You are on page 1of 45

PROIECT LA

DEZVOLTARE RURALA

1

CAPITOLUL I - Descrierea obiectului de investiție
1.1Descrierea societății în care se implementează investiția





Denumire firma: S.C.AGROTERRA.S.R.L..
Adresa sediului social: Soseaua Dunarii nr. 15, localitatea Suhaia, judetul Teleorman.
Tel: 0724.369.027
Adresa email: f_agroterra@yahoo.ro
CUI: RO25134456
Numar de ordine la Oficiul Registrului Comertului: J34/265/2010

Societatea “ S.C. AGROTERRA.S.R.L.” este o societate cu raspundere limitata infiintata
la data de 20 februarie 2010 in comuna Suhaia, judetul Teleorma.
Principalul obiect de activitate al societatii este “Cultivarea legumelor si a pepenilor, a
radacinoaselor si a tuberculilor – cod CAEN 0113”
Societatea detine 378 de ha in extravilanul localitatii Suhaia, judetul Teleorman dupa
cum urmeaza:
Categoria
Total teren
Agricol
din care:
2.1 arabil
2.2 vii si pepiniere viticole
2.3 pasuni
2.4 fanete
Neagricol
constructii
curti
drumuri
ape
rape

ha

2

%
378.9
377.2

100
99.5

375
0.2
1
1
1.7
0.6
0.6
0.2
0.2
0.1

98.90
0.05
0.26
0.26
0.44
0.15
0.15
0.05
0.05
0.02

1.2 Descrierea investiției
Denumire utilaj
Combina John Deere S550
Grapa cu discuri Kuhn Discover XM2 44
Masina recoltat cartofi - Grimme GZ 1700 DLI
Maina plantat cartofi – Unia Kora 4
Tractor Claas Arion 640
Semanatoare Regent Seedstar

Prin achizitia utilajelor sus mentionate societatea doreste micsorarea cheltuielilor cu tertii
precum si cresterea eficientei in sectorul de productie.
Proiectul de incadreaza pe masura 121 – Modernizarea exploatatiilor agricole

CAPITOLUL II – Datele tehnice ale investiției
2.1 Amplasament
Situat la intersectia paralelei 440N cu
meridianul 250E, teritoriul judetului Teleorman
este asezat in partea sudica, in zona centrala a
Campiei Romane, fiind incadrat de judetele Arges
si Dambovita la nord, Giurgiu la est si Olt la vest,
iar la sud de fluviul Dunarea, care constituie granite
Romaniei cu Bulgaria pe circa 90 Km.
Intre aceste limite, suprafata judetului este de 5872
Km 2, incadrandu-se din acest punct de vedere intre
judetele mijlocii si ocupand locul 19 la nivel de tara.
Reteaua hidrologica a judetului Teleorman prezinta anumite particularitati specifice zonei
in care este asezat fiind formata din fluviul Dunarea si afluentii sai principali din acest sector:
Oltul, raurile Calmatuiul si Vedea. Judetul este traversat de parurile Dimbovnic, Glavacioc si
Calnistea, care sunt afluenti ai Neajlovului, precum si de raul Teleorman, paraurile Burdea,
Cainelui, Clanita, Tinoasa, Nanov si Tarnava.
Resursele de apa (exceptand Dunarea si Oltul) sunt moderate sub raport cantitativ si se
gasesc sub forma apelor subterane (ape freatice si ape de adancime) si a apelor de suprafata
3

(rauri, lacuri naturale si artificiale). Vedea (120km) si Calmatuiul(118km) sunt principalele rauri
ale judetului care, impreuna cu afluentii lor, dreneaza peste 80 % din suprafata.
Dunarea, fluviu de interes european, margineste judetul pe o lungime de 90 Km in partea
sudica, reprezentand o deosebita importanta pentru teritoriul in care apa este deficitara. Dunarea
a creat in imediata apropiere a malurilor sale o succesiune de grinduri fluviale, catre interior s-au
format depresiuni ocupate temporar de ape numite "listeve" (Listeava Mare, Mica, Vasluiului,
Lupilor, Lata, La Plopi, Zimnicea).
Campia Munteniei de Vest, numita si Campia Centrala sau a Teleormanului, este o
subunitate a Campiei Argesene, cuprinsa intre Olt si Arges, o regiune geografica bine
individualizata, care incepe in nord, la peste 300 m altitudine, scazand sub 100 m in apropierea
depresiunii Calnistei. Altitudinea campiei este cuprinsa intre 38-43 m la nivelul terasei. Lunca
Dunarii este treapta cea mai joasa din relieful regiunii si prezinta particularitati foarte diferite de
restul teritoriului, altitudinea fiind de 24 m la Turnu Magurele si 20 m la confluenta cu Vedea.
Latimea variaza intre 1 Km in dreptul orasului Zimnicea si 6 Km in dreptul localitatii Vanatori si
a lacului Suhaia.
Lunca Dunarii reprezinta in mod natural o asociere de grinduri, brate parasite, rivaluri,
jopse, depresiuni, puturi ocupate permanent sau temporar cu apa, cunoscute sub numele de balti,
fiind rezultatul activitatii marelui fluviu, ce s-a desfasurat prin eroziune laterala si acumulare
longitudinala, prin procesul de revarsare peste maluri, in timpul apelor mari de primavara,
Dunarea a creat in imediata apropiere a malului o succesiune de grinduri fluviatile, ce formeaza
partea cea mai ridicata din lunca. Morfologia zonei formeza terasele si luncile Dunarii si Oltului,
se intalnesc aici soluri zonale in conditii bioclimatice specifice, soluri intrazonale, cernoziomuri
freatic-umede si argile fluvionare brun-roscate, soluri de lunca si soluri selinizate.
2.1.1. Comuna Suhaia

Comuna Suhaia, judeţul Teleorman, beneficiază de o avantajoasă poziţie geografică în
partea sudică a României, fiind situată pe malul stâng al Dunării
Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 43 3707 latitudine nordică şi 251500 longitudine
estică
Din punct de vedere al reliefului, comuna Suhaia este situată într-o zonă de şes din cadrul
Luncii Dunării, la 27 m deasupra mării
Suhaia, prin poziţia sa, se încadrează în sectorul de climă temperat-continentală specifică
Câmpiei Sudice caracterizată prin potenţial caloric ridicat cu amplitudini mari ale temperaturii
aerului, cantităţi reduse de precipitaţii, cu regim adeseori torenţial (în perioada de vară) însoţite
de perioade frecvente de secetă. Poziţia centrală a câmpiei face ca zona să aibă un climat de
tranziţie între partea estică - clima mai moderată şi partea vestică - climat continental. Lunca
4

cât şi unui complex de funcţiuni de protecţie şi cuprinde mai ales specii de foioase (salcie. Crt. fiind la cca 23 km distanţă de ultimul oraş Lunca Dunării. 101 ha diguri de contur şi canale de legătură. reprezentând: 972 ha polderul piscicol.Dunării care are suprafeţe mari acoperite cu apă introduce o nuanţă climatică specifică Sursa principală de alimentare cu apă a comunei Suhaia sunt resursele de apă din subteran. Terenurile de pe teritoriul comunei sunt constituite dintr-un strat de pământ negru. De asemenea prezenţa parcului natural Persina (Bulgaria) în vecinătatea Bălţii Suhaia. captat sub forma unei cişmele cu 12 guri. 1313 ha.1. 2. plop) În comună există un singur luciu de apă amplasat în partea de sud-vest a intravilanului. Fondul forestier este destinat atât producţiei de masă lemnoasă. un aliniament de izvoare. Are o bună accesibilitate prin DN 51A Ziminicea-Turnu Măgurele. Balta Suhaia este un lac de luncă amenajat. situat în sectorul teleormănean stâng al Luncii Dunării. în ansamblul ei. nu a cunoscut îndiguiri sau alte amenajări notabile până în anul 1928. Balta Suhaia cu o suprafaţă de cca. Vegetaţia bălţii a generat o populaţie faunistică asemănătoare celei din Delta Dunării. De la această dată omul a intervenit progresiv. bogat în humus şi un strat de loess. iar între anii 1960 şi 1965 a făcut-o masiv. ţinând administrativ de comuna Suhaia şi este Aria naturală de protecţie specială avifaunistică. al cărui debit ajunge până la 10 litri/sec. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Furnizor Agrohub Bayer Romania Covera Bayer Romania Agriland Agrinet Covera Produs Tip Basagran Forte Pulsar 40 Select Super 120 EC Erbicid Bayer ENVIDOR 240SC Calypso 40 SC Nitragin Fosfor Azotat de Amoniu Potasiu PIONEER PR91M10 Bordi Cleopatra 5 Fitosanitare Ingrasamant Samanta . adeseori neinspirat. între oraşele Turnu Măgurele la vest şi Zimnicea la sud-est. acord semnat în anul 2000 de România. 240 ha pepiniera. Bulgaria. Pădurile se află pe malul Dunării. modificând natura locului şi implicit echilibrul Dunării ca sistem.2 Furnizori Nr. Pe plan internaţional Balta Suhaia este recunoscută ca o componentă majoră a ceea ce a rămas din fosta luncă inundabilă a Dunării şi face parte integrantă din planul de reconstrucţie a coridorului verde al Dunării inferioare. Moldova şi Ukraina. crează premisele cooperări transfrontaliere pentru conservarea biodiversităţii şi a funcţiilor acestor complexe de ecosisteme pe ambele maluri ale Dunării.

Crt.2. Client 1 Corncereal 2 Agridurabila 3 AVEGA Cereal 6 .2. Crt.3 Principalii clienti Nr.2.2 Concurenta Nr. Denumire 1 Grincultura SRL 2 DanAgri SRL 3 Cereal Pur SRL 4 Dinad Agris SRL 5 Expurr Cereal 2.

2.2. Descrierea fluxului Asolament (5 ani) 2012-2013 Mazare 125ha 2013-2014 (implementare investitie) Cartofi 125ha Soia 125ha Cartofi 125ha Soia 125ha Mazare 125ha 2014-2015 Soia 125ha Mazare 125ha Cartofi 125ha 2015-2016 Mazare 125ha Cartofi 125ha Soia 125ha Soia 125ha Mazare 125ha 2016-2017 Cartofi 125ha 7 .

-tarzii cu perioada de vegetatie peste 110 zile. Cristian.2. Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon.stoluni si tuberculi). ingrosati. Casin. 60% din masa de radacini este raspandit pe stratul de sol de la 0-20cm. Rustic. In industrie cartoful constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului. si tulpini epigee( aeriene. -semitarzii cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Desiree.vrejii). Dintre soiurile straine mentionam : -timpurii cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Fresco N. Frumoasa. 8 . Sufocarea radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului. .culoarea corolei poate fi: alba. Ziua scurta sau timpul in care claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare. Impata N. SOIURI Din punct de vedere al perioadei de vegetatie soiurile de cartofi se impart in : -timpurii cu perioda de vegetatie 70-90 zile : Ostara. Robusta N.1 Tehnologia de cultivare a cartofului IMPORTANTA Este una din cele mai importante plante alimentare. Signal -semitarzii cu perioada de vegetatie 100-110 zile : Proventa . Karlena N. Redsec. Tulpina aeriana este ierboasa . mult ramificata si cu slaba putere de patrundere in sol. de culoare alba si prin ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Amelia . Romanu. Tampu. amidonului. Runica -semitimpurii cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Sucevita. Agatha N. Florile. Luisa N. Radacina care se formeaza de pe coltii porniti in crestere sunt radacini primare. Hargita. cu nuante de albastru sau roz in functie de soi. Nicoleta. suculenti. muchiata. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate. Cristela. si munai 2-3% pe stratul de la 60-80cm. La o singura planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa.Cosmos. Catelina. Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol. Milenium N. Roclas. Superior -semitimpurii cu perioada de vegetatie 90-100 zile : Escort. furajere si industriale. Ago. Kondor. Radacinile care pornesc din stoloni sunt radacini secundare. Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane. Fructul. suculenta. Sante NN. Eterna N.2. Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea.este o baca rotunda cu 100-200 seminte mici. dextrinei si glucozei. violet deschis sau inchis. Dar toate sunt radacini aventive. Siculus N. Rasant PARTICULARITATI BIOLOGICE Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin seminte. Radacina cartofului este fibroasa . Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor. 16-18% pe strutul de la 20-40cm. Rozana. 17-20% pe stratul de la 40-60cm.

Temperatura optima de rasarire este de 13-15oC. pentru formarea tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h. secara. Daca brumele apar mai tarziu cand plantele au 2-3 frunze pirderile sunt mai reduse pentru ca plantele se refac repede prin lastari care apar la subsuara frunzei. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. la 250C stolonii nu se mai transforma in tuberculi. Cerinte fata de umiditate. Daca insuficienta de oxigen se mentine mai mult timp tuberculiii putrezesc iar plantele pier in intregime. Cerinte fata de temperatura-incoltirea tuberculilor de cartofi are loc la temperaturi de 5-6oC.Tuberculii. refacerea poate sa dureze 10-15 zile( se pierde timpuritatea). Cerinte fata de sol. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. in aceasta perioada se cere o umiditate a solului de 85% din capacitatea capilara pentru apa. cele din iulie a soiurilor semitimpurii. Plantele de cartofi au cea mai mare nevoie de apa la inflorire.5. porumb. iar cele din august a soiurilor semitarzii. -30C distrug intrega planta de cartof. la temperatura solului de 260C tuberculii nu mai cresc. rotunda-ovala sau neuniforma. La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de centru de prelucrare sau depozitare( max. orz.80C coltii si la -10C tuberculii. Excesul de umiditate din sol este foarte daunator formarii tuberculilor si cresterii. pentru formarea tuberculilor de cartofi este de 15-18oC. cernoziomuri. iar pentru cresterea vrejilor este de 18-200C .cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipolutoase. Soluri pe care trebuie cartoful sunt aluvialele. cand durata zilei este mai mare 14 h stolonii se transforma in lastari.din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza mari cantitati de substanta de rezerva. In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase asigura conditii favorabile de vegetatie. etc. Se pot aplica tratamente cu funcicide si rebilonare. Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie. In acest caz plantele se refac prin pornirea de noi colti din tuberculi. ROTATIA Asigura productii ridicate dupa grau. inducand piederi de 8-32% functie de starea de vegetatie si gradul de vatamare produs. panta terenurilor sa nu fie mai 9 . nu suporta umbrirea. Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina. Cartoful nu rezista la temperaturi scazute astfel : la 0-50C sunt distruse frunzele. Grindina poate distruge in mare masura plantele aeriene . rotunda. podzolite cu textura usoara. luto-nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. Cartoful este premergatoare pentru grau. orz. leguminoase perene si anuale. sfecla de zahar. La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma specifica soiului. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia solanacee). si culturi de primavara. Brumele si ingheturile tarzii afecteaza cultura plantelor timpurii cu tuberculii incoltiti. Ei pot avea forma alungita . fibra. In cursul vegetatiei ploile din luna iunie influienteaza in primul rand productia soiurilor timpurii. reducerea suprafetei de asimilatie. 12Km) . Se poate cultiva pe soluri care au PH = 5-7. in.secetele determina stagnarea acumularii substantelor in tuberculi. la -0. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara caruia se gasesc deobicei trei muguri. daca varfurile de crestere au aparut la suprafata solului. incoltirea si puirea tuberculilor in camp. La exces temporar de umiditate productioa de tuberculi se reduce la 32-78% . Temperaturile de -2.

