You are on page 1of 38

MATEMATICA

ARITMETICA SI ALGEBRA
Multimi
Relatii:Un element apartine unei multimi daca el face parte din acea multime.
1 A;2 A;3 A;4 A
Ex :Daca A={1,2,3}atunci .
Def : Doua multimi sunt egale daca au
aceleasi elemente.
Ex a) Daca A={1,2,3} si B={3,2,1} atunci A=B.

b)Daca A={1,2,4} si B={3,2,1} atunci AB.


c) Daca A={1,2,3} si B={1,2,3,4} atunci A B.
(AB)daca elementele lui A se gasesc printre
Def : Multimea A este inclusa in multimea B
elementele lui B.
Ex : Daca A={a,b,c} si B={1,a,b,2,c} atunci AB.
Operatii cu multimi

1)Reuniunea ()
AB={luam toate elementele din multimile A si B , o singura data}

2) Intersectia ()
AB={luam doar elementele comune din cele doua multimi}
3)Diferenta(-)
A-B={luam toate elementele din A care nu se gasesc in B}
4)Produsul cartezian(x)
AxB= {luam perechi de forma (a ;b) unde aA si bB}
Ex : Fie A={1,2,3} si B={a,b,3}.

AB={1,2,3,a,b}

AB={3}
A-B={1,2}
B-A={a,b}
AxB={(1;a),(1;b),(1;3),(2;a),(2;b),(2;3),(3;a),(3;b),(3;3)}
Obs:Numarul elementelor produsului cartezian AxB este egal cu produsul dintre numarul elementelor
multimii A si numarul elementelor multimii B.In cazul exemplului anterior 3x3= 9 elemente are
produsul cartezian.
Multimi importante de numere
Multimea numerelor naturale :N={0,1,2,3,.....................................................................}
Multimea numerelor intregi : Z={......................,-3,-2,-1,0,1,2,3,..................................}

Multimea numerelor rationale : Q={:aZ,bZ; b0}


a
Multimea numerelor irationale I={formata din
b fractii zecimale , infinite si neperiodice}

Multimea numerelor reale : R=QI

Au loc incluziunile : NZQR.


123
Ex:Fie multimea M={-1;0;;-1;;2;;1,(3);4,1(3) }
2

Determinati :MN ;MZ ;MQ ;MI si M R.

-1
0
-1

-1
0
1
12
2

2
3

-1
0
1
-1 12
22
2
3

1,(3)
4,1(3)

1,(3)
4,1(3)

Obs : Q doarece are forma ,aZ,bZ; b0


1a

-1 Q deoarece -1=-=1 21b32 1


(3
1,(3)=
3 1 9 32 12
4
1

(
6

4,1(3)=
13 1 9 12 9 2 9 4 153 2 62
4
423

si 2 sunt numere irationale 4


90
90
15
15
15
, pentru aceste numere putem
doar aproxima valoarea lor folosind algoritmul de calcul al unui radical.
3,14
este un numar irational ()

Concluzie : MN ={0} ; MZ ={-1 ;0} ; MQ ={1 1 ;0 ; ;-1;1,(3) ; 4,1(3)} ;

MI ={;2;}; M R={-1;0;;-1;;2;;1,(3);4,1(3) }=M 1223


2
Scrierea numerelor naturale in baza 10
Orice numar natural se scrie in sistemul zecimal(cu baza 10) folosind cifrele
0,1,2,3,4,5,6,7,8,9.Numarul total de cifre este 10 de aici si denumirea de sistem zecimal sau numar in
baza 10.
Ex : 123 ; 2435435 ;.......
123=
1 10 2 2 101 3 10 0
2435435=
2 10 6 4 10 5 3 10 4 5 10 3 4 10 2 3 101 5 10 0
Obs. Toate numerele
naturale se pot scrie folosind exemplul prezentat anterior.
Impartirea cu rest a numerelor naturale
Teorema impartirii cu rest a numerelor naturale
qrrb unde 0
Fie a,b N atunci exista q,rN astfel incat a=b

Obs: a:b= q rest r a=b unde 0


Ex:
8:3=2 rest 2 8= unde 0

qr rb
322
23

Divizibilitate in N
Def. Numarul natural a este divizibil cu numarul bab c natural b (notatia ) daca exista numarul natural c
astfel incat a=
4 incat 8=
Ex: 82 deoarece exista numarul natural 4 astfel 2
8 nu e divizibil cu 3 deoarece nu exista un 3 c numar natural c astfel incat 8=
Obs.1 :Daca atunci a se numeste multiplul lui b ab si b se numeste divizorul lui a.
In exemplul precedent 8 este multiplul lui 2
si 2 este divizorul lui 8.
Obs.2 : Daca atunci mai putem scrie b|a si citim b a
b divide a(822|8)

Proprietati ale relatiei de divizibilitate


a) a1 , oricare ar fi a;
d) Daca si atunci ;
e) Daca si atunci ;

N
abc)b
(a c
b
(ak
akb)Nb
ab
bc
a
c

b) Daca si atunci ;
c) , oricare ar fi a;

Criterii de divizibilitate
Crt. cu 10 Un nr natural este divizibil cu 10 daca ultima sa cifra este 0.

Ex :2324010 ; 23235 nu este divizibil cu 10.


Crt. cu 5-Un nr natural este divizibil cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5.
Ex :542355 ; 235231 nu este divizibil cu 5.

Crt. cu 3- Un nr natural este divizibil cu 3 daca


suma cifrelor sale este divizibila cu 3.
Ex :24813 deoarece (2+4+8+1)3

2480 nu e divizibil cu 3 deoarece suma


(2+4+8+0) nu este divizibila cu 3.
Numere prime si compuse
Def.Un numar natural este prim daca are exact 2 divizori.(pe 1 si pe el insusi)
Ex :2 ;3 ;5 ;7 ;11 ;13 ;17 ;19 ;........ sunt numere prime.
Def.Un numar natural se numeste compus daca are mai mult de 2 divizori.
Ex :8(are divizorii 1,2,4,8) deci este compus ;10(are divizorii 1,2,5,10) deci este compus.
Numere pare si impare in N
Def. Un nr natural divizibil cu 2 se numeste par.
Ex :10,242348,etc.
Def.Un numar natural care nu e divizibil cu 2 se numeste impar.
Ex :34235 ;3452359 ;etc.
Descompunerea unui numar natural in produs de puteri de puteri de numere prime
Ex :
24=
Obs. Numerele compuse se pot descompune
prim nu mai este necesar sa-l descompunem.

