d e prevazut a produs o m are schim bare in suflete.
R evirim entul acesta s-a p u tu t vedea m ai ales in m area
ad u n are de -la A rad tin u ta in ziua de 15 noiem brie un d e
s-au ro stit cuvinte aspre la adresa lui F rancisc Iosif I.63
De asem enea, T rib u n a reproduce un articol al lui N icolae
Iorga, a p a ru t in N eam ul Rom anesc, in care m arele istoric a ra ta: o coroana cum e a U ngariei n u se p rim e jduieste p e n tru rugaciunile citorva m ilioane de tara n i fa ra
valoare cu ltu rala si politica. M are principe al A rdealului
n -a fost niciodata stap in ito ru l cu doua capitale, dar rege
a l U ngariei s-a deprins a fi tot m ai m u l t . . .64
61 Ibidem.
62 Vezi nota 52.
es Viata Romaneasca", III, . . . vol. XI, p. 280282.
64 Tribuna, X II, nr. 245, din 3/16 noiem brie 1908.

115

Dind expresie sim tam intelor generale, in parlam entul


U ngariei, dcputa^ii rom ani a u p a ra sit osten tativ sala dezb aterilo r in m om entul in care se luase h o tarirea de a se
trim ite un m esaj de felicitare im p a ratu lu i cu ocazia aniversarii a 60 de ani de domnie. P re sa rom aneasca a aprobat
decizia d eputatilor rom ani. P oporul rom anesc nu se poate
a la tu ra la om agiile care azi i se aduc lui Francisc Iosif [ .. .]
S untem cu m ult prea rani^i, prea loviti si um iliti incit sa
,putem m asea starea noastra sufleteasca. De saizeci de an i
rabdam cu resem nare supraom eneasca zi de zi, an de an
lov itu ri peste lovituri,
toate in num ele M ajestatii Sale
F rancisc Iosif I .65
Ju b ile u l im perial a insem nat si u n prilej de reflec^ii
a su p ra trecu tu lu i, a politicii rom anesti traditionale, retro s
pective ce se inscrie pe linia condam narii H absburgilor si
a a titu d in ii lor fa^a de nationalitati. M esajul im paratului
c a tre popoarele m onarhiei, relu a t si am plu com entat de
presa rom aneasca a fost considerat ca o lu crare dusm anoasa, Lipsa de incredere in H absburgi, rap o rtu rile d in tre
rom ani si Viena, sint supuse unei severe critici in artico
lu l V iena si Rom anii, cerindu-se
ren u n ta re a la politica
traditionala. A v e n it insa vrem ea sa lasam de-o p a rte po
litica traditionala, politica care, in curs de 60 de ani, nu
ne-a adus decit deziluzii am are si sa urm am o politica
practica, o politica a m in tii si nu o politica a inim ii [. . .]
inim a-n dinti si sus capul.66
R eactia deosebit de puternica a presei a fost insotita de
m anifestatiile populare desfasurate pe in treg u l cuprins al
Transilvaniei. E dificatoare din acest punct de vedere este
ad unarea din sa tu l Sinm iclausul M are, la a carei incheiere
tara n ii particip an ti au adoptat o telegram a catre im p arat
in care-i p retind acestuia respectarea d rep tu rilo r poporului
rom an.
In conditiile am plificarii m iscarii nationale, a sentim entelor antihabsburgice tot m ai des exprim ate conducatorii
P a rtid u lu i N ational au lansat lozinca prin noi in sin e.
Sensul acesteia n u este greu de descifrat. Pe linga ru p tu ra
cu dinasticism ul ea insem na coalizarea tu tu ro r fortelor sociale a tit din T ra n silv an ia cit si din Rom ania la lu p ta p e n tru
65 Idem, XII, nr. 258, din 19 nov./2 dec. 1908.
66 Ibidem.

116

unire. Insem na, in acelasi tim p, ca rom anii n u m ai astepta u de la capetele incoronate sau de la p uterile strain e
s p rijin u l p e n tru solutionarea problem ei nationale. Desigur,
a u m ai continuat sa existe voci ce p retin d eau m entinerea
politicii traditionale. Pe linga g ru p u l Al. Vaida-Voevod,
aderen^ii pasivism ului, care pe im p o triv ise ra schim barii
tacticii politice in 1905, g ru p ati in ju ru l publicatiei clujene
R avasul sau a G azetei T ransilvaniei dezaprobau de la
b u n inceput atitudin ea antihabsburgica ce cistiga tere n tot
m ai m u lt in rin d u l m aselor populare. Rolul si influenta
lor era lim itata fara a bcneficia do o baza sociala larga.
D e altfel, atitu d in ea neschim bata a im p aratu lu i va ingrosa
rin d u rile celor ce se p ro n u n tau to t m ai h o tarit p e n tru aband o n area tradi^iei. L'a Arad, in cadrul unei am ple m anifesta tii nationale, prileju ita de in au g u rarea palatu lu i T ribun e i la care participa, a la tu ri de oam eni politici do fru n te
rom ani si rep rezen tan ti ai slovacilor precum si a presei
din Rom ania, s-a expriimat aceeasi atitu d in e fata de irnparat. R aportul detectivilor insarcinati cu supravegherea m anifestatiilor este elocvent din acest punct de vedere. Astfel,
la banchetul de la hotelul C rucea A lba, cu toate ca disc u rsu l lui N. Oncu il elogiaza pe im parat, publicul prezent
,,nu s-a anim at, din contra datinilor de pina acum
a ram as sezind si a d at chiar expresie p rin cuvinte nu tocm ai m agulitoare p e n tru M ajestatea Sa, nem ultum irii
Kale.67
P e aceeasi linie s-a inscris si atitu d in ea rom anilor fata
d e politica externa a m onarhiei. P e n tru prim a oara con
ducerea m iscarii nationale, prin interm ediul ziarelor, a supus unei severe critici tendintele expansioniste ale A ustroU ngariei in Balcani.
Im posibilitatea cercuri'lor politice conducatoare au stro u n g are de a rezolva problem ele in tern e ce fram in tau im p e riu l m ultinational, num eroasele fisuri ivite in rin d u rile
claselor dom inante in lu p ta lor p e n tru acapararea de noi
piete de desfacere, dcterm ina o rien tarea to t m ai agresiva
a B allplatz-ului spre
tarile mici din sud-estul Europei.
A nexarea Bosniei si H ertegovinei reiprezinta una din pro67
L. Maior, Inaugurarea palatului Tribunei din A rad (1909),
m om ent insem nat al luptei rom anilor pentru unitatea de stat, In
Ziridava, VII, 1977, p. 344.

117

blem ele cele m ai grave din istoria m onarhiei in p reajm a


izbucnirii Prim ului razboi m ondial.
Criza e;lre a lu a t nastere p rin acest act agresiv isi va
pune am prent a gj asupra m iscarii nationale rom anesti. Con
ducatorii si m asele populare au m an ifestat serioase rezerv e
fata de C urtea vieneza dupa an ex area celor doua provincii.
Ei au arat^ t, in rep etate rin d u ri, cu ocazia in tru n irilo r p u
blice, in p ^ g in ile'z iare lo r ca am bitiile unei diplom atii care
treb u ie sa sugrum e in a u n tru p e n tru ca m onarhia sa ap ara
cu m ai m ult prestig iu in a fa ra n u poate m uitum i poporul
rom an. P e aceeasi linie, a fost condam nata
politica de
anex iu n i: ,(Noi n u ne putem ocupa, si nu ne putem incalzii
de anexari care se fac cu banii nostri si cu singele copiilor
n o stri.68
S ituatia incordata de la in ceputul an u lu i 1909 d in tre
A ustro-U nga ria si Serbia, afectata g rav de anexarea Bosniei
si H ertegovineij va crea o sta re de agitatie in rin d u rile ro
m anilor an g ajati in m area cam panie p e n tru revendicari
politice si i n special p e n tru obtinerea d rep tu lu i de vot u ni
versal, oga| ^i secret. P reg atirile de razboi au fost in tim P lnf te cu vii. nem ultum iri, a u to ritatile politienesti ceririd
in ta rire a
p osturilor de jandarm i in m ai m ulte localitati.
,,E ventualita tea declansarii
razboiului scria prefectul
ju d etu lu i I^unedoara a r putea duce la declansarea unei
m iscari in te rn e care sa pericliteze stapinirea ungara in
T ran silv an ia _69 In ta rire a jandarm eriei, m ai ales in mun^ii
Apuseni, ei-a considerate foarte necesara si urg en ta fiindca,
m cazul n^obilizarii, m ulti locuitori erau inclinati sa s e
sustraga de ia ea.
Din n o n ziarele T rib u n a si L upta au publicat a r ticole cu co n tin u t antim onarhic. S-a propus d eputatilor ro
m ani sa d ^ cjare, in parlam ent, in num ele rom anilor, ca
acestia n u sin t deloc incintati sa-si verse singele p en tru
su g ru m a re a n jcj Unui popor.7n Politica m in istru lu i de
externe, bEVronul A ehrenthal, era caracterizata ca feudala.
si neconcordanta cu aspiratiile poporului. Facind bilan tu l
anului 190{^ ,,T ribuna nu se sfia sa ara te starea in c e rta
!!

XIII, nr. 53, din 8/21 martie 1909.


A rh iveje statului. Filiala Cluj-Napoca. Fond Problema na^io-

nala.
70 Vezi n^ta 68.

in care se gasea sta tu l dato rita ,,politicii de expansiune


in au g u ra te de baronul A e h re n th a l,71 aducindu-i u n repros
im p a ra tu lu i care a pus din nou m ai presus coroana, in tereselo r tarii.
D ecretarea m obilizarii la incep u tu l an u lu i 1909 in ta reste ing rijo rarea cercurilor politice rom anesti. Pozitia lor
fata de aceste pregatiri m ilitare este sem nificativ exprim ata
d e T rib u n a, in articolul Rom&nii in foe care se in treab a
dar stim noi p e n tru ce treb u ie sa se verse scum p singele
rom anesc? Nu. Ori e tro n u l M ajestatii Sale in prim ejdie?
Nu. Ci avem in fata noastra un act al politicii neghioabe
ce face ingim fatul baron A ehrenthal, care de cind e m inistru
a l afacerilor externe to t cu oistea-n gard a d a t.72 Z iarele
se in trec in a publica articole, reportaje, de la plecarea
soldatilor rom ani m obilizati. Ele sin t s tra b a tu te de am arac iu n ea si -tristetea, a tit a celor ce plecau, cit si a celor
care ram ineau. La O radea, generalul de brigada G riinzw eig
inc-earca sa ridice m oralul u n u i batalion form at din rom ani,
d a r discursul sau este p rim it in tr-o tacere m orm intala,
p relu n g ita si dupa term in area
cuvintarii; 0 haina de
v rem e rea scria T ribuna iata ce sintem noi rom anii
s i sa fim linisti^i. M ajestatea Sa im p a ratu l va m ai a tirn a
o tinichea pe ea, dupa reintoarcerea din Bosnia.73
A titudinea antihabsburgica, ce s-a m an ifestat in T ransilv a n ia d atorita pozitiei lui Francisc Iosif in problem a
v o tu iu i universal a avut un ecou deosebit in Rom ania. P ro c esul de detasare a Rom anici de A ustro-U ngaria coincidea
cu intensificarea luptei p en tru d rep tu ri nationale din perioada 1905 1914. A ten te la ceea ce se petrece in T ransilv ania, personalitati de fru n te ale vie^ii politice si culturale,
rep rezen tan tii social-democrat;Lei rom ane, folosesc cu m ulta
a b iiitate sp iritu l an tia u stro -u n g a r existent in m ijlocul opin iei publice din Rom ania. R uperea de m itul b unului im p a ra t a fost una din coordonatele im portan te care au dus
la intensificarea lu p tei p e n tru unire.
M iscarea p e n tru u n itate na^ionala, ce se m anifesta cu
deosebita forta si in Rom ania, a sp rijin it p rin m ijloacele
ce ii stateau la dispozitie, eforturile transilvanenilor.
n Tribuna, X II, nr. 253, din 13/26 nov. 1908.
72 Idem, XII, nr. 53, din 8/21 martie 1908.
73 Idem, XII ,nr. 261, din 23 nov/6 dec. 1908.

119

C am pania p e n tru vot u niversal s-a b u c u ra t de un ecou


deosebit in Rom ania. Sub presiunea opiniei publice, n em ultum ita de politica fata de A ustro-U ngaria, cercurile
guvernam entale din ta ra au incep u t sa aeorde o a te n tie
sporita evenim entelor din T ransilvania, m ai ales ca pro cesul de detasare a tarii de T ripla A lianta se accclerase
spre sfirsitul prim ei decade a secolului al X X -lea. M anifestatiile p e n tru vot universal au fost u rm a rite cu un v a d it in teres, a tit de catre m asele populare, cit si de partidele poli
tice. In fru n tea m iscarii de solidaritate c e 'p rim e a c o n tu ru ri
to t m ai precise s-a aflat din nou Liga p e n tru u n itatea cu'ltu ra la a rom anilor, precum si societatea C arpati. A m bele
s o c ie ta l au lan sat o sus^inuta cam panie vizind schim barea
cursului politicii ex tern e rom anesti. Inca la inceputul lunii
noiem brie, am basadorul francez la B ucuresti, Blondel, in
form a guvernul sau despre accentuarea m iscarii nationale
din Rom ania, in fru n te a careia cele doua organizatii p retin d ruperea de A ustro-U ngaria, ca solutie unica in vede
rea in fap tu irii dezideratelor ratio n ale . D iplom atul francez
men^iona in continuare ca insusi regele Carol I in discursul
ro stit la inaugurarea sesiunii p arlam entare, in ziua de 28
noiem brie 1908, a calificat stad iu l relatiilo r intern atio n ale
ale Rom aniei ca norm ale si n u excelente sau bune, cum
o facuse cu alte ocazii. Cauzele to nului rezervat al m o n arh u lu t isi avea originea in puternicele m anifestatii an tiau striece care aveau loc in ta ra si in in ra u tatire a rap o rtu rilo r
rom ano-austriece.74
A titudinea ostila a opiniei publice din R om ania fata de
A ustro-U ngaria a sta t in centrul convorbirilor p u rta te de
catre am basadorul im periului la B ucuresti, p rin tu l Schonburg, cu regele Carol. In instru ctiu n ile p rim ite din p artea
m in istru lu i de externe, b aronul A eh renthal diplom atului
au stro -u n g a r i s-a atra s aten tia sa ocoleasca discutarea
problem ei rom anesti din U ngaria pe m otivul ca este o
problem a in tern a a Ungariei. In plus, i-a p retins lui Schonb u rg sa atraga a te n tia regelui ca in teresul Rom aniei fata
de aceasta problem a treb u ie sa fie cit m ai scazut, favorizirid
pe aceasta cale o posibila reconciliere rom ano-m aghiara.
74
L. Maior, Caracterul antim onarhic al m iscarii pentru vo t
u niversal din anul 1908 si im plicatiile sale, In Anuarul Institutulu i de istorie, XIX , 1976, p. 373.

Cu to ate incercarile sale de a evita o discu^ie in ju ru l acestei ehestiuni ea nu a p u tu t fi ocolita datorita, pe de o parte,
agitatiei care se am plifica cu fiecare zi, ia r pe de alta parte
d eterio rarii situa^iei politice interna^ionale. Insusi Schonburg, in telegram a sa din 17 decem brie 1908, sublinia ca
regele a dat dispozitii ca m iscarile ired en tiste sa fie con
sid e ra te antidinastice si a sfa tu it sa n u se recurga la dem o nstratii im potriva politicii g uvernului din P esta in legatu ra cu proiectul de lege electorala a contelui A ndrassy.
Lui Carol I ii era frica de aceste dem o n strate, in tru c it rep rim area lor a r fi dus la dezlantuirea unei adevarate fu rtu n i im potriva sa si a m onarhiei austro-ungare.
In tim pul intrevederilor, p rin tre cei m ai periculosi agitato ri, regale ia m antionat pe N. Iorga si P. G radisteanu
D iplom atul vienez) a atras aten tia lui Carol ca starea dusm anoasa din Rom ania ar putea avea consecinte grave asup ra bunelor relatii d in tre cele doua state. El a considerat
ea presa din Rom ania poarta o m are vina in aparitia aceste i sta ri de spirit. Schonburg a justificat atitu d in ea g u v er
n u lu i u n g ar fata de rom ani ca o consecinta a cresterii interesu lu i sta tu lu i rom an fata de ei.75
L uarea de pozitie in aceasta problem a s-a d ato rat in prim ul rin d m arilor m anifesta^ii organizate in in treag a tara
d e catre oam enii politici si de cultura, anima^i de cele m ai
in a lte idealuri politice. O pinia publica din ta ra a raspuns
cu m ulta caldura in itiativelor luate, c u re n tu l a n tih ab sb u rgic luind proportii.
La 1 noiem brie 1908, la B ucuresti, in prezen^a unui pu
blic num eros, ju ristu l A lexandra Davidescu, in tr-u n discurs
fo arte aplaudat, declara referito r 11a proiectul lui A ndrassy
ca ,,alianta cu A ustro-U ngaria nu treb u ie sa m ai dureze,
fiindu-ne d au natoare".76 M otiunea adoptata cu acest prilej,
c o n stata ca situatia rom anilor din A ustro-U ngaria era n ecorespunzatoare si punea sub sem nul in tre b arii relatiile Ro
m aniei cu statu l dualist.
75
A rhivele Centrale ale Statului. Colectia de xerografii, Viena
Haus-Hof und Staats Archiv. Wien. Politisches Archiv. XII/Tiirkei
Karton 366. Liasse Tiirkei X X X IX /92 Donaufrage. Vezi $i 1918 la
rom ani, vol. I, p. 309311 raportul trim is canceiarului Germaniei
tie catre ambasada din Bucuresti.
76. Ibidem, fila 11.

