You are on page 1of 18

CAP. I.

ISTORIC
Caractere de recunoaştere: Planta: Specie ierboasă anuală sau hibernantă, cu
înălţimea de 5—60cm (pînă la 80 cm în culturi), cu miros puternic aromat; specia
prezintă un polimorfism foarte accentuat în funcţie de locul în care creşte: astfel, pe
islazuri, în locuri bătătorite, săraturi, atinge 10—15 cm şi nu este ramificat în timp ce la
marginea drumurilor şi mai ales ca buruiană în lan este înalt până la 40—60 cm, foarte
bogat ramificat şi foliat; rădăcina: pivotantă dar slab dezvoltată, fuziformă, ramificată
superficial, culoare cenuşie; tulpina: glabră, striată, groasă până la 3—4 mm, cu
numeroase ramificaţii care pornesc adesea chiar de la bază, terminate prin inflorescenţe;
frunze: în număr de 16—40, dispoziţie alternă, sunt de 2—3 ori penat-sec-tate cu câte 6
—10 perechi de lacinii de până la 0,5 cm lungime; flori: grupate în antodii terminale lung
pedunculate (5—10 cm); la exterior antodiile au un involucru semiglobulos, cu 20—30,
foliole pe 2 serii, ovate, verzui, cu margine membranoasă albă. Florile ligulate albe, sunt
femele, la începutul înfloririi orizontale, apoi brusc răsfrânte. Florile tubuloase
hermafrodite sunt dispuse central, foarte numeroase (cea 500), galben-aurii, cu corola cu
5 dinţi, 5 stamine şi un ovar cu stigmat bifurcat. Receptaculul inflorescenţei este plan la
începutul înfloririi, apoi devine conic şi gol la interior; fructe: achene de 1—1,5 mm,
puţin curbate, cu 3—5 coaste longitudinale alburii, pot fi până la 45 000 pe o plantă.
Materia
primă:
Flores
Chamomillae formată din flori compuse
dispuse în antodii heterogame late de 15
—20 mm, rar mai late, cu involucru
semiglobulos; receptaculul emisferic
sau conic, înalt de aproape 6 mm şi lat
de 2 mm este gol la interior. Fiecare
antodiu are un involucru format din 3
rânduri de bractee verzi, lanceolate,
scuamoase, imbricate. Florile marginale
(12—18 pe fiecare antodiu) sunt femele,
au ligule albe lungi de câte 4—6 mm, cu
3—4 dinţi, fiind parcurse de 3—4 nervuri; florile centrale foarte numeroase sunt galbene,
hermafrodite, tubuloase, lungi de aproximativ 3 mm şi au corola cu 5 diviziuni, cu 5
nervuri şi androceu sinanter. Ambele feluri de flori au numeroşi peri glandulari de tip
compozee, iar în ţesutul receptaculului se află numeroase glande secretorii.
Au miros specific aromat, puternic, plăcut, iar gustul este amărui-aromatic.
La cerere se recoltează şi părţile aeriene ale plantei în timpul înfloririi Herba
Chamomillae, folosită în special pentru extragerea uleiului volatil.

1

apar din nou plante de muşeţel cu densitate normală. Bazinele cele mai importante se găsesc în Câmpia de Vest (judeţele Arad. Comună în întreaga ţară în zona de şes. Tehnologia de cultură a muşeţelului. pe toate tipurile de sol. deci poate fi semănat şi vara-toamna. După dispariţia acestor substanţe care se mineralizează şi pătrund în adâncimea solului prin levigare. petece de sărăturare. Teleorman). Lumina este un factor important. Aceasta presupune ca — în aceste zone — recoltarea să se facă cu maximă operativitate. Timiş). Faţă de sol are amplitudine mare — de la soluri nisipoase. răspândire în flora spontană şi zonare în cultură. precum şi în Dobrogea — mai ales în Delta Dunării. I. muşeţelul prezintă fenomenul de periodicitate.I. A. dar în mod deosebit valorifică săraturile. Ilfov. pe soluri nisipoase sau uşor sărăturoase s-a observat în bazinele din deltă şi judeţul Brăila o brunificare bruscă a plantelor care devin inapte pentru recoltat. Ecologie. în locuri însorite. Ialomiţa. expuse la soare şi ferite de curenţi reci. în „chelituri". Satu-Mare. Acest fenomen se datorează faptului că prin putrezirea plantelor de muşeţel. lutoase. Reuşita culturii de Muşeţel este asigurată pe orice sol. cu condiţia ca ele să fie curate de buruieni. deoarece are sistem radicular superficial. Câmpia Moldovei (zone favorabile). Muntenia (Buzău. De aceste condiţii trebuie să se ţină seama la alegerea solei pentru înfiinţarea culturii. Olt). Rezistă bine la temperaturi scăzute (chiar până la —30°) putând hiberna. Cerinţele faţă de umiditatea solului sunt ridicate. Brăila. în semănături — în special în grâu. În cultură este zonat în Cîmpia Crişurilor şi Câmpia Timişului (zonă foarte favorabilă). Câmpia Bărăganului. bogate în umiditate. Muşeţelul. chiar la începutul înfloririi. Bihor. La ridicarea bruscă a temperaturii care succede unei perioade foarte umede. uşoare. B. solul se îmbogăţeşte excesiv în unele substanţe organice care formează prin acumulare un mediu toxic pentru dezvoltarea lui în următorii ani. atât pentru răsărire cât şi pentru sintetizarea unui procent mai ridicat de azulene. Iaşi. În bazinele naturale de creştere. margini de drumuri. Moldova (Galaţi. de la cele uşoare până la cele grele. Câmpia Burnazului. pe pajişti. Botoşani). Oltenia (Mehedinţi. Dolj. cultivat chiar şi pe soluri 2 . Lipsa de umiditate la începutul primăverii duce la compromiterea recoltei. până la soluri argiloase. astfel că la anumite perioade dispare producţia sau apar vetre golaşe care se menţin 2—3 ani şi apoi apar din nou masiv plantele. Vrancea.