6 : 0. dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha. excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se rasfrange asupra productiei. 10 . Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o intarziere a infloritului de 25-26 zile.ruginii la inceput mai mici. mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele nutritive si imbunatateste insusirile fizice ale solului . Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se necrozeaza si cad.6 : 1. in formarea tuberculilor. in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii de apa. ingrasamintele de fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.3 : 0. Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei de asimilatie . in prealabil solul este lucrat cu grapa cu discuri. LUCRARILE SOLULUI Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm. limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. Suprafata de asimilatie se micsoreaza . Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe toata lungimea ei. FERTILIZAREA Pentru 1000kg tuberculi+tulpini aeriene se consuma 5kgN. Incorporarea se face sub aratura de vara – toamna.5. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului. se reduce ritmul formarii tuberculilor. bine fermentate si intrastiate uniform pe intreaga suprafata.acest lucru are consecinte negative asupra formarii stolonilor si tuberculilor. rezistenta la seceta . Fosforul are o deosebita importanta in dezvoltarea sistemului radicular. mana. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. 2kgP. 7-9kgK. iar in mijlocul acestora se formeaza pete rosii. intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in tuberculi. forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului mecanic. apoi prin unirea lor mai mari care la fierbere in aceasta zona devine tare si se separa de miezul fiert. pentru soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0. Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat de magneziu in solutie . La insuficienta azotului plantele sunt galben verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor . La insuficienta potasiului ritmul de crestere al plantelor este redus pana la incetare. si nanism( piticire).6. Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot. El este absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. cu cat se face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare.mare de 9-110 in terenuri obisnuite si de 50 in conditii de irigare. La insuficienta de potasiu ritmul de crestere a plantelor de cartofi se reduce. marginiile foliolelor se rasuceste in sus . in depunerea amidonului si maturizarii tuberculilor. De importanta deosebita este si nivelarea terenului. In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0.

late de 40-50cm. PLANTAREA Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. scurti de 1. lungi de 60cm.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca. luto-nisipoase si nisipo. Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se asigura o grabire a rasaririi plantelor. -pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare necesar(Æ 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua.lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru realizarea densitatii optime a culturii. si robusti. Pregatirea cartofului de samanta pentru plantare : A.5-2cm. In tehnica ce se aplica pentru realizarea incoltirii cartofilor : -pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-180C timp de 8-10 zile -cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala sau artificiala. Plantarea tuberculilor sectionati manual se executa dupa 5-6 zile B. Este mai putin grav daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat. plantarea timpurie si marirea productiei. Sectionarea tuberculilor la o cantitate mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza tuberculii sectionati cu praf de creta. incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare reducand capacitatea de productie. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. Aceste conditii se realizeaza in incaperi luminoase . Pentru lucrarile solului in primavara se disting in linii mari urmatoarele recomandari : -pe solurile nisipoase. formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile. Tuberculii de cartofi pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. fiecare ladita incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi. 11 . cu posibilitati de aerisire. afanat. adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Biloanele se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-70-75cm. Tuberculii din soiurile la care ochii se concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. Icoltirea tuberculilor de samanata trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-180C ziua si 10-120C noaptea. Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care manifesta degenerare. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura . in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in santuri special amenajate la suprafata solului.In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un camp bine maruntit . Laditele se aseaza in stive cate 10-15 . Coltii ce se obtin in conditii de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati.

De regula conditiile de plantare a cartofului se inregistreaza la jumatatea lunii martie in zonele de sud si camp a Banatului. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea.2cm. Cu circa 10 zile inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn. in ultima decada a lunii martie in zona colinara. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1. si la inceputul lunii aprilie in zona foarte favorabila din punct de vedere a temperaturii zona montana si depresiuni submontane. Prin plantarea imediata dupa ce terenul s-a svantat si se lucreaza fara sa se batatureze si fara bulgari se realizeaza cele mai mari productii. tuberculi mai uniformi ca marime. La aceasta cantitate mai trebuie sa se adauge inca cel putin 10%. Se recomanda urmatoarele densitati in functie de fractiile .nu marimea tuberculilor de samanta determina productia de cartofi ci densitatea de plantare. Cartoful incoltit. cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului de plantare. Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura . sa nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea caracteristica soiului. la o densitate de 60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2. Incoltire dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire. sa fie grosi . mranita si nisip in proportie egala in cosuri de nuiele. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm.Densitatea culturii. Se schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor. destinat consumului extratimpuriu si timpuriu . Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa. se planteaza in zona nisiporilor din Oltenia intre 5-15 martie si pana la 25 marite in restul bazinelor specializate .Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. F. In consecinta tuberculii mari in comparatie cu tuberculi mai mici produc un numar mai mare de tulpini si deci densitatea de plantare este mai mare. E. Coltii pornesc in vegetatie si cresc la temperaturi de 6-70C. Densitatea creste pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime.Epoca de plantare cartoful se planteaza timpuriu. 12 .Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi.5.7-3 tone. D. cuiburi la Ha : -30-45mm = 70mii cuiburi la Ha -45-55-60mm= 55-60mii cuiburi la Ha Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. durata de plantare a cartofului trebuie sa fie cat mai scurta.Cantitatea de tuberculi la Ha. C. In cazul in care se folosesc la plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat. de calibrare a tuberculilor. Cea mai mare productie de tuberculi se obtine la o densitate de 230-280mii de tulpini principale la Ha. iar intre fiecare rand de tuberculi se interpun 5cm de material umed. Plantarea timpurie atrage cresterea productiei si o serie de alte aspecte importante ca : stoloni mai scurti. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii. tuberculizarea mai timpurie. in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica alungirea coltilor. productia fiind in corelatie cu numarul de tulpini la Ha.

Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual. Sencor( 0. a doua.5 Kg/Ha) Afalon( 2-8Kg/Ha). Daca stratul de la suprafata solului este uscat tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate suficienta. Ierbicidele mentionate se administreaza pe intreaga suprafata intre 13 . lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de ^ si rarite pentru musuroire. Viteza de lucru a tractorului la aceasta prasila este mica de 4-5Km /h. cu sapa sau cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe rand un bilon de marime mijlocie.5. H. I. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina. adancimea de lucru a cutitelor este mare de 8. Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. iar pe fundul rigolelor se aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Dupa 10-14 zile se executa a doua prasila cu bilonul mai mare decat primul. Dual 500( 3-7 l/Ha) +Gesagard( 2-6Kg/Ha).cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare. In cultura cartofului prasilele sunt lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta specie). Erbicide recomandate : Gesagard( 2-8Kg/Ha). iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care se completeaza bilonarea. Ingrijire culturii cu folosirea ierbicidelor. Lasso( 3. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri.G.obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. -plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu echipament pentru plantat cartofi incoltiti.in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba. Bilonarea incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime.imediat ce se observa formarea crustei .in tehnica de cultivare a cartofului folosind iebicide in combaterea buruienilor este obligatorie plantarea cu biloni. In general cartoful se acopera prin bilon. Lasso( 3.la inceputul rasaririi. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan. In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm.75-2.5-8Kg/Ha)+ Sencor( 0. Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea este de 4cm. Prin reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui.5-8Kg/Ha)+ Gesagard( 2-6Kg/Ha). Se practica insa si distanta de 50-60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. combaterea crustei si combaterea buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. a treia.Adancimea de plantare.10cm. La plantatul cu bilon. iar pe rand buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare.Tehnica de plantare : -in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita. Graparea se face cu GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului. In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere a biloanelor cu cultivatorul. LUCRARI DE INGRIJIRE La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului.5-2Kg/Ha). Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62.Distanta intre randuri. Rigolele se acopera cu pamant manual. Dupa rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si rarita efectuandu-se si o prasila manuala.imediat dupa plantare .

4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0. consecinta a intarzierii udarii. afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Aceasta perioada se reduce cu 9-23 zile in cazul cand se face intreruperea vegetatiei pe cale mecanica sau chimica fapt ce atrage cresterea rezistentei tuberculilor la vatamare. Nu este exclus in timpul vegetatiei lucrari manuale selective dupa cum nici smulgerea eventualelor buruieni care apar mai tarziu in a doua parte a verii.4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm. cu plugul sau mecanic.cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. dupa care consumul din faza de vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. numarul de udari se reduce la 3-5 in silvostepa din Nord.V. Recoltarea cartofilor trebuie sa se faca numai pe timp frumos. Stresul hidric. Galant. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea.perioada de plantat si rasarit concomitent cu operatia de rebilonare. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere. Targa( in cantitate de 2-3 litri/Ha la Costrei sau 4-6 litrii/Ha la Pir). Recoltarea se face manual cu sapa . La culturile de cartofi destinate consumului de vara –toamna si iarna maturitatea tehnica corespunde cand vrejii sunt uscati in proportie de 70%. Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei. pe aceasta cale asigurandu-se reducerea temperaturii in sol. altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. Cel mai mare consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit.E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de udare.4 in functie de textura solurilor in zona de padure de fag din Nord. aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic. La stabilirea momentului de recoltare a cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim al afidelor – care este vectorul virusilor. -cresterea tuberculilor. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie : -formarea tuberculilor – in zona de stepa( S. cu furci speciale. intervalul intre udari este de 6-8 zile. timp in care tuberculii se suberifica si ating maturitatea tehnica. Maturarea naturala a tuberculilor de la caderea vrejilor( ingalbenirea) pana maturarea tehnica ( de recoltat) se desfasoara intr-o perioada lunga de timp. reducerea infectarii tuberculilor cu boli de putrezire. Irigarea. oprirea trecerii bolilor din planta aeriana in tuberculi. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la intervale mai scurte. intervalul intre udari este de 10-12 zile. la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. mai ales in faza de crestere a tuberculilor. Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de instalarea secetei. isi reduc continutul in amidon si vitamina C.influrire maxima. prevenirea imburuienarii la recoltat. Pe terenurile infectate cu pir sau costrei dupa rasarirea cartofilor indifereant de faza de crestere . Tehnici de udare – la cartof prin aspersiune si prin brazda. dar in momentul in care costreiul are 15-35cm sau pirul tarator si pirul gros au 10-15cm se administreaza unul dinurmataoarele ierbicide : Fusilade super . Sencorul este singurul ierbicid care se poate administra si dupa rasarire pana cand plantele au 10-12cm. Este cea mai costisitoare lucrare din cultura cartofului. RECOLTAREA Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la marimea comerciala de la 30g in sus. 14 .

0 320 IV-3 t 70.4 320 ha 320 t 320 Recoltat cartof IX-3 5 consu m/ /ha 6 superfosfat 210 67200 1.3 sulfat de potasiu 199 63680 1.5 Materiale 2 Erbicidat şi deservit Consum materiale Vol. transportat IC (PK) 3 X-3 t Descărcat. plantarea la adancime mica si uniforma.8 8 130. evitarea tasarii solului prin lucrari de ingrijire.7 0 0 SELECT SUPER 5 1600 0 26 . 15 Total Pret kg 7 lei/kg 8 0 0 AZOTAT 220 70400 1.4 IV-3 IV-3 t ha 70. vrajii sa fie distrusi mecanic sau chimic. IC (PK) X-3 t Adm.Recoltarea mecanica cu combina cere indeplinite anumite conditii : amplasarea pe soluri usoare si mijlocii. şi deservit IC (N) X-3 X-3 ha ha 4 130.M .8 8 320. IC (N) Adm. solul sa fie fara bulgari si curat de buruieni. şi deservit IC (PK) Arat 25 cm +grăpat Incărcat. decad a 1 Incărcat. transportat IC (N) Descărcat. Denumirea lucrarii Luna/ U.

ca atare. În cazul cultivării repetate a mazării pe acelaşi teren. după mazărea recoltată timpuriu. În condiţiile din România mazărea trebuie cultivată în solele în care urmează să fie semănat grâu de toamnă. are o influenţă favorabilă asupra structurii solului.2. Sunt situaţii când. din cauza perpetuării şi amplificării atacului unor boli. Mazărea este o plantă care nu se autosuportă şi. înainte de semănat. fără risc. Nu se recomandă amplasarea culturilor de mazăre după alte leguminoase. în principal. Aceste fenomene sunt accentuate de stagnarea apei şi de excesul de apă. datorate compactării solului şi drenajului defectuos. prin tulburări bruşte de creştere. În monocultură se amplifică îmburuienarea terenului. solul este reavăn şi se poate ara în condiţii bune. putrezirea rădăcinilor şi a tulpinii. timp îndelungat. în luna iunie. mazărea are pretenţii deosebite faţă de lucrările de pregătire a terenului. pe de o parte. care să fie nivelat. 16 . În România structura culturilor a impus.2. monocultura este exclusă. sunt semănate culturi succesive. cartof. cultivarea mazării. pentru structura culturilor din România ar fi neraţional să se renunţe al efectul ameliorator al leguminoasei în asolament. în primul rând după porumb. absenţa formării nodozităţilor pe rădăcini. se acceptă că mazărea poate reveni pe acelaşi teren după 3-4 ani. în sol rămâne o cantitate apreciabilă de materie organică şi de azot (circa 1. care se manifestă. de altfel. Lucrările solului Fiind semănată primăvara foarte timpuriu. rapiţă (cu rezultate destul de bune). pentru a evita riscurile excesului de azot. deoarece. împotriva bolilor. cu condiţia tratării seminţelor.5 t substanţă uscată şi 30-100 kg N/ha). La rândul său. Cele mai bune rezultate se obţin după cereale păioase şi după unele culturi prăşitoare cu recoltare mai timpurie şi în condiţiile în care au fost combătute bine buruienile. care folosesc bine disponibilul termic rămas până în toamnă. atacul de boli şi dăunători. permiţând lucrarea mai timpurie şi cât mai corectă a solului. iar pe de altă parte. mazărea este o premergătoare foarte bună pentru multe culturi şi o excelentă premergătoare pentru grâu. În prezent. apare fenomenul de „oboseala solului”. floarea-soarelui. sfeclă de zahăr. fără resturi vegetale şi buruieni încă din toamnă. astfel că producţiile scad considerabil.2 Tehnologia de cultură a mazării Rotaţia Este de dorit ca mazărea să urmeze după plante care părăsesc terenul devreme. se recoltează timpuriu.