U n m iting asem anator a av u t loc la Craiova, in sala T eatru lu i N ational, in prezenta a peste 2000 de persoane. A siste n ta si-a exprim at deplina solidaritate cu rom anii din
T ransilvania, iar dupa incheierea in tru n irii participant!i au
dem onstrat in fata consulatului au stro -u n g a r din oras. A uto rita tile au dat ordin poli^iei sa in terv in a p en tru im p rastierea dem onstrantilor. P olitia nu a reu sit sa im prastie m u ltim ea si a cerut sp rijin u l arm atei. In ciocnirea care a u rm a t,
o persoana a fost grav ranita.
In ziua de 16 noiem brie in in treag a ta ra au av u t loc
m ari m anifestatii de solidaritate. La P itesti, Tg. Jiu , R im nicu Vilcea, B raila, Iasi etc. sau d esfasu rat im pozante adun ari. A stfel, in sala T eatrului L eh rer din P itesti, profesorul
M ihaileanu declara: ,,D ragutul im parat, p e n tru care a cu rs
singele nostru, a d at incuviin^area. N u m ai trebuie diplo
m a ts , caci de pe u rm a acesteia am su ferit destul. E tim p u l
sa vorbim cu A ustria fata-n fata ca doi egali.77 La B raila,
sub auspiciile Ligii c u ltu rale , s-a organizat un m are m i
tin g de protest. P rin tre cei care au ro stit discursuri s-au
n u m arat-L eo n te M oldoveanu, liberal, dr. D em etrescu-B raila,
junim ist, prof. L iviu M andonescu si C onstantin Alessin, dep u ta t in parlam ent. Ei au sub lin iat ca Rom ania s-a a n g a ja t
in tr-o politica e x tern a care aduce prejudicii intereselor sale
si au p ro testat im potriva proiectului de lege electorala. La
adu n area din Ploiesti a lu a t cuvintul S tefan G heorghiu, m i
lita n t de seam a al m iscarii m uncitoresti din ta ra noastra.
A dresindu-se m uncitorilor petrolisti, el a ra ta ca in asem enea m om ente treb u ie sa se recurga la fapte, si nu la vorbe
frum oase, caci afirm a el rom anilor din T ransilvania
le treb u ie un a ju to r real, iar nu fictiv [ . . . ] treb u ie sa
facem jertfe p e n tru a scapa de relele ce ne apasa.78 A du
n a re a m uncitoreasca s-a incheiat p rin adoptarea unei m otiu n i de p ro test im potriva politicii guvernelor burghezo-m oieresti din U ngaria.
M uncitorii transilvaneni, aflati in Rom ania, au organizat
la rin d u l lor o m are m anifestatie in sp rijin u l luptei p e n tru
d re p tu ri politice si sociale ce se desfasura peste C arpati.
C om itetul de initiativ a al m uncitorilor din T ransilvania si
U n g aria41, cu sediul in B ucuresti, a lan sat un apel in care
77 L. Maior, op. cit., p. 374.
73 Ibidem .

122

se exprim a clar scopul in tru n irii ce u rm a sa aiba loc in


sala ,,Rom aniei m uncitoare. F rati m uncitori! C autati cu
mic, cu m are sa raspundeti la chem area noastra, sa trim item
cu to^ii, u n cuvint de indem n, acelora care lu p ta p e n tru
drept'urile inoastre. T raiasca votul universal! Jos reacs
tiu n e a !79
O
in tru n ire sem nificativa p rin ho taririle lu ate a avut loc
la B ucuresti, in ziua de 30 noiem brie 1908, cu participarea
rep rezen tan tilo r din toate judetele tarii. P rin tre cei care
au ro stit cu vintari s-au rem arcat P e tre G radisteanu, Ion
R usu A brudeanu, generalul Stoica, cunoscuti ca sp rijinitori
ai lu p tei p e n tru u n ita te nationals. In incheierea adunarii
s-a adoptat o m otiune ce chem a in treg u l popor la boicotarea produselor austriece, pretin zind guvernului sa denunte
conventia com erciala cu A ustro-U ngaria. Ideea boicotului a
fost prezenta si in tim pul altor m anifestatii p rileju ite de
so lid aritatea cu lu p ta rom anilor din T ransilvania. Ea se punea in m om entul in care la V iena se p u rta u tra ta tiv e in
vederea sem narii unei noi conventii com erciale in tre Rom a
n ia si A ustro-U ngaria. D atorita neintelegerilor ivite, dar
mai ales a eresterii opozitiei in tern e fata de politica Budapestei vizavi de rom anii din im periu, negocierile au fost
ab an d o n ate o lunga perioada, ele fiind relu ate abia la incep u tu l lunii februarie 1909. Aceasta problem a a trezit ingrijo rarea cercurilor politice si de afaceri din A ustro-U ngaria.
P rin tu l Schonburg, in tr-u n a din convorbirile avute cu re
gele Carol I, a abordat noua s itu a te luind in considerare
posibilitatea boicotului si a nesem narii noii conventii co
m erciale. Regele 1-a inform at pe diplom atul vienez ca va
face to t posibilul p e n tru ca legea privind noua eonventie
com erciala sa fie votata de catre p arlam entul Rom aniei.80
N um erosi deputati au ceru t respingerea proiectului, m otiv in d u -si pozitia a tit prin politica an tinationala a guvernelor im periale, cit si p rin disproportia in tre im portul si
e x p o rtu l de m arfu ri a Rom aniei in relatiile sale com er
ciale cu A ustro-U ngaria.
Z iarele si revistele din Rom ania au lu at o atitu d in e conc o rd an ta cu aceea a intreg u lu i popor. ,,N eam ul rom anesc,
,,V iata rom aneasca", D oljul, , ^ 01156 ^ 3 10 ! etc., au pu79 Vezi nota 75. Fila 14.
10 Idem.

blicat articole, in terv iu ri, d ari de seam a etc., toate avind ca


subiect situ atia gravS in care se gSseau rom anii tra n silvSneni, subliniindu-se sem nificatiile profunde ce se d e sp rin deau in urraa furtunoaselor evenim ente a acelor ani. Con
sta n tin Mille', in coloanele A devarului propunea in fjin tare a unei noi s o c ie ta l in vederea sprijinirii m iscSrilor
nationale din T ransilvania, in titu la ta sem nificativ Liga vor
tu lu i universal si a unitStii nationale". Ei bine scria
el acestor oam eni razletiti de la Dorohoi la Severin, le
spun cu incredere, lor le sugerez cu incredere ideea unei
organizatii de lupta, sa o cugete, sa o ceara si sa o com pleteze.81
,,Viata rom aneasca4' a lu at si ea a titu d in e inform indu-si
cu reg u laritate cititorii asupra evcnim entelor din T ransil
vania. A nalizind m iscarea natio n als si obiectivele sale in tr-u n u l din articole se scria: ,,M anifestarile din p a rla m e n t
si din diferite in tru n iri populare, fraterniziarea in tre m uncitorim ea socialists si nationalitatile oprim ate, ne vorbesc d e
incordarea tragicS a situatiei [ . . . ] M iscarea de p ro te sta re
im potriva acestei incercSri de a prelungi regim ul contilor
e o m iscare a m aselor populare, nu e num ai lu p ta fru n tasilor p e n tru popor ci si prin popor44.82
E rau adresate, p rin in term ediul presei indem nuri ce
chem au la rev o lts im potriva dom inatiei strSine. Nu le dam
sfaturi. Oare 'Horea si Closca, oare A vram Iancu si a titia
altii au av u t sfatu ito ri care au inceput lu p ta in contra tira n ilo r,82a se scria in tr-u n articol a p a ru t in ziarul C onserv a to ru l44, dep arte de a putea fi socotit radical sau revolutionar.
A n u i 1909 a insem nat continuarea actiunilor de solidarizare cu lu p ta rom anilor ardeleni, in pofida m entinerii
aliantei m ilitare cu A ustro-U ngaria si G erm ania. Sem icente n a ru l U nirii P rin cip atelo r a pridejuit noi m anifestatii in
Rom ania, a caror sens adevarat razbate din discursurile lui
N. Iorga, A. D. Xenopol, I. U rsu, E. G irleanu etc. Se in fiinteaza noi societati cu'ltural-politice a caror m enire e ra
sp rijin irea luptei p e n tru d rep tate si u n ita te nationala.
81 Lupta, 11, nr. 259, din 29 de=. 1908/11 ian. 1909.
82 Viata Romaneasca'1, III, 1908, vol. X, p. 120.
82a Tribuna, XII, nr. 271, din 6/18 decembrie 1908.

124

A ctiunile de solidaritate au cunoscut valente noi prin


raliere a to t m ai consecventa a socialistilor rom ani la lu p ta
p e n tru libertate si d rep ta te nationala. R eorganizarea P a rtidului Social-D em ocrat din Rom ania a constituit din acest
p u n ct de vedere un m om ent de o im portanta m ajora. La
C ongresul al II-lea al P.S.D. din R om ania care a av u t loc
la 29 iunie 1912 au lu a t p a rte si delega^i ai Sectiei rom ane
d in Transilvania. U nitatea si so lidaritatea revolutionary
si-au gasit expresia elocventa in adoptarea m otiunii in sp ri
jin u l m uncitorilor tran silv an en i lu p ta to ri p e n tru votul u n iversal. U n itatea de actiune a p ro le taria tu lu i rom an, ex p rim ata cu o deosebita forta in preajm a p rim ului razboi m on
dial, preocuparea lor p e n tru m arile problem e ale societatii
rom anesti, criticile form ulate la adresa politicii habsburgice
si a g u vernantilor de la B udapesta, au facut ca prestigiul
social-dem ocratiei in rin d u l poporului sa creasca continuu,
fapt exprim at in capacitatea ei de a m obiliza m asele popu
lare la lu p ta p e n tru lib ertate si independents.

CONFERTNTA D IN 1910
TRATATIVELE ROM lNO-M AGHIARE

Criza constitutionals din U ngaria a av u t im plicatii deosebite asupra evolutiei rap o rtu rilo r cu nationalitatile. Evenim entele politice de dupa 1905 au afectat partidele de guvernam int. In general, via^a politica ungara a fost erodata
de existenta a num eroase dizidente, ceea ce a m arit confuzia politica, ia r coalitia parlam en tara s-a dovedit incapabila sa faca fa^a problem elor cu care U ngaria se co n fru n ta
in acea perioada.
D eputatii rom ani, sau cel pu^in o p a rte d in tre ei, au
sp rijin it coalitia in speran^a ca victoria in alegeri, p rete n tiile sale in rap o rtu rile cu Viena vor determ ina o reorganizare a vietii politice, legata im plicit de rezolvarea pro
blem elor nationale. In tim pul cam paniei electorale, p rim u l
m inistru, W eckerle Sandor, a convocat la B udapesta pe cei
doi m itropoliti rom ani precum si pe G heorghe Pop de Basesti, P arten ie Cosma, Teodor M ihali, V. Lucaciu si Coriolan B rediceanu. P e linga reprezentantii rom anilor au mai
125

lu a t iparlte ila discutii Iuliu A ndrassy Jr., A lbert A pponyi i


F eren c K ossuth, m in istru l com unicatiilor si a com ertului.
In cadrul intrevederii fru n tasii politici rom ani au ridicat
problem a scolilor rom anesti si au readus pe tap e t legea n a
tio n a lis t ilor din 1868. W eckerle a afirm at in raspunsul sau
ea legea de n a tio n a lity cu greu m ai poate fi executatS
acum , cind aproape intreagS e stearsS p rin alte legi u lterio are.83 A pponyi care detinea portofoliul M inisterului cultelo r si instru ctiu n ii publice, a declarat ca ,,proiectul de
lege scolarS a lui Berzeviczy a re sa rSm ina ingropat in a rhivele dietei.84 P e n tru a-i atrage pe rom ani, m em brii coalitiei guvernam entale, au declarat ca ei vor lua m asuri ca in
tim pul alegerilor au to ritatile din com itate sa nu foloseascS
jan d a rm e ria si arm ata spre a-i in tim ida pe alegStorii ro
m ani. Prom isiunile faeute cu aceasta ocazie nu au fost insa
m en tin u te si violence! i-au cSzut victim e om enesti.85
Alegerile din 1906 au dem onstrat insa contrariul. Cei 24
d e deputa^i, 14 rom ani, 8 slovaci si 2 sirbi au asistat cu
su rp rin d ere la declaratiile baronului B anffy, ale lui Szell
ca si ale altora in favoarea im plem entarii unei viguroase
politici de m aghiarizare. D upa ce p u terea a fost p relu a ta de
coalitie, g uvernul a declansat o com panie de m aghiarizare
fara precedent. Bazele acestei orien tari au fost furnizate de
P a rtid u l Independentei, sau ,,48-ist. P ornind de la ideea ca
du alism u l n u a d at U ngariei toate d rep tu rile la care aceasta
aspira, politicienii din acest p artid au prom ovat o politica
nationala ex trem ists, sovinS. Ei se considerau ca singurii
p a trio ti adevSrati in com paratie cu adversarii lor din
P a rtid u l Liberal. P atrio tism u l lo r a fost dem onstrat pe
o singurS cale, si anum e o politics de m aghiarizare m arcatS
de Lex A pponyi (1907), Lex K ossuth (1907), proiectul de
refo rm s electoralS a lui A ndrassy etc.
A m plificarea lu p te i p e n tru votul universal in toam na
an u lu i 1908, ag itatia politica ce a cuprins nationalitatile din
U ngaria 1-au d eterm in at pe W eckerle Sandor sS incerce o
reconciliere cu fru n tasii politici ai rom anilor. P rim u l m i83 Telegraful roman, LIV, nr. 39, din 11/24 aprilie 1906.
84 Ibidem.
85 Cazurile cele m ai sem nificative au avut loc la Cenade si Panade precum ?i in alte cercuri electorate unde pe linga folosirea
fortei s-a recurs la falsul electoral.
126

n istru al U ngariei a av u t in acest sens o discutie cu A lexan


d r a Vaida-V oevod referito are la conditiile care ar fi facilita t o am eliorare a ra p o rtu rilo r cu nationalitatile. V aida a
in fo rm at cancelaria arhiducelui Franzi F erdinand, pe m aioru l Brosch despre intentiile lui W eckerle. Ca u rm a re a dem ersului sau, d e p u ta tu l rom an a p rim it incuviintarea sa
tra tez e cu prem ierul u n g ar in num ele sirbilor, rom anilor si
slovacilor. Din rap o rtu l in a in ta t la p a la tu l Belvedere reiese
ca V aida a pus in discutie un sir de problem e v iz in d -in
p rim u l rm 3 anulat~i~nTasiVnlor cu caracter represiv lu ate
de 'UUtOl'ltaLi imPfttriva conducatorilor m iscarilor nationale.
Ast.fel V aida a PretinS SIStare a prn p o ^ ln r prmala...arlrainit;trativ e, a p ro c e s s o r de presa in te n ta te redactorilor de la
T rib u n a, L upta, Slovenski T yzdennik1^ -N arodnie Mo-
v in e , ,,N arodnie H lasnik etc., precum si a proceselor po
litice. In a doua p a rte a convorbirilor, V aida a cerut in tro d ucerea lim bii rom ane in adm inistratie, in fiin tarea u no r
catedre~ un iv ersitare de lim ba slovaca, sirba si rom ana, im b u n afaTTrea situatiei m ate n aie a~ taran ilo r prin parcelarea
m osiilor statului. arcndarea padurilor catre com unitati. elim inarea abuzurilor savirsite cu ocazia coleetarii im pozitelor. D upa cum se poate observa revendicarile form ulate sint
p a rtial concordante cu program ul P.N .R .-ului din 1905, e x ceptie facind m odalitatile de rezolvare a problem ei agrare.
E vident, prim ul m in istru a respins conditiile puse de c a tre
A lex an d ra Vaida-V oevod iji cu aceasta posibilitatea u n u i
dialog cu natio n alitatile86. Mai m ult, politica opresiva a contin u a t si caderea de la p u tere a coalitiei in 1910 a fost p rim ita cu usurare.
U na din cauzele im posibilitatii ei de a se m entine la pu
te re a constituit-o divizarea P a rtid u lu i Independentei p rin
ap aritia gruparii conduse de Gyu'la Ju s th si K arolyi Mihalyd.
A m bii au considerat politica guvernului fata de n a tio n a lity !
ca inacceptabila si p rin declaratiile lor publice, au a tra s
a te n tia u n o ra din conducatorii partid u lu i national. Inca la
sfirsitu l an u lu i 1908, O ctavian Goga se refera, in tr-u n a d in
scrisorile sale catre Ilarie Chendi, la discutiile av u te cu
86
K. Hitchins, The N ationality Problem in A ustro-H ungary, The
Reports of A lexan der V aida to A rchduke Franz Ferdinands Chan
cellery, Leiden. E. J. Brill. 1974. p. 3235.