plante care părăsesc locul de cultură cât mai timpuriu. cânepă. Faptul că prin descompunerea plantelor de Muşeţel se creează un mediu toxic pentru culturile ulterioare din aceeaşi specie. solul se poate discui de 3—4 ori şi grapa puternic. Terenul se ară la adâncimea de 18—20 cm imediat după recoltarea plantei premergătoare. de 240—250 zile. Îngrăşămintele minerale şi anume 50—60 kg fosfor şi 45 kg potasiu substanţă activă se încorporează odată cu arătura de bază. trebuie reţinut că pe acelaşi teren nu trebuie să revină decât numai după 2—3 ani. în care caz terenul va fi lucrat în lung şi în lat. îl lasă să se odihnească. datorită hibernării. iar din canalele orezăriei se poate iriga prin aspersiune. leguminoasele timpurii. ca şi pe terenurile destinate orezăriilor. semisărăturoase. a dat producţii foarte bune. Perioada de vegetaţie a muşeţelului este de 65—70 zile în situaţia însămânţării primăvara devreme şi mult mai lungă. Dacă în momentul optim de însămînţare a căzut o ploaie şi terenul permite executarea arăturii la 18—20 cm. Este necesară o distribuire cât mai uniformă a îngrăşămintelor deoarece acestea au influenţă foarte mare asupra uniformităţii înfloritului şi deci asupra momentului optim şi eficient al recoltării florilor — produsul de bază al acestei culturi. se ară. Bune premergătoare sunt borceagurile. Muşeţelul cultivat anual poate fi introdus în asolamentul de câmp. de plug va fi cuplată o grapă grea sau o grapă stelată. 3 . aflate în perioada de odihnă. în situaţia însămînţării de varătoamnă. cartofii timpurii. La planta premergătoare se administrează 20 tone gunoi de grajd la hectar. Pentru a crea uniformitatea patului germinativ. Nu se recomandă să urmeze după floarea-soarelui. sorg sau alte plante rapace. iar revenirea lui pe aceleaşi sole să se facă numai după o pauză de 4—5 ani. orzul. în cazul când umiditatea nu permite o arătură la adâncimea indicată. în cursul lunii aprilie sau după începerea vegetaţiei plantelor.neproductive. iar când rămâne pe acelaşi teren 2—3 ani se introduce în asolamentul plantelor medicinale perene. Primăvara se pot introduce şi 30 kg azotat la 15— 20 zile de la însămînţat. în cazul când umiditatea solului permite executarea acestei lucrări în condiţii bune. Posibilitatea cultivării în orezarii se explică prin aceea că muşeţelul are un sistem radicular superficial care nu antrenează în profunzime solul. mazărea şi muştarurile. fără să se formeze bolovani.

SU-29. Orice întârziere are repercusiuni asupra producţiei la unitatea de suprafaţă. Pentru a se realiza această adâncime se suspendă greutăţile de pe tuburile maşinii de semănat. în ferestrele lunii februarie sau în primele zile ce se poate lucra câmpul.3— 0. acestea pot fi împrăştiate. având o sămânţă mică (38 200 boabe la gram). biloanele pot fi însămânţate cu mâna. În funcţie de calitatea seminţei. Cantitatea de material inert va fi de 8—10 ori mai mare ca volum decât materialul de înmulţire. deoarece ele sunt destinate a reţine zăpada. în acest caz distanţa între două rânduri duble este de 40 cm iar între rândurile simple de 12 cm pentru a da posibilitatea extirpării buruienilor prin praşile repetate. Însămînţarea se execută cu semănătoarea Saxonia. bine uscat sau cenuşă). germinaţia de 65% şi umiditatea de 12%. folosind eficient şi raţional atât braţele de muncă cât şi utilajele la recoltare şi deshidratare se poate însămânţa în etape. Timpul optim de însămînţare este prima decadă a lunii august. În cazul când seminţele de muşeţel se amestecă cu pulvis de muşeţel. Acolo unde terenul e prea îmburuienit şi nu permite însămânţarea taloanelor cu muşeţel. cât şi după însămînţare. pentru 1 kg de sămânţă se adaugă 2 kg de pulvis. La hectar se vor da 2—3 kg sămânţă la puritatea de 75%. la o adâncime de 0. Pe terenurile mai puţin curate de buruieni se practică însămânţarea în rânduri la distanţă de 40 cm sau în rânduri duble. 4 . sunt de 12—15 cm între rânduri şi cele în benzi late de 60—70 cm sau de 120—140 cm. Se poate însămânţa cu reuşită sigură şi primăvara foarte devreme. în cazul celei de primăvară. Benzile sunt despărţite una de alta prin biloane late de 25—30 cm şi înalte de 15—18 cm. solicită un teren bine pregătit. grădinăreşte. Ultima etapă de însămânţare nu va depăşi însă data de 31 august. atunci raportul este de 1 la 2. Sămânţă se amestecă în prealabil cu material inert (nisip foarte fin. Distanţele de însămînţare. Introducerea seminţelor la o adâncime mai mare poate compromite cultura. Unei culturi bine închegate trebuie să i se asigure 160—200 plante la metru pătrat. SUP-21 pentru seminţe mici cu cutii adaptate în acest scop. cu rezultatele cele mai bune. din luna martie. în cazul însămânţării de vara şi 31 martie. apa şi a fi un adăpost în contra curenţilor reci. la intervale de 10—12 zile. În anii cu primăveri bogate în precipitaţii în zona sudică. primăvara.Muşeţelul. fără a le tăvălugi. În vederea prelungirii perioadei de recoltare a florilor de muşeţel. după ce a trecut pericolul îngheţului. tăvălugirea fiind obligatorie atât înainte.5 cm. În terenurile curate de buruieni. cantitatea creşte sau scade. vestică şi sud-vestică a ţării s-au obţinut rezultate deosebit de bune si în situaţia însămîntării muşeţelului în a doua decadă a lunii aprilie.

De aceea. La hectar se pot obţine 150—250 kg seminţe. după care plantele se treieră. continuând până în a doua jumătate a lunii iunie. pe lângă lucrările de întreţinere obişnuite. Pe cale naturală. se lasă cea de a treia recoltă să se dezvolte pe teren. circa 3 kg iarbă cu flori proaspete pe 1 m2. Se pot face culturi de 2—3 ani pe acelaşi teren. Muşeţelul cultivat în benzi sau în rânduri duble se va prăşi de îndată ce rândurile se disting. iar primăvara una. În vederea obţinerii materialului de înmulţire pentru semănat. Când până la răsărire a căzut o ploaie torenţială şi s-a format crustă. muşeţelul înfloreşte mai devreme sau mai târziu. În funcţie de epocile de semănat. ori de câte ori este necesar. 5 . În primăvară. să se maturizeze şi să treacă în stadiul de fructificaţie. muşeţelul se coseşte dimineaţa pe rouă. În această situaţie. iar culoarea florilor tubulare a trecut către un galben murdar. în cursul vegetaţiei se aleg parcelele uniform dezvoltate. imediat ce plantele sunt vizibile se va proceda la plivirea buruienilor. adică să producă material de înmulţire. în două etape succesive. aplicându-se de regulă două praşile. cu condiţia ca în anul I şi respectiv în anul II de cultură terenul să fie foarte bine întreţinut. se administrează 25—30 kg superfosfat granulat la hectar şi apoi se dă cu tăvălugul. din solele cultivate a cărui provenienţă este bine cunoscută şi întruneşte condiţiile de calitate solicitate de Farmacopeea Română. se vântură. În acest moment optim. obţinându-se sămânţa (fructul). se transportă într-un loc curat şi adăpostit şi se întinde pe prelate. până în toamnă. Când majoritatea florilor tubulare s-au transformat în fructe şi în bună măsură s-au scuturat florile ligulate. de microclimat. în prima fază de vegetaţie plantele cresc foarte încet fiind susceptibile de a fi acoperite de buruieni. cu plantele care au cele mai multe ramificaţii terminate cu flori. muşeţelul începe să înflorească în a doua decadă a lunii aprilie sau în primele zile ale lunii mai şi trece în stadiul intens de înflorire pe la mijlocul acestei luni. Această operaţie se repetă şi în primăvară. În general. când solul o cere. se trece cu grapa stelată în lung şi în lat. Solele destinate producerii materialului de înmulţire vor fi izolate la distanţă de 1000 — 1500 m una de alta. se administrează 15—20 kg azotat la hectar. la uscat. Recoltarea producţiei de seminţe începe atunci când conul florii de muşeţel sa pronunţat. Plivirea acestora se va repeta în toamnă şi primăvară. de zonele diferite ca altitudine şi de felul terenului. după ce s-au recoltat florile de Muşeţel. lipsite de buruieni. aceasta va fi distrusă cu un tăvălug stelat şi în lipsa acestuia cu un tăvălug căruia i se înfăşoară câte două rânduri de sârmă ghimpată la intervale de 3—4 cm. uscarea este terminată după 6—8 zile.În mod obişnuit. muşeţelul răsare după 10 — 12 zile de la însămânţare. florile ligulate au început să cadă.

Astfel.4%— 1. Recoltatorul se mânuieşte prin balansare la nivelul florilor care se rup şi se strâng în cutie. Recoltarea muşeţelului se face în mai multe etape. cu valoare terapeutică scăzută. Prima şi a doua evaluare ne orientează în general asupra viitoarei producţii faţă de cea planificată. se obţine un produs de calitate superioară. în timpul uscării. de tip mic. 6 . Un hectar de muşeţel în condiţii obişnuite produce 2 000—3 000 kg inflorescenţe proaspete. Orele cele mai potrivite sunt în jurul prânzului şi în special pe vreme însorită. iar florile tubulare au înflorit şi au căpătat o culoare galbenă pe jumătate inferioară a conului purtător de flori. Acest recoltator se compune dintr-o cutie de tablă dinţată pe latura inferioară şi un mâner de lemn. prin căderea florilor tubulare. cu dimensiunile de 40—50 cm lungime şi 50 —55 cm lăţime. respectarea tehnologiei de cultură şi gradul de creştere a plantelor în funcţie de stadiul biologic la care ne aflăm. cu circa 30 zile înainte de recoltare se face evaluarea estimativă şi cu 5 zile înainte de recoltare şi cel mult în prima zi de recoltare se execută evaluarea definitivă sau ştiinţifică. se obţine o cantitate însemnată de pulbere de muşeţel. Când 70% din flori au ajuns în acest stadiu. Culegerea unei culturi de muşeţel durează 30—45 de zile. iar în condiţii de irigare producţia se dublează. la 30—35 zile de la răsărire se execută evaluarea informativă.2% în funcţie de soiul cultivat raportat la produs uscat). starea de vegetaţie. receptaculul s-a alungit în formă de con. făcându-se la un interval de 2—5 zile în funcţie de timp şi de apariţia din nou a florilor. Nu se recoltează imediat după ploaie. cu dimensiunile de 30—35 cm lungime şi 20—25 cm lăţime sau cu recoltatori metalici cu pieptene de tip mare. Culesul florilor de muşeţel se face după ce s-a ridicat rouă şi numai pe vreme uscată. condiţiile climatice avute şi perspectiva lor. reluându-se din nou operaţia de balansare. Depăşirea momentului optim de recoltare determină. Jumătatea superioară este încă de culoare galbenă-verzuie. Nerecoltarea la timp scade considerabil recolta de flori de muşeţel prin scuturarea capitulelor. Pentru a cunoaşte producţia florilor de muşeţel anticipat se procedează la evaluarea ei în diferite faze ale perioadei de vegetaţie. avându-se în vedere densitatea culturii.Momentul cel mai bun pentru a începe culesul este când florile ligulate s-au desfăcut şi au luat o poziţie orizontală. Astfel. Recoltarea timpurie determină un produs cu capitule florale incomplet dezvoltate. pe măsură ce florile de pe ramificaţii ajung la maturitate. distrugerea florilor prin sfărâmare şi brunificare. reducând valoarea comercială a produsului. cu cel mai ridicat procent de ulei eteric (0. După golire. starea fitosanitară. datorită florilor tubulare neajunse la maturitate. recoltatorul este curăţat de impurităţile strânse între dinţii lui. Recoltarea florilor de muşeţel se face cu maşina de recoltat cu recoltatori metalici cu pieptene.

care dacă nu sunt combătuţi cu Delicia sau Faxtoxin 20 tablete la o tonă. E.4275x3% = 4 127 kg/ha. randamentul este mai ridicat (până la 20 kg /zi). atunci când produsul se găseşte în masă. şi anume: prin ciupirea fiecărei inflorescenţe în parte. pentru a nu se încălzi. 7 . dacă nu este posibilă predarea în aceeaşi zi. I.prin trecerea inflorescenţelor printre degete făcute pieptene şi smulgerea lor. atunci când se găseşte diseminat. I. Recoltarea părţii aeriene în întregime se face pentru obţinerea produsului Herba Chamomillae comercializat ca atare sau folosit pentru obţinerea materialului de înmulţire (achene — numite impropriu seminţe). D. făcându-l inapt valorificării. ştiinţifică. Să presupunem că deplasându-se în lungul şi în latul parcelei supuse evaluării am făcut asemenea măsurători în cinci locuri diferite şi am găsit media la metrul pătrat astfel: 180 plante la metrul pătrat. dar productivitatea e scăzută (3—4 kg/zi). dar creşte procentul de codiţe peste limita admisă. În depozite.5 (în medie) ramificaţii cu flori pe o plantă. 12. care însă la noi nu prezintă importanţă. florile de muşeţel pot fi atacate de acariene din genul Apion şi Trypeta. rezultă că se obţine o producţie de 4275 . iar greutatea a 1 000 flori de 190 g. Culturile se muşeţel pot fi atacate de Perenospora leptosperma şi Puccinia tanaceti. degradează produsul. Recoltarea se face prin cosire acolo unde se găseşte în masă sau prin tăiere cu cuţitul sau cu secera. dăunătorii şi mijloacele de combatere. C.5 g/m2 flori în stare proaspătă. se obţine un produs foarte bun. La un hectar producţia va fi de 4 275 kg. Recoltarea produsului din flora spontană. cu pieptenele de cap (metalic sau de os) cu dinţi rari. Din flora spontană. de numărul de ramificaţii cu flori pe plante. Pregătirea produsului în vederea prelucrării. la temperatura de 8-— 15°C timp de 4—6 zile. după ce s-a trecut de 2—3 ori pe teren pentru recoltarea de flori. transport. care trebuie să aibă o precizie de 90—95%. inflorescenţele se pot recolta fie cu recoltatori speciali ca şi în cazul culturilor. uscare etc. Bolile. se va păstra produsul în strat subţire. cu codiţa de cel mult 1 cm.La evaluarea definitivă. chiar în ziua recoltării. I.= 427. în aceste condiţii '. De menţionat este că sub 8°C efectul tratamentului este nul. fie manual. se ţine seama de numărul de fire la metrul pătrat. iar peste 35°C poate provoca accidente. După recoltare se face predarea în cel mai scurt timp la centrul de preluare. de greutatea florilor şi de coeficienţii de corecţii la recoltare. respectiv poate declanşa incendii. Din această cantitate se reduce coeficientul de corecţie avut în vedere în condiţiile date la 3% (1% transport. 1% la uscare şi 1 % degradare din diverse motive).

resturile de pămînt şi alte corpuri străine. Muşeţelul scos din uscător nu va fi ambalat imediat. saci.Pulberea se usucă separat. separarea muşeţelului pe loturi. impurităţilor. Când timpul este călduros. Pe sita superioară rămân florile cu peduncul lung. în uscătoarele mecanice cu bandă de tip B. Timpul de uscare este în directă legătură cu starea atmosferică. Randamentul de uscare este de 5—5. ca şi răcorirea produsului. resturilor de pămînt.B. capitulele de muşeţel selectate de impurităţi se usucă într-un strat subţire pe hârtie. După transport. 8 .7 — 1 kg capitule de muşeţel în stare proaspătă. umbrite. Pe cale naturală. iar ventilaţia încăperilor se face printr-un curent potrivit de puternic. principii active de bază cerute de Farmacopeea Română şi Internaţională. noaptea sau în zorii zilei (evitându-se orele de amiază cu soare puternic).3/1. La o păstrare mai îndelungată este necesară lopătarea cu lopeţi de lemn. la umbră în încăperi sau poduri şi şoproane bine curăţate şi aerisite.La centrul unde se face preluarea. Durata uscării pe cale artificială poate fi de 5 — 6 ore pentru o şarjă. ci rămâne în grămezi mici timp de 1—3 zile pentru a recăpăta umiditatea normală de conservare. muşeţelul se usucă cu rezultate foarte bune. durata de uscare ajunge la 7—8 zile. şi tip Tunel la temperaturi de 30—33°. aceasta din urmă fiind recomandată în situaţia unor cantităţi mari. Păstrarea produsului până la uscare se face în încăperi bine aerate. Nu se recomandă uscarea muşeţelului la soare deoarece se reduce simţitor conţinutul în ulei eteric şi azulen. bobocii şi pulberea (florile tubulare care s-au desprins de pe capitul). Prin sita inferioară trec capitulele nedezvoltate.5 mm: cea superioară cu ochiuri de 11 mm. muşeţelul trebuie vânturat şi ciuruit prin ciurul mecanic sau manual care are 2 site confecţionate din tablă groasă de 1 —1. aerul este uscat. buruienile. iar cea inferioară de 7 mm. de păstrare. alegându-se în prealabil de alte plante. Pe un m2 suprafaţă de uscare se pot întinde 0. Uscarea florilor de muşeţel se poate face pe cale naturală sau pe cale artificială. Transportul atât la centrul de preluare cât şi la locul de uscare cere precauţii speciale: se va face numai seara. Depăşirea acestei temperaturi nu este permisă deoarece duce la scăderea cantităţii de ulei eteric şi azulen.Dacă se recoltează întreaga parte aeriană (Herba) aceasta se usucă în aceleaşi condiţii ca şi florile. prelate. muşeţelul trebuie răcorit prin aşezare pe o podea de ciment sau trecerea prin ciurul mecanic. Pe cale artificială. în coşuri umplute la cel mult jumătate din capacitate.M. uscarea durează 4—5 zile. Prin aceste operaţii se urmăreşte eliminarea ierburilor. Randamentul de uscare 3—4/1. în strat de până la 10 cm spre fundul coşului şi partea laterală a sa. Când este frig şi timp noros. rame. deci produsul corespunzător este cel rămas pe sita inferioară. întinse în strat sub 10 cm grosime pe ciment sau pe pământ bătătorit şi umezit cu stropitoarea. La uscarea pe cale naturală produsul nu se întoarce deloc până la uscarea completă.

9 . umiditate max. metil-umbeliferonă.Condiţiile tehnice de recepţie prevăd pentru florile în stare proaspătă codiţa inflorescenţei de max. Cumarinele sunt reprezentate în flori de către umbeliferonă. Uleiul proaspăt obţinut este de culoare albastră. Principiul activ este uleiul volatil. cadinen. denumiţi en-in-dicicloeteri. 1 cm. acestea îşi deschid inelul lactonic şi trec în acid chamazulen-carbonic. alcooli sescviterpenici. În uleiul volatil s-au identificat derivaţi poliinici cu structtură spiro-hidrofuranică. flavonele se află în florile tubulare. Flavonoidele sunt prezente şi în inflorescenţe. peduncul peste 1 cm — max. herniarină.5%. 1% resturi de rădăcini.50%. impurităţi: tulpini şi frunze — max. 2% şi minerale 0. 5%. Conţinutul variază în funcţie de provenienţă. corpuri străine organice max. CAP.30-1. COMPOZIŢIA CHIMICĂ A MUŞEŢELULUI Se folosesc florile de muşeţel Flores Chamomillae. C. alfa bisabol şi oxizii lui. în cantitate apreciabilă. 5%. cu gust amărui şi miros caracteristic. care se găsesc în florile ligulate. B. 13%. corpuri străine organice max. Prin antrenare cu vapori. Pentru părţile aeriene înflorite se prevăd max. farnesoid. mircen. Componenţii uleiului volatil sunt formaţi din hidrocarburi monoterpenice şi mai ales sescviterpenice. 1% şi minerale max. între 0. umiditatea normală a produsului proaspăt recoltat. 0. În uleiul volatil se mai găsesc farnesen. tetra terpinen. II. precum chamazulenele. alfa bisabolonoxid. care se decarboxilează şi trece la rândul lui în chamazulenă. denumite prochamazulene (matricina şi matricarina). care nu preexistă în inflorescenţe şi care provin din lactone sescviterpenice guaianolidice. Substanţele minerale sunt prezente în florile de muşeţel în proporţie de 8-10%. S-a semnalat prezenţa acizilor cafeic. În afară de apigenină şi glicozidele ei. A. care este sintetizat în florile tubulare.5%.

a vitaminelor B. acizilor ascorbic. enterocolitelor. ceaiul de musetel impreuna cu anason si fenicul se da copiilor pentru calmarea colicilor si eliminarea gazelor. parul spalat cu ceai de musetel capata un aspect matasos si in acelasi timp ii intareste radacina . actiune emolienta. analgezice. in tratamentul gastritelor. ranile cu puroi. flavonozide. in unele stari alergice. se beau 2-3 ceaiuri pe zi.Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste. infectiilor renale. antihistaminice. antiseptice. astmul bronsic al copiilor . durerile de gat. Proprietati:antiinflamatoare. dismenoreelor.O alta metoda de preparare este urmatoarea :se macereaza 1-2 lingurite de flori intr-o jumatate ceasca apa rece. Principii active: ulei volatil bogat în chamazulena. substanţe de natură cumarinică. timp de 30 de minute.vanilinic. arsurile. antiseptica si decongestiva anorectal si tonic capilar. colinei. cicatrizante si gastrice. ce ia naştere din proazulene (matricina şi matricarina: substanţe amare de natură sescviterpenică).Din acest amestec se iau 2 linguri care se oparesc cu 2 pahare cu apa. hemoroizii.Se bea in cursul unei zile cate un sfert de pahar de ceai. de lemn dulce si frunza de menta (cate 4 linguri din fiecare). diareei. fenicul (cate 2 linguri) si radacina de nalba. Mod de folosire : Intern  Infuzie-1-2 lingurite de flori peste care se toarna 200-300 ml apa clocotita. nicotinic. anisic. antispastice. colicilor intestinale. a glucidelor. siringic. fitosterolilor.Se strecoara si se amesteca ambele lichide. colină şi mucilagii. diferitele ulceratii ale pielii. lipidelor.Prin acest procedeu se extrag majoritatea principiilor active din flori. Contraindicatii :persoanele cu micoze (ciuperci) intrucat chamazulenul le intretine si reactiveaza. gargara si bai in diferite afectiuni .Peste florile ramase se toarna jumatate ceasca de apa clocotita si se lasa 15 minute. abcesele dentare si conjunctivitele sunt influentate in bine de musetel . 10 . calmeaza tenurile inrosite si iritate.  In cazul balonarilor de stomac se recomanda un ceai preparat dupa urmatoarea formula :musetel. Indicatii :Intern-sedativ antispasmodic si stimulent in cistite . in boli ale ficatului . Extern-se foloseste sub forma de cataplasme.Se strecoara lichidul si se pune deoparte. clisme.

Se lasa astfel pana ce baia ajunge la temperatura normala a corpului. intr-un vas acoperit. Florile de musetel intra in compozitia ceaiurilor contra colicilor pentru adulti si copii.  Pentru ameliorarea durerilor provocate de menstruatiile dificile se recomanda ceai din 40 g musetel. pe stomacul gol. in sticle colorate si se foloseste sub forma de comprese aplicate pe rani. 30 g frunze de menta si 30 g radacina de valeriana. care se adauga 4 g acid boric. sudorific.  Contra durerilor de cap se recomanda cate 1 g de flori de musetel pulverizate. in cursul unei zile. gastric. 11 . se face cu ea gargara impotriva durerilor de gat .Se lasa 15 minute. Utilizari populare :solutia apoasa obtinuta prin fierberea plantei se foloseste la spalaturi si oblojeli contra durerilor de cap si de urechi . amestecand din cana in cand.solutia apoasa se tine in gura contra durerilor de dinti.Dupa 4-5 ore peste acest amestec se toarna 100 ml ulei de floarea soarelui si totul se mentine 3-4 ore intr-un vas metalic in care fierbe apa.Dupa acest timp se filtreaza. In gastrite si enterite se poate folosi urmatorul amestec de plante : musetel. răcelii. iar uleiul rezultat se pastreaza la rece. Extern  Infuziile si decoctiile de 5 g% se utilizeaza in dermatologie. gargara si a produselor cosmetice Floriten 1 si 2. se indulceste si se bea 2-3 ceaiuri pe zi. reumatismului.Dupa racire se strecoara.Dupa 10-15 minute se strecoara lichidul.O lingura din acest amestec de plante se opareste cu o ceasca de apa. in 2 reprize. coada soricelului. in tratamentul paradontozelor (sub forma de gargara).Se infuzeaza 2 linguri din acest amestec de plante cu un pahar de apa. anticolitic. peste care se toarna apa clocotita. ca vulnerar sub forma de cataplasme si in spalaturi si clisme.  Pentru gargara sau bai pentru ochi se face o infuzie din 15 g (3 linguri) flori de musetel cu 200 ml apa.  In arsuri florile de musetel se folosesc sub forma de ulei ce se obtine astfel :2 linguri de flori (10 g) se imbina cu o lingurz de alcool si se lasa in repaus. apoi lichidul se strecoara si se bea neindulcit.ceaiul se ia contra tusei. menta si salvie. apoi se foloseste in scopul dorit. luate la cateva ore dupa masa. pelin.  Pentru bai se pun intr-un saculet de panza 1-2 pumni de flori pulverizate.

2. favorizeaza eliminarea si in general asista digestia in totalitate. precum si hiperglicemia  Este un aliat in lupta contra cancerului . Relaxarea care urmeaza consumului de ceai este benefica unui somn linistit  Regleaza problemele tractului digestiv .uleiul de musetel este folosit in tratamentul hemoroizilor  Lupta impotriva frigului . un compus care calmeaza spasmele musculare. contra colicilor pentru copii.Egiptenii. Au aplicaţii şi în cosmetică. emolientă. uşor sedative. pentru gargară şi sudorific.studii in-vitro arata posibilitatea ca musetelul sa ne protejeze de diferite tipuri de cancer 12 .alina durerile de stomac.II. antiseptică şi antiinflamatorie. de obicei sub forma de infuzie. Un studiu modern arata cum consumul de ceai de musetel creste nivelul de glicina in urina.era folosit in acest scop inca din Egiptul Antic.musetelul creste imunitatea organismului si ajuta in lupta contra racelilor  Vindeca ranile . Datorită uleiului volatil bogat în azulene.este cel mai cunoscut efect al ceaiului de musetel.  Ajutor pentru suferinzii de hemoroizi . are urmatoarele efecte benefice asupra organismului :  Somn mai bun . gastric. Intră în compoziţia ceaiurilor: anticolitic. romanii si grecii foloseau cataplasme cu musetel pentru accelerarea procesului de vindecare a ranilor  Ajuta diabeticii . Acţiune farmacodinamică .  Calmeaza crampele menstruale . Musetelul este consumat de sute de ani. Se utilizează intern pentru efectele carminative. Preparatele pe bază de flori de muşeţel administrate intern au proprietăţi stomahice.intr-un studiu recent se arata ca musetelul previne complicatiile legate de diabet. protectoare şi curativă în reacţiile produse de iradieri. Extern pentru acţiunea cicatrizantă. antispastice şi tonic-aperitiv stimulente. cât şi apigeninei. în produse farmaceutice etc. antiseptică şi antiiflogistică. contra colicilor nr. diminuează apoi secreţiile şi reduc inflamaţiile mucoaselor. ajuta la calmarea intestinului iritat sau iritabil. uşurează digestia. A. florile de muşeţel au acţiune antispastică anestezică.utilizări terapeutice.

stări de iritabilitate ale intestinului gros. nevralgii cu localizări diferite (facială. dureri de ochi. balonări. enterocolite (se asociază cu menta). Cu infuzia rezultată se vor face băi generale în afecţiunile pielii. panariţiu. conjunctivite şi alte inflamaţii ale ochilor. tulburări menstruale. eczeme zemuinde generalizate. dermatoze diverse. stomatite. Se ia de 3-4 ori pe zi.se pun 2 linguriţe de plantă în 250 ml apă clocotită. îngrijirea tenului. cu 15 minute înainte de mese. iritabilitate nervoasă. îngrijirea părului. diaree (ca şi calmant. tulburări dispeptice. epididimită (ca antiinflamator). dizenterie amebiană. se ţine 10 minute. dezechiolibre hormonale la pubertate.alfa. boli de ficat. intercostală. urticarii. iradiere cu raze X. antispastic). stări de nervozitate sau agitaţie. hemoroizi. Nu se păstrează mai mult de 3-5 zile. greţuri în timpul sarcinii.se pun 100 g flori de muşeţel într-un săculeţ de pânză şi se cufundă pentru 10 minute în apă clocotită. colorarea părului. Se pune într-un borcan cu capac. stări dispeptice.planta se macină fin cu râşniţa de cafea şi apoi se cerne cu sita fină (de făină albă).Se poate folosi la următoarele afecţiuni: abcese dentare. dureri de urechi. faringite (în special pentru efectul antiinflamator şi febrifug). furuncule. infecţiile pielii. bronşite. gripă. afecţiuni gastro-intestinale şi stomacale. toxiinfecţii alimentare. gastrită hiperacidă. colite ce apar în boala ulceroasă. de trigemen. inflamaţii acute sau cronice interne sau externe. stări alergice. ulcere de gambă inclusiv ulcer varicos. răni purulente. iritaţii gastrice produse de folosirea medicamentelor în exces sau medicamente agresive. colici abdominale. infecţii renale. leziuni lichefinizate. Infuzia internă . leucoree. sinuzită cronică în special în cazul copiilor. inflamaţiile mucoaselor. spălături dezodorizante. iritabilitate premenstruală. etc). afecţiuni respiratorii şi ale sinusurilor. Se acoperă 10 minute după care se strecoară şi se pot consuma 2 căni pe zi. afecţiuni otorinolaringologice. Moduri de folosire: Pulberea . iritaţii ale pielii. cistite purulente (ca analgezic). spasme intestinale. stres cronic şi boli generate de stres. ulceraţii cronice. apoi se înghite cu puţină apă. răceli. cataruri cronice ale căilor respiratorii superioare. insomnie. amigdalite. arsuri. reacţii alergice interne sau externe. inflamaţiile căilor urinare. stări de oboseală. tulburări digestive. stări febrile. frisoane. ulcer gastric în faza incipientă. coşmaruri la copii şi sugari. pete pe piele. dismenoree. pentru că îşi pierde proprietăţile. afecţiuni dentare. astm bronhic şi alergic. Infuzie pentru baie . balanite. prurit senil. colite. dureri de cap de origine digestivă sau pe fond de stres. 13 . eritem fesier (cu mentă şi bicarbonat). stări inflamatorii sau cronice ale mucoasei gastrice. hidrosadenite. afecţiuni bucale. Se ia câte 1 linguriţă sub limbă. vaginite. tenuri iritate. erupţii cutanate în special care provoacă mâncărimi şi supuraţii.BetaGama. cearcăne. mâncărimi în zona genitală la femei (prurit vulvar). menstre dureroase.

decolteului.se pun 30 g flori la 500 ml apă clocotită.Infuzia externă . Având cele mai largi aplicaţii în cosmetica naturală. II. Comprese cu flori . dezinfectante. Una din plantele medicinal. acoperind oala cu un prosop. Se strecoară apoi şi se pun în pansamente. Se lasă apoi să fiarbă.planta se macină cu râşniţa de cafea. decongestionale. Prin folosirea ei se obţin accelerarea diviziunilor celulare. după care se amestecă cu puţină apă cât să se poată realiza o pastă.se pun 50 g flori mărunţite în 250 ml ulei de floarea-soarelui. tonifierea ţesuturilor. Uleiul . Se amestecă în permanenţă pentru că are tendinţa de stratificare.1 litru de apă fiartă se toarnă peste 4 linguri de flori de muşeţel.2 linguriţe de flori se fierb pentru 5 minute. B. Se vor lăsa timp de 10 minute acoperite. În cazul în care se doreşte a se face o cremă se va adăuga la acest ulei şi ceară de albine (aproximativ 50g). părului sau picioarelor. după care se vor strecura. Cataplasme . Se vor face inhalaţii cu aburul degajat de la această fiertură. împrospătarea şi catifelarea obazului şi a decolteului.florile de muşeţel se pun în apă clocotită timp de 10 minute. Pansamentul se schimbă la 24 h. Uleiul se poate folosi şi intern luat câte o linguriţă dimineaţa pe nemâncate în afecţiunile gastrice. întârzierea îmbătrânirii pielii. Prosopul va fi aşezat apoi sub bolnav. Pasta se va întinde în strat subţire pe un pansament şi se aplică apoi extern. În funcţie de felul în care sunt utilizate. Se pun din nou pe baia de apă. Infuzia se va folosi la spălături în afecţiunile externe. pune accent pe minunatele efecte pe care substanţele active le au asupra pielii. mâinilor. În cosmetică băile de abur sunt importante deoarece deschid porii şi ajută la eliminarea impurităţilor de la nivelul pielii. apoi strecurate se vor aplica pe piele în afecţiunile de mai sus. Se indică în afecţiuni respiratorii sau în insomnii. după care se strecoară. Inhalaţii . după care se va lua de pe foc. Decoct . antiseptic. Utilizarea muşeţelului în cosmetică. muşeţlul sau romaniţa. gâtului. din florile de muşeţel sau partea aeriană a plantei se obţin diverse produse de cosmetic pentru îngrijirea tenului. analgezice. Se vor ţine apoi timp de 3 ore pe baia de apă. Astfel că băile cu abur din flori de muşeţel 14 . emoliente şi cicatrizante. muşeţelul are propietăţi antiinflamatoare. stimularea circulaţiei sângelui.

pentru îngrijirea ochilor. Se strecoară şi se lasă să se răcească. Pentru tenurile grase se folosesc. Se vor utiliza măşti. se poate pregăti din două linguri de infuzie de muşeţel. precum şi pentru ca părul să aibă un aspect mătăsos şi sănătos este recomandat să fie spălat cu infuzie de muşeţel. Cu decocţia obţinută se aplică comprese pe gât timp de 10-15 minute. Se amestecă ingredientele până la obţinerea unei paste care se va aplica pe ten şi decolteu în strat subţire. de obicei. a tenului şi a părului. întărirea rădăcinii. o lingură lapte praf şi o lingură de miere de albine de salcâm. deshidratată. înroşite.curăţă radical tenul. Inclusiv spălarea obrazului în cazul tenului deshidratat este bine să se realizeze cu infuzie de muşeţel. indiferent dacă este gras. Acestea se folosec în special sub formă de infuzie. loţiuni sau creme hidratante care vor fi aplicate întotdeauna pe tenul înmuiat în prealabil prin comprese cu infuzie de flori de muşeţel. ofilite sau lipsite de elasticitate pot fi tratate cu infuzie de muşeţel. congestionate. numai bună în cazul tenurilor ofilite. În cazul tenurilor iritate se pot utiliza pulverizările sau cataplasmele cu infuzie rece din flori de muşeţel. se poate face un preparat din rădăcină de nalbă o lingură mare şi un pumn de plantă de muşeţel care se fierb împreună cu un litru de apă până ce lichidul scade la jumătate. astfel ridurile pot apare mult mai repede. pentru cele grase 10-15 minute şi 20 minute în cazul tenurilor normale. uscat sau normal. Se menţine pe faţă 5-6 minute în cazul tenurilor uscate. Pentru tenurile uscate şi deshidratate se pot folosi aceleaşi pulverizări cu infuzie rece care sunt foarte indicate. Ochii oboşiţi. încercănaţi sau pleoapele înroşite. Florile de 15 . înlocuind apa obişnuită. Nu trebuie uitat însă că tenul trebuie în prealabil demachiat. Părul se decolorează cu muşeţel Regenerarea firului de păr. Tenurile sensibile. Se îndepărtează masca cu ajutorul infuziei de muşeţel. Această operaţie trebuie făcută în fiecare zi pentru ca tenul să devină elastic. Se aplică pe obraz comprese înmuiate în infuzie care se mneţin 10-15 minute pe ten. apoi se clăteşte cu apă de izvor bazică. măştile astringente care se pot prepara dintr-o lingură de argilă şi două linguriţe de infuzie de muşeţel. O mască hrănitoare şi tonifiantă. Lipsa apei din tenurile deshidratate duce la pierderea supleţii pielii. Nalbă şi muşeţel pentru îngrijirea pielii gâtului Pielea gâtului poate beneficia de calităţile muşeţelului. congestionate sau iritate de farduri se pot calma cu ajutorul compreselor cu infuzie de muşeţel care se menţin pe pleoape 10 minute. Dacă pielea este ofilită.

Este posibil cel mai valoros ulei din plante pentru piele. Când este gata se strecoară printr-un tifon storcând bine plantele. pe baza de uleiuri esentiale de musetel. Într-un vas se pun două linguri de flori de muşeţel care se înmoaie cu o lingură de alcool dublu rafinat. mintii si a sufletului. crescand elasticitatea epidermei). asigura un echilibru si o frumusete remarcabila a pielii. Îngrijirea mâinilor şi picioarelor cu romaniţă Din flori de muşeţel se obţine uleiul de muşeţel. datorită proprietăţilor sale emoliente. fructe ce se coc in soarele nord-african. Extractele naturale de musetel sunt cunoscute pentru proprietatile sale vindecatoare si linistitoare. Pentru aceasta se iau 200g flori de muşeţel care se fierb în 2 litri de apă până când se înjumătăţeşte lichidul. ami ales călcâiele care au pielea iritată şi uscată. un preparat cosmetic excelent pentru îngrijirea mâinilor. Este pretuit pentru efectele de intinerire. uleiul de muşeţel se poate utiliza şi pentru pielea iritată de soare sau în îngrijirea picioarelor. După trei ore se adaugă 100 g ulei presat la rece din floarea soarelui sau măsline. linistitorProdus natural. La sfârşit se clăteşte părul cu apă călduţă până la rece. Ulei de baie cu musetel -efect calmant. ajutând la păstrarea tinereţii şi supleţii. Se usucă apoi se repetă acţiunea până se obţine culoarea dorită. Gama Herbacin Bath Sensations contribuie la armonizarea corpului. în special cele proaspăt culese. vasul se pune apoi pe abur să fiarbă timp de două ore amestecând din când în când. Lotiune de tonifiere corp cu musetel Lotiune de corp netezeste si catifeleaza. se pot utiliza la decolorarea naturală a părului. Mai contine: ulei de migdale dulci. Uleiul de Argan este obtinut din fructele arborelui cu acelasi nume. musetel si vitamine A si E (regenereaza pielea matura si stresata. Ingredientele continute de ulei previn deshidratarea pielii. Cu acest ulei se ung călcâiele seara înainte de culcare. pentru starea de bine si proprietatile sale afrodisiace. Acest ulei de baie combina ingredientele vegetale cu uleiurile esentiale pentru experienta unei bai relaxante. uleiuri minerale. Produs testat dermatologic. Combinatia optima de ulei extras din nuca de Argan. Operaţia se poate repeta până se obţine nuanţa dorită. fitosteroli si 16 . Acest ulei se prepară uşor. pentru intarirea sistemului imunitar. ulei de sofran si ulei din sambure de Caise.muşeţel. dezinfectante şi descongestionante. Nu contine conservanti artificiali. foarte concentrat. calmand pielea iritata. Uleiul de argan este bogat in tocoferoli. şi apoi se acoperă picioarele cu un plastic pentru a nu murdări lenjeria. apoi se pune uleiul obţinut în sticluţe închise la culoare şi se păstrează la loc răcoros. aloe vera. Cu ceaiul obţinut se îmbibă bine părul degresat în prealabil. Acesta înmoaie şi catifelează pielea.

17 . CAP. Folosirea regulata determina o hidratare perfecta a pielii.acizi grasi nesaturati. Efectele secundare sunt rare. scorțișoară. prevenind imbatranirea prematura. Are efect de tonifiere si suplete. lămâie. Amestecul de mușețel cu mentă administrat timp de 2 săptămâni. etc. dar asta nu exclude adăugarea de miere. protejand integritatea strucurala a pielii. 5 cești pe zi vă vor ajută la eliminarea substanțelor care produc spasme musculare și inflamații. mușețelul trebuie consumat fără a adăuga lapte. III CONCLUZII Mușețelul este. în general. Iar în cantități mari poate cauza stare de vomă și gaze vomitative. considerat sigur și nontoxic. Unora le poate provoca moleşeală. tei. Nu trebuie luat împreună cu medicamente sedative sau alcool. Așa cum a fost folosit timp de secole cu rezultate spectaculoase și de acum încolo va fi la fel de mult utilizat. Precum multe ceaiuri și plante. deci nu îl folosiți împreună cu aspirina sau alte substanțe care au proprietăți anticoagulante. Acesta poate interveni în coagularea sângelui. mai ales că în fiecare zi se descoperă o nouă utilitate pentru el.

ro/articol/healthy~medicinaalternativa/8752/musetelul-un-medicament-universal.analizemedicale.co.1992. in farmacia naturii.Bucuresti.ro/usturoiul-in-tratamentele-de-ingrijire-0P14451 7. BIBLIOGRAFIE 1.cc/cosmetica/totul-despre-musetel-in-cosmetica-naturista/ 6.kudika.Editura 18 . http://jorjette. http://healthy. http://www. IV. Terapia naturista-Incursiune Stiintifica.ro/farmacia-naturii/item/243-musetelul-unmedicament-universal 4.CAP.html 5.romedic. http://www.sfatulmedicului.farmaciata.ro/Medicina-naturista/musetelul_1432 2.com/index-medical/musetelul 3. http://www. http://www.