2 3 31
dupa modelul prezentat anterior iar daca nr este

Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) si cel mai mic multiplu comun (c.m.m.m.c.) a doua sau mai
multe numere naturale
C.m.m.d.c=luam factorii comuni la puterea cea mai mica
C.m.m.m.c.=luam factorii comuni si necomuni la puterea cea mai mare
Ex : 24=
2 3 31
30=
21 31 51
c.m.m.d.c.(24 ;30)=
21 31 6
c.m.m.m.c.[24 ;30]=
2 3 31 51 120
Obs. C.m.m.d.c. se utilizeaza in special
cand dorim sa determinam cel mai mare numar care divide numerele date.

0Na

C.m.m.m.c. se utilizeaza in special cand dorim sa aflam cel mai mic numar care este divizibil cu
numerele date sau atunci cand dorim sa aflam numitorul comun al mai multor fractii, numitorul comun
fiind chiar c.m.m.m.c. al numitorilor fractiilor.
Numere prime intre ele
Def. Spunem ca doua sau mai multe numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c al acestor numere este
1.
23
Ex: 6=
5=5
c.m.m.d.c(6;5)=1 ,deci numerele 5 si 6 sunt prime intre ele.
Fractii
Def. Fractia are forma generala , unde a si b sunt
Clasificarea fractiilor
1.Fractia spunem ca este supraunitara daca a>b.
2. Fractia spunem ca este subunitara daca a<b.
3. Fractia spunem ca este echiunitara daca a=b.
4. Fractia spunem ca este ireductibila daca nu se
este reductibila deoarece se poate simplifica prin

a numere naturale sau intregi.


b
a5 (Ex:)
ba33 (Ex:)
ba55 (Ex :)
15
ba5 mai poate simplifica.(Ex : este ireductibila ;
17
10
b 5)

Scrierea unui nr rational sub forma zecimala sau fractionara


1.Transformarea fractiilor ordinare in fractii zecimale se face impartind numaratorul la numitor
;;
11
15
2.Transformarea fractiilor zecimale in fractii 392012, (,532))
ordinare
Putem intalni urmatoarele situatii:
a);etc.
ab
abc
a, b 834
; a, bc
Ex: 8,34=
10
100
b) etc.
b 100
bc
a, (b) 12a 999
; a456
,(bc
)a ;
Ex : 12,(456)==
456
9
99
12
c) ;etc.
bc b 999
bcdef bc
999
a, b(c) a 411 ; a456
,12
bc(900
def
)411
a
Ex : 12,45(6)==
45
99900
1290 12
900
900900
Reprezentarea pe axa a numerelor reale
Def.Se numeste axa a numerelor reale o dreapta careia ii asociem 3 elemente:
1) Originea O in care se gaseste nr 0;
2) Sensul de la stanga la dreapta pus in evidenta printr-o sageata;
3) Unitatea de masura : poate fi de 1 cm ; 1 mm ; 1m ;etc.
Ne propunem sa reprezentam pe pe axa
2121 numerelor reale urmatoarele numere :0 ; -1 ; ; -1;
;
0,(3);.
32 2
Transformam fractiile ordinare in fractii
21 1
00, (,56)
zecimale: ;;-1=-1,5
32 2
2
Daca numerele sunt irationale le aproximam
prin fractii zecimale: 1,4142
Obs. -1<-1<0<0,(3)<<<.

122
32

Compararea si ordonarea nr reale


Sa comparam fractiile si .
Metoda 1
Aducem cele doua fractii la acelasi numitor

1
23

comun .
1 (2 3
12 26
Deoarece , deducem ca .
31 21
3 6
Metoda 2
62 63
=0,5
1
=0,(3)
12
Deoarece 0,5>0,(3) , deducem .
131

Valoarea absoluta(modulul) unui nr real


2 3
Def. Modulul unui nr real reprezinta distanta de
la origine la nr respectiv pe axa numerelor reale.
|2|=2
|-2|=2
deoarece distanta de la -2 sau 2 pe axa nr reale la origine este 2.
Concluzie :Modulul oricarui nr real este mai mare sau egal decat 0.
Obs.|0|=0
Definitia anterioara se poate transpune sub forma :
|x|=
x, daca, x 0

Obs.Daca k>0 atunci:


0, daca
,x 0
1)
|a|<k -k<a<k ( x [-k;k]
x, daca

, x 0

2)
|a|>k ( a (;-k] [k;+)
(3

Opusul unui nr real


Opusul unui nr real se obtine schimband semnul din fata numarului.
Ex: opus(-4)=+4=4
opus(4)=-4
Inversul unui numar real
se obtine inversand numaratorul cu numitorul.
Ex :invers()=
invers(7)= deoarece 7 se poate scrie

23
7123
17

Partea intreaga a unui numar real


reprezinta cel mai mare nr intreg mai mic sau egal decat nr real.
Mai simplu, partea intreaga a unui nr real se determina luand cel mai apropiat numar intreg de numarul
real pe axa numerelor reale din partea stanga.
Daca numarul este intreg , partea sa intreaga este chiar numarul respectiv.
Partea intreaga se noteaza [ ].
Ex :[0,(3)]=0 ; []=0 ; [-1] =-1 ;
[]=1
Partea fractionara a unui nr real
Se noteaza { }.
Se calculeaza dupa relatia:
{a}=a-[a]
Ex :{0,(3)}=0,(3) [0,(3)]=0,(3) -0=0,(3)