pentru mobilizarea solului şi o a doua lucrare. În asemenea situaţii este de preferat ca arătura să fie lăsată nelucrată peste iarnă. Imediat după recoltarea plantei premergătoare şi eliberarea terenului de resturi vegetale. în primăvară. se recomandă să se efectueze o lucrare de dezmiriştit. În primăvară terenul se lucrează cât mai timpuriu posibil. din aceleaşi motive. să se are mai adânc decât pentru alte culturi. dar numai după ce apa s-a scurs în profunzime. cultivatorii de mazăre din zonele secetoase (de ex. terenul de usucă mai repede şi mai uniform şi se poate semăna mai devreme. efectuată chiar înainte de semănat. dintre care o lucrare de grăpat la desprimăvărare. să aibă puritate fizică minimum 98% şi capacitate de germinaţie minimum 80%. a resturilor vegetale (miriştea) şi a startului superficial al solului. Mazărea este semănată primăvara cât mai timpuriu. Arăturile efectuate după premergătoare cu recoltare mai târzie pot fi lucrate încă din toamnă sau pot fi lăsate în „brazdă crudă”. foarte important pentru a înlesni recoltarea mecanizată a culturii. culturile de mazăre sunt semănate în cursul lunii martie (de regulă. nefisurată. ca adâncime şu ca distribuire a seminţelor. la adâncimea de 25-35 de cm. Cât mai curând posibil terenul se ară cu plugul în agregat cu grapa stelată. adesea. Arătura. în România. În mod obişnuit. Pe anumite terenuri.Dezmiriştirea. la desprimăvărare. sunt mărunţiţi bulgării şi sunt distruse buruienile care răsar. Cultivatorii de mazăre recomandă. atunci când se poate pregăti terenul în condiţii bune (solul s-a zvântat bine). Sămânţa şi semănatul Sămânţa de mazăre destinată semănatului trebuie să provină din culturi certificate. Dobrogea) preferă acest sistem de lucrare a solului. fără atac de gărgăriţă. rezerva de buruieni. De regulă. să fie sănătoasă. Grăparea. se susţine necesitatea grăpării şi nivelării arăturii în toamnă. în prima jumătate a lunii martie în sud şi în a doua 17 . lucrări prin care este nivelat terenul. afânarea adâncă a solului favorizând o mai bună dezvoltare a rădăcinilor în straturile adânci ale solului. pentru a evita compactarea exagerată prin trecerea agregatelor agricole. astfel. cu scopul mărunţirii buruienilor. sunt necesare două lucrări. îndeosebi pe solurile grele. reducând. acesta se usucă mai greu în primăvară şi se întârzie semănatul. Prin toate lucrările solului trebuie urmărit să se obţină un teren foarte nivela. pentru mobilizarea solului pe adâncimea de semănat. Arăturile efectuate vara se lucrează în mod repetat până în toamnă (se grăpează). care să permită un semănat uniform. cu combinatorul sau cu grapa cu discuri în agregat cu câmpuri de grapă cu colţi şi lamă nivelatoare. Calendaristic. grăparea şi nivelarea terenului în toamnă pot conduce la compactarea exagerată a solului pe timpul iernii. ceea ce oferă avantajul că. realizarea unor culturi uniform dezvoltare. trebuie redus la minimum numărul de treceri pe teren cu agregatele agricole. şi îndeosebi în zonele cu soluri grele şi unde cad cantităţi mari de precipitaţii în sezonul rece.

se discută chiar despre pierderi de producţie de 50%. În acest fel. sub aspectul condiţiilor de umiditate. Semănatul timpuriu oferă avantaje certe: sunt folosite bine cele 100-200 zile cu vreme favorabilă mazării. este valorificată în condiţii optime umiditatea acumulată în sol în sezonul rece şi care asigură germinarea seminţelor şi creşterea tinerelor plăntuţe. sunt situaţii în care mazărea este semănată la începutul lunii aprilie. la o întârziere de 20 de zile faţă de perioada optimă de semănat.jumătate în restul zonelor). temperatură şi lungime a zilei (lunile martie-iunie). scăderea importantă a producţiilor. Semănatul întârziat antrenează. de regulă. Sunt afectate toate componentele de producţie şi îndeosebi numărul de boabe formate pe o plantă 18 . spre nord şi în ultimii ani cu desprimăvărare târzie.

grasimi 19 – 20%. etc. În hrana animalelor boabele de soia se folosesc dupa degresare în compozitia nutreturilor combinate. Solul preferat de soia este cel cu reactie neutra. uscata sau siloz. fulgi. Astfel faina de soia sau concentratele proteice se folosesc în amestec pîna la 30% cu carne tocata. biscuiti.3 Tehnologia de cultura la soia Utilizarile boabelor de soia sînt multiple. Soia are utilizari în industria vopselelor. prajituri. Cerintele fata de clima si sol Consumul zilnic mediu de apa la soia este mai mare în faza înflorit – formarea pastailor. Se amesteca în proportie de 4 – 5% în faina de grîu pentru prepararea pîînii sau ca adaos la pastele fainoase pentru îmbogatirea în lizina. Urmeaza o înmultire rapida a bacteriilor si o diviziune a celulelor gazda infectate care marcheaza începutul fixarii azotului atmosferic. în obtinerea unor supe concentrate si alte preparate culinare. sau cuprinsa între slab acida pîna la slab alcalina cu textura luto – nisipoasa pîna la lutoasa. brînza. Valoarea srotului creste mult daca se elimina un procent cît mai mare de coji. boabele ei avînd o ridicata valoare nutritiva datorita continutului ridicat în proteina 34 – 39%. Din boabele de soia se obtine faina si gris cu cca. sapunurilor. Din boabe macinate se prepara : lapte. Nodozidatile apar dupa patrunderea bacteriei Rhizobium japonicum în tesutul radacinii. încheindu-se la 50 – 60 zile de la infectie. cafea. iar insuficienta apei în faza umplerii boabelor determina scaderi mari de productie. Solurile cu textura grea. 40% proteina. Planta întreaga se foloseste ca furaj singura sau în amestec sub forma verde. încheindu-se înainte de maturitatea fiziologica. avînd diferite utilizari în alimentatie. macaroane.E). cernelei de tipar. Paiele de soia pierzînd frunzele la maturitate pierd mult din calitate. lacurilor. înainte sau dupa extractia uleiului. lecitinei. concentrate cu 70% proteina.2.D. acide. Activitatea maxima are loc la 25 – 35 zile de la aparitia nodozitatilor. cu apa stagnanta. glicerinei.2. vitamine (A.. cauciucului. radacinile au o crestere mai rapida decît partea aeriana dupa care se reduce treptat. În faza de crestere vegetativa. ciocolata. în sol. sosuri. Paiele si tecile tocate si oparite pot fi folosite în furajare. etc. Laptele de soia fiind apropiat celui de vaca se produce si se foloseste în China de peste 2000 de ani. bomboane. Particularitati biologice Soia germineaza la temperatura de 7 – 8 grade C. nisipoase sau 19 . dupa care fixarea azotului scade treptat.

a. Pentru prevenirea bolilor care se transmit prin samînta si a unor daunatori care ataca plantele la germinatie – rasarire se trateaza cu produse specifice. Zona favorabila (I si II) cuprinde cea mai mare parte a terenurilor arabile din tara nostra. iar germinatia minimum 80%. Pe cernoziomuri la culturi neirigate se aplica doze de 50 – 60 ka/ha azot s. soiurile timpurii chiar si pentru grîul de toamna. Cu floarea soarelui soia are unele boli comune. astfel ca tratamentul cu nitragin specific 20 . lipsa azotului resimtindu-se îndeosebi în prima parte a vegetatiei pîna cînd începe sa functioneze sistemul simbiotic. Prin irigatie în zonele de sud si sud-est a tarii se creeaza conditii foarte favorabile pentru cultivarea soiei. iar fertilizarea cu potasiu este necesara numai pe soluri cu cuntinut redus în acest element sau pentru productii foarte ridicate. Rotatia Soia nu este pretentioasa fata de plantele premergatoare. soia nu se va cultiva în monocultura. putînd fi cultivata dupa cereale paioase si prasitoare.a. Fiind o buna planta premergatoare pentru majoritatea plantelor cultivate..saraturoase nu sînt propice pentru soia. Se recomanda de asemenea cultivarea mai putin dupa in.. Samînta si semanatul Samînta trebuie sa aiba puritatea peste 97%. Efectul inocularii la soia a reiesit din numeroase experiente din tara nostra si din strainatate. Amendamentele sînt necesare pe solurile brune si podzolite cu ph-ul sub 5. Se constata ca zona foarte favorabila cuprinde numai o parte din nord-estul tarii si pe luncile Muresului si Tîrnavelor. 50 – 80 fosfor kg/ha s. unde soia nuda rezultate daca nu se aplica 4 – 6 t/ha faina de calcar o data la 6 – 8 ani. Lucrarile solului Aratura de vara sau de toamna (la 20 – 25 cm adîncime) si pregatirea patului germinativ. Bune rezultate da dupa grîu si orz de toamna iar dintre prasitoare dupa sfecla de zahar si porumb hibrizi timpurii.5. Fertilizarea Peste 50% din azot planta si-l procura pe cale simbiotica. cînepa si cereale de primavara. Nivelarea terenului si calitatea patului germinativ (pregatit pe adîncimea de 5 – 6 cm cu combinatorul) influenteaza uniformitatea rasaririi si densitatea plantelor.

încorporat la pregatirea patului germinativ. S-au obtinut rezultate bune prin însamîntarea soiei la distante mici între rînduri (25 – 30 cm si 12. Blazer). Soia se însamînteaza cînd temperatura solului la adîncimea de semanat ajunge la 7 – 8 grade C. La maturitate frunzele soiei cad.trebuie sa devina o masura obligatorie în cultura acestei plante. Consumul de apa al soiei creste la aparitia butonilor florali si se mentine ridicat pîna la umplerea boabelor. la soiuri timpurii si semitimpurii si de 55 – 60 boabe germinabile/mp. cu 60 – 70 cm între benzi. Densitatea la semanat este de 60 – 65 boabe germinabile /mp.a. Sencor. Cantitatea de samînta la hectar se calculeaza în functie de soi si valoarea seminala fiind cuprinsa între 70 – 100 kg/ha. pantru a se realiza la maturitate 45 – 50 plante/mp. usurînd recoltarea. sau în benzi de 3 rînduri la 45 de cm. marind de asemenea si eficacitatea erbicidelor aplicate la sol. Adîncimea de semanat este de 3 – 4 cm pe soluri usoare si 2 – 3 cm pe solurile grele. Se recomanda semanatul soiei în rînduri echidistante la 45 – 50 cm. Stomp) sau postemergent (Basagran.5 cm). Mana soiei se combate prin 2 – 3 tratamente cu produse cuprice. Se vor folosi 3 – 4 flacoane pentru cantitatea de samînta folosita la hectar. Irigarea soiei este necesara în primaverile si verile secetoase. o data cu semanatul. Inocularea se va face dupa circa 10 zile de la tratamentul cu insecto-fungicide si cu cîteva ore 2 – 4 ore înainte de semanat în conditiile indicate în instructiunile ce însotesc flacoanele de nitragin./ha). Recoltare. Semanatul în rînduri echidistante la 60 – 70 cm se practica în cazul cînd nu se folosesc erbicidele. avînd efect si împotriva bacteriozelor.5 kg s. productie. Flex. 21 . iar întretinerea culturii se face prin lucrari mecanice. iar pentru a asigura uniformitatea adîncimii la SPC – 6 se folosesc limitatoarele de adîncime. la soiuri semitîrii si tîrzii. depozitare Recoltarea începe cînd umiditatea boabelor este sub 15% si peste 70% din pastai sînt uscate. însa numai în cazul asigurarii apei în cantitati optime si a unei combateri corecte a buruienilor cu ajutorul erbicidelor. Acarianul tetranichus urticae (paianjenul rosu) care provoaca defolierea plantelor se combate cu Sinoratox 25 CE (0. Daunatorii (larva mustei cenusii etc) se combat preventiv cu 30 – 40 kg/ha Lindatox 3. Lucrarile de îngrijire Lucrarile pîna la rasarire constau în combaterea buruienilor si afînarea solului prin lucrari mecanizate si manuale. Erbicidarea se executa cu produse specifice si doze recomandate preemergent ( Trreflan. În cazul tratamentului semintelor cu fungicide se recomanda aplicarea suspensiei de bacterii (Nitragin – soia) direct în sol.

3 Datele tehnice ale investiției 1.2. Combina John Deere S550 22 .

000 rpm 2.5 L Nivel emisie Nivel final 4 Viteza nominala 2. Grapa cu discuri Kuhn Discover XM2 44 23 .400 rpm Putere nominala 202 kW Capacitate rezervor 757 L Tip separator Rotativ Lungime rotor 3.Tip motor 13.124 mm Diametru rotor 610 mm Gama de viteza rotor 210-1.

Grimme GZ 1700 DLI 24 .Latime de lucru (m) 5.65 Tip de pliere Manual or hydraulic Greutate cu tubul de role 5809 Putere maxima tractor (kw) 118 3. Masina recoltat cartofi .2 Numar de discuri 44 Diametru disc 660 Numar roti 2 Latime de transport 2.

Masina plantat cartofi – Unia Kora 4 25 .5 x 2 4.2 x 34" Rows 50 mm Main Web 45 mm Web Single Multi-Separator Picking-off Table Wheel Drive Tyres: 500/60R22.

Nr de randuri 4 4 Latime de lucru [m] 3 3.6 Latime randuri [cm] 75 90 Capacitate buncar cartofi [kg] 840 900 Adacime plantare [cm] 4-12 4-12 Greutate [kg] 940 990 Putere ceruta [HP] 75 80 5. Tactor Claas Arion 640 26 .

Greutate: Roti fata: Roti spate: Transmisie: PutereȘ Rotatii: Cuplu: Cuplu RPM: Schimb ulei: 13800 to 15903 kg 16. Semanatoare Regent Seedstar 27 .6 lb-ft [657.1 Nm] 1650 500 h 6.9R28 20.8R38 Tier 3 155 hp [115.6 kW] 2200 484.