127

I. M aniu si A. V lad la Sebes despre in ten tiile acestora de


a avea un dialog cu fru n ta si politici ai p artidelor m aghiare.87
D intre ziarele rom anesti L u p ta a reactionat im ediat
fata de gruparea J u s th M ihalyi. D e c la ra b le presedintelui
p arlam en tu lu i J u s th in aceasta directie au fost prim ite cu
sim patie Un caz extraoid in ar s-a ivit pe orizontul politic
a l tarii. Iuliu Ju sth [ . . . ] a facut dum inica in P a rtid u l Independist a ta ri declaratii, cari ne pun in uim ire. M ajoritate a p arlam en tara trebuie sa caute m odalitatea prin care
s -a r putea im paca nationalitatile si croat-ii.88 A utoritatile
politienesti din T ransilvania au sem nalat cu prom ptitudine
B udapestei reactia rom anilor provocata de pozitia om ului
politic m aghiar: D eclaratiile de la inceputul anului 1909
a le lui G yula J u s th nu au fost respinse de catre presa ro
m aneasca care a recom andat o politica de ex p ectativ a.89
Cu ocazia m anifestarilor p rile ju ite de in augurarea pa
latu lu i T ribunei din A rad, C om itetul C entral Electoral al
P .N .R .-ului anuntase tinerea unei conferinte care sa ia in
discutie situatia politica din ta ra si pozitia pe care sa o
adopte fata de partidele politice m aghiare. A bsenta lui
Gh. Pop de B asesti si a lui T. M ihali nu i-a im piedicat pe
ceilalti conducatori politici sa adopte h o tarirea de sp rijin ire
a g ru p arii lui J u s th pe m otivul ca avea inscris in program ul
sau votul universal, egal si secret si se pronuntase in favoarea revizuirii politicii fata de n a tio n a lity .
A propierea cam paniei electorate din 1910, slabiciunile
m an if estate de coalitie si nevoia de a obtine voturi cit m ai
m ulte, i-au d eterm in at pe cei doi oam eni politici sa aduca
in discutie problem a unui pact electoral p rin extinderea
drep tu lu i de vot, cu .nationalitatile. A ceasta o rientare a
s tirn it im ediat reactia negativa a celorlalte form atiuni po
litice m aghiare ce considerau schim barea legii electorale ca
o serioasa am enintare p e n tru suprem atia lor politica. Istvan
Tisza, A ndrassy G yula si Apponyi A lbert 1-au atacat cu
vehem enta pe J u s th in presa si de pe bancile p arlam en tu
lui. P rim u l a declarat public ca presedintele cam erei sa-

87
Octavicin Goga In corespondents., Editura Minerva, Bucurest
1983, vol. II, p. 77. Editie ingrijita de Mihai Bordeianu $i Stefan
Lemny.
83 Lupta, II ,nr. 261, din 31 dec. 1908/13 ian. 1909.
89 A rhivele Statului. Filiala Cluj-Napoca. Fond Problema nationa'a.

128

crifica interesele na^iunii m aghiare p e n tru o alianta cu natio n alitatile90, in tim p ce A pponyi a firm a ca m odificarea
legii electorale va aduce cu sine noile p a tu ri ale poporului
in calitate de posesori ai p u terii si nu doar de p a rtic ip a n t
la ea.91
P e n tru a preveni eventuala cooperare cu g ru p area Ju sth
M ihalyi, Tisza a tre c u t el insusi la declaratii despre o
posibila cooperare electorala si a p relu a t initiativa unor tra tativ e cu rom anii. A fost constrins sa o faca si d in tr-u n
a lt m otiv, m ult m ai serios decit prim ul si anum e conturarea u n u i pact electoral in tre form atiuni politice avind sp ri
jin u l arhiducelui F ranz Ferdinand.
In preajm a alegerilor din 1910, m ostenitorul tro nului
habsburgic a sugerat, dupa vizita sa de la Sinaia, incheierea unei coalitii in tre P.N.R., P a rtid u l N ational Slovac, P a r
tid u l M icilor A grarieni si P a rtid u l Crestin-Social. Scopul
acestui pact era de a stabili in parlam en t o putern ica opozitie chem ata sa loveasca in aristocratia si birocratia ungara, cautind sa anihileze pe aceasta cale atitu d in ea an tivieneza a claselor dom inante m aghiare. In term ed iaru l din
tre aceste form atiuni politice a fost A lexandru Vaida-V oevod. El a actionat, tin in d o leg atu ra perm an en ta cu cancela ria de la Belvedere, deoarece personal Franz F erdinand
m anifestase interes fa^a do m ersul tratativelor.
M otivul principal care 1-u indem nat pe m ostenitorul tro
n u lu i sa-i incurajeze pe rom ani isi are radacinile In ingrijo ra rea cercurilor politico-m ilitare germ ane si austriece fata
de politica ex tern a a Romaniei.
C ontinua in ta rire si afirm are politica a Rom aniei avea
sa duca la inceputul secolului nostru la cresterea influentei
ei asupra luptei de eliberare nationals a rom anilor din T ra n
silvania.
L egaturile d in tre conducatorii P.N .R .-ului cu partidele
politice din R om ania s-au extins considerabil. M iscarea na
tio n a ls de peste C arpafi cunostea si ea la inceputul seco
lu lu i o am plificare fara precedent eapatind un p ro n u n ta t
cara c te r popular, ceea ce 1-a determ in at pe Carol I sa m entin a secret tra ta tu l din 1883 cu A ustro-U ngaria in eiuda
insistentelor depuse de diplom atia vienezia pe linga rege de
90 Z. Horvath, op. cit., p. 491.
1)1 Ibidem .
9 M iscarea n a tio n ala ro m an easca din T ran silv an ia

129

a-1 publica. A ceasta intensificare a m iscarii nationale a in


flu en tat decisiv politica e x tern a a R om aniei preocupata to t
m ai m ult de situatia grava a rom anilor aflati sub stap in irea
m onarhiei dualiste. Din ce in ce m ai des guvernele rom a
n esti incep sa eonditioneze relatiile cu Im periul habsburgic
de am eliorarea sortii rom anilor din provinciile anexate
m onarhiei. Paralel, problem a T ransilvaniei devenise prin
stradaniile partid u lu i national, cu sp rijin u l ,,Ligii p e n tru
u n ita te a c u ltu rala , o chestiune de in teres european. F ran ta,
A nglia si Rusia in ten d in ta lor de a fisura T ripla A lianta
priveau cu intelegere aceasta problem a ce punea sub sem nul
in tre b arii pozitia Rom aniei in cazul unui conflict m ilita r la
scara europeana.
A titudinea adoptata de catre R om ania in anii crizei pro
vocate de anexarea Bosniei si H ertegovinei a sporit in g rijo rarea cercurilor diplom atice de la V iena si Berlin. Opinia
publica din tara precum si din T ransilvania si-a ex p rim at
h o tarit dezacordul fata de politica agresiva prom ovata de
m onarhia austro-ungara. P rin tu l m ostenitor al G erm aniei
vizitind in aprilie 1909 Rom ania scria referindu-se la pozi
tia tarii noastre in aceasta problem a: !n caz de razboi Ro
m ania va refuza, in cel m ai bun caz, sa-si indeplineasca
obligatiile de aliat daca n u se va decide chiar de a se a la tu ra
p a rtii adverse91a.
x
N em uhum irea guvernelor rom anesti, ex p rim ata de diplom atii puterilo r centrale acreditati la B ucuresti in leg atu ra
cu politica B udapestei de deznationalizare a rom anilor din
T ransilvania a pus to t m ai m ult sub sem nul in certitudinii
viito ru l relatiilor tarii cu G erm ania si A ustro-U ngaria.
In cadrul intrevederilor, destul de frecvente, d in tre a rhiducele Franz? F erdinand si im p aratu l germ an W ilhelm al
II-lea, rap o rtu rile cu R om ania au constituit obiectul m ai
m ultor convorbiri. A m bii au cazut de acord asupra im portan te i politico-m ilitare rep rezen tata de m entinerea Rom a
niei in T ripia A lianta si ca un m ijloc eficace a fost preconizata revizuirea politicii m aghiare fata de rom anii tra n silvaneni. Cei doi p arten eri au decis sa treaca la presiuni asu
pra B udapestei p e n tru initierea unui dialog cu fru n tasii m is
carii nationale. A ceasta in te n s e a fost com unicata a tit lui
flla Serban, Radulescu-Zoner, Roviania si Tripla A lianta la in
ceputul secolului al X X -lea. 19001914, Ed. Litera, Buc., 1977,
p. 7273.

130

Istv an Tisza cit si lui A le x a n d ra Vaida-V oevod de catre


arhiduce.92
Sansele coalizarii electorale i s-au p a ru t lui Vaida destul
de lim itate astfel ca posibilitatea tra ta tiv e lo r cu guvernul
a fost considerate m ult m ai ten tan ta. La inceputul anului
1910, in februarie, el a in a in ta t p rim ului m inisitra K huenH ed erv ary un m em oriu preconizat sa serveasca ca baza a
discutiilor cu fru n tasii politici m aghiari. D ocum entul viza
am eliorarea sta tu tu lu i politic al natio n alitatilo r in conform ita te cu unele prevederi ale program ului P.N.R. - din 1905.
A vind in vedere apropierea alegerilor, revendicarile sint
dom inate de dezideratul m odificarii legii electorale prin
introducerea votuiui universal, egal si secret-, de o noua
aro n d are a circum scriptiilor, de rep artizare a 33 de m an
d a te p e n tru rom ani, 16 p e n tru slovaci si 4 p e n tru sirbi. In
plus, se pretindea an u larea legilor scolare a lui Apponyi,
sistarea proceselor de presa, legalizarea P.N .R .-ului etc.
C onditia principals pusa de V aida p e n tru ca tra tativ e le sa
aiba loc era legalizarea P a rtid u lu i N ational Rom an, prin
a n u la rea ordonantelor din 1894 p rin care a fost in te rn s ,93
In zilele de 26 si 29 m artie 1910 au av u t loc in tiln iri
in tre V aida, M ihali si B raniste cu p rim ul m inistru K huenH ed erv ary si m in istru l de in tern e Istvan Tisza. Convorbirile n u au av u t insa un rezu ltat concret.
P osibilitatea relu arii tra tativ e lo r in tre form atiuni le politi'ee m entionate, in vederea stabilirii pactului electoral, intere su l m anifestat de F ranz F erdinand fata de reconcilierea
rom ano-m aghiara 1-au determ in at pe abilul politician m a
g h iar sa treaca la o actiune de p revenire si in acest sens
T isza a facut declaratii care au rcusit sa creeze deru ta in
opinia publica rom aneasca. Astfel in luna m artie 1910 la
Cluj,- el a ceru t clerului sa fie un factor de u n ire in tre ro
m ani si m aghiari si 1-a felicitat pe Vasile M angra p e n tru
decizia sa de a in tra in p artid u l guvernam ental.
U n elem ent de im p o rtan ta m ajora care a concurat la
in h ie re a in continuare a tra tativ e lo r 1-a constituit Conferin ta P.N .R .-ului din 1910 si urm arile ei.
82
Robert A. Kann, Em peror W iliam II and A rchduke Francisc
F erdinand in Their Corespondence, In The American Historical Re
view*. LVII, 1952, nr. 2, p. 333334.
02 K. Hitchins, op. cit., p. 158162.

131

D upa cinci ani de la proclam area activism ului, aceasta


conferinta avea sa treaca in revista activ itatea p a rtid u lu i si
sa stabileasca program ul v iito r al m iscarii nationale rom a
nesti. Ea a fost convocata in con tex tu l prqzentarii de ca tre
gru p arile politice ungare a platform elor electorale care au
atras din nou aten tia rom anilor.
A pelul de convocare a fost lansat la inceputul lunii feb ru arie 1910 si la scu rta vrem e s-a tre c u t la pregatirea ei.
D e c la ra b le lui Tisza, cit si cele ale lui K huen-H edervary
au lasat im presia ca in sfirsit m ult a ste p tata anulare a ordonantelor lui H ieronym i se va produce si conferinta p a r
tidului, fix ata p e n tru 5 aprilie 1910 la Sibiu, se va desfasura in tr-u n cadru legal. G uvernul a lasat, de altfel, aceasta
im presia pina-n preziua datei fixate, cind G heorghe Pop
de Basesti a fost inform at ca a u to rita tile ingaduie tin erea
ei cu conditia sa se intituleze ,,C onferinta electorala", ceea
ce nu perm itea discutarea program ului national, exceptie
facind platform a electorala.
P reg atirile in vederea desfasurarii lu crarilo r au fost m arcate de o im portanta consfatuire confidentiala a conducerii
partid u lu i ce a av u t loc la Cluj. Cu toate precautiile luate,
politia a reu sit sa descopere aceasta in tru n ire si sa-i puna
sub observatie pe participanti. In prim ul rind, conducatorii
p a rtid u lu i au cautat reconcilierea cu fru n tasii clujeni, adepti
in continuare ai pasivism ului electoral. Apoi, V. Lucaciu a
prezen tat o succinta analiza a situatiei politice in te rn e si
internationale. El a afirm at ca P a rtid u l N ational Rom an tre
buie, m ai m ult ca oricind, sa tina seam a de interesele mo
n arhiei au stro-ungare de a m entine bunele ra p o rtu ri cu
Rom ania in con ju n ctu ra intern atio n ala din acei ani. Lucaciu
a dem onstrat particip an tilo r ca ridicarea preten tiilo r natio
nale justificate in fata guvernului u n g ar aveau astfel anse
de succes cu a ju to r p rim it din p a rte a Rom aniei.94
In preajm a zjlei de 5 aprilie, loan Lupas si Nicolae Comsa au vizitat satele din apropierea Sibiului m dem nindu-i pe
tara n i sa v.ina in oras p e n tru a oferi lu crarilo r caraeteru l
unei in tru n iri electorale, cautind pe aceasta cale elim inarea
unei decizii de ultim a ora a a u to ritatilo r de a interzice con
ferinta. R ezultatul acestei cam panii a fost cel asteptat. Din
!i4 A rhivele Statului. Filiala Cluj-Napoca. Fond Problema natio
nals.

132

rela ta rile presei rom anesti reiese ca n u m aru l celor sositi la


Sibiu se ridica la aproxim ativ 6.000 de tarani. P articipau
p e n tru prim a oara la o conferinta nationala si delegati ai
unor cercuri electorale proveniti din rin d u rile taranim ii.
P rin tre cei 268 de rep rezen tan ti alesi se n u m arau si taran ii
N. Lazarsscu din Siria, A. B alan si Gh. Palcu din Comlos.
L ucrarile au d u ra t m ai p u tin ca do obicei. Dupa discursul
inaugural, rostit de presedintele p a rtid u lu i Gh. Pop de Basesti, Vasile Lucaciu a prezen tat rap o rtu l de activitate p en
tru perioada 1905 1910 in care a in sistat asupra m arilor
cam panii p e n tru vot universal, a analizat particip area la
dezbaterile parlam entare. Problem ele de perspective ce statea u in fata p artid u lu i au fost tre c u te in revista de catre
Iu liu M aniu. El a propus eonferintei spre discutare m ai
m u lte rezolutii, d in tre care prim a si cea m ai im portanta,
era m entinerea neatinsa a program ului din 1881, com pletat
la 10 ian u arie 1905. Celelalte vizau solidaritatea politica cu
to ate partidele natio n alitatilo r care lu p ta u p e n tru dem ocratiz a re a tarii, d rep tu l de libera functionare a partidului etc.
Ca tactica politica s-a m en tin u t activism ul si s-a aprobat
activ itatea parlam en tara a d eputatilor rom ani.
Toate rezolutiile au fost adoptate in u n an im itate si con
ferin ta s-a inchis in entuziiasmul m iilor de tara n i care asistasera la ea. A parenta solidaritate d in tre conducatorii m is
carii nationale, proclam ata cu aceasta ocazie nu a d u rat
p rea m ult. A legerile s-au desfasurat in conditii deosebite,
g u vernul num ind contracandidati in toate circum scriptiile
electorale in care candidau reprezentanti ai P.N .R .-ului. In
plus, in treg u l m ecanism adm in istrativ a fost pus in slujba
m asinii electorale oficiale, uzind de coruptie, violenta si
san taj p e n tru a-i descuraja pe alegatorii rom ani, oricum
p u tin i la num ar, de a se prezenta in i'ata urnelor.
P e n tru a-si asigura victoria in alegeri, guvernul a folosit u n ita ti m ilitare in tr-u n n u m ar a tit de m are, incit observato rii strain i au ram as cu im presia unei m obilizari generale. Pe linga tru p ele stationale in U ngaria, respectiv 120
de batalioane de in fan terie si 72 escadroane de cavalerie, au
fost aduse u n ita ti si din p a rte a austriaca a m onarhiei, m ai
ales din S ty ria si A ustria de Jos Opozitia a acuzat de a lt133

i'el g u vernul ca a dispersat tiu p e in 380 din cele 413 circum scriptii electorale din U ngaria.95
M asurile luate au dus la caderea m ajo ritatii candidatilor, doar 6 d intre ei reusind sa in tre in parlam ent, astfel ca
P a rtid u l N ational a su ferit-o grea in frin g ere electorala. M ai
m u lt decit atit, Vasile M angra, candidat in alegerile de la
Ceiea a fost ales cu sp rijin u l partid u lu i lui Istvan Tisza,
provocind consternare si dispute in siuul condueerii m is
carii nationale rom anesti.
M odul de desfasurare a alegerilor a d eterm in at o p u te rnica reactie de protest in Rom ania si peste hotare. Nicolae
Iorga a publicat o b rosura in lim ba franceza denuntind- co. ru p tia electorala96, iar in principalele orase s-au desfasurat
m anifestatii de am ploare. In ziua de 12 iunie 1910, la B ucu
resti, a u to ritatile au fost silite sa ia m asuri de pro tejare a
cladirii am basadei austro-ungare, dar si a p alatu lu i regal,
p e n tru a preveni atacarea lor de catre m iile de dem onstran ti. B arbu Stefanescu D elavrancea a dem ascat in tr-u n
discurs incendiar regim ul opresiv ce apasa asupra m ilioanelor de rom ani aflati sub jugul m onarhiei dualiste. In zilele
urm atoare, m anifestatii sim ilare au a v u t loc la Iasi, Braila
si C onstanta, stirn in d in g rijo rarea diplom atilor a u stro -u n gari si germ ani acreditati in Rom ania, O pozitie in ain ta ta
fata de sim ulacrul electoral au avut-o socialistii din Rom a
nia concordanta cu a celor din Transilvania. Inca la 29 m ai
1910, G lasul poporului scria: ,,A legerile inca nici n -au
inceput si deja curge singe omenesc. Si ce-i m ai m ult? Singe
de ta ra n rom an se scurge. Singe s-a v a rsa t la R udaria, singe
s-a v arsat la M arcovat97. P este C arpati, Rom ania m uncito a re da expresie revoltei fata de abuzjurile savirsite de
catre clasele dom inante: P rotestam cu energie im potriva
oligarhiei unguresti, care inabuse in tero are si singe lib ertate a n ationalitatilor care vor lib ertate si eg alitate98.
95 O. Jaszi, op. cit., p. 334.
96 Les cLernieres elections cn Hongrie et les Roumains, juin
1910, Valenii de Munte, 1910, 20 p. Vezi i raportul trim is din
Bucuresti de catre ambasadorul Austro-Ungariei, m inistrului de e x
terne de la Viena, in 1918 la rom ani, vol. I, p. 316318.
97 Adevarul (Glasul poporului), din 29 m ai 1910.
98 I. Cicala, Miscarea m uncitoreasca si socialista din Transilva
nia, 19011921, Editura Politica, Bucuresti, 1976, p. 175.

Aceste evenim ente au d eterm in at o noua interventie a


celor doua m ari p u teri pe linga g uvernul rom an in vederea
in itierii de noi tra ta tiv e rom ano-m aghiare. La 10 septem brie 1910, a avut loc u n schim b de scrisori pe aceasta tem a
in tre m in istru l de ex tern e al A ustro-U ngariei, Alois von
A ehrenthal si Ion I. C. B ratianu. In rasp u n su l sau, prim ul
m in istru rom an, favorabil unei reconcilieri, a conditionat
tratativ ele, de participarea conducerii P.N .R .-ului, ceea ce
im plica o recunoastere autom ata a organ izatiei politice ro
m anesti. D iplom atul vienez a inform at la rin d u l sau guver
n ul m aghiar despre propunerea rom aneasca, care a m anifestat reticenta fata de conditia sugerata de B ratianu, ba
m ai m ult, a cerut dizolvarea P a rtid u lu i N ational, aceasta ca
o prem isa a relu arii tratativ elo r. D ar presiunile din partea
V ienei si a B erlinului nu au in cetat si g uvernul m aghiar
a acceptat inceperea discutiilor d intre Tisza si loan M ihu,
acesta de pe urm a ca o persoana particular^, in afara
P.N .R .-ului. Evident, acest elem ent dadea un caracter consu lta tiv discutiilor ce u rm a u sa aiba loc.
P rim ele contacte s-au desfasurat p rin tr-u n schim b de
scrisori in tre Tisza si M ihu. P oliticianul m aghiar i-a cerut
la in ceputul lu nii iulie 1910 lui I. M ihu sa-1 viziteze p e n tru
a avea o discutie prealabila. In graba fru n ta su l politic ro
m an a alcatu it un plan de actiune despre care 1-a inform at
im ediat pe Vasile Goldis care a aprobat in ten tiile lui M ihu
oferindu-se sa colaboreze la aceasta actiune. A stfel ca la
prim a in tiln ire M ihu a expus un m em orand ce cuprindea
18 puncte d in tre care se rem arca cel refe rito r la in ten tia
rom anilor de a organiza o noua conferinta natio n als p rivind refacerea P a rtid u lu i N ational afectat serios in urm a
a le g e rilo r." S urprin zator, Tisza s-a declarat de la inceput
de acord cu propunerea in ain ta ta de Mihu. In ziilele de 23
si 25 iulie 1910 au av u t loc noi intrevederi la care p a rticipa si prim ul m in istru K huen-H edervary. M ihu a propus
ca V. Goldis si I. M aniu sa elaboreze un m em orand cu prinzind problem ele de a caror satisfacere depindea o eventuala
infelegere rom ano-m aghiara. Deoarece cei doi fru n ta si po
litici faceau p arte din conducerea P.N .R .-ului se im punea
99
S. Dragomir, Corespondentci fruntasului ardelean dr. loan
Mihu cu Vasile G oldis, in Frafilor Alexandru si Ion I. Lapedatu,
Bucuresti, 1936, p. 316317.
L35

convocarea de urgenta a C om itetului C entral Electoral p en


tr u a lua de com un acord o decizie in aceasta privinta. In
ziua de 21 august 1910 la Arad s-a d esfasu rat o consfatuire
restrin sa ca participare, in u rm a careia V. Goldis a fost desem nat sa intocme,asea un anteproieet de m em oriu.100 In
alcatu irea m em oriului a fost im plicat si Iuliu M aniu care
se bucura de m ulta apreciere din p artea lui Tisza Istvan.
M em oriul redactat a fost trim is la B udapesta p rim ului m i
n istru al U ngariei la 12 septem brie 1910 constituind baza
discutiilor ce u rm au sa aiba loc in continuare.
C onsultarile pu reinceput la 12 septem brie 1910 si au
evidentiat dorinta politicianului m aghiar de a ajunge la un
com prom is cu rom anii, pornind insa de la ideea in tegritatii
sta tu lu i m aghiar in lim itele sale fixate p rin dualism ul din
1867, precum si a legilor em ise de guvernele ungare. P o
zitia lui Tisza nu oferea prea m ari sanse de izbinda dis
cutiilor. M ihu a inform at pe citiva d in tre conducatorii
P.'N.R.-ului despre tra tativ e , cerindu-le parerea. Sceptici,
u nii d in tre ei au acceptat fara a fi convinsi de reu sita lor.
In colaborare cu rep rezen tan ti ai in altu lu i cler si ai P.N .R.ului, M ihu a alcatu it o lista de revendicari in aintind-o lui
Tisza. D intre acestea se distingeau u rm atoarele: an u larea le
gilor scolare si a celor ce afectau sta tu tu l autonom al biserieii si scolilor confesionale rom anesti, acordarea d rep tu lu i
de libera functionare a P.N .R .-ului, vot universal, egal si
secret, in fiintarea a 50 de circum scriptii electorale p rin rea rondarea cu populatia m ajo ritara rom aneasca, num irea de
functionari rom ani in a d m in is tra te si justitie, crearea unei
noi dioeeze rom ane ortodoxe, folosirea lim bii rom ane in scolile elem entare si gim naziale etc. D upa cum lesne se poate
observa, in linii generale lista de revendicari p rezentata
avea la baza program ul P.N.R. din 1905. M ajoritatea cererilo r rom anesti au fost socotite ca inacceptabile de catre
g u v ern si tra tativ e le au esuat de la bun inceput.
In tim pul discutiilor, m ijlocite de I. M ihu, g uvernul ro
m an a fost inform at asupra m ersului tra tativ e lo r in aceeasi
m asura in care diplom atia P u te rilo r C entrale atragea a te n
tia guvernelor germ an si au stro -u n g ar despre necesitatea
unei atitudini concesive din p artea Budapestei. In toam na
an u lu i 1910, V. B raniste s-a deplasat la Bucuresti unde a
100 Ibidem , p. 318.

136

\
a v u t o in tiln ire cu prim ul m inistru Ion I. C. B ratianu si
cu seful opozitiei din parlam en t Take Io n escu .. P rim ul in dem na la continuarea tratativ elo r, in schim b cel de al doilea era im potriva oricarei a b a te d de la program ul n a
tio n al.101
P roblem a centrala a discutiilor p u rta te in tre M ihu si
Tisza a fost aceea a recunoasterii P.N ;R .-ului, fara ca politician u l ungar sa accepte propunerile facute in acest sens
de catre p artea rom ana. M ihu s-a deplasat si el la B ucuresti,
iiind p rim it 111 audienta de catre regele Carol I, care a cazut
de acord cu opinia conducerii m iscarii nationale ca legali
zarea P.N .R .-ului sa constituie un punct de plecare in vede
rea reluarii tratativelor. S uveranul rom an, in tr-o convorbire
cu Ugron, a readus in discutie aceasta problem a, fara ca
ea sa aiba vreun rezultat, d atorita in tra n s ig e n ts lui Tisza.
S fa tu it de oam enii politici din R om ania si in urm a consu lta rilo r avute cu I. M aniu si Teodor M ihali, M ihu a a v u t
inca doua in tiln iri cu Tisza, la 14 ian u arie si 28 februarie,
1911. Am bele s-au soldat cu acelasi rezultat.
Criza m onarhiei dualiste a fost ag rav ata de deteriorarea
situatici internationale in special de razboaiele balcanice dir.
anii 1912 1913. L upta popoarelor p e n tru independents si
u n ita te nationala in sud-estul Europei a im pulsionat m iscarile nationale din m onarhie, m ai ales a acelor popoare a
caror confra^i se aflau angajatf in lu p ta antiotom ana. Esecurile inreg istrate de politica ex tern a a im periului in Balcani
a insem nat un serios sem nal de alarm a p e n tru politicienii
m aghiari mai ales ca succesele m ilitare si diplom atice ale
R om aniei declansasera un val de entuziasm in Transilvania.
In tr-u n editorial a p a ru t in R om anul, in titu la t 7Ale Mari,
lu liu M aniu afirm a sub im presia acestor evenim ente: Azi
este m ai tare decit oricind patru n s poporul rom an de ideea
in altato are a lib ertatii nationale si aai m ai m ult ca oricind
treb u ie sa reclam e concentrindu-si toate fortele, intregim ea
d rep tu rilo r ce-i revin in baza trecu tu lu i sau istoric si in
cea a vredniciei sale proprii. Nu num ai sp iritu l v rem urilor
ci si interesele cele m ai de capetenie ale neam ului rom anesc
pretin d , ca incalziti de exem plul m are al popoarelor acum
elib erate sa dam curs liber unei puternice m anifestari a dorin tei noastre de deplina lib ertate si a energicelor noastre
101 V. Brani^te, A m in tiri din in ch isoare. . . p. 409.

137

proteste contra acestei asupriri n e u m a n e /'c a re ne sleieste si


p u terile si avintul sufletesc. 102
In aceste condign cercurile politice austriece si germ ane
au tre c u t la presiuni asupra B udapestei cautind pe aceasta
cale sa am elioreze rap o rtu rile cu Rom ania preocupata tot
m ai m u lt de so arta rom anilor din Im periul austro-ungar.
La inceputul lunii noiem brie 1912, a tit Berchtold, cit si
F iirstenberg, la cererea lui W ilhelm al Il-lea si a im p a ratu
lui Francisc Iosif, au inform at g uvernul LukacsTisza des
pre necesitatea u nor noi negocieri cu rom anii din T ransil
vania. E m isarul lui B erchtold, W iekem burg s-a in tiln it in
ziua de 29 noiem brie cu cei doi politicieni unguri, la B uda
pesta. Opiniile celor doi au fost im partite. Tisza s-a decla
r a t de acord sa poarte tratativ e, d ar nu cu P.N .R.-ul, in
tim p ce Lukacs inclina spre a lte rn a tiv a u nui dialog cu con
ducatorii P a rtid u lu i National. Folosind canale diplom atice,
B erchtold a lu at legatura cu B ratianu, com unicindu-i acord u l de principiu al g u v em u lu i m ag h iar p rivitor la relu area
tratativ elo r.
In paralel, la B udapesta, rep rezen tan tu l P a rtid u lu i Li
b e ra l din Rom ania, A lexandru C onstantinescu a discutat cu
Tisza problem a negocierilor. P oliticianul m aghiar a cerut
din nou ca la tra ta tiv e sa participe loan M ihu sau episcopii
rom ani, deci personalitati din afara P artidului National.
C onform indu-se in stru ctiu n ilo r lui B ratianu, C onstantinescu
1-a propus ca p a rte n er pe Teodor M ihali si prem ierul u ngur
s-a vazut silit sa accepte aceasta sugestie.
Inform at despre rezu ltatu l convorbirilor avute la B uda
pesta, B ratian u s-a in tiln it -cu seful Legatiei ausitro-ungare
la B ucuresti, Fiirstenberg. El a d iscutat problem a relatiilor
R om aniei cu m onarhia dualista din perspectiva am eliorarii
politicii ungare fata de rom ani si a sugerat d in nou ca la
tra ta tiv e sa ia p a rte o delegatie form ata din deputatii din
p a rlam en tu l tin g a r sau ,,plub|ul politic p a rla m e n tar rom an ,10n ce se confunda p a rtial cu Com itetuI C entral elec
to ral al P.N .R .-ului. D upa aceasta perioada de intense angajam ente pe cale diplom atics, la inceputul anului 1913, in
102 Romanul, III, nr. 171, din 6/19 august 1913.
103 t . Pavel, Miscarea rom anilor pentru unitate nationala si
diplom afia Puterilor Centrale (18941914), vol. II, Editura Facia,
Timisoara, 1982, p. 235.

138

zilele de 12 13 ianuarie, C om itetul C entral a acceptat sa


participe la noua runda de tratativ e. A fost aleasa o comisie
form ata din zeee persoane, care la rin d u l sau i-a desem nat
pe T. M ihali, I. M aniu si V. B raniste ca p arten eri de discutii ai lui Istvan Tisza.
P rim a in tiln ire a av u t loc in ziiua de 21 ianuarie, la
locuinta contelui Tisza. Cu aceasta ocazie i-a fost in m in at
m em orandul elaborat de catre in treg u l Com itet C entral si
care consta din unsprezece puncte. C uprinsul acestui docu
m en t avea la baza program ul partidului. P rincipalele rev e n
dicari relu au in general cererile form ulate la inceputul a n u
lui 1910, si anum e: lib ertatea presei, a adunarilor, d rep tu l
de organizare, recunoasterea oficiala a P.N .R .-ului, largirea si respectarea autonom iei bisericesti si scolare etc. Dupa
citeva zile de la in ain tarea acestui m em oriu, in ziua de
6 februarie, a av u t loc o noua in tiln ire cu cei tre i em isari
ai P.N .R.-ului. In deplin acord cu politica sa si a predecesorilor sai, Tisza a respins cererile rom anilor. P este zece
zile, conducerea P a rtid u lu i N ational a declarat public in cheierea discutiilor cu guvernul ungar.
A jungind p rim -m in istru al U ngariei, la 10 iunie 1913,
Tisza a incercat sa reia, din aceleasi radium, tra tativ e le cu
reprezentantii rom anilor. V enirea sa la conducerea U ngariei
a fost p rim ita cu m ult scepticism de conducerea P artidului
N ational. ^f,Pe noi, venirea la guvern a contelui Tisza ne
lasa reci. Nu sper3m si nu ne tem em . Ce e val, ca valul
tre c e :t.104<jkoul prem ier, in tra tativ e le sale, a cau tat din nou
sa evite discutiile cu reprezentanti i P.N .R.-ului. In acest
scop a recurs la episcopii rom ani Vasile Hossu, M iron Cristea si D em etriu Radu, pe care i-a convocat la o cosfatuire
la Budapesta. Tisza a sp erat ca astfel cererile rom anilor se
vor lim ita doar la revendicari in dom eniul scolar-ecleziastic, prom itind de altfel respectarea securitatii scolilor ro
m anesti. propunind chiar infiin^area unui post de m inistru
fara portofoliu in guvern, a unui subsecretar de sta t la
M inisterul de In tern e si la cel al educatiei, care sa se ocupe
de problem a rom aneasca. P a rte a rom ana solicitase asem enea
nu m iri la toate m inisterele din com punerea guvernuiui m a
ghiar, precum si g a ra n tare a iib ertatilo r de inti'unire si or
ganizare politica. Aceasta ten tativ a a esuat si ea, iar P a rti104 Romanul, III, nr. 115, din 28 mai/10 iunie 1913.