22
3

{}=-[]=-1

Rotunjirea si aproximarea numerelor reale


Daca nr este intreg atunci rotunjindu-l obtinem nr respectiv.Practic , reprezentati nr real pe axa nr
reale , acesta incadrandu-se intre doua nr intregi.Pentru a il rotunji alegem cel mai apropiat nr intreg de
nr real, cu exceptia ca daca nr real se gaseste la mijlocul intervalului atunci luam nr intreg din partea
dreapta.
Ex:1,2 =rotunjit acest nr este 1
1,49= rotunjit acest nr este 1
1,5=rotunjit acest nr este 2
1,7= rotunjit acest nr este 2
41,28= rotunjit acest nr este 41
Aproximarea numerelor reale
Fie nr real 12,12345.
12,1<12,12345<12,2
12,1 se numeste aproximarea cu o zecimala prin lipsa a nr 12,12345
12,2 se numeste aproximarea cu o zecimala prin adaos a nr 12,12345
12,12<12,12345<12,13
12,12 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,13 se numeste aproximarea cu doua zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,123<12,12345<12,124
12,123 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,124 se numeste aproximarea cu trei zecimale prin adaos a nr 12,12345
12,1234<12,12345<12,1235
12,1234 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin lipsa a nr 12,12345
12,1235 se numeste aproximarea cu patru zecimale prin adaos a nr 12,12345
Folosim aproximarile in general atunci cand se precizeaza expres intr-o problema sa aproximam
anumite valori(de exemplu radicali din numere naturale care nu sunt patrate perfecte) .
Ex :Aproximati cu o zecimala prin lipsa lungimea diagonalei unui patratel din caietul de matematica.
5 1,4142
Folosind Teorema lui Pitagora intr-un
5 22 7,071
triunghi dreptunghic isoscel cu catetele de
5 mm obtinem ipotenuza mm.Stim ca 1,4142 de unde deducem .In concluzie , aproximarea cu o
zecimala prin lipsa a lungimii diagonalei unui patratel din caietul de matematica 7,0=7 mm.
Algoritmul de calcul al unui radical
Aproximarea nr real .Aproximarea
acestui nr real cu o zecimala prin adaos
este 3,2.
Obs. Aproximarea este mai buna a unui
nr real cu cat numarul cifrelor dupa
virgula este mai mare.
Intervale in R
(a;b)={xR|a<x<b}
[a;b)={xR|ax<b}
(a;b]={xR|a<xb}

10 3,16

[a;b]={xR| axb}
(-;a)={xR|x<a}
(-;a]={ xR|xa}
(b;+ )={ xR|x>b}
[b; + )={ xR|xb}
Ex:1) [-3;2]={xR| -3x2}

2) (-;3]={ xR|x3}
sau pentru intervale
Obs.1)Daca avem semnul atunci folosim
paranteza patrata, iar daca avem semnul < sau > atunci folosim paranteza rotunda.
2)Paranteza rotunda semnifica faptul ca acel numar nu apartine intervalului , iar paranteza patrata
semnifica faptul ca acel numar apartine intervalului.La plus sau minus infinit avem intotdeauna
paranteza rotunda.

3) x (a;b) a<x<b

x [a;b) ax<b

x (a;b] a<xb

x [a;b] axb

x (-;a) x<a

x (-;a] xa

x (b;+ )x>b

x [b; + )xb
Operatii cu numere reale
1) Adunarea si scaderea numerelor reale
a b c b (a c) b
Ex:

2 5 5 5 7 5

3 32 3
Obs. Modulul general de calcul:1.Scoatem
factorii de sub radical ;2.Daca avem aceeasi valoare in radical atunci efectuam adunarea sau scaderea
dupa regula descrisa mai sus , iar daca nu avem aceeasi valoare in radical nu putem efectua adunarea
sau scaderea respectiva.
Ex:
12 27 2 3 3 3 5 3
2) Inmultirea numerelor reale
a b c d ( a c) b d

Ex:
Obs. Inmultirea se poate efectua indiferent daca avem sau nu aceeasi valoare in radicali.

2 5 5 2 10 10

Intoducerea factorilor sub radical se face dupa formula:


a b a2 b
Scoaterea factorilor de sub radical
a 2 b | a | b

Ex:

12 2 2 3 | 2 | 3 2 3

Ex:

2 3 2 2 3 12

Obs. , adica radical dintr-un numar la


patrat este egal cu modulul numarului

a 2 | a |
respectiv.
3) Impartirea numerelor reale

a b : c d (a : c) b : d

Ex:
20 5 0 : 5 2 4 25 4 5 20
12 30 3 3 3 3 3 3 3 3
12 30 : 16 40


Obs. La fel ca la
16 40 4 4 4 4 4 2
8
inmultire , pentru
a efectua impartirea nu e necesar sa avem aceeasi valoare in radicali.
4) Ridicarea la putere
(a b ) n a n b
(a b ) n

n
3
Ex :
(2 3 ) 3 2 3 3 8 3 3 24 3
Obs.
Obs. In calcule se utilizeaza
urmatoarele reguli de calcul cu puteri.

1
(a b ) n
1)
2)
3)
4)

a m a n a mn
(a ) a
m n

5)
6)

m n

a 1
a1 a
1
a n n
a

a m : a n a mn
( a b) n a n b n

7)
Rationalizarea numitorului de forma ;
1) Cand numitorul unei fractii este de

forma aamplificam fractia cu .


6)

2 6

6
6

(2

6
3

aa bb
b

Ex :
2) Cand numitorul fractiei este
de forma amplificam fractia

a
b

Ex :
Obs.La numitor am
folosit formula de

a2 b2

cu .
2 3 )

2
2 3

42 3
(2 3 ) (2 3 )

42 3
2 3

calcul prescurtat (a-b)(a+b)=


Ordinea efectuarii operatiilor si folosirea parantezelor
Operatiile se efectueaza in ordinea :
1) ridicarea la putere
2) inmultirea si impartirea in ordinea in care sunt scrise
3) adunarea si scaderea
Parantezele se rezolva in ordinea:
1) parantezele rotunde
2) parantezele patrate
3) acoladele.

42 3

Media aritmetica si media aritmetica ponderata


Media aritmetica a n numere
Ma
a1,a2,...,an cu ponderile p1,p2,...,pn
M ap

a1 a 2 ... a n
n

Media aritmetica a numerelor

a1 p1 a 2 p 2 ... a n p n
p1 p 2 ... p n

Obs.Prin pondere intelegem de cate ori se repeta


numarul respectiv.

Ex :Un elev are la Biologie urmatoarele note: doi de 6, trei de 8 si un 10.Determinati media semestriala.

M ap

6 2 8 3 10 1
7,66
2 3 1

, adica va avea media 8.

Media geometrica a doua numere reale pozitive a si b


M g a b
Ex :Sa aflam media geometrica a numerelor 0,1 si
1000

M g 0,1 1000 100 10

Rapoarte si proportii

Def.Catul neefectuat a doua numere se numeste raport.

a
a : b, a , b R
b

Raportul are forma .


Def.Egalitatea a doua rapoarte se numeste

proportie ()

a c

b d

a si d se numesc extremi , b si c se numesc mezi


Ex :
Proprietatea fundamentala a proportiilor

2 8

3 12

Intr-o proportie, produsul mezilor este egal cu produsul extremilor.

