You are on page 1of 7

EMINESCU

PE MELEAGURI BANATENE
Poetul nepereche, geniu, olimpianu si alte epitete, la 165 ani de la
nastere, se naste in Ipotesteti intaiul nume. A fost Eminovici.
Iosif Vulcan primind o publicatie cand avea 16 ani ii schimba
numele in Eminescu.
Intr-o lucrare a prof.univ. Iliescu intitulata Contributie la
bibliografia lui Eminescu, opera tiparita in Banat; 49 de articole vobesc
despre poezia marelui poet in cele 3 limbi romana, germana, maghiara
cu elogi privind continutul calitatea versului profunzimea si mesajul
adresat prin poezie sufletului, neamului, cu inalta dragoste de tara,
deplangand starea in care se afla generatia conditiei create de cei care
stapaneau provincia.
Despre viata si opera marelului poet a scris Hodos, Gramada,
Bucurescu, Lungulescu si Verona si alti.
Articolele aparute in reviste privitor la opera scriitorului sunt 281,
Pentru a cunoaste intreaga opera a celui nepereche publcatile
vremii comsemneaza urmatoarele:
- Este tradusa in 31 de limbi, comentata in peste 50 de studii
monografice scrise in 16 limbi ajugand sa fie cunoscuta mai ales
in ultima vreme.
Neindreptatit in timpul vietii si neintales de oficialitatea
necontemporana pe Eminescu astazi il cinstesc seniori Timisorii si
intreaga natiune, elogind opera cu care sa intalnit in timpul vietii ca
scolari, studenti si nu numai.

Poezia lui Eminescu cheama si modeleaza suflete le insufla


dragostea fata de neam si de tara prin scrierea patrunsa de profunzime si
amble aprecieri avand ca izvor vasta cultura si dragostea fara celui de
pereche.
Dotat cu un exceptional simt al limbii el concretizeaza in expresi
de o rara plasticitate cele mai abstracte ideei si nuatate stari de spirit. A
turnat in forma noua limba veche si inteleapta conferind cuvantului forta
si sugestie muzicalitatea interioara a versului, disponibilitatile ei
nesecate da creatie eminesciene un farmec neasemuit, acesibilitatea si
limpezimea ei la inscris pe poet in literatura universala.
Nu m-am putut abtine fara sa nu prezint sucind consideratia asupra
operei asa cum le-am gasit in literatura inchinata marelui poet.
Prima intalnire cu Banatul a fost Timisoara in 1867 apoi cu
Lugojul, Aradul si Oravita cand din Blajul in care a vietuit temporar a
venit sa isi vada fratele Nicolae Eminovici care lucra si vietuia in acest
oras, lucrand la o casa de avocatura perioada fiind neprecizata. Studiile
fratelui le-a facut la Sibiu.
In anul 1868 revine la Timisoara cu trupa lui Mihai Pascali in
calitate de sufelor, factor important in asigurarea calitatii spectacolului.
Din Brasov si Sibiu trupa se opreste la Lugoj apoi la Timisoara si Arad
urmand Oravita. A ramas o dorinta neimplinita, a lui Pascaly plecarea
spre Oradea, Cluj si Gherla.
La Lugoj se prezinta 10 spectacole cu: Ea este nebuna, Nevasta
trebuie sa isi urmeze barbatul, Gargauni sau necredinta barbatului, Frica
de trai si Streian patitul comedii nationale se mai prezinta timisorenilor
Strengarul din Paris, Orbul si nebuna, Doi profesori prcopsiti si doi
nepricopsiti si ispraviti, Un amic suparator si Coconul Brezoi doua
comedii romanesti cand unic suflor era Eminescu.

Au asistat la spectacole din Lugoj Aloisiu Vlad, D. Moldoveanu,


Stefan Pop si Liviu Andrei, spectacole de care revista Albina din
Budapesta face elugioase aprecieri subliiniduse succesul si inalta
prestatie actoriceasca in special pentru Pascaly si sotia.
Eminescu sa convins ca poporul a pastrat nealterat sentimentele
patriotice si traditiile cum in constinta neamului ardea flacara
redesteptarii. Cunoaste inscrierile pe care Marinescu cu studii la
budapesta si doctorat precum si o seama de intelectuali au participat la
reprezentatii.
La Timisoara au fost prezentate trei reprezentati 20, 30, 31 iulie
primit cu caldura si sustinut de intelectuali de actualitate informatii si
amanunte scrise in revista Albina precum si calitatea spectacolelor.
Albina din Budapesta elogiaza spectacolele in limba Romana, calitatea
artistilor, fapt reprodus si in ziarul Romanul din Bucuresti.
Elogi la limba Romana sunt facute si in limba Germana si
Maghiara. Cuvintele de lauda ale criticelor subliniaza dimensiunea
evenimentului calitatea actorilor si graiul romanesc precum si succesul
trupei Pascaly, Eminescu probabil locuieste la fratele sau.

ARAD
La Arad revista Albina preciza ca se vor da 6 reprezentatii in datele
de 1,4,6,8,11 si 13 august un turneu reusit prin spectacolul lui Matei
Milo Doi profesori pricopsiti si doi nepricopsiti si Balul de la palat.
Participa inteleactualitatea romaneasca si nu numai entuziasmata
de prestatia actorilor presa maghiara si germna se asociaza celei
romanesti si face aprecieri si laude trupei Pascaly si actorilor.
Sa prezentat si piesa Mihai Viteazau dupa batalia de la Calugareni

scrisa de Boletineanu. Ziarul familia relviaza faptul ca teatrul national


este mijlocul cel mai bun spre a dispersa un popor lumina, sublinind
ideea de nationalitate.
Dupa aproape o luna de sedere in Arad, Eminescu pleaca imbogatit
cu impresii cunoscand in deaproape teatru din Arad, Preparandia, viata
intelectuala, oameni de cultura, Alexandru Gavra director la amintita
institutie Sandu Atanase, doctor in medicina profesor de limba romana,
vazand si interesul pentru teatru la locuitorii cetati.