139

dul N ational Roman, in sedinta sa de la inceputul lunii


ian u arie 1914, a respins propunerile avansate din nou de
catre prem ierul ungar. Insusi im p a ratu l Francisc Iosif a
in terv en it iarasi pe linga guvernul u n g ar sa nu abandoneze;
tra tativ e le si sa dea dovada de m ai m ulta intelegere fata
de problem a rom anilor. Ideea relu arii negocierilor in tre cele
doua par^i a constituit obiectul discutiilor de la 27 m artie
1914, d intre im p a ratu l W ilhelm al II-lea si arhiducele Franz
F erdinand. D ar aceste incercari erau deja tardive, deoarece
inca la 17 feb ru arie 1914 conducerea P a rtid u lu i N ational,
p rin tr-o rezolutie publica, a refuzat noile propuneri ungare,
declarind ru p te tra tativ e le cu guvernul.
R unda de tra ta tiv e prevazuta sa aiba loc la inceputul
anului 1914 a fost u rm a rita cu m u lta aten tie de diplom atia
britanica, dato rita serioaselor im plicatii ce decurgeau din ele.
A m basada engleza la V iena a inform at pe m in istru l de
ex tern e E dw ard G rey asupra rap o rtu rilo r Rom aniei cu A us
tro-U ngaria, din perspectiva tra ta tiv e lo r rom ano-m aghiare
de la Budapesta. In depesa sa din 9 aprilie 1914, M aurice
de B unsen m entiona ca asupra lui Tisza s-au faeut din nou
presiuni ca u rm a re a vizitei p rin tu lu i m ostenitor al R om a
niei, F erdinand, la Berlin, unde a avut convorbiri cu im pa
ra tu l W ilhelm al II-lea. M ostenitorul tro n u lu i Rom aniei 1-a
asigurat pe im p arat despre e fo rtu rile curtii regale de a
m entine tara in T ripla A lianta si ca o eventuala in terv en tie
a B erlinului pe linga g uvernul m aghiar in sensul am eliorarii
politicii sale fata de rom ani ar avea un ecou favorabil in
Rom ania. D em ersul lui F erdinand se pare ca a fost lu a t
in considerare, deoarece in drum ul sau spre insula Corfu,
W ilhelm s-a in tiln it la Schonbrun cu Tisza si acesta a in cercat apoi sa reia tra tativ e le cu P a rtid u l N ational Ro
m an .1?3 Esecul acestei ten ta tiv e 1-a d eterm in at pe m osteni
toru l tronului, F ranz F erdinand ca in tim pul in tiln irii de
la K onopischt cu W ilhelm al II-lea sa-1 invinuiasca pe Tisza
ca nu si-a respectat prom isiunile facute lui Schonbrun. A rh i
ducele a cerut im p aratu lu i sa-1 convinga pe prim ul m in istru
m aghiar despre necesitatea revizuirii politicii fata de n ationalitati. A m basadorul germ an la Viena, von Tsehirschky,
a fost insarcinat sa ati'aga a te n tia contelui Tisza cu orice
105

B ritish D ocum ents on the O rigins of th e W ar 18981914,

v o l. 11. 1938, p. 321. Editori. G. P. Gooch si H. T e m p e r le y .

140

p rile j despre u rg en ta schim barii a titu d in ii sale fata de roTnani.100


T ratativele p u rta te cu guvernele burghezo-m osieresti
hiaghiare nu s-au b u cu rat de o prea m are popularitate in
rin d u l rom anilor si nici in m ijlocul cercurilor progresiste
nitaghiare. In tr-o scrisoare deschisa adresata lui O ctavian
Goga, m arele poet ungur, A dy Endre, !1 critica pe acesta
p e n tru ca a in tr a t la tirguieli cu un cap to rtu ra t de dem en ta.107 Sceptica s-a m an ifestat si T rib u n a aradeana
in prim a faza a acestor discutii. R eferindu-se la tra tativ e le
cu Tisza, a publicat articolul in titu la t sem nificativ Comedia
unei impacari, in care a caracterizat plastic convorbirile cu
g u v e rn a n tii de la B udapesta ca pe o am eteala trecatoar P tuos

Au condam nat aceste tra ta tiv e si alti oam eni politici din
T ransilvania si Rom ania. Silviu D ragom ir a considerat discutiile p u rta te de la inceput ca falim entare, deoarece gu
vern ele m aghiare nu m anifestau nici o in ten tie in a recunoaste ,,dreptul lim bii si nationalitatii n o a stre 109, iar N. Iorga a publicat in ,,Neam ul rom anesc articolul in titu la t
sem nificativ F alim entul unei im pacari110. Au reactionat cu
v ehcm enta la inceperea tra tativ e lo r d in tre P.N.R. si Tisza
socialistii rom ani. Ei au condam nat p a rtid u l de ignorare a
intereselor g en erale ale pqporului rom an. In aceasta privinta
in paginile A d ev aru lu i se scria la 2 februarie 1914;
Tisza nu da d re p tu ri nici neam ului sau, cum o sa aduca
v re u n bine poporului rom an? Asta e p arerea si tin u ta obstei
ro m an esti".111
C riticile fo rm u late au av u t la baza convingerea politicienilor realisti care au sesizat ca prim ul m inistru al U n
gariei nu a a v u t niciodata in vedere satisfacerea doleantelor
n ationalitatilor, ci u rm area consolidarea suprem a^iei m arii
m osierim i si burghezii ungare. In scopul asigurarii pacii
id Vezi nota 92.
107 L. Boia. C on tributii privind, miscarea nationala a rom anilor
din Transilvania In anii 19101914, Studii, tom. 25, 1972, nr. 4,
p. 801.
108 Ibidem .
103
Luceafarul, XIII, nr. 2, din 16 ianuarie 1914.
no c f v. N etea, Spre unitatea statala a poporului roman, Editura Stiintifica ?i Enciclopedica, Bucuresti, 1979, p. 507.
111 Adevarul (Glasul poporului"), din 2 februarie 1914.

141

in te rn e Tisza considera gasirea u n u i m odus vivendi cu


rom anii un pas esential p e n tru stab ilitatea stru c tu rii socialipolitice a statului. A ducerea rom anilor sub controlul guvennului ar fi deschis posibilitati largi de rezolvare in mod si
m ilar a chestiunilor legate de m iscarile nationale sirbe jsi
slovace.
P articip area conducatorilor P a rtid u lu i N ational la tra
tativ e nu a fost, in ultim a instanta, decit un raspuns la
solicitarea politicienilor m aghiari si a e fo rtu rilo r depuse de
diplom atia P u terilo r C entrale pe linga gu v ern u l de la Bucu
resti, in scopul in ta ririi blocului politico-m ilitar ce pregatea razboiul m ondial. P lasati pe o platform a sociala solida,
fap t dem onstrat de cererile cuprinse in m em oriile in ain ta te
g uvernului, fru n tasii politici ai rom anilor au venit de la
in cep u t in tr-o flag ran ta contradictie cu conceptia an tin atio nala a prem ierului ungar.
Ceea ce tra tativ e le au dem onstrat, odata in plus, opiniei
publice rom anesti, a fost fap tu l ca rezolvarea problem ei n a
tionale se putea in fap tu i pe o singura cale si anum e u n irea
T ransilvaniei cu Rom ania.
D upa esuarea rundei de tra ta tiv e de la inceputul an u lu i
1914, prem ierul u n g a r a preconizat, p rin interm ediul societatii ,,M agyar T arsadalam tudom anyi E gyesiilet112, un p lan
de rezolvare a problem ei nationale vizind urm atoarele obieccive: colonizarea de m aghiari in terito riile cu m ajo ritate ro
m aneasca, evitarea alegerii unor functionari de aceeasi n a tionalitate, divizarea unitatilo r ad m inistrative si -electorale.
A cest program urm area, dupa cum lesne se poate observa,
accentuarea procesului de m aghiarizare a rom anilor; punerea lui in aplicare a fost am inata num ai d atorita izbucnirii
razboiului. F o rtat de im p reju rari, Tisza s-a vaziut pus in
fata unei situatii neobinsuite. P resat in continuare de cercurile politico-m ilitare germ ane si austriece, interesate m ai
m u lt ca oricind in atrag erea Rom aniei in razboi de p a rte a
lor, om ul politic ungar a am nistiat la 7 noiem brie 1914 toti
condam natii politici ai nationalitatilor, a perm is p u rta re a
culorilor nationale, a g a ra n ta t folosirea lim bilor nationale
in inv atam in tu l confesional si a perm is luarea de m asuri
in vederea prevenirii abuzurilor electorale. Inform indu-1 pe
am basadorul au stro -u n g ar la B ucuresti, contele C zernin,
112 Horvath Zoltan, op. cit., p. 493494.

142

\ d espre concesiile acordate rom anilor, Tisza s-a grabit sa


\preeizeze ca efo rtu rile germ ane in a-1 d eterm in a sa acorde
autonom ie T ransilvaniei sint zadam ice. A ceasta al'irm atie
Idemonstreaza ca decretu'l M inisterului de In tern e urm area
!pa atenueze presiunile B erlinului asupra sa. A dresindu-se
initropolitilor rom ani, prim ul m in istru le-a atra s aten tia ca
ice ste concesii nu se datoreaza slabiciunii guvernului si
Oa el intentiona sa recurga la aceste m asuri de citiva ani,
^steptind o perioada calm a.113
T ratativ ele rom an o-m agh iare au dem onstrat im portanta
pe care Rom ania a acordat-o rom anilor aflati sub dom inatia
straina. Incercarile facute s-au daforat in principal presiunii ex ercitate din p artea im p aratu lu i Francisc Iosif, a regelui Carol I precum si a arhiducelui F ranz F erdinand incun o stiin tat asupra m ersului tra ta tiv e lo r.114 Negocierile, prin
im plicarea sefilor de state, a diplom atiei P u te rilo r C entrale,
fac p a rte in te g ra n ts din politica e x tern a a statelor din
aceasta zona. T ransilvania in tra astfel tot m ai adinc in preo cuparile politicienilor vrem ii si im p o rtan ta ei p e n tru config u ratia politico-m ilitara europeana devenea u n u i din punctele centrale.

113 Ibidem .
114 F. Poloskei, Istvan Tiszas Policy tow ard the Rom anian Na
tion alities in th e Eve of W orld W ar I, Acta Historica, tom. XVIII,
nr. 34, 1972, p. 289. Autorul reproduce un extras dintr-o scrisoare
a lui Iuliu Maniu catre Istvan Balogh, din 23 mai 1932, referitor
la tratative si m ai ales cu privire la im plicarea diplomatilor si oamenilor politici ai vremii. Autorul articolului de mai sus pune un
accent deosebit asupra relatiilor intornationale ?i efectul lor asupra
tratativelor romano-maghiare. Pentru aceeasi problema vezi si studiul lui K. Hitchins, The N ation ality Problem in Hungary: Istvan
Tisza and th e Rom anian N ational P arty, 19101914, In The Journal
of Modern History11, vol. 53, Nr. 4, Decembrie 1981, p. 619651, pre
cum i raportul lui A lexandru Vaida-Voevod trim is arhiducelui
Franz Ferdinand referitor la problema tratativelor In 1918 la ro
m an i, vol. I, p. 325326.

143

CURENTE SI TENDINTE
IN MISCAREA NATIONAL!

I
In istoria politica a rom anilor din T ransilvania de dupa
revolutia de la 1848 s-au co n tu rat m ai m ulte direetii v izind m odalitatile de rezolvare a problem ei nationale. Au
fost prezentate cu diferite ocazii p lan u ri care au tin u t sea
m a de cadrul in care m iscarea nationala, expresie practica
a existentei unei puternice constiinte nationale, s-a desfasurat. Au a p a ru t si s-au dezvoltat curente politice, unele
infirm ate de evolutia evenim entelor, altele dim potriva confirm ate de m ersul istoriei.
A laturi de lu p ta p en tru u n itate nationala care stra b a te
ca un fir rosu intreaga noastra istorie m oderna, a existat si
form ula federalizarii, derivata din indelungata lupta pen
tru pastrarea sau recistigarea autonom iei T ransilvaniei.
Im p reju rarile in care evolua istoria poporului nostru nu
au perm is decit in ra re ocazii sa fie dezvaluite public plan u rile de u n ita te statala. In schim b a fost ppsibila concentra re a efo rtu rilo r in vederea apararii autonom iei T ran sil
vaniei, in rap o rt perm an en t de evolutia relatiilor d in tre U n
garia si A ustria. A ceasta de pe urm a n em ultum ita de influenta crescinda a m arii aristocratii ungare a in cu ra ja t ta
cit nationalitatile si s-a aratat, cel putin in tr-o anum ita perioada, binevoitoare fata de lu p ta rom anilor in vederea
p astrarii autonom iei principatului.
B eneficiind de o autonom ie seculara, T ransilvania, cu o
populatie m ajo ritara rom aneasca si-a vazut am enintat statu tu l in tim pul revolutiei de la 1848. U niunea T ransilva
niei cu U ngaria, votata de o dieta cu o com pozitie nationala
neconform a cu realitatea etnica, a determ in at p u rta re a unor
lupte deosebit de in v ersu n ate p e n tru resta u ra rea si apararea
autonom iei care la acea data putea sa ofere cel p u tin m ult
dorita egalitate in d rep tu ri pe baza principiului m ajoritatiL
144

P e parcu rsu l revolutiei, prin m asurile lu ate de catre revo


lu tio n ary rom ani, T ransilvania devine rom aneasca in sens
ipolitic, afirma^ie dem onstrata de in stitu ire a adm inistratiei
care a desfSsurat o fructuoasa activitate in toam na anului
1848. S-a creat astfel un sta t autonom corespunzator rapoi'liurilor etnice in care m aghiarii si sasii beneficiau de drep tu ri egale.
In cursul revolutiei, m ai ales in iarn a anului 1849, au
fost aduse in discutie si alte solutii legate de extinderea
autonom iei. In m em oriile in ain ta te C urtii vieneze apare cu
destula persistenta ideea in fiin tarii unui asa-num it D ucat
form at p rin un irea T ransilvaniei cu B anatul si Bucovina.
A ceasta propunere a r fi dus la cresterea ponderii rom ani
lor in cadrul im periului si de aici o serie de eonseeinte- favorabile evolutiei ulterio are a luptei p e n tru unire.
Desi aceste propuneri nu s-au b u c u ra t de audientS in
m ijlocul cam arilei vieneze, un fap t este sigur si anum e ca
lu p ta purtatS de revolutionari rom ani a av u t d rep t rezu ltat
an u larea deciziei dietei de la Cluj in p riv in ta u n iu n ii T ra n
silvaniei cu Ungaria.
L upta p e n tru ap ararea autonom iei a fost dublata in perm anenta de tendintele conducatorilor revolutiei de a in tem eia un sta t national u n itar, idee oare a dom inat gxndurile
lor cele m ai intim e. Sub im pulsul evenim entelor desfasurate la 24 ianuarie 1859, a schim bSrilor produse in m onarhie,
ideea intem eierii unui corp national rom anesc autonom , compus din terito riile aflate sub stapinire austriaca a fost reluata. R egim ul liberal, discutiile care au a v u t loc in legatura
cu form ula politica viitoare a statu lu i a determ in at ap aritia unui num ar m are de m em orii, petitii, articole de presa
etc., in care se reiau in p a rte idei cuprinse in actele elabo
rate in februarie 1849 de catre delegatiile trim ise la Viena.
L im bajul politic relevat de acest petitionalism , de lite ra tu ra
istorico-politica a fost dom inat de o term inologie in care acceptiunile principale erau ,,individualitate politica alcatuitoare de s ta t, indivizibilitate, ,,in teg ritate, ,,independen
ts constitutionals" etc. In schim b ol'icialitatile in riposta lor
fata de aoeasta m iscare ii paracterizau pe rom ani ca irendentis ti, daco-rom ani, ,,nationalisti, urzitori a i regatului
daco-rom an etc., surprinzind strategia in tim p urm SritS de
conducerea miscSrii nationale rom anesti.
10 M iscarea n a tio n ala ro m an easca din T ran silv an ia