Proportii derivate

Aflarea unui termen dintr-o proportie

1) Daca atunci
2) Daca atunci
3) Daca atunci

a ad bc c

b d
a ab c d

bb dd
ak c

bk d
d c

b a
x a b b
x
a a cb c
x
ax abcx c
x
b bc

Daca

a
c

Proportii a cb derivate
a d c

din
b d ab
c d

4) Daca atunci
Ex :Daca

a b c c
x
b 6 ax10 60
4 10

15
6 x
4
4

Sir de rapoarte egale


Ex :Doua numere

a
a a 2 ... a n
a1 a 2
sunt

... n 1
bn
b1 b2 ... bn
direct proportionale cu 2 b1 b2
, respectiv 3. Determinati numerele stiind ca suma lor este 20.
Notam numerele cu a si b.
a+b=20
Relatia o putem scrie .

Luand primul si ultimul raport


obtinem :de unde obtinem : iar
b=12.

a b

a b a2 a b3b 20

2 32 a2202
3340 5
20
a

8
25 5 5

Marimi direct si invers proportionale

Def. Doua marimi sunt direct proportionale daca de cate ori creste (scade) o
marime de atatea ori creste(scade) cealalta marime.
Def. Doua marimi sunt invers proportionale daca de cate ori creste (scade) o
marime de atatea ori scade(creste) cealalta marime.
Foarte important

Daca a si b sunt direct proportionale cu c si d atunci :


Daca a si b sunt invers
Regula de trei simpla
1)Ex :Cinci caiete

a b

c d

proportionale cu c si d atunci :

a c bd

costa 5000 lei.Cat costa 6 caiete ?


5 caiete ................................5000 lei
6 caiete.................................. x lei
Numarul de caiete este direct proportional cu numarul leilor.
5
6
de unde rezulta x=6000 lei.

5000 x
2)Ex :Doi muncitori termina o
lucrare in 40 zile. In cate zile vor termina lucrarea 10 muncitori?
2 muncitori .....................40 zile
10 muncitori.....................x lei
Numarul muncitorilor este invers proportional cu numarul zilelor.
2 40 10 x
atunci x=8 zile.

Procente

Def.Se numeste raport procentual raportul cu numitorul 100.


45
Ex : 45%

1) p% dintr-un numar

Calculati 20% din 40.


in concluzie 20% din 40 este 8
2)Aflarea unui numar cand cunoastem p%
din el

100

20
40 8
100

Intr-o clasa sunt 8 baieti, acestia reprezentand 20% din numarul total de
elevi.Aflati numatrul elevilor clasei.
Notam cu x=numarul elevilor clasei.Are loc relatia:
20
20
100
=> elevi
x 8:
x8 8 40
3)Aflarea raportului procentual

100
100

20

Intr-o clasa sunt 10 fete si 40 baieti.Cat la suta din numarul total de elevi
reprezinta numarul fetelor ? Dar al baietilor ?
10
% sunt fete
pf
100 20
50
40
% sunt baieti.
pb
100 80
50

Calculul probabilitatii de realizare a unui eveniment

Fie A un eveniment.Probabilitatea realizarii evenimentului A o notam


p(A).
numar _ cazuri _ favorabile _ realizarii _ evenimentului _ A
p(A)=
numarul
_
cazurilor
_
posibile
_
realizarii
_
evenimentu
lui
_
A
Ex: 1) Care este
probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem fata cu numarul 3 ?
A= sa obtinem fata cu nr 3
1
p(A)=
6

2)Care

este probabilitatea ca aruncand un zar sa obtinem o fata cu numar


impar ?
A=sa obtinem o fata cu nr impar
3 1
p(A)=

6
2 si 2 bile negre. Care este
3) O urna contine 5 bile albe
probabilitatea ca extragand o bila , aceasta sa fie alba ?
5
p(A)=
7

Calcul algebric
(Calcul cu numere reale reprezentate prin litere)
1) Adunarea si scaderea se efectueaza doar atunci cand avem aceeasi parte literala

2x 4x 6x

Ex:

2) Inmultirea se efectueaza dupa regula:


(k1 x) (k 2 y ) (k1 k 2 ) ( x y )

Ex:

3)Impartirea se efectueaza dupa regula:


( k1 x ) : ( k 2 y ) ( k1 : k 2 ) ( x : y )
Ex :
8 x 2 y : (2 xy ) 4 x
4)Ridicarea la putere se realizeaza dupa
regula :

(kx)n=knxn
2 3
Ex:(2xy ) =

3y y 2y

2 x 2 y (3 xy 2 ) 6 x 3 y 3

23 x 3 ( y 2 ) 3 8x 3 y 6

Formule de calcul prescurtat


(a b) 2 a 2 2ab b 2
(a b)(a b) a 2 b 2
(a b c) 2 a 2 b 2 c 2 2ab 2ac 2bc
Ex:
Descompuneri in
factori

(2 x 3 y ) 2 (2 x) 2 2 2 x 3 y (3 y ) 2 4 x 2 12 xy 9 y 2

A descompune in factori o expresie inseamna a scrie expresia respectiva ca


un produs de alte expresii care nu se mai pot descompune.
1)Matoda factorului comun

f x1 f x 2 ... f x n f ( x1 x 2 ... x n )

f=factorul comun
Ex: 2x+3xy=x(2+3y)
2x2yz+8xy2z+4xyz=2xyz(x+4y+2)

factor comun x
factor comun 2xyz

2) Utilizarea formulelor de calcul prescurtat


2
2 2
(a b)(a b) a 2 b 2
Ex :x -9=x -3 =(x+3)(x-3)

deoarece
2x2+4x2+2=2(x2+2x+1)=2(x+1)2
3) Gruparea termenilor
2
Ex: x +2x-x-2=x(x+2)-(x+2)=(x-2)(x-1)

X2-2x+1-y2=(x-1)2-y2=(x-1-y)(x-1+y)
X2-5x+4=x2-3x-2x+6=x(x-3)-2(x-3)=(x-3)(x-2)
Rapoarte de numere reale reprezentate prin litere.Simplificare.Operatii cu rapoarte

Ca regula generala, se descompun in factori toate expresiile intalnite si se


aplica reguli de calcul cu numere reale reprezentate prin litere.
1
2
3
1

2
x 9 x 3 x 3 ( x 3)( x 3)

x 3)

x3

x 3)

3
1 2 x 6 3x 9
5x 2

x3
( x 3)( x 3)
( x 3)( x 3)

Ex :
Functii

Def.Se numeste functia f , o corespondenta intre elementele a 2 multimi A si


B care asociaza fiecarui element din A un singur element din B.
A se numeste domeniul de definitie.
B se numeste codomeniu.
f :AB
Se noteaza .
Foarte important
( unde D=domeniul de definitie

A(xx00
; yD
0)Gf

f ( x0 ) y0
unde a, b f : A R

Functii de tipul
f(x)=ax+b
numere reale
1) Daca A= multime finita atunci graficul functiei f este o multime de puncte.
Ex :A={1,2,3}
f :AR

f(x)=x+1
Sa reprezentam grafic functia f.
x
1
2
3
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3 f(2)=4

Graficul functiei este reprezentat de punctele A(1 ;2),B(2 ;3),C(3 ;4).


2)Daca A=R atunci graficul este o dreapta.

Sa reprezentam grafic functia f.


x
1
2
y=f(x) f(1)=2 f(2)=3

f :RR

Ex :

f(x)=x+1

f :AR

Aflarea multimii valorilor unei

functii de tipul )=ax+b si A multime finita


Ex :Fie f :{1,2,3}R , f(x)=-x+1 atunci multimea valorilor se obtine
astfel :
f(1)=-1+1=0
Multimea valorilor functiei f este B={0,-1,-2}.
f(2)=-2+1=-1
f(3)=-3+1=-2

f :RR
puncte

BA((11;2;3))GGf f

contine punctele A si B, f(X)=ax+b.

RGf
A(11;2)
aa 1
bb22

RG f
B (1
1;3)

Determinarea unei functii de tipul ,


f(x)=ax+b al carei grafic contine doua

Fie punctele si . Sa
determinam functia f care
Ex :

Deoarece
f(1)=2 (1)
Deoarece

a (1fa)(

1b) 3

(2)
Din relatiile (1)+(2) obtinem sistemul:

ab 2
ab 3

/ 2b=5
b=

5
5 4 5
52 4 5 1
1
2)
2

2 4 4 2 4
4
4
5G
BA((11;2;3))G
x ff
4
2

a+=2 a=
f(x)=ax+b==
In concluzie , functia f care
trece prin punctele si este

1
5
x
4
2

f(x)=.
Exercitii de investigare a coliniaritatii unor puncte cunoscand coordonatele
5 A(1 ;2),B(-1 ;3) si C(0
Ex :Sa stabilim daca punctele
2
coliniare.
BA((11;2;
3))GGf f
Punem conditia

;) sunt
ca punctele si

unde f(x)=ax+b
vezi exemplul anterior f(x)=.
Verificam daca si punctul C(0 ;) 0 1 5RxGf 5
4 2 52
Cum ambele relatii sunt adevarate rezulta ca punctul C(0 ;) , in
f (0)
2
concluzie punctele A , B si C se gasesc pe graficul functiei f(x)=, iar
graficul fiind o dreapta deducem ca punctele sunt coliniare.
1 5
x
4
2

Ecuatii si inecuatii
a0,bR
Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma ax+b=0 ,

Etape de rezolvare:
1.Separam termenii ce contin necunoscuta de termenii liberi;
2.Se determina valoarea necunoscutei.

:Sa rezolvam ecuatia : 2x-5=15


2x=15+5
2x=20
20
x=
10
2
Deci, solutia ecuatiei este 10,
multimea solutiilor ecuatiei 2x5=15 este S={10}.
Ex.2 :1-5x=1,5
-5x=1,5-1
-5x=0,5
0,5
0,5
x=

0,1
5
5
Deci , solutia ecuatiei este
-0,1 , multimea solutiilor ecuatiei 1-5x=1,5este S={-0,1}.
Ex.1

Ecuatii echivalente

Doua ecuatii spunem ca sunt echivalente daca au aceeasi multime a


solutiilor.
Observatie importanta :Ecuatia 1-5x=1,5 are in multimea R solutia
x= -0,1 si deci multimea solutiilor S={-0,1}. Daca se cerea ca ecuatia sa
fie rezolvata in N sau Z atunci ecuatia nu avea solutii si deci multimea
solutiilor in acest caz era S=(multimea vida).

ax2+bx+c=0 , a0,b,cR

Rezolvarea in R a ecuatiilor de forma

Etape de rezolvare:
1.Se calculeaza discriminatul ecuatiei dupa relatia
b 2 4ac

2.In functie de valorile lui avem


a)atunci ecuatia nuare solutii

situatiile

0 reale

0 b
x1 x2
2a

b) atunci
c) atunci .

rezolvam ecuatia :x2-5x+6=0


Calculam discriminantul ecuatiei :
Ex :Sa

x1 / 2

(5) 2 4 1 6 25 24 1
0

Deoarece rezulta :
x1 / 2
Sisteme de ecuatii

Rezolvati sistemul :

(5) 1 5 1

2 1
2

si deci o solutie este 3 si


cealalta solutie este 2.

b 0
2a

2x y 5

x 3y 5

Metode de rezolvare a

sistemelor de ecuatii :
1.Metoda reducerii

2x y 5

x 2 x3 y
6 y5
| (10
2)

y

5
1
5

Inlocuind y=1 in ecuatia

2x+y=5 obtinem x=2.


In concluzie ,solutia sistemului este S=(2 ;1).
2.Metoda substitutiei
2
x
y 5 y 5 2x y 5 2x

y 5 2x
y 5 2x
y 5 2x y 1

x 3 y 5 x 3 y 5 x 3(5 2 x ) 5 x 15 6 x 5 5 x 10 x 2
x2
0(, , )

Rezolvarea in R a inecuatiilor de forma


ax+b

Sa rezolvam inecuatia:
4
2x+40
2 x 0 4 2 x 4 x
x 2 x (;2]
2

4
-2x+40
2 x 4 | (1) 2 x 4 x x 2 x [2;)
2
Obs.Cand
inmultim sau impartim o inecuatie cu un numar negativ schimbam semnul de
inegalitate.
Ex:

GEOMETRIE
Masurare si masuri
Lungimea-unitatea de masura metrul (m)
km

Cand transformam de sus in jos Multiplii hm


dam
inmultim cu 10,100,1000,etc iar

cand transformam de jos in sus


impartim la 10,100,1000,etc.
Ex :40 dam=4000dm
500 mm=0,5 m
Aria-unitatea de masura este m2

Unitatea m
dm

Submultiplii cm
mm

km 2

Multiplii hm 2
dam 2

Unitatea m 2
dm 2

Submultiplii cm 2
mm 2

5 y 5

Cand transformam de sus in jos inmultim cu 102,1002,10002,etc iar cand


transformam de jos in sus impartim la 102,1002,10002,etc.
Volumul- unitatea de masura este m3
km 3

Cand transformam de sus in jos Multiplii hm 3


dam 3
inmultim cu 103,1003,10003,etc

iar cand transformam de jos in Unitatea m 3


sus impartim la
dm 3
3
3
3
10 ,100 ,1000 ,etc.

Submultiplii cm
mm 3
Capacitatea- unitatea de masura este litrul

(l)
kl

Cand transformam de sus in jos Multiplii hl


dal
inmultim cu 10,100,1000,etc

iar cand transformam de jos in


sus impartim la
10,100,1000,etc.
Obs :1000 cm3 = 1 dm3=1 l(1
litru)

Unitatea l
dl

Submultiplii cl
ml

Figuri si corpuri geometrice

Axioma paralelelor-printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o


singura paralela la dreapta data.
Teorema 1Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente sau
suplementare(adica au impreuna 180 grade).

Dreapta perpendiculara pe plan

Def. O dreapta este perpendiculara pe un plan daca este perpendiculara pe


orice dreapta din plan
Teorema2 Daca o dreapta este perpendiculara pe doua drepte concurente dintrun plan atunci ea este perpendiculara pe plan.
Deoarece unde
(a ;b) este planul
determinat de
dreptele a si b
Teorema celor 3
perpendiculare.

Sintetizam
teorema celor 3
perpendiculare sub forma :

d a
d (a; b)

d b

(T .3. )

a c a
ba

Ex:

Consideram triunghiul dreptunghic ABC ,m(<A)=900,AB=3 cm,AC=4 cm,


VA perpendiculara pe planul (ABC) ,VA=4 cm.Sa determinam distanta de la
punctul V la dreapta BC.
VM
BC )
VA

(ABC
BC ( ABC )
AM BC

conform teoremei celor


3 perpendiculare : de
unde deducem ca
distanta de la V la BC
este VM.
Din teorema lui
Pitagora obtinem :

AB 2 AC 2 BC 2 32 4 2 BC 2 BC 2 25 BC 25 5cm

Intr-un triunghi dreptunghi inaltimea coborata din varful unghiului drept este
produsul catetelor supra ipotenuza.
AM

Deoarece :triunghiul VAM


este dreptunghic in A si aplicam
teorema lui Pitagora :
12
VA AM VM 4

5
2

VM 2

AB AC 3 4 12

cm
BC
VA

VA
VA
ABC
AM
AB5) 5
AM
ABC )
VA( AC

VM 2 VM 2 25) 16

544
544
544 4 34
VM
VM

cm
25
25
5
25

144
400 144
VM 2

25
25
25

In concluzie ,distanta de la V la VM 4 34 cm
5
BC este .
Obs.Distanta de la V la BC se scrie pe scurt d(V ;BC).
Distanta de la un punct P la o dreapta d

Construim perpendiculara din P pe dreapta d , distanta reprezentand lungimea


perpendicularei din P pe d.
Distanta de la un punct P la un plan w

Construim perpendiculara din P pe planul w , distanta reprezentand lungimea


perpendicularei din P pe w.
Distanta dintre 2 drepte paralele a si b

Este distanta de la un punct oarecare al dreptei a la dreapta b.


Distanta dintre 2 plane paralele w si q

Este distanta de la un punct oarecare al planului w la planul q.


Unghiul dintre 2 drepte
Cazul 1.Dreptele sunt

coplanare(in acelasi plan) avem 2 cazuri particulare:


a)Daca dreptele sunt paralele atunci masura unghiului dintre ele 00.
b)Daca dreptele sunt concurente atunci masura unghiului dintre cele 2 drepte
este masura unghiului cel mai mic care se formeaza la intersectie.
m( a; b) 60 0
In figura
anterioara :
Cazul 2 .Daca
dreptele a si b
nu sunt
coplanare
alegem un
punct
convenabil P
in spatiu si
construim prin acel punct paralele a si b la dreptele date , masura unghiul
dintre dreptele a si b fiind masura unghiului dintre dreptele a si b.
Unghiul dintre o dreapta si
un plan

Pentru a gasi unghiul


dintre dreapta OA si

planul construim perpendiculara din A pe plan.Piciorul perpendicularei din A


pe plan este punctul A.OA este proiectia lui OA pe planul .Masura unghiul
dintre o dreapta si un plan este masura unghiul dintre dreapta si proiectia
dreptei pe plan.
m( OA; ) m( OA; OA' ) m( AOA' )

Ex :Fie

cubul ABCDABCD.Sa determinam sinusul unghiul dintre BD si


planul (ABC).
Construim
proiectiile
puntelor B si
D pe planul
(ABC ).Proiect
ia lui B este el
insusi
deoarece B
aprtine
planului

(ABC).Proiectia pe planul (ABC) a punctului D este D.In concluzie proiectia


ortogonala pe planul (ABC) a segmentului BD este BD, de unde tragem
concluzia ca unghiul dintre BD si plane este unghiul DBD.Daca notam cu l
latura cubului atunci :
(l

DD'
l
sin( D' BD )

BD' l 3

3)

1
3

3
3

Unghiul dintre 2 plane

Unghiul dintre doua plane se numeste unghi diedru.


Masura unghiului diedru este egala cu masura unghiului plan corespunzator
unghiului diedru.
Unghiul plan corespunzator se gaseste astfel :
1.Stabilim care este muchia unghiului diedru ;

2.Construim din fiecare plan cate o perpendiculara in acelasi punct pe muchia


unghiului diedru.
3.Unghiul dintre cele 2 perpendiculare este unghiul plan corespunzator
unghiului diedru.
Unghiul dintre cele 2 plane este unghiul dintre dreptele a si b figurat prin
unghiul colorat in albastru.
Triunghiul
Perimetrul
si aria
triunghiului
oarecare

unde b
este baza
iar h
inaltimea

PABC AB BC AC
bh
AABC
2

triunghiului.
Suma masurilor unghiurilor unui triunghi este 1800.
Unghiul exterior unui triunghi
Teorema:Masura unui unghi

exterior unui triunghi este egala cu suma masurilor


unghiurilor neadiacente unghiului exterior.In figura urmatoare unghiul
exterior este <DCA.
m( DCA) m( A) m( B )
Linii importante in
triunghi si concurenta lor
1)Inaltimea-este

perpendiculara dusa
dintr-un varf pe
latura opusa

Punctul de intesectie al inaltimilor se noteaza cu H si se numeste


ORTOCENTRUL TRIUNGHIULUI.
2)Mediana-este

segmentul ce uneste
un varf cu mijlocul
laturii opuse.
Punctul de
intersectie al
medianelor se
noteaza cu G si se
numeste CENTRUL DE
GREUTATE AL
TRIUNGHIULUI.
Proprietatile medianei :
a)G este situat la 2/3 de varf
si 1/3 de baza adica :
2
AA'
3
1
A' G AA'
2
AG
b)Mediana imparte un
triunghi in alte 2
triunghiuri cu arii egale.
Ex :

AAA'B AAA'C

3)Mediatoarea-este

perpendiculara dusa prin mijlocul segmentului.


Punctul de intersectie al mediatoarelor il notam cu O si se numeste
CENTRUL CERCULUI CIRCUMSCRIS TRIUNGHIULUI.

Orice punct
de pe mediatoarea
unui segment este
egal departat de
capetele
segmentului.
Reciproca Daca un
punct este egal
departat de
capetele unui segment atunci el apartine mediatoarei acelui segment.
Teorema

Obs.In triunghiul dreptunghic , centrul cercului circumscris triunghiului


coincide cu mijlocul ipotenuzei, iar mediana corespunzatoare ipotenuzei
este jumatate din ipotenuza.
4)Bisectoarea unui unghi-este

semidreapta cu originea in varful unghiului care


imparte unghiul in 2 unghiuri congruente.
Punctul de
intersectie al
bisectoarelor il
notam cu I si
este CENTRUL
CERCULUI
INSCRIS IN
TRIUNGHI
Teorema Orice

punct de pe
bisectoarea unui
unghi este egal
departat de
laturile
unghiului
Reciproca Daca un punct este egal departat de laturile unui unghi atunci el
apartine bisectoarei unghiului.
Linia mijlocie a unui triunghi

Def.Segmentul ce uneste mijloacele a 2 laturi se numeste linie mijlocie.


Intr-un triunghi ,
linia mijlocie este paralela
cu baza si jumatate din
aceasta.
Teorema

MN || BC
BC
MN
2
Triunghiul isoscel si echilateral-proprietati

Def. Triunghiul cu 2 laturi congruente se numeste triunghi isoscel.


Teorema 1.Intr-un triunghi isoscel unghiurile de la baza sunt congruente.

Teorema 2.In

triunghiul isoscel inaltimea dusa pe baza este in acelasi timp


mediana,mediatoare si bisectoare.
Def.Triunghiul cu toate laturile congruente se numeste triunghi echilateral.
Teorema 1.Intr-un triunghi echilateral toate unghiurile sunt congruente(avand
fiecare 600).
Teorema 2.In triunghiul echilateral orice inaltime este in acelasi timp
mediana,mediatoare si bisectoare.
Congruenta triunghiurilor

Def.Doua triunghiuri sunt congruente daca laturile si unghiurile


corespondente sunt congruente.
Criterii de congruenta a triunghiurilor

Congruenta triunghiurilor oarecare


1)CAZUL L.U.L.
ABC
[ AB] A
[ A' B' B' C' ]'
A A'
[ AC ] [ A' C ' ]
2)CAZUL
U.L.U.

ABC
A A' A' B' C '
[ AB] [ A' B ' ]
B B '

3)CAZUL L.L.L.

Congruenta
triunghiurilor
dreptunghice

[ AB
ABC
] [ A' A
B''B
] 'C'
[ BC ] [ B ' C ' ]
[ AC ] [ A' C ' ]

1)CAZUL C.C.
[AB
ABC
] [ MN
MNP
]

[ BC ] [ NP]

2.CAZUL C.U.

ABC
C PMNP

[ BC ] [ NP ]

3.CAZUL I.C.

[AC
ABC
] [ MP
MNP
]

[ BC ] [ NP ]

4.CAZUL I.U.

[AC
ABC
MNP
] [ MP
]

C P
Triunghiul
dreptunghic
Teorema inaltimii:

AD 2 BD DC

Teorema catetei:
Teorema lui
Pitagora :
Reciproca teoremei lui
Pitagora Daca intr-un

AB 2 BD BC
2
2
AB
BC 2
AC 2 AC
DC BC

triunghi suma
patratelor a 2 laturi
este egala cu patratul laturii a treia atunci triunghiul este dreptunghic.
2
2
2
Ex :Sa stabilim daca triunghiul AB AC BC
ABC este dreptunghic.Se observa ca are loc relatia : si conform reciprocei
teoremei lui Pitagora triunghiul ABC este dreptunghic in A.

Functii trigonometrice

300 450 600

cateta _ opusa B AC

ipotenuza
BC
cateta _ alaturata B AB
cos( B )

ipotenuza
BC
cateta _ opusa B
AC
tg ( B)

cateta _ alaturata B AB
cateta _ alaturata B AB
ctg ( B )

cateta _ opusa B
AC
sin( B )

sinx

1
2

2
2

3
2

cosx

3
2

2
2

1
2

tgx

3
3
3

3
3

ctgx
Teorema lui Thales

O paralela dusa la una din laturile triunghiului determina pe celelalte 2 laturi


sau pe prelungirile acestora segmente proportionale.
Cazul I

Cazul II

Cazul III

MN || BC

AM AN
MB NC
AM AN

sau

sau

AB AC
AB AC
MB NC

MN || BC

AB AC
MB NC
AB AC

sau

sau

AM AN
AM AN
MB NC
MN || BC

AB AC

AM AN

Reciproca teoremei lui Thales

Daca are loc una din relatiile


din teorema lui Thales atunci
segmentul MN este paralel
cu una din laturile triunghiului.
Deoarece conform
reciprocei teoremei lui
Thales avem MN||BC.
Asemanarea triunghiurilor

AM AN

MB NC

Def.Doua triunghiuri sunt asemenea daca unghiurile corespondente sunt


congruente si laturile corespondente sunt proportionale.
Teorema fundamentala a asemanarii

O paralela dusa la una din laturile unui triunghi determina pe celelalte 2 laturi
sau pe prelungirile acestora un nou triunghi asemenea cu cel initial.
Cazul I
MN || BC AMN ABC
Cazul II
MN || BC AMN ABC
Criterii de asemanare
1)Criteriul U.U.
ABC
AA' ' B' C '
A

2)Criteriul L.U.L.

3)Criteriul L.L.L.