0 m 25 rânduri a 12 cm cutia de seminţe 500 l cu distribuţie mecanică de înaltă precizie. chiar de la 2 kg / Ha sistem pentru drum tehnologic controlul semănatului electronic indicator de viteză 28 .lăţime de lucru 3.

2.4 Flux de productie Erbicidat Materiale consumabile Recoltat Materie prima Materiale auxiliare Fertilizat Flux tehnologic (lucrari agricole) Arat Discuit Semanat Produs final Obtinerea recoltei 29 .

5 Durata de realizare a investitiei (grafic gantt) Lucrar e Desfasurarea pe luni 1 2 3 4 5 6 7 8 Arat Discuit Seman at Fertiliz at 9 Mazar e Mazar e 10 11 Cartof Soi a 1 2 1 2 3 Soia 5 6 7 8 9 10 Cart of Soi a Cartof Mazar e Mazar e 4 Cartof/ Soia Cartof / Soia Soi a Cartof/ Mazare/ Soia Erbicid at Recolt at Mazar e 30 1 1 1 2 .2.

fara TVA (lei) Total val.6 106560 18240 24000 Maina plantat cartofi – Unia Kora 4 32394.8 430680 73720 97000 Semanatoare Regent Seedstar 43867. (eur) Combina John Deere . (lei) Val.20 57720 9880 13000 Total 1743215 2293704 392616 516600 31 .Kuhn Discover XM2 44 94483.CAPITOLUL 3 3.2 124320 21280 28000 Masina recoltat cartofi .S550 1164168 1531800 262200 345000 Grapa cu discuri .Grimme GZ 1700 DLI 80985. fara TVA (eur) Total val.24 42624 7296 9600 Tractor Claas Arion 640 327316.1 Resurse necesare pentru investitie Val.1.

4 7500 9300 22500 27900 Discuit 110 136.3. Preturi servicii terti Tarife Terti Tarif fara TVA/ha (lei) Total/ha (lei) Tarif fara TVA/sola (lei) Total/sola (lei) Total suprafata fara TVA Total Suprafata Semanat 70 86.8 8750 10850 26250 32550 Fertilizat 60 74.1.4 13750 17050 41250 51150 Arat 275 341 34375 42625 103125 127875 Recoltat 200 248 25000 31000 75000 93000 Total 775 961 96875 120125 290625 360375 32 .2 Resurse necesare procesului tehnologic (anul dinaintea implementarii investitiei) Inainte de a face aceasta investitie societatea si-a desfasurat toate lucrarile tehnologice apeland la serviciile tertilor.4 7500 9300 22500 27900 Erbicidat 60 74.

Bayer ENVIDOR 240SC 0.5 2565 10687.9 60016.9 0.PIONEER PR91M10 100 12500 kg 7.Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de soia Nr. 1.32 33 . Crt.35 54783.35 14403.60 12338.5 6 Erbicid .462 4 45612.25 4 Samanta .a.456 8122.5 Valoare Lei 173482.5 L 262. 2 0.72 51411.5 11799 49162.704 67450 21300 88750 5 Azot 45 5625 kg s.2 8550 2700 11250 2 Fosfor 70 4200 kg s.5 L 960. Totala TVA (lei) Val.Basagran Forte 3 375 L 30 7.2 62.48 6384 2016 8400 3 Insecticid .Pulsar 40 1. Material Cantitat e/ha Total cantitate/125 ha UM Pret unitar (lei) TVA (lei) Val. Totala (lei) 1 Erbicid . Totala fara TVA (lei) Val.5 187.26 230.1 1.9 228266.5 62.2 5 Valoare Euro 39072.928 37363.a.

Material Cantita te/ha Total cantitate/1 25 ha UM Pret unitar (lei) TVA (lei) Val.5 344981.4 8 6 Insecticid Calypso 40 SC 34 .75 82795.5 17318.17 21. Totala fara TVA (lei) Val.92 174800 55200 230000 5 Erbicid Pulsar 40 1.6 13162.5 187.5 11799 49162.64 77698.Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de mazare Nr.2 62.2 7600 2400 10000 2 0.a . Totala TVA (lei) Val. Crt. 2 Fosfor 70 8750 3 Potasiu 80 10000 4 Samanta Bordi 230 28750 kg 8 1.25 4156.1 0.a .504 15960 5040 21000 kg s.84 18647.5 0.48 13300 4200 17500 2. 25 Valoar e Euro 59050. kg s.7 5 Valoar e Lei 262185.25 L 815 195.5 L 262. Totala (lei) 1 Insecticid Nitragin 1 125 kg 80 19.928 37363.

79 35 .8 22800 7200 30000 5 Samanta Cleopatra 4500 562500 kg 1. Totala fara TVA (lei) Val.Materiale necesare procesului tehnologic la cultura de cartof Nr.48 45600 14400 60000 2 Sulfat de potasiu 200 25000 kg 3 0.384 684000 216000 900000 Valoare Lei 850915 268710 1119625 Valoare Euro 191647. Totala (lei) 1 Superfosfat 240 30000 kg 2 0.6 0. Crt. Totala TVA (lei) Val.72 57000 18000 75000 3 Azotat 230 28750 kg 1. Material Cantitat e/ha Total cantitate/125 ha U M Pret unitar (lei) TVA (lei) Val.52 60520.456 41515 13110 54625 4 Erbicid Select Super 120 EC 2 250 L 120 28.27 252167.9 0.

Cheltuieli cu salariile pentru ciclu anterior implementarii investitiei Angajat Nr. Salariul brut Salariul net Catre stat angajator Catre stat angajat Costurile cu salariile Inginer agronom 1 3000 2104 691 896 3691 Contabil 1 2500 1763 575 737 3075 Administrator 1 2800 1969 644 831 3444 Paznic 2 1400 1014 323 386 3446 Cheltuieli lunare 13656 Total cheltuieli cu salariile 163872 36 .

4 13750 17050 41250 51150 Arat 275 341 34375 42625 103125 127875 Recoltat 200 248 25000 31000 75000 93000 Total 775 961 96875 120125 290625 360375 37 .4 7500 9300 22500 27900 Erbicidat 60 74. Preturi servicii terti Tarife Terti Tarif fara TVA/ha (lei) Total/ha (lei) Tarif fara TVA/sola (lei) Total/sola (lei) Total suprafata fara TVA Total Suprafata Semanat 70 86.Inainte de a face aceasta investitie societatea si-a desfasurat toate lucrarile tehnologice apeland la serviciile tertilor.8 8750 10850 26250 32550 Fertilizat 60 74.4 7500 9300 22500 27900 Discuit 110 136.

94 891 3712.5 - 8642.5 1312.7 36011.64 38 Consum Total (L) Pret/L Valoare Pret Total (lei) TVA (lei) (lei) Pret Total (euro) Consum/ha (L) .15 Total Recoltat cartofi (Grimme GZ 1700) - - 6062.5 5.8 2970 668.14 Tractor Claas Arion 640 Semanat cartofi (Unia Kora 4) 4 500 5.94 712.94 3207.Cheltuieli cu consumul de motorina Utilaj Lucrare (utilaj) Combina John Deere S550 Recoltat soia 11 1375 5.94 1871.2 8167.5 1839.6 13365 3010.1 7796.92 5 625 5.5 836.25 1755.94 1960.53 Recoltat mazare 10.91 Discuit (Kuhn Discover XM2) 6 2250 5.25 8110.

500 312. Med (kg/ha) Prod.9 281250 569.4 11715 2638.25 - Soia 125 1.500 187.85 71231.75 -9217.5 0. Anul de dinaintea implementarii investitiei Productii Cultura Venituri Cheltuieli Profit/Deficit ha Prod.514 -40925.In tabelul urmator sunt prezentate productiile.85 71231.55 213693.25 104528. veniturile.9 168750 569. Totale (lei) Lei Euro 344981 7500 1689.55 1512500 569.25 - Total 375 - - - 1962500 1709.75 163872 39 1119625 228266 2217120 .000 2750 0.5 0.189 464106.85 71231.5 Mazare 125 2. cheltuielile precum si rezultatul economico financiar pentru fiecare cultura in parte (cheltuielile cu tertii si salariile sunt incluse in cheltuielile totale).25 - Cartofi 125 22. Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/ha (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.

fertilizatul si erbicidatul. Angajat Nr. Salariul brut Salariul net Catre stat angajator Catre stat angajat Costurile cu salariile Inginer agronom 1 3000 2104 691 896 3691 Contabil 1 2500 1763 575 737 3075 Administrator 1 2800 1969 644 831 3444 Paznic 2 1400 1014 323 386 3446 Mezanizator 2 1800 1287 414 513 4428 Cheltuieli lunare 18084 Total cheltuieli cu salariile 217008 Previziune anul I 40 .8 49375 61225 148125 183675 De asemenea investitia a generat 2 locuri noi de munca pe pozitia de mecanizator.4 7500 9300 22500 27900 Arat 275 341 34375 42625 103125 127875 Erbicidat 60 74. Tarife Terti Tarif fara TVA/ha (lei) Total/ha (lei) Tarif fara TVA/sola (lei) Total/sola (lei) Total suprafat a fara TVA Total Suprafata Fertilizat 60 74.2 Estimarea pe 5 ani a veniturilor si a cheltuielilor In urma achizitiei utilajelor.4 7500 9300 22500 27900 Total 395 489.3. singurele lucrari pentru care societatea are nevoie de serviciile tertelor sunt aratul.

85 71231.25 0.7 5 217008 2178199 56744.86 Cartofi 125 22. Totale (lei) Lei Euro Mazare 125 2.25 - 398453 10277.51 51658.85 71231.9062 5 2314.4 Previziune anul III (preturile de livrare cresc iar productiile scad) 41 . Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/h a (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.375 48550.600 200 0.85 276250 569.85 71231.000 2875 0.25 - 1175606 470625 105996.600 325 0.Productii Venituri Cheltuieli Profit/Deficit Cultur a ha Prod.5 1 337500 569.95 195937. Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/h a (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.4792 Total 375 - - - 2021250 1709.85 170000 569.63 12780.25 - 362230 14749.5 1437500 569.56 1575000 569.3 Previziune anul II (productiile si preturile de livrare cresc) Productii Venituri Cheltuieli Profit/Deficit Cultur a ha Prod.55 213693.500 2812. Med (kg/ha) Prod.0625 -3321. 5 569.700 337.25 - 263648 3521.85 71231.23125 793. 4 1955268 229363.85 71231.55 213693.650 206.25 - 239680 1551.85 71231.25 - 129316 7 215564.5 0.844 Cartofi 125 23. Med (kg/ha) Prod.6875 349.6 Soia 125 1.53 Soia 125 1. Totale (lei) Lei Euro Mazare 125 2.7 5 227858.0701 Total 375 - - - 1970938 1709.

Totale (lei) Lei Euro Mazare 125 2. Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/ha (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.25 - 1422484 461247.2 Previziune anul V (productiile oscileaza si preturile de livrare scad) 42 .7 183750 569.85 71231.25 - 1564732 293999.42813 -11445.2 Cartofi 125 26.6875 103884.25 - 438299 50817.500 187.02063 -15491.5 0.4 Cartofi 125 25.6 Soia 125 1.3313 66216.24 76948 Previziune anul IV (productiile cresc iar preturile de livrare scad) Productii Venituri Cheltuieli Profit/Deficit Cultura ha Prod.000 3125 0.Productii Venituri Cheltuieli Profit/Deficit Cultura ha Prod.25 - 482129 85897.85 71231.8 150000 569.1 316250 569.29594 -19346.85 71231.5 1.24769 -14421.25 - 290012 68781. Med (kg/ha) Prod. Med (kg/ha) Prod.58 1812500 569.2 Total 375 - - - 2278750 1709.9 2365874 144069. Totale (lei) Lei Euro Mazare 125 2.7 Total 375 - - - 2296250 1709.79 32448.07 Soia 125 2.25 - 319013 64032.55 213693. Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/ha (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.300 287.85 71231.100 262.3 2150795 341649.55 213693.75 239251.55 1787500 569.75 251213.5 0.85 71231.85 71231.000 3250 0.600 325 1 325000 569.

59746 154982. Med (kg/ha) Prod.55 213693.9 . durata de recuperare a investitiei este de aproximativ 8 ani. 43 -21606.8 260000 569. Totala (t) Pret Livrare (lei/kg) Venit Total (lei) Subventia/ha (lei) Subventie Total (lei) Salarii (lei) Chelt.5 0.1394 101357.6 Cartofi 125 28.Productii Venituri Cheltuieli Profit/Deficit Cultura ha Prod.100 262.85 71231.000 3500 0.75 263774.25 - 530341 199110.2 Soia 125 2.85 71231.25 - 350915 Total 375 - - - 2543750 1709.39 Luand in calcul profitul obtinut in cei 5 ani de previziune.25 - 1721205 450026.7 183750 569.1505 -44844.6 2602461 95933.600 325 0.85 71231. Totale (lei) Lei Euro Mazare 125 2.6 2100000 569.7 34905.

maxim 12 ani AN I 2.182 586.884 Valoare 8% 44 3.226.647 15.743.4 Indicatori de investitie Centralizare Curs euro 4.901 885. intreprinderi familiale.75 Subventia (total exploatatie) 213693.crt .3.pentru persoane fizice autorizate.819 245. intreprinderi individuale.832 .75 INDICATORI FINANCIARI .trebuie sa fie pozitiv LEI Total an 4 Total an 5 730. Specificatie 1 Valoare investitie(Vi)= valoarea totala a proiectului fara TVA LEI 1.trebuie sa fie pozitiva LEI 6 Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei .4139 4 Rata de actualizare 5 Valoare actualizata neta (VAN) . persoane fizice Anul UM Total an 1 Total an 2 Total an 3 Nr.215 2 Durata de recuperare a investitiei (Dr) .84 Stabiliti excedentul din implementare lei -40925.4400 Cheltuieli eligibile (fara TVA) euro 382616 Cheltuieli neeligibile (TVA) euro 91827.

7 5 15819 24518 2 58683 2 73090 1 15819 245182 58683 2 73090 1 14.8 46 537.9 18 558.3 36 379.204 465.6 15 443.647 210.Grafic incasari plati An 1 de implementar e A1 An2 An3 An4 An5 Incasari 2021250 1970937.2 57 516.2 34 Excedent/De ficit Disponibil perioada precedenta Disponibil de numerar la sfarsitul perioadei Actualizare cash-flow An6 An7 An8 An9 An10 An11 An12 88588 4 88588 4 88588 4 88588 4 88588 4 88588 4 88588 4 88588 4 602. 5 Plati 2178199 1955267 56745 229364 227875 0 215079 4 34164 9 229625 0 236587 3 14407 0 254375 0 260246 1 15498 2 40925.7 97 45 .9 05 478.1 62 410.9 40 351.