145

In treag a m iscare generata de in troducerea regim ului li


b e ra l a avut o com ponents esen^iala si anum e m entinerea in
co n tinuare a program ului politic al revolutiei de la 1848. In
ian u arie februarie 1861 la adunSrile care au loc in prin*
cipalele centre ale T ransilvaniei n u s-au lu a t in discutie
doctrine sau ten d in te politice noi ci s-a reafirm at, in spiritu l M arii A dunari N ationale de la Blaj, necesitatea luptei
p e n tru p astrarea individualitatii politico-nationale rom a
nesti. Din acest punct de vedere D ieta de la Sibiu din anii
1863 1864 a rep rezen tat un m om ent de seam a in reactualizarea program ului revolutionar.
Ceea ce i-a preocupat pe rom ani, incepind cu anul 1865,
m ai ales dupa votul D ietei din Cluj care decide la fel ca si
in m ai 1848 uniunea T ransilvaniei cu U ngaria, au fost
problem ele de tacticS politica. C onfruntati cu o situatie sim ilara in 1848, rom anii s-au ridicat cu arm a in minS facind
imposibilS un iu n ea ceea ce nu s-a p u tu t realiza in anii
ce au prem ers dualism ului. Pe linga protestele publice s-a
considerat ca o form ula tactica adoptarea pasivism ului fata
de noile institu tii introduse m ai ales dupa 1867.
(P ro b lem a centrala continua sa fie cerinta rorganilor de
a form a un corp politic autonom in sta tu l a u s tria c /^ c tiu n ile
au fost conjugate, in ele fiind im plicati deopotrivS tran silvaneni, banateni si bucovineni. E ra o solutie chem ata sa
desprinda B anatul, inglobat U ngariei la 1780 p rin tr-o decizie a C urtii vieneze. L upta p e n tru m en tin erea autonom iei
a rev en it in prim plan in anii care prem erg dualism ului din
1867, dar, cum este bine stiu t T ransilvania si-a p ierd u t au
to ,iomia fiind anexata fara consultarea m ajoritatii populatijx ei, rom anii, la U ngaria.
D esfiintarea prin cip atu lu i autonom a m en tin u t pe ro
m ani in starea lor de in ferio ritate economica si politica dar
a in ta rit convingerea ca singura lor sansa de a obtine dreptu ri si lib ertati nationale era un irea cu Rom ania m ai ales
du p a ce aceasta a devenit independents p rin razboiul victorios din 1877 1878.
D ezvoltarea m iscarii nationale in ultim ele decenii ale secolului al X lX -lea a fost m arcata si de am plificarea preocup arilo r de n a tu ra d o ctrin ara vizind in prim ul rind fin a litate a lu p tei p e n tru lib e rta te nationala. G. B aritiu, A lexandru
Mocioni, A. C. Popovici si altii pun in discutia publica con146

cepte noi, le definesc incercind sa dem onstreze legitatea lor,


precum si drum ul im placabil spre inchegare nationala. Un
term en de preferin ta in scrierile lor este cel de constiinta
n ationala, tem elia pe baza careia in conceptia lor se putea
constitui u n itatea de stat. U nitatea nationala devirie dom in a n ta convingerilor politice rom anesti, ea guvernind toate
actiunile politice, culturale si economice in itiate de condu
cerea m iscarii nationale. Avemi de-a face cu u n proces Im b ratisa t de m asele populare, asa dupa cum o dem onstreaza
M em orandul si m iscarea generata de el, cu o vadita ten d in ta spre autonom izare in rap o rt cu interesele politice ale V ienei si Budapestei. A ceste m utatii se vor concretiza in orientarile politice bine definite la inceputul secolului al X X -lea
delim itarile survenite ca u rm a re a acum ularilor inregistrate in veacul trecut, facilitind in u ltim a instan^a desavirsirea
u n itatii p o litic o -sta ta le . rom anesti. Pe m asura ce actiunile
in vederea unirii se intensificaT conceptul de autonom ie este
ab an d o n at, locul sau fiind lu a i-d e ideea autodeterm inarii.
In pragul veacului XX, in constiinta politica a rom anilor
aceasta idee isi face to t m ai m ult loc. O exprim a public Va
sile Goldis, cu m ai m ulte ocazii, propunind ren u n tarea la
autonom ia legata de terito riu si inlocuind-o cu aceea pe baze etnice cu m ult m ai cuprinzatoare.
U n aport considerabil la receptari
d e ii de autodeterm in are 1-a adus m iscarea socialists din \ava noastra. Pe m a
su ra detasarii ei de tezele austro-m arxism ului, a intelegerii
adecvate a sensului term enului de internationalism proletar
asistam la in teg rarea p ro letariatu lu i in lu p ta p e n tru u n itate
si lib e rta te a poporului nostru. Acest proces s-a m aterializat
in pozitia avansata lu ata fata de P a rtid u l N ational Rom an
acceptind colaborarea cu el in vederea realizarii acestui deziderat m ajor al istoriei poporului nostru.
A sa dupa cum am aratat, cu ren tu l principal care va dom ina p lanurile politice rom anesti a recep tat si difuzat teza
autodeterm inarii ca o conditie a in fap tu irii unitatii natio
nale. In special s-au rem arcat in aceasta privinta^TTnerii
oteliti , reprezentanti ai generatiei de oam eni politici si de
cultura, anim atorii si sUstinatorii cei m ai consecventi ai lozincii prin noi in sin e. Aceasta orientare u rm area debarasarea m iscarii politice rom anesti de practicile invechite, de
legarea sperantelor in ,,bunavointaa m onarhului si angaja147

rea decisiva spre un irea cu Romar4<y A continuat insa sa


persiste si o gru.?re restrin sa ca in fluenta, t r aditionalists.
prohasburgicS, o rien tata spre o solutie federalista'.

FEDERALISM UL IN MISCAREA NATIONALA


SI ADV ER SA R II LUI

D ezvoltarea cap italists a m onarhiei a dus in m od firesc


la eresterea p u terii economice a burgheziei nationalitatilor a
caror acces la viata politica a sta tu lu i era lim itat de legile
in tra te in vigoare odatS cu in sta u ra rea dualism ului. La in
ceputul secolului al X X -lea ca u rm are a schim bSrilor procluse pe plan social-economic, conducatorii m iscSrilor natio
nale au ex ercitat o presiune co n stan ts asupra claselor dom inante, asupra im p aratu lu i insSsi p e n tru introducerea unor
reform e chem ate sa dem ocratizeze in stitu tiile statului.
D eteriorarea continua a rap o rtu rilo r d in tre stat si natio
nal itati reclam a in m od firesc adoptarea unor asem enea m asuri, dar im p aratu l Francisc Iosif era unui d intre aparStorii
sistem ului de la 1867, lui adaugindu-i-se reprezentantii m arii m osierim i m aghiare. C onstiente de pericolul rep rezen tan t
de tendintele centrifuge din rin d u l nationalitatilor, guvernele burghezo-m osieresti m aghiare au im piedicat procesul
de dem ocratizare de team a ca suprem atia lor va fi am enintata. Orice proiect de lege a fost serios studiat pina a obtin e votul p a rlam en tu lu i sau sancfiunea im perials p e n tru ca
nu cum va el sa poata fi folosit in beneficiul nationalitatilor,
frin in d u -se astfel posibilitatile de liberalizare a vietii poli
tice. Din aceasta cauza ideile privind reform area statu lu i
s-a u vehiculat in prim u l rind in m ijlocul politicienilor ro
m ani, slovaci, germ ani, etc.
C onflictul politic de la inceputul secolului al X X -lea,
nascut in tre V iena si B udapesta, nu a pus in discutie dualism ul in sensul ren u n ta rii la el, ci o im b u n atatire a s ta tu tu lu i T ransleithaniei in cadrul sau. P reten tiilo r crescinde
ale U ngariei li s-au im po triv it grup u ri politice din A ustria
care doreau rev en irea la situatia de dinainte de 1867, adica la centralism . P u n c tu l slab al form ulei dualiste, din punct
de vedere constitutional e ra prevederea ca acordul d in tre
148

cele doua p arti se incheia pe term en de zece ani dupa care


p u tea fi prorogat. In tre 1897 1907 intelegerea nu a m ai fost
reinnoita si acest fap t a gen erat o confruntare aspra datora ta p reten tiilo r ungare ce conditionau prelungirea lui de
obtinerea unor noi privilegii.1
In contextul acestor dispute si a in certitudinii ce plana
a su p ra relatiilor d in tre cele doua capitale au inceput sa circule to t m ai m u lt teze privind reform area statu lu i si una
d in tre ele a fost aceea a fcideralismului.
Preocuparea p e n tru schim barea sistem ului dualist cu
u n u i federal a stim ulat la inceputul secolului a tit pe politologii^ din A ustro-U ngaria, cit si din afara granitelor m onar
hiei. Rudolf C harm atz2 a prezentat o form ula in acest sens,
in care preconiza restitu ire a autonom iilor nationale doar in
C isleithania, solutie sustinuta de istoricul francez Louis. Ei~
senm an3, de belgianul Em ile de L avelaye4 etc.
P rin tre fortele politice care au lu at atitu d in e in aceasta
directie s-a n u m ara t si P a rtid u l Social-D em ocrat din A ustria
in special p rin K arl R enner si Otto Bauer.
Intem eietorii austro-m arxism ului, criticat foarte aspru
la vrem ea lui de catre V. I. Lenin, au susfinut tezele sta
tu lu i supranational, negincl a tit principiul suveranitatii, cit
si pe cel national exprim at de tendintele spre constituire a
sta te lo r nationale. P ornind de la teza spenceriana despre progres, ca rezu ltat al integrarii partilor, cei doi reprezentanti
ai social-dem ocratiei austriece au va/.ut in existenta im periu lu i intru ch ip area intereselor com une ale popoarelor ce-1
alcatuiau. Ei au incercat sa dem onstreze efectele economice
pozitive ale sta tu lu i supranational: ,,T eritoriul m ai m are inseam na piata in te rn a m ai m are ceea ce presupune o intensita te ridicata a productiei.5 A tit B auer cit si R enner au preconizat introducerea autonom iei culturale sperind ca aceasta
1 Pentru aceasta problema vezi studiul lui Juriji Krizek, Le
crise du dualism e et le derni'ere com prom is austro-hongrois, In
,,Hi$torica, XII, 1966.
2 R. Charmatz, Der dem ocratische-nationale Bundesstaat O sterreichs, Frankfurt, 1904.
3 Louis Eisenmann, Le Com promis austro-hongrois, Paris, 1904.
4 Pentru aceasta problema detalii la Jacques Droz, LEurope
C entrale. Evolution historique de Videe de M itte]-uropa, Payot,
Paris, p. 174204.
5 Ibidem , p. 183.

149

solutie va contribui la netezirea asperitStilor, vizibile de a ltfel p e n tru toata lum ea din im periul m ultinational.
D iscutiile in ju ru l reorganizSrii m onarhiei p u rta te p u
blic in capitala im periului, p rin in term ed iu l ziarului G rossO esterreich au atras aten tia lui A. C. Popovici care inca in
u ltim ii ani ai secolului al X lX -lea se m anifestase ca p a rtizan al acestei form ule convins ca era singura cale spre re cistigarea autonorm ePTr ansflvaniei.
Silit sa pSrSseascS T ransilvania dato rita im plicarii sale
in m iscarea m em orandistS, Popovici s-a dedicat tot m ai m ult
studierii federalism ului ca doctrina politica. A flat in Rom a
nia el s-a strSduit sS-si ralieze o seam a de tineri politicieni
rom ani in curs de afirm are p e n tru a intem eia o grupare fe
deralists. Evenim entele care au a v u t loc la sfirsitul seco
lu lui i-au intS rit convingerea ca dualism ul nu va supravietu i m ulta vrem e si ca rom anii treb u ie sa fie pregStiti pen
tru a face fata acestei eventualitati. Este im portant de p recizat ca in aceasta fazS,rPopovici isi bazeazS planurile sale
pe o eventualS coalitie eft nationalitatile din m onarhie sp rijin ite de sta tu l ro m a n j ,,TSria noastrS rea ls scria el lui
Rom an Ciorogariu e, cel p u tin pina sa putem ajunge la
deznodSm int, in noi insine si in coalitia celor de o seam a cu
noi din im paratie. Noi sa fim uniti, federalistii, si fii sigur
ca atunci au sa ne sprijineasca_i cei de a id , in mod re a l .'5
Sem nificativ este si faptul ca(Popovici propune o form ula
fed eralists ca mod de solutionare a problem ei nationale nu
ca un rezu ltat al atasarii sale la v reu n u l din cercurile poli
tice vienezeT7,,IatS de ce strig de la 1890 si pinS astSzi, fSra
incetare, acfiuni sistem atice acasS si propagandS sistem atica
in strSinState, arStind noi insine m odul solutiunii indicate
de n a tu ra lu cru rilo r".7
C onvingerile sale in tr-o actiune pornitS din m ijlocul nationalitStilor nu au fost confirm ate de evenim entele din mo
narhie. El a inceput din ce in ce m ai m ult sa-si bazeze pla
n u rile sale pe sup o rtu l Vienei, a grupSrii politice din ju ru l
m ostenitorului tro n u lu i Francisc Ferdinand. In aceastS con6 Roman R. Ciorogariu (18521936). Editura Episcopiei Ortodoxe
Romane a Oradiei, 1981, p. 414 (Studii prof. dr. Vasile Popeanga
si prof. dr. Gheorghe Litiu. Documente Andrei Caciora, Vasile
Popeanga, Mircea Timbus).
7 Ibidem .

150

ju n c tu ra A urel C. Popovici elaboreaza stu d iu l sau in titu lat


S tu tele Unite al A ustriei~M ari8 a p a ru t la Leipzig in 1906.
(^C artea are doua p a rti distincte, u n a in care face o trecere
in rev ista a politicii austriece si m aghiare a nationa lita tilor
it^'epm iT ln r a n u l 1848, acordind o pondere fireasca actului
din" i_a 6T a carui lipsa de v iab ilitate se stradu ieste sa o dem onstreze. A naliza facuta de autor asu p ra perioadei dualiste
are caracterul unei replici, a unei polem ici cu puternice in
fluence dinspre m em oriul sau an te rio r si anum e Replica, cit
si a celorlalte m em orii si p etitii rom anesti din a doua jum ata te a secolului al X lX -lea. A ducind argum ente provenite
din arsenalul dreptului, al politologiei si sociologiei contem porane lui, a caror cunoscator de exceptie a fost, Popovici
crii.ira ceptralism ul austriac ca si pe jprom otorii pangerm anism u lu i. Aceleasi consideratii le face si fata de tendintele
cen tra liste ungare. sustinute de rep rezentantii m arii m osierim i ca un m ijloc de m en^inere a domina^iei lor politicoeconom ice asupra n ationalitatilor lipsite de drepturi.
In continuare, Popovici com bate pe aceia d intre politicienii
contem porani lui care sustineau ideea autonom iilor pe baze
istorice opunindu-le princiniul etnic in restitu ire a d re p tu rilor provinciate an terio are anului 1867. De asem enea polem izeaza cu sustinatorii form ulei federalizarii Cisleithaniei
si a m entinerii T ransleithaniei in s ta tu tu l ei fixat p rin in telegerea dualista.
In teresan ta este si aprecierea sa asupra dualism ului pe
care-1 cohsidera o ded u b laro a (vnt.i'alismului' prem ergator
a nului .1867 ceea ce corespunde in linii m ari adevarului istoric. P reocupindu-se in genere de evenim entele ce au u rm a t
in sta u ra rii com prom isului, Popovici dem onstreaza lipsa lui
de viab ilitafe. De altfel tocm ai aceasta considerafie e ra_p<ft
t ru el o conditie a in fap tu irii A ustriei Mari. In acest sens
e T a lirm a : ,,A ceasta va fl Insa cil'pliTTnta num ai atunci cind
conducatorii lui vor fi satisfacut suum quique principiul
sim plu^dar h o tarito r p e n tru noi, de a abandona dualism ul
6
Die V ereinigten Sta-aten von G ross-O sterreich. In traducere
romaneas'cfi a aparut in anul 1939 cu titlul S tat si napiune. Statele
unite al A u striei Mari cu o prefa^a a lui Petre Pandrea. R eleririle
ulterioare le vom face la edi1,ia romaneasca.