LA ORAVITA
Popas pentru doua-trei reprezentati in teatru existent a fost o zi de
sarbatoare zice autorul din redactia Albina in care artisti au vazut
jocurile si portul romanesc al imprejurimilor. La strengarul de la Paris
teatrul a fost arhiplin si nu a mai vazut teatru atata gloata zicea ziarul:
Flori si cununi zburau spre scena traind bucuria intalniri cu trupa lui
Pascaly. Se recita de doamna Pascaly Copila romana in costum
national prejluind noi ropote de aplauze.

CE A INSEMNAT TURNEUL
PENTRU EMINESCU
Bogdan Buica face bilantul cronologic al poezilor marelui poet la
inceput 1869, academicianul Perpessicius in basmul lui Arhir scrisa cand
Eminescu era sufleor, face un bilant al scrierilor poetului in perioada
cand Eminescu era in teatru.
Proza intregeste izvoarele de inspirati largind sfera tematica si
izvoarele de inspiratie imbogatind opera prin creati epice in proza. In
1868 compune Geniul pustiu si La o artista inspirata de calitatile
doamnei Pascaly.
In numeroasele articole se vorbeste de participarea publicului
elevi, studenti, oameni de cultura precum si plugari limbajul ardelenesc

cu specificu sau ardelenesc reliefat si in Geniul pustiu .


Poetul cunoaste viata din Ardeal si Banat, limba locurilor care o
avut o influenta asupra gandiri lui Eminescu reliefand ideea de
independenta, egalitate, autonomie pentru toate natiunile.
Intr-un manuscris la fila 68 se adanceste problema legaturi dintre
cultura si libertatea nationala intr-un studiu cultura si stiinta se face
aprecierea ca la romani cultura si stiinta nu merg in accelasi pas.
Este participant si vede cum se zamisleste costinta solidaritatea
nationala.
Cand lozinca Divide Et Impera era norma de stat Eminescu pleda
pentru unire zicand ca toti sa mergem uniti pentru unitate nationala
cursivitatea expuneri si exrpimarea verbala sau scrisa este un exemplu
esential ba chiar un criteriu al culturii Eminescu, scrieri politice si
literale in 1905 vol. 1.
El a colindat Transilvania si Banatul prin turnele teatrului si chiar
inainte de vara anului 1868 nici viata scoliilor si instatele judecatoresti
din Banat, starea lor nu este omisa turneul din 1868 a oferit poetului un
material bogat pentru articolele sale teatrale facanduse mentiune ca
lipseste acestora repertoriul.

FOLCLORUL
Semne de pretuire pentru Ardeal si Banat privind creatia populara
cunoscuta in provincile romanesti; Cunoaste taranu si Placerea
ziceri , ca ii talpa tarii, apa trece pietrele raman. Nu pierde ocazile sa
participe la petrecerile populare in Ardeal si Banat gasind o sursa de
inspiratie a cantecelor lui indicand localitatile si oameni pe care ia
intalnit cu nume acolo unde au fost culese productile populare.
Numeroase cuvinte ardelenesti auzite in 1868 citit in carile
banatenilor au fost valorificate de Luceafarul poeziei romanesti.

Prieteni lui Eminescu au fost Slavici inca de la Viena ambii fiind


studenti erau deosebiti ca oameni si structura dar prieteni au ramas in
viata.
Eminescu a cunoscut pitorescul limbii si felul de viata a oamenilor
din Banat, cunoaste multe sate Banatene pe care le numeste inclusiv pe
uni oameni cu care a comunicat. Nicolae Oncu ramane prieten cu o
prietenie stransa de pe vremea studentiei cunoscundui pe cei doi il
pasioneaza folclorul Banatean cules in localitatile si zona lui.
Eminescu face traduceri din Kant Schopenhaur, Ghiote si alti din
limba Germna precum si din Franceza.
In Banat se face comemorarea centenarului lui Eminescu. Presa
scrie logios despre opera si scrieriile lui cu precadere la cele cu specific
din diverse zone in care poetul a peregrinat. Biblioteca si scoala se
alatura sarbatoririi poetului nepereche.
Universitatea din Timisoara drept recunostinta si admiratie fata de
Luceafarul poeziei romanesti a organizat pentru public si studenti un
ciclu de conferinte. Gazeta literala saluta initiativa profesorului Eugen
Tudoran care vorbeste de metafora la Eminescu.
Profesroul Liviu Rusu din Cluj vorbeste depsre optimismul lui
Eminescu la o sesiune stintifica a cadrelor didactice.
Profesorul Tohaneanu vorbeste despre armonia eminesciana.
Mai sunt si alte cadre didactice universitare ca profesrorul
Ivanescu, Iancu, Ciobanu, Birou, toti au adus un omagiu poetului si a
operei sale.
La 39 de ani poetul paraseste lumea mult cantata dupa o suferinta
de 6 ani in iunie 1889 ramand neamului romanesc un tezaur care va fi
neperitor.

Dupa doua luni moare si mult iubita Veronica Micle ingerul vieti si
a poeziei lui, magiciana care in multe poezi a fost subiect si la inspirat.
Inchei cu un fragment din poezia Ce iti doresc eu tie dulce
Romanie
Ce iti doresc eu tie dulce Romanie
Tara mea de glorie, tara mea de dor
Bratele nervoase arme cu tarie
La trecut mare-ti viitor.
Caci ramane stanca desi moare valul
Dulce Romanie asta ti-o doresc

Jr.Gheorghe Andrei
13.01.2015