B B'
A A'A' B' C '
ABC
AB
AC

A' B ' A' C '


ABABCAC
A' B
'C'
BC

A' B' A' C ' B' C '

Teorema paralelelor
taiate de o secanta

O secanta
determina pe
doua drepte
paralele
unghiuri alterne-interne congruente(corespondente congruente)
3 5
4 6

Obs :Unghiurile 15 ;4-8 ;2-6 ;3-7 sunt


corespondente

Unghiurile 3-5 ;4-6 sunt alterne-interne


Unghiurile 1-7 ;2-8 sunt alterne-externe
Unghiurile 4-5 ;3-6 sunt interne de aceeasi parte a secantei
Unghiurile 1-8 ;2-7 sunt externe de aceeasi parte a secantei.
Patrulaterul convex

Perimetrul si aria
Paralelogramul
AABCD b h
PABCD AB BC DC AD
Dreptunghiul
AABCD L l
Rombul

PABCD 2 L 2l
d1 d 2
2
4l

AABCD

Patratul

PABCD

AABCD l 2
Trapez

PABCD 4 l
( B b) h
2
B b AB DC

AABCD
Paralelogramul proprietati

Paralelograme particulare
1)Dreptunghiul

2)Romb

3)Patrat

Linia mijlocie in trapez

PABCD

[ AB ] [ DC ]
[ AD] [ BC ]
A C
B D
m( A) m( B[ DO
)m
C ) ] m( D) 90 0
] ([ BO
[ AB ] [ DC ] [ AO] [OC ]
[ AB ] [ DC ]
AB]] [ BD] [ DC ] [ AC ]
[ AC ] [[BD
A D
B C
0
m( A) [AO
m(]B[OD
)m
] ( C ) m( D) 90
[ AB ] [[BC
BO]] [[CD
OC]] [ AD]
[ AC ] [AD
BD] BC
[ AO] [ BO] [CO ] [ DO]
AC BD

Def.Segmentul ce uneste mijloacele laturilor neparalele ale trapezului se


numeste linie mijlocie a trapezului
Teorema Linia mijlocie a trapezului este jumatate din suma lungimilor bazelor
si paralela cu bazele.
Trapeze particulare
Trapezul isoscel

Trapezul dreptunghic

Bb
2
MN || AD || BC
MN

[ AD] [ BC ]
[ AC ] [ BD]
A B
m( A)D

m(CB ) 90 0

Cercul

0=centrul cercului
OA=raza cercului=R
BC=coarda
MN=diametrul cercului=2R
=arc de cerc
<AOB=unghi la centru
m(<AOB)=m(arcAB)
<AOB=unghi inscris in cerc
m(<AOB)=
Coarde si arce in cerc
Teorema1 In acelasi

MA

m(arcAB )
2

cerc sau in
cercuri congruente(cu aceeasi lungime a razei)daca doua coarde sunt
congruente atunci si arcele corespunzatoare sunt congruente si reciproc.
Teorema 2.Diametrul perpendicular pe o coarda imparte coarda in doua
segmente congruente.
Teorema 3 Doua coarde paralele determina intre ele 2 arce congruente .
Tangenta la cerc

Def.Dreapta care taie cercul intr-un singur punct se numeste tangenta la cerc
si are proprietatea ca este perpendiculara pe raza in punctul de tangenta.

Lungimea cercului

Lcerc 2R

unde R este raza cercului.


Aria discului

Adisc R 2

unde R este raza discului.


Lungimea arcului de cerc

LarcAB

Rx
180

Aria sectorului de disc

Calculul elementelor in poligoane


regulate
l (R) a (R ) P (l )
Tip

Asec torAOB

R 2 x
360

A(l )

a (l )

Obs.

l2 3
4

l 3
6

l latura _ poligonului _ regulat

poligon
regulat
Triunghiul
echilateral

R
2

3l

R 2

R 2
2

4l

l2

l
2

R 3
2

6l

3l 2 3
2

l 3
2

R 3

Patratul
Hexagonul
regulat
CORPURI
GEOMETRICE
POLIEDRE
CUBUL

Al 4l 2
At 6l 2
V l3
d cub l 3

R raza _ cercului _ circumscri s _ poligonului _ regulat


a apotema _ poligonului _ regulat
P perimetrul
A aria

Al , At , V , d cub , l
sunt aria laterala, aria
totala,volumul,diagonala cubului si latura cubului.
PARALELIPIPEDUL DREPTUNGHIC
Al 2 Lh 2lh
Prisma
Prisma dreapta
triunghiulara

At 2 Lh 2lh 2 Ll
V Llh
d paralelipiped _ dreptunghic L2 l 2 h 2
Al Pb h

Prisma dreapta
patrulatera

Prisma dreapta
hexagonala

At Al 2 Ab
l2 3
Ab
Al Pb 4 h
V Ab h
At Al 2 Ab
Ab l 2
V Ab h
Al Pb h

PIRAMIDA
PIRAMIDA
TRIUNGHIULARA
REGULATA

At Al 2 Ab
3l 2 3
Ab
2
V Ab h

PIRAMIDA
PATRULATERA
REGULATA
PIRAMIDA
HEXAGONALA
REGULATA
TRUNCHIUL
DE PIRAMIDA

TRIUNGHIULARA REGULATA

Al

Pb a p
2

Pb 3l
At Al Ab
P
l 2b a3 p
A
Alb 2
4
Pb A
4l h
V b
At A3l Ab
P2b2 a p 2
2
hA
Abl
al b a p
A 2h
VPb 6bl
3
A2t Al 2 Ab 2
h ab a p
3l 2 3
Ab
2
A h
V b
3
2
2
2
h ab a p

TRUNCHIUL
DE PIRAMIDA

( PB Pb ) at
2
At Al AB Ab
Al

L2 3
4
2
l 3
Ab
4
h
V ( AB Ab AB Ab )
3
2
2
h ( a B ab ) 2 a p
AB

PATRULATERA REGULATA
TRUNCHIUL DE
PIRAMIDA
HEXAGONALA
REGULATA

( PB Pb ) at
2
At Al AB Ab
Al

AB L2
Ab l 2
h
( AB Ab AB Ab )
3
2
h 2 ( a B ab ) 2 a p

CORPURI
ROTUNDE
CILINDRUL
CIRCULAR
DREPT
CONUL
CIRCULAR
DREPT

( PB Pb ) at
2
At Al AB Ab
Al

3L2 3
2
2
3l 3
Ab Al 2Rg
2
At 2R( R g )
h
V V (ABR
2A
hb AB Ab )
3
2
h 2 (ahBgab ) 2 a p
Al Rg
AB

At R ( R g )

R 2 h
V
3
2
h R2 g 2
360 R
n
g

TRUNCHIUL DE CON
CIRCULAR DREPT
SFERA

Al g ( R r )
At Al AB Ab

h
(R 2 r 2 R r)
3
h2 (R r)2 g 2

A 4R 2
V

4R 3
3