au stro -u n g ar si sa infaptuiasca im ediat o c o n s titu te im pe


ria ls feaerala pe baza delim itarii natio n alitatilo r".9
R eluind o idee a sa m ai veche ce data din tim pul elaborarii Replicii, Popovici a incercat sa lege situ atia nationali
tatilo r de viito ru l Triple! A liante p e n tru a aduce astfel .a jgum ente m plus in favoarea federalizarii. B un cunoscator al
situ ap ei am nom ania, el subliniaza p arerea sa ea politica
practicata de guvernele burghezo-m osieresti m aghiare fata
de rom ani nu poate avea decit o singura consecinta si a n u m e detasarea tre p ta ta a tarii de T ripla A lianta prin am plificarea m iscarii p e n tru u n itate nationala. Aceleasi consideratii erau valabile in cazul sirbilor si italienilor din m onarhie.
D upa aceasta d e m o n s tra te foarte convingatoare despre
tarele sistem ului dualist in cea de a doua parte a lu c ra rii.
Popovici supune atentiei plan u T sa u de federalizare a im periului. De altfel ei isi intituleaza prim ul capitol Zidirea noua
a A ustriei Mari dezbatind esenta principiului natio n alitati
lor. R em arcabila este in acest^eapitol definitia si sensul pe
care-1 acorda el au tonom iei:/,,L upta desfasurata la inceput
in cadrul local, p e n tru autonom ie si egalitate, se transform a
in tr-o lupta p e n tru inchegare nationala, p e n tru dobindirea
unitatii nationale a tu tu ro r frin tu rilo r poporului respectiv,
cu poporul de acelasi neam , sau num ai in ru d it cu care se in vecineste. Orice a su p rit isi cauta tovarasi de lu p ta .ll^ P rin
aceste cuvinte el sintetizeaza de fapt tendintele reale ce se
m anifestau in sinul m iscarii nationale rom anesti, procesui
ei evolntiv de la autonom ie spre u n itatea sta ta la . Popovici
a fost constient de consecintele posibile ale acestei ten d in te
p e n tru existenta im periului, prezentindu-le ca pe un p e ricol im inent si ca un argum ent in favoarea aeordarii autonom iilor nationale. S ituatia in tern a a im periului 1-a determ in at sa creada ca o reform are a dualism ului era im inenta, m ai ales ca p retentiile ungare pareau inacceptabile
9 Ibidem , p. 19. Printre afirm atiile lui Popovici referitoare la
dualism: 1Nici constitutia austriaca, nici cea maghiara si cu atit
mai putin impartirea dualists a puterii nu corespund nevoilor si
nazuintelor natiunilor canlocuitoare de rpe teritoriul habsburgi-c.
N ici una dintre constitutiile care slnt in vigoare, in monarhia noastra, nu permite nationalitatilor o dezvoltare libera, in sensul unei
egalitatii in drepturi . . . (p. 11).
10 ibidem , p. 175.

152

d in punctul de vedere al C urtii im periale si, de aceea, in


pofida cunostintelor sale despre aspira^iile nationale ale po
poarelor asuprite, recurge la solutia fed e ra lists care i se
p area acceptabila, raportind-o la situ a tia generata de actul
d in 1867. De fap t in aceeasi perioada diseutia in m ijlocul
politicienilor era in ju ru l chestiunii ,,dualism sau federalism , Popovici raliindu-se celei de-a doua variante. Speran te le sale in posibilitatea introducerii acestei form ule au
fost insa legate de a n tu ra ju l arhiducelui F ranz F erdinand
care la inceputul secolului inclina spre o reorganizare a
im periului, m ai ales a rap o rtu rilo r cu Tr'ansleithania.
M ostenitorul prezu m p tiv a l tro nului H absburgilor a cocheta t cu federalism ul p e n tru a reduce la tacere opozitia un gara. De aceea el a in cu ra ja t pe cei ce propuneau aceasta
solutie, inclusiv pe Popovici. In conjunctura politica de la
in cep u tu l secolului nostru, politologul rom an s-a n u m arat
p rin tre adverSarii cei m ai in versunati ai dualism ului, a caru i inlocuire o dorea din toata fiinta sa. Din acest punct de
vedere federalism ul propovaduit de el a r fi insem nat un
real progres. De altfel treb u ie m entionata ideea sa m ai ve
che, ce data din vrem ea m iscarii m em orandiste, cind a
pro pus o federalizare a par^ii ungare m enita sa introduca
egalitatea in tre nafionalitafi. D ar cum aceasta propunere a
fost respinsa de catre politicienii m aghiari, Popovici extinde
form ula sa la intregul terito riu al im periului. P arerile sale
n u erau, asa dupa cum vom vedea, im p artasite de catre
cu re n tu l popular din m ijlocul rom anilor o rien tat spre u n ita
te a nationala.
In continuare este expus planul sau federalist. El propune im p artirea im periului in 15 state autonom y, luind ca
b aza terito riile ~cu populatUl m ajoritara dm punct de vedere
efnic. Aceste "tari urm au sa fie A ustria germ ana, Poem ia
germ ang, M oravia germ ana, Boem ia, G alitta. rn te a n a si poloneza, T ransilvania, Croatia im preuna cu D alm atia. U ng a ria .
Slovacia etc. A cestui p lan ii atasaza u n p roiect d-co n stitijti^ ce consacra drep tu rile fam iliei de H absburg la tron.
In ex ercitarea atrib u tiilo r ei dinastia avea sa fie asistata
de u n guvern central si de un- p a rlam en t. Statele federalizate beneficiau ficcare d in tre e le 'd e un guvern ?i p a rla
m en t chem ate sa urm areasca em iterea si punerea in aplic a re a legilor. Lim ba oficiala a im periului treb u ia sa fie
153

germ ana d a r in ..sta te le " respective avea sa fie in tre b u in tata


Iiai5i~m a.ioritatii populatiei.
L u c r a r e a lui Popovici n u s-a b u c u ra t de-o prim ire prea
calduroasa in m ijlocul cehilor si m aghiarilor care au condam nat-o de pe pozitia conceptiei lor trib u ta re d rep tu rilo r
istorice ca baza a reorganizarii m onarhiei. Sem nificativa din
acest p u n c t de vedere a fost a titu d in e a politicienilor m a
ghiari c a r e au m entionat cartea lui Popovici, in cadrul dezbaterilo r parlarrtentare de la incepu tul anului 1907. In ge
neral, au criticat aceasta conceptie elem entele conservatoare
din cadrul aristocratiei ungare. A stfel, la 10 aprilie contele
B ethlen Istvan, in tr-u n dlscurs antirom anesc a considerat
propunerile vizind federalizarea U ngariei ca o prem isa in
vederea in fa p tu irii u n itatii nationale rom anesti: Cui ii tre
buie autonom ia, A rdealului, statu l m aghiar federativ? Lor
le-a r tre b u i e drept, tem porar, pina vor sfarim a constitutia
m aghiara, apoi se vor fram inta in continuare pina se vor
m u ta peste Carpati, in statu l rom an. In treg u l program e o
fictiune i are d re p t scop sa acopere rap o rtu rile lor cu
R om ania si sa acopere tendintele lo r revolutionareu .
In schim b presa germ ana s-a a ra ta t entuziasm ata de
ravtea hli Popovici considpririrl-n nn PMeniiTiPnt pnlitip R ind
pg'T lnd D eutsches V olksblatt, ,,Reichspos:t, D eutsche
Z eitung, Schauscher, Gross U sterreich e tc . se in tre c i n
elogii la adresia, autorului, insereaza opiniile favorabile ale
unor personaliitati politice. P rin in term ed iu l lor, d eputati,
politologi, oam eni de cu ltu ra germ ani o com enteaza pozitiv
e x p r i m i n d u - s i adm iratia lor p e n tru autor.
Au aparu t insa de-a lungul anilor si opinii diferite. Con
tele C rennvile in lucrarea sa Grossdsterreich, a p a ru ta in
1909, desi era ostil dualism ului ii opune lui Popovici p rin cipiul ist'oric in federalizarea m onarhiei. Tezele lui Popovici
au constituit o sursa de ispiratie si p e n tru alte planuri,
cum a fost cazul proieetului sim ilar elaborat in 1912 de c a tre
baronul von Eichopf, sef de sectie la M inisterul de In
te rn e 12.
In m ijlocul rom anilor din m onarhie cartea n u a avut
ecoul scontat. M ajoritatea oam enilor politici si-au expus
11 A z 190
rnajus ho 19-ere h ird etett O rszaggyulesi K e p viselthazanok N aploja, VIII K otet, p. 151.
12 J. Droz, op. cit., p. 178.

154

pozitia lor categorica im potriva planului de federalizare.


,,T ribuna" in reoenzia asupra cair^ii lui a e x p rim at d a r ideea
ca program ul politic al rom anilor din T ransilvania nu va fi
niciodata Statele U nite ale A ustriei M ari" si ca adevara ta lor orientare a fost stabilita la B laj in 3/15 m ai 184813.
V. Goldis, I. R usu-S irianu, I. Suciu, O. Goga si m ulti alfii
s-au p ro n u n ta t categoric im potriva tezelor A ustriei M ari .
M ajoritatea periodicelor rom anesti,
D rapelul", G azeta
T ransilvaniei44, L ibertatea, U nirea etc., in afara a n u n tu lu i referito r la aparitia earth, s-au a b tin u t sa o comenteze.
T elegraful rom an" in tr-u n cOm entariu a x a t in princi
pal pe reactia negativa a presei m aghiare fata de cartea lui
Popovici cauta sa evite indentificarea sa cu ideile cuprinse
in paginile ei: Sa n u se team a ungurii ca V iena isi v a
schim ba cum va politica aceasta de -divide et im pera in
u rm a cartii d-lu i 'Popovici. Nu! P e n tru ca tocm ai sa v ro iasca sa si-o schim be nu poate . . . I4.
Inca d in anul 1905, ideea federalizarii m onarhiei rasp in dita p rin ziarul vienez Gross ftesterreich" a fost respinsa
de conducatorii politici rom ani. Rom an Ciorogariu, in fo r
m at de Septim iu A lbini si-a ex p rim at scepticism ul sau fata
de aceasta form ula si odata cu el, m ulti alti fru n tasi poli
tici rom ani: ln d t p e n tru Gross O esterreich am dispus re zervele indicate, eu insum i petrachez alian^ele hazardate
cu factori necunoscuti si dupa deslusirile primiite, voi fi
indoit precaut, ca sa nu ne incurcam cu a v e n tu rie ri13. Si in
rin d u l rom anilor transilvaneni afla^i la B ucuresti era p re
zenta aceeasi nota de nexncredere: Am vorbit scria S. Al
bini apoi de actiunea pornita la V iena de ju rn a lu l ^G rossOesterreich-. Despre aceasta rnb-a spus ca rom anii sa se
fereasca ca de foe de aceasta actiune, desi precum se vede,
oam enii care au m ceput-o s-au adresat si rom anilor, s-au
pus in legatura cu unii rom ani [. . .] ei pledeaza p e n tru
^O stm arkische Republic m it foederativer V erfassung, va sa
zica p e n tru un fel de S tatele U nite ale A ustriei o fan tasm agorie sau nebuna sau copilareasca . . ,16
13
14
1906.
!5
10

Tribuna, X, nr. 41 din 28 februarie/13 martie 1906.


Telegraful roman", LVI, nr. 20, idin 21 februarie/6 martie
Rom an R. Ciorogariu . .
Ibidem , p. 292.

p. 251.

155

A lfat in T ransilvania la scu rta v rem e dupa aparitia cartii


lui Popovici, R obert W. S eton-W atson, cunoscutul publicist si
istoric englez, s-a in tiln it la B laj cu A ugustin B unea si
Iuliu M aniu. P rim u l d in tre ei e ra cunoscut p e n tru ad e re n ta
sa la ideile federaliste, al doilea e ra insa nedecis. Cu acest
p rilej M aniu si-a ex p rim at dezacordul fata de ideile cuprinse in carte, pe care o considera in sa ca foarte bine concep u ta17. Seton-W atson a av u t apoi convorbiri pe aceeasi
tem a la A rad, cu I. R $ irian u si V. Goldis. Am indoi a u
descris, dupa afirm atiile sale, p lan u l lui Popovici ca n e realist
si im posibil de rea liz a t18.
La inceputul anului 1907, d e p u ta tu l rom an in p arlam en tu l ungar V. Goldis a facut o declaratie categorica p rin
care se desolidariza de teoriile federaliste ale lui Popo
vici.19 Mai m ult decit atit, el a recunoscut p a te rn ita te a a rticolului a p aru t in T ribuna , in care in tre g u l plan era a sp ru
criticat.
O ctavian Goga in c o re s p o n d e n t sa se prezinta ca un
a n tifederalist convins. Scriindu-i p rietenului sau IlarieChendi, m arele .poet afirm a: N adejdi m ari in Viena, p e
Urma unor legaturi ale lui Vaida, D ipsi20 si altii. M ulta
pascalie in toate credintele
astea21. Goga intentiona sa
scrie o satira in versu ri pe aceasta tem a cerindu-i lui Chendi
sa ia legatura cu Iser sau M urnu p en tru o caricatura: Cum
voi face o cronica rim ata, in care voi a ra ta cum a r fi d o rit
Popovici ca Laie Chioru, m ergind la D um nezeu, m loc sa-i
cinte din vioara sa-i aduca u n 'v o lu m de G rossosterreich
A exjstat insa o g ru p are restrinsa ca n u m ar si influenta
care a continuat sa-si lege sperantele de o reform are a im
periului pornita din initiativa si sprijinul cercurilor poli17 Hugh and Christopher Seton-Watson, The M aking of a N ewEurope. R. W Seton-W atson and the last days of Austria-H ungary,
London,1981, p. 3638. Referindu-se in continuare la intilnirea cu
A. Vlad, Al. Vaida-Voevod i V. Goldi?de la Budapesta din anul
urmfitor ' (1907), R- W. Seton-Watson releva nem ultumirea romanilor
fatS de Francisc Iosif si politica sa fata de romani (p. 52).
18 Ibidem .
19 T.
V. Pacatian, op. cit., p. 434.
20 Unui din pseudonimele lui Aurel C. Popovici.
21 Octavian Goga in corespondenfa, II, Editura Minerva, Bucu
resti, 1983, ,p. 77. Editje ingrijitS de Mihai Bordeianu $1 $tefan
Lemn;.
22 Ibidem , p. 85.

156

tice vieneze. E xponentul ei p rincipal a fost A lex an d ra V aidaVoevod23.


In conjuncture politica la care ne-am referit, p e n tru
rom ani, problem a p rin cip als ce se punea la inceputul seco
lu lu i era aceea de a im piedica p rin toate m ijloacele efortu rile claselor dom inante din U ngaria de a transform a statu l
m u ltin atio n al in tr-u n s ta t national m aghiar. Legile aduse spre
de-fefo*>loC (V\ parlam ent au convins pe unii d in tre conduca
torii rom anilor despre aceasta prim ejdioasS tendinta si, in
consecinta au cSutat din nou sp rijin u l vienez, dar de data
aceasta din p artea arhiducelui m ostenitor al tro nului F ranz
F erd in an d si nu a bS trinului m onarh p rea p utin inclinat,
la apusul vietii, spre o schim bare radicals a stru c tu rilo r
sta tu lu i dualist. Federalistii rom ani au lu a t p artea A ustriei
in
conflictul
izbucnit la
in cep u tu l secolului,
desi
m ajo ritatea
conationalilor lor pe m Ssura extinderii
legS turilor
cu
Rom ania
abandoneaza
aceste
sperante. Franz F erdinand era convins ca in m om entul preluSrii tro n u lu i va p u tea folosi in favoarea sa conflictul d in tre
n a tio n a lita ti si guvernele burghezo-m osieresti m aghiare.
N em ultum it de cresterea influentei ungare in m onarhie el
a lasat sa se in trev ad a posibilitatea ren u n ta rii la form ula
din 1867 si inlocuirea ei cu una federalists. ApSrStor consecv e n t al ordinii diriastico-aristocratice, F ranz F erdinand s-a
tem u t de o eventualS rS stu rn are a H absburgilor si a consid e ra t cS pericolul principal venea din p artea Ungariei. Tem erile sale 1-au fScut sS acorde o aten tie sporitS nationalita
tilo r pe care, in v irtu te a principiului divide et im pera, dorea sS le contrapunS guvernelor ungare. R elatiile sale cu
im pSratul 1-au tin u t insS departe de deciziile referito are la
pojitica internS pe care n -a, avut posibilitatea sS o influenteze si de aceea la resedinta sa, palatul B elvedere din
Viena, a creat dupS 1903 un cerc de politicieni, m ilitari, re
prezen tan ti ai eleru lu i catolic precum si citeva personalitSti
din m ijlocul nationalitStilor, partizani ai viitorului im pSrat
de care isi legau sperantele.
23
Pentru relatiile lui Vaida cu cercul de la Belvedere detalii
la Keith Hitchins, The N ationality P roblem in Austria-H ungary.
The Raport of A lexan der Vaida V oevod to A rchduke Franz Fer
dinands Chancellery, Leiden, E. J. Brill, 197^4.

Cu sp rijin u l tu to relu i sau, episcopul Lanyi si a m aiorului Brosch, o serie de rep rezen tan ti ai rom anilor, slovacilor,
croatilor si germ anilor a u in tra t in a n tu ra ju l arhiducelui
F ranz Ferdinand. A derenta fru n tasilo r politici nem aghiari la
ideile sale lua o form a de m anifestare a opozitiei lor fata de
hegem onia m aghiara In Transleiithania.24
D intre rom anii din m onarhie, cel care a a v u t legaturile
cele m ai strin se cu caneelaria arhiducelui a fost A lexandru
Vaida-Voevod. La inceputul anului 1905 pe baza relatiilo r
sale m ai vechi ce d atau din perioada studentiei, el a in tra t
in contact cu seful casei m ilitare a arhiducelui, m aiorul
Brosch von A arenau. In acelasi an, in lu n a feb ru a rie la
V iena a av u t loc o in tiln ire la care au lu at p a rte Teodor
M ihali, A. C. Popovici, Edm und Steinacker, conducatorul
germ anilor din U ngaria si bineinteles Vaida. Scopul in tru n irii a fost leg at de m odalitatile de a in ain ta m anuscrisul
lu crarii Statele U nite ale A u strie i M ari m ostenitorului tro n u
lui. P rin in term ediul lui Steinacker o copie i-a fost inm inata
baronului M ax Beck, viitorul prim -m in istru al A ustriei,
apropiat de cercul de la B elvedere. La inceputul anului 1907
cu ocazia unui discurs ro stit in parlam ent, V aida s-a im pus
aten tiei arhiducelui si a fost in v ita t la V iena p e n tru a avea
o intrevedere cu F ranz F erdinand. Ca u rm are a acestei audiente relatiile sale cu cancelaria m ostenitorului au deven it perm anente, ba m ai m ult, el a interm ediat prim irea in
acelasi cerc a slovacului M ilan Hodza, a lui M iron Cristea,
D em etriu Radu, A. C. Popovici etc.
/E bdstenta g ruparii federaliste in m ijlocul politicienilor
rom ani a fost u rm a rita cu in g rijo rare de cercurile g uvernam entale m aghiare) In tr-o convorbire av u ta cu I. M aniu, la
inceputul anului 1909, Iu liu A ndrassy a afirm at ca leg atu
rile dep u tatilo r rom ani cu cercul de la B elvedere constituia
o piedica in calea unei intelegeri in tre guvern si rom ani. Mai
m ult, m in istru l de in tern e i-a atras aten tia ca g u vernul va
lua m asuri im potriva partizanilor arhiducelui F ranz F erd i
nand.25
In general V aida trim ite a rap o arte referito are la situatia
politica din U ngaria si a incercat astfel sa determ ine interven2-* Leo V aliani, The End of A ustria-H ungary, Seeker and War
burg, London, 1973, p. 14.
25 Ibidem , p. 314 (in note,).

158

mmi

ij li11'-11111k 1

i;

14

tia arhiducelui in favoarea nationalitatilor. El a cerut in perm anenta sp rijjin u l acestuia m ai ales in m om entele in care
p arlam entul a p reg atit proiectele de lege scolara a lui A lbert
A pponyi si a eelui alcatu it de I. A ndrassy p e n tru m odificarea legii electorale. A c a u ta t insa in acelasi tim p sa prezinte
in cu'lori nereale sau sa gaseasca scuze p e n tru sentim entele
antihabsburgice ce se m anifestau din ce in ce m ai m ult in
rin d u l rom anilor din Transilvania.
Cu ocazia m arilor dem onstratii in favoarea votuiui u n i
versal, in toam na an u lu i 1908, presa rom aneasca, in special
T ribuna si L upta au dat glas sentim entelor an tih ab s
burgice existente in m ijlocul rom anilor. S int oam eni
scria Tribuna- care ne cer dinasticism caci p rin dinastie
n ad ajduiau un rev irim en t si p e n tru noi. E vechea politica de
cataclism e care to t nu s-a stins in tre ' noi. Un popor care-si
asteap ta toata m in tu irea de la un singur om sau de la o
singura fam ilie nu m erita sa traiasca. N um ai prin puterea,
p rin m unca si p rin organizarea noastra putem nadajdui o
schim bare reala. A ceasta-i singura politica sanatoasa, saluta ra si dem na p e n tru orice popor". Pe aceeasi linie se situeaza si L upta, ziar controlat un tim p de A lexandru
Vaida-V oevod si partizanii sai. Ne obisnuisem a cunoaste
un punct fix in via^a de stat: coroana. Nu cautam daca e
asa p en tru noi sau ar fi miai bine sa fie dupa cum, ne-am obisn u it a-1 vedea. D ar ni s-au co n tu rb at obisnuintele. A t i t . . .
Si acum sa ne ier^i M ajestatea Ta, ca sa privim si m ai
aproape tirguielile pe care le p u n e t coalitiei si pe care
M ajestatea Ta le sanc^ionezi."20.
Polem ica angajata cu C onstantin Stere pe m arginea studiului a p a ru t in V iata Rom aneasca in care acesta isi perm itea sa-i indem ne pe ardeleni sa ram ina pe lin ia politica
trad itio n ala a constituit o riposta viguroasa im potriva H absb u rg ilo r si sup o rterilo r lor.
V aida s-a g rab it sa-1 inform eze pe arhiduce despre po
zitia T ribunei in tr-o lum ina aparte. In treag a a titu d in e a
ziarului, afirm a el, era rezu ltatu l sperantelor inselate de
catre Francisc Iosif si a colaborarii lui cu guv ern u l budapestan. R eferindu-se la articolele a p a ru te in ziarul aradean,
V aida scria: A ceasta observa^ie tip a rita cu litere cursive
26
Tribuna, XIII, nr. 68, din 27 m artie/9
L,upta, III, nr. 7, din 13/26 ianuarie 1909.

aprilie

1909 si

.
*

sta in flagranta contradictie cu to ata tra d itia si atitu d in ea


de pina acum a foii care a in te rv en it to tdeauna in tran sig en ts
p en tru politica dinasticS trad itio n ala a rom anilor". Mai m ult
decit atit, Vaida, dupa p ropria-i m S rturisire a incercat sa-i
opreasca pe redactori sa publice articolul respectiv insa a
fost in fru n ta t de acestia care i-au replicat: Pina acum am
consolat poporul n o stru cu. dragostea im p a ratu lu i si a
Vienei. Acum im p aratu l e bStrin. T rebuie ca de acum sa
amSgim poporul cu urm asul tro n u lu i?27
C ontinuind pe aceeasi linie V aida isi exprknS hem u ltu m irea sa fata de aceasta atitudine. ,,Ceea ce m a consterneaza si m a doare cel m ai m u lt in scurtul eom entariu al
T ribunei e circum stanta ca abia de curind am inform at
persoanele conducStoare ale foii in sensul ca H n u tre ste
cele m ai nobile in ten tii."28 A ceste opinii dem onstreaza po
zitia antihabsburgica a in flu en tu lu i ziar rom anesc ce exprim a in linii m ari atitu d in ea conducerii P a rtid u lu i N a
tional.
In aceeasi perioada V aida si tovarasiL_sai de idei in cearca sa influenteze politica P.N .R .-ului.V lm preuna cu eeilaxti rom ani ei au incercat, m ai ales dupa 1908, sa puna de
acord politica P.N .R .-ului cu intentiile politice ale m ostenito
rului tronului Fnanz FerdinancQ M ai m ult, a su gerat atragerea v irfu rilo r clerului rom anesc la aoeasta grupaire facilitind
in m artie . 190 8 audienta lui, M iron C ristea si A ugustin B unea
la Belvedere, unde au fost prim iti de catre arhiduce. De
asem enea, V aida si-a intensificat activitatea publicistica la
ziarul ,,O sterreichische Rundschau*1.
In tr-o cuvintare tin u ta cu ocazia unei m anifestatii in fa
voarea votuiui universal, la Brasov, el a propus in tra re a
p a rtid u lu i in pasivitate. . S criindu-i la inceputul lunii noiem
brie 1908 despre aceasta chestiune, el il informeaza_ pe a r
hiduce despre eforturile sale de a-1 face popular p rin tre
rom ani. ,,Intrucit m -am gindit din tim p la aceasta eventualitate, am p ro fitat de ocazia favorabila ivita si m i-am creat
in euvintarea m ea tin u ta la Brasov platform a neap arat
necesara p e n tru viitoarea m ea politica dinastica. Le roi e
m ort! Vive le ro i!29 Aceasta, afirm a el, treb u ia sa devina
27 K. Hitchins, op. cit., p. 25.
28 Ibidem , p. 26.
20 Ibidem , p. 28.

ltiU

deviza . p rin tre conducatorii nostri cit si


pentru popAr.
Binein^eles ca aceasta trebuie sa se faca tre p ta t si cu grija
sa nu degenereze in neincredere fata de H si noi cei care-1
slavim .30
Vaida si adeptii sai nu s-au bucu rat de succes in m ij
locul rom anilor preocupati tot mai m ult de orientarea poli
tica ce exclusese A ustria din calculele lor si o inlocuisera
definitiv si firesc cu Rom ania. R aspunsul trib u n istilo r a fost
sem nificativ si -definitoriu in aceasta p rivinta nu mai putem
crede nim anui nici ehiar succesorului tron u lu i; plecati, voi
naivi, num ai un nebun sau o puslam a vrea sa ne consoleze
cu prom isiuni vieneze.3I Ea dem onstra fara dubii schim barea
de optica a m ajoritatii conducatorilor politici rom ani din
Transilvania.
Cu toate acestea sperantele puse in arhiduce au contin u a t sa dom ine conceptiile politice ale federalistilor rom ani
si de alta nationalitate. Inasprirea politicii de m aghiarizare
dupa 1910, esecul in re g istrat in cam pania electorala, sfaturile p rim ite din Rom ania, mai ales de la regele Carol I,32
sin t factori care au contribuit la m entinerea legaturiior cu
cercul de la palatul Belvedere.
In tr-u n m em orandum trim is lui Franz F erdinand la
25 decem brie 1911, M ilan Hod/.a si lu liu M aniu, prevazind
venirea la tron a arhiducelui, cautau sa-i sugereze un pro
gram politic de relorm are a im periului in etape. Din punct
de vedere economic si m ilitar ei propuneau o unificare,
iar politic federalizarea ca s o lu te unica in asigurarea sprijin u lu i nationalitatilor. In optica celor doi politicieni, in
calea acestui program existau doua piedici si anum e sistem ul d u alist si aristocratia m aghiara. In vederea in laturarii
lor singura solutie ce aparea posibila era o lovitura de s ta t
bazata pe sp rijinul nationalitatilor s?i num irea untii guvern
prohabsburgic, a unui parlam ent form at din reprezentanfi
J0 Ibidem .
31 Tribuna, XIII, nr. 31, din 11/24 februarie 1909.
32 In anul 1909 arhiducele F. Ferdinand impreuna cu sotia au
fost primiti la Sinaia de cStre regele Romaniei. Au existat lega^
turi am icale intre c e i. doi oameni politici
impotriva uzantelor,
Carol I a acordat aceleai onoruri i Sofiei Chotek, sotia arhiducelui
care nu se bucura de acelasi tratament la Curtea im perials-vienezS.
| J M i$ ra re a D at'o n a la ro m a n e a sca din T ia u s ilv a n i'

161

ai nationalitatilor a carui m enire era de a introduce votul


universal, egal si secret.33
A ceasta g ru p are restrin sa ca n u m ar si destul de oscilanta
a tit din punctul de vedere al com pozitiei cit si a convingex'ilor n-a reu sit sa im prim e m iscarilor nationale cursul dor it de ea. De altfel legaturile lor cu Franz Ferdinand erau
tin u te secrete, iar sentim entele lo r fata de arhiduce s-au
exprim at in scrisori c o n fid e n tia l si nu in public. Pe de o
parte ei se tem eau sa nu se com prom ita in fata poporului
detasat de credinta in Viena, pe de alta p arte sperau ca
venirea la tro n a lui F ranz F erdinand va am eliora situatia
lor politica.
Sperantele acestei g ru p ari au fost insa infirm ate de puternicele m iscari populare din anii 1908 1914 p e n tru vot u n i
versal, in tim pul carora s-a dat glas sentim entelor antihab*burgice statornicite in m ijlocul m aselor populare.

T IN E R II ,.O T E L IT r SI NECESITATEA R A D IC A LIZlR II


CONDUCERII MISCARII NATIONALE

Dupa schim barea tacticii in ronfei int,! xiin 1905 si p a rticiparea la cam paniile electorale se inregistrpaza in pofida
sperantelor puse in noile posibilitati de apropiere fata de
la rani me, o l im itare .a... conduceriL_Partidului N ational la activ itatea p arlam en tara a d ep u tatilo iw ^ ceasta o n e n ta rF l u r s-a
b u riirat de o prea I n a r e popularitate~lrT rin d u l tineretului
inti::I ^ ^ i3 a T900~in
-----------------------------TJFIginari din lum ea sa tu lui cuprins de transform arile
provocate de generalizarea relatiilor de productie capitalists-,
tin erii ,,oteliti, partizan i ai ideilor in ain ta te ale vrem ii, au
cautat: in mod constient sa se identifiee cu aspiratiile faranitn ii p en tru a carei pro sp eritate au m ilita t cu. consecventa.
E i'a u sp rijin it cu m ulta d aruire noul activism sperind ca,
pe aceasta cale, contactele conducatorilor P.N .R .-ului cu
lum ea satului se vor perm anentiza si nu se vor rezum a
exclusiv la in tru n iri de n a tu ra electorala. De aceea ei s-au
aflat in fru n tea m iscarii ce prom ova schim barea si reorgani33 Leo Valiani, op. cit., p. 15.

162

zarea P.N .R .-ului pe baze largi populare. O telitiiu au avut


r?T~feprp7pntanti pe O ctavian Goga, Ilarie Chendi. O ctavian
T aslauanu, Silviu D ragom ir. "(Jnisifor G hibu, loan Lupas,
Ion AearbiceUnu. Sex'trT l uscariu etc., personalitafi in curs
de afirm are pe p lan cu ltu ral-stiin tifio care, de la bun in deput, au m ers a la tu ri de gruparile neoactiviste acordindu-le
sup o rtu l lor im pulsionat de generozitatea ce a caracterizat
dintotdelauna tin a ra generatie.
A ctiunile cu caracter cu ltu ral-educativ la care au luat
p a rte m em bri ai acestei grupari au co n tinuat si dupa con
ferin ta din 1905. A propierea de lum ea satului a ram as ca
obiectiv prioritar. Vasile Parvan, colaborator al ,,Luceafaru lu i care-i grupa la inceputul secolului pe acesti tineri intelectuali, a su stin u t aceasta o rie n ta re . cu consecventa.
T aranim ea in viziunea sa insem na p astrarea traditiei neam ului, ea e singura clasa care din tim p u ri stravechi a ra
m as atit. ca alcatuire etnica clit si spirituala aproape nesehim bata. Din ea se reim prospateaza m ereu cu noi puteri
clasa oraseneasca si elasa inteleotualilor.."34 Aceste idei aveau
sa fie im partasite de catre m ajo ritatea tin erilo r oteliti care
s -au stra d u it sa gaseasca m ijloacele cele m ai adecvat.ede
a n tren aro a iin u f n u M r t'H inai"m are de tara n i la m iscarea
national a \ Ei au considerat educarea luniii satu lu i, facilitar
rea accesului la cultura prin invatam in t ca singura cale
posiDiIa de dezvoltare a constiintei nationale a taranim ii in
cr)ncITtlile regim 'uiui [nirghezo-mosieresc m aghiar.
D upa 1905, in conditiile intensificarii politicii de m a
ghiarizare practicata de guvernele ungare, politica exprim ata
clar p rin legea scolara din 1907, tin erii oteliti incep sa-si
e x puna opiniile lor fata de taotica propusa de conducerea
P.N .R .-ului p e n tru com baterea acestei legi.
U n pas im portant in aceasta directie 1-a reprezentat Oc-_
tav ian T aslauanu in articolul Doua culturi. Cultura dom nilor
'S tc u ltu m tarciniror apa ru t si sub im presia singeroasei rep ri~rnarT a rifseoalei din anul 1907. Cele doua evenim ente i-au
p rile ju it ocazia de a face o anali'ra .prnfnnrla .a vietii sociale
a .snr-ift.fatii r(inianpstj_ contem porane lui, porhihd
d e la prem isa im portantei ce treb u ie acordata de conducerea
m iscarii nationale, scolilor rom anesti a caror existenfa devenea din ce in ce m ai precara. !n abordarea acestei proble34 Luceafarul V, nr. 4, din 15 februarie 1906, p. 86.