Anul II, nr.
15
aprilie 2008
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul
Din cuprins
Sãptãmâna
Patimilor
Fiecare zi din Sãptãmâna
Mare are un înþeles ºi un mesaj
foarte clar ºi adânc. (pag. 2)
Paºtile copiilor
Cum trebuie sã-i pregãtim
pe copii pentru ca ei sã înþe-
leagã aceastã sãrbãtoare, iar
amintirea ei sã le rãmânã me-
reu în suflet? (pag. 11)
Masa în familie
Membrii familiilor care iau
periodic masa împreunã au o
stare psihicã mai bunã decât cei
care nu fac acest lucru. (pag. 9)
Ultimul numãr al publicaþiei
se poate citi ºi
! pe INTERNET, la adresa
www.protopopiatulfagaras.lx.ro
Editorial de Pr. Laurenþiu Broscãþeanu
De la tristeþe la bucurie
Sfântul ºi marele Post al
creºtinãtãþii este un post aspru
care are ca finalitate împãrtã-
ºirea noastrã de Hristos Cel
Înviat. Este o perioadã a anta-
gonismelor, a alternanþelor.
Mai ales la sfârºitul Postului se împletesc,
atât în cântãrile bisericeºti, dar ºi în sufle-
tul fiecãrui creºtin, sentimentele de tristeþe
cu cele de bucurie. Tristeþea ne copleºeºte
atunci când ne gândim la patimile Mântui-
torului pe Cruce, dar ºi când conºtien-
tizãm cã, prin pãcatele noastre, ne înde-
pãrtãm de Dumnezeu ºi atunci plângem,
ne rugãm pentru iertarea pãcatelor.
Aceastã tristeþe nu trebuie sã ne inun-
de întreg sufletul, ci ea trebuie întrepã-
trunsã de bucuria Învierii Domnului care
se apropie ºi de speranþa cã prin aceastã
Înviere primim daruri duhovniceºti, prin-
tre care ºi acela al iertãrii pãcatelor.
Este perioada în care totul pare un
mister. Slujbele bisericeºti, cu toate cã
sunt lungi, pline de tânguire, totuºi în ele
se întrezãreºte speranþa în Înviere. Un
exemplu concret este slujba Prohodului în
care, dupã ce Îl plângem pe Mântuitorul ºi
Îl priveghem lângã mormântul Sãu, Îi
cântãm apoi binecuvântãrile Învierii, ca
un prolog la cele ce vor urma în noaptea
Duminicii celei Mari. Sau un alt exemplu
sunt metaniile, pe care în timpul Postului
Mare le facem ºi în timpul slujbelor: când
ne aplecãm la pãmânt simbolizãm moar-
tea Mântuitorului, dar ºi starea noastrã de
pãcãtoºenie, pe care o deplângem, iar când
ne ridicãm simbolizãm Învierea Domnu-
lui, dar în acelaºi timp ºi purificarea noas-
trã, eliberarea de pãcat, prin care devenim
fii ai lui Dumnezeu.
De aceea ºi îndemnul nostru faþã de
toþi cititorii este acela de a întrepãtrunde
starea de tristeþe duhovniceascã din
Preþ: 50 de bani
De la
moarte
la
Viaþã
"Ziua Învierii, popoare sã ne
luminãm! Paºtile Domnului, Paº-
tile! Cã din moarte la viaþã ºi de pe
pãmânt la cer Hristos Dumnezeu
ne-a trecut pe noi, cei ce-I cântãm
cântare de biruinþã."
"Ziua Învierii, sã ne luminãm
cu prãznuirea ºi unul pe altul sã ne
îmbrãþiºãm. Sã zicem: Fraþilor! ºi
celor ce ne urãsc pe noi. Sã iertãm
toate pentru Înviere!"
Utrenia Învierii
aceastã perioadã cu starea de bucurie.
Cum putem face aceasta? Prin sãvârºirea
acestor "opusuri": prin post, pentru ca sã
primim hrana duhovniceascã a sfintelor
slujbe; prin pocãinþã ºi mãrturisirea
pãcatelor, pentru a ne împãrtãºi apoi cu
Trupul ºi Sângele Mântuitorului, prin tris-
teþe ºi lepãdare de poftele trupeºti pentru a
ajunge la darurile duhovniceºti.
Sã dea Dumnezeu ca în perioada de post
care ne-a mai rãmas sã manifestãm o tris-
teþe "radioasã", cum spunea un pãrinte,
adicã pe de o parte sã fim triºti pentru cã
vedem slãbiciunea noastrã, deasa noastrã
aplecare spre rãu, iar pe de cealaltã parte
sã avem nãdejde pentru cã ºtim cã Dumne-
zeu S-a fãcut Om pentru noi, a pãtimit ºi
încã pãtimeºte pentru fiecare dintre noi
pânã la sfârºitul veacurilor, pentru cã ne
vrea mântuirea. Asta ar trebui sã transfi-
gureze tristeþea noastrã, sã o transforme în
bucuria întâlnirii noastre cu Lumina lumii,
Hristos, Învierea noastrã.
CMYK
 2 Viaþa în Hristos

Sãptãmâna Patimilor - urcuº spre Înviere

Iatã-ne ajunºi la ultima treaptã a urcuºului duhovnicesc pe care Postul ne-o pune în
faþã: Sãptãmâna Patimilor sau Sãptãmâna cea Mare. În aceastã sãptãmânã suntem Miercurea cea Mare
cãlãuziþi în fiecare zi, prin frumoasele slujbe ale Deniilor, de câte una sau mai multe per- În aceastã zi se face pomenirea femeii
soane sfinte, care devin pentru noi modele spirituale. Deniile, adicã slujbele de searã din celei pãcãtoase care a uns cu mir pe
aceastã sãptãmânã, sunt momente de revenire în noi înºine, care încearcã sã ne sensibi- Hristos, cu puþin timp înainte de rãstig-
lizeze sufletul prin reamintirea ºi retrãirea ultimelor zile din viaþa Mântuitorului, cu nire. Ce-a îndemnat-o oare la asta? Dra-
întreaga lor tensiune ºi dramã lãuntricã, într-o stare de sobrietate, de tristeþe, de pocãinþã, gostea pe care ea a vãzut cã o are Hristos
dar ºi de bucurie ºi nãdejde. Fiecare zi are un înþeles ºi un mesaj foarte clar ºi adânc. pentru toþi, dar mai cu seamã faptul cã
L-a vãzut intrând în casa unui lepros. Se
Lunea cea Mare "Sã tacã tot trupul omenesc ºi sã stea cu gândea deci femeia cã o va vindeca ºi pe
fricã ºi cu cutremur, ºi nimic pãmântesc întru
În aceastã zi se face pomenirea ferici- sine sã nu gândeascã; cã Împãratul împãraþilor ea de boala pãcatului, cum l-a vindecat ºi
tului Iosif ºi se aminteºte de smochinul ºi Domnul domnilor merge sã se junghie ºi sã pe acela. ªi, într-adevãr, Hristos a tãmã-
ce s-a uscat prin blestemul Domnului. se dea spre mâncare credincioºilor. ªi merg duit-o, dându-i iertare de pãcate. Aceastã
Iosif - care a fost vândut ca rob de înaintea Lui cetele îngereºti, cu toatã cãpetenia zi ne îndeamnã ºi pe noi sã nu stãm
cãtre fraþii sãi - este icoanã a lui Hristos, ºi puterea, heruvimii cei cu ochi mulþi ºi sera- departe de Dumnezeu, socotindu-ne prea
pentru cã ºi Mântuitorul Hristos a fost fimii cei cu câte ºase aripi, feþele acoperindu-ºi pãcãtoºi, ci sã ne apropiem de El pentru a
invidiat de iudei, a fost vândut de ºi cântând cântarea: Aliluia, Aliluia, Aliluia." ne putea curãþi de pãcatele noastre. Sã
ucenicul sãu, a fost închis în groapa luãm aminte la cuvintele Lui Hristos care
Tropar care se cântã în Sâmbãta Mare ne spune cã nu a venit pe pãmânt pentru
întunecoasã a mormântului. Iosif
rãmâne pentru noi un model de iertare cei care se considerã drepþi, ci pentru cei
desãvârºitã. El ne îndeamnã, împreunã cu Marþea cea Mare care-ºi recunosc pãcatele.
Mântuitorul, sã iertãm pe cei care ne greºesc ºi sã În Marþea Sãptãmânii celei Mari
facem bine ºi celor ce ne urãsc pe noi se face pomenirea pildei celor zece fecioare. Aceastã pildã spusã de Mântuitorul
Pomenirea smochinului blestemat de ne îndeamnã sã luãm aminte la cele cinci fecioare înþelepte, care au avut unt-
Mântuitorul este o pildã pentru noi, ca sã ºtim cã delemn în candelele lor ºi care l-au întâmpinat pe Mirele Hristos. Înþelepte fiind,
Mântuitorul Hristos rãsplãteºte nu numai binele au intrat cu el în cãmara nunþii ºi s-au bucurat de ospãþul Mirelui, în timp ce cele-
pe care-l facem noi oamenii, ci ºi pedepseºte lalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de întâlnirea cu Mirele pentru cã au lip-
neangajãrile noastre în faptele bune. Istoria sit de la întâmpinarea Lui. Sã cugetãm la faptul cã trebuie sã fim întotdeauna
smochinului ne îndeamnã la pocãinþã ºi facere de pregãtiþi pentru întâlnirea cu Domnul în clipa morþii noastre. Mântuitorul ne
bine. Dacã Dumnezeu nu gãseºte în noi roadele îndeamnã la priveghere, concluzia pildei fiind: "Privegheaþi ºi vã rugaþi, cã nu
credinþei, adicã faptele cele bune, putem fi pãrtaºi ºtiþi când vine Fiul Omului". Deci, suntem îndemnaþi sã fim cu luare aminte la
sorþii smochinului celui neroditor. noi înºine, la datoriile noastre, sã aºteptãm pe Mirele ceresc cu inimã iubitoare
ºi cu fapte bune.
Joia Cinei celei de Tainã Vinerea Patimilor
Înainte de a începe Cina, Hristos a spãlat picioarele
În aceastã zi ne aducem aminte de suferinþele îndurate de Hristos pen-
tuturor. Prin aceasta a vrut sã le aducã aminte ucenicilor
tru noi, de scuipãrile, de bãtãile, de chinuirile de tot felul, de batjocurile,
sã nu umble dupã întâietãþi, dându-Se El însuºi pildã:
de rãstignirea ºi de moartea pe Cruce a Mântuitorului. În aceastã zi stãm
"Cel care vrea sã fie întâiul sã fie slujitorul tuturor".
ºi noi în faþa Crucii lui Hristos împreunã cu Sfântul Ioan Evanghelistul ºi
Se pomeneºte apoi de Cina cea de Tainã, când a
cu Maica Domnului ºi învãþãm de la El sã iertãm pe vrãjmaºii noºtri. Cãci
rânduit ca cele ce le-a fãcut El atunci, acolo, sã se facã în
Mântuitorul a zis: "Pãrinte, iartã-le lor, cã nu ºtiu ce fac!". Învãþãm, de
continuare spre pomenirea Lui. Acesta este îndemnul lui
asemenea, sã ne încredinþãm viaþa noastrã în mâinile lui Dumnezeu, cãci
Hristos la o participare continuã ºi activã a noastrã la
Hristos, fiind pe Cruce, a zis cãtre Dumnezeu: "Pãrinte, în mâinile Tale îmi
Sfânta Liturghie ºi la împãrtãºirea cu Trupul ºi Sângele
dau duhul Meu". Învãþãm despre mãreþia pocãinþei, dupã exemplul tâl-
Sãu.
harului de pe cruce care a zis: "Pomeneºte-mã, Doamne, întru împãrãþia
Se face apoi pomenirea rugãciunii din Grãdina
Ta". În aceastã zi ajunãm, iar seara participãm la Prohodul Domnului,
Ghetsimani, când Mântuitorul L-a rugat pe Tatãl ceresc
adicã slujba Înmormântãrii Domnului.
sã treacã paharul suferinþelor de la El, dacã este cu
putinþã. Voia Sa, însã, era sã împlineascã voia Tatãlui: "Nu voia Mea, ci
voia Ta sã se împlineascã". Este rugãciunea la care e bine sã ne gândim Sâmbãta Mare
ºi noi atunci când ne rugãm. Rugãciunea noastrã sã fie cât mai adâncã, Aceastã zi este zi de reculegere. Ea închipuie odihna
totalã, iar cererea noastrã principalã sã fie aceasta: "Doamne, sã se în mormânt a Trupului lui Hristos. Este ziua în care noi ne
împlineascã toate nu dupã cum vreau eu, ci dupã cum voieºti Tu". aducem aminte de moartea Celui fãrã de moarte, de Cel ce
Mai pomenim în aceastã zi vinderea ºi arestarea Mântuitorului a murit fãrã sã moarã cu dumnezeirea ºi, în cazul acesta,
Hristos în Grãdina Ghetsimani. În faþa Sfântului Potir ºi noi ne luãm ne minunãm de Domnul nostru Iisus Hristos ºi nu uitãm
angajamentul de a nu-L trãda pe Dumnezeu: "Nu-þi voi da sãrutare ca de Învierea Lui. Aceasta este ziua dinaintea Duminicii
Iuda, nu voi spune Taina Ta vrãjmaºilor Tãi, ci ca tâlharul mãrturisin- celei mari a Învierii, care ne va aduce bucuria deplinã a
du-mã, strig Þie: Pomeneºte-mã, Doamne, întru împãrãþia Ta!". Învierii Domnului ºi a noastrã. Pr. Iosif Ciolan
 Eveniment 3
Festival de cântãri bisericeºti la Viºtea
La Viºtea de Sus a avut loc duminicã, 23 martie
2008, cea de-a treia ediþie de Festivalului de cântãri bi-
sericeºti "Buna-Vestire", eveniment la care a luat parte
ºi Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul
Ardealului, care a ºi slujit Sfânta Liturghie în biserica
parohialã cu hramul "Buna-Vestire".
Festivalul "Buna-Vestire" a luat de vreme ce toþi aº-
naºtere în urmã cu trei ani, din dorinþa teptãm cu bucurie
credincioºilor viºteni de a sãrbãtori hramul B l a g o v e º t e n i a
bisericii lor altfel de cum s-a fãcut pânã pentru a merge la
atunci. Astfel domnul Gheorghe Tabãrã, Viºtea ºi a cânta
primarul comunei, a venit înaintea pãrin- acolo lui Dumne-
telui paroh Nicolae Albãceanu ºi a zeu, îmbrãcaþi în
Consiliului parohial cu propunerea unei frumoasele noastre costume româneºti. ºi neam prin cântarea religioasã ºi îmbrã-
manifestãri culturale ºi religioase care sã Anul acesta festivalul s-a þinut cu câte- carea portului tradiþional s-au aflat ºi un
antreneze toate satele din împrejurimi. va zile mai repede, pentru a putea benefi- primar ºi un preot, din ªinca Nouã respec-
Hotãrârea luatã atunci s-a materializat cia de prezenþa Pãrintelui Mitropolit, care tiv Ucea de Jos, cel din urmã având
în ceea ce avem azi ºi sperãm sã dãinu- a fost ºi preºedintele juriului. Doisprezece binecuvântarea Înalt Prea Sfinþitului
iascã mulþi ani de acum încolo: Festivalul coruri parohiale au rãspuns invitaþiei. Ca ºi Pãrinte Mitropolit.
de cântãri religioase "Buna -Vestire". Este în anii trecuþi, participanþii au îmbrãcat Festivalul a început în sunet de toacã,
o sãrbãtoare nu numai a Parohiei Viºtea, ci costumul tradiþional românesc. Printre cei copiii de la Victoria anticipând chemarea
a tuturor parohiilor din Þara Fãgãraºului, ce au ales sã-ºi arate dragostea de credinþã la rugãciune pe care urmau sã o facã prin
cântare cei care urcau pe scenã. Pãrintele
P.S.Visarion - primul episcop Octavian Smãdu, de la Parohia Victoria II,
însoþitorul copiilor care au bãtut toaca, a
susþinut ºi o expoziþie de icoane pe sticlã
al Tulcei cu vânzare, mult apreciatã de oaspeþii fes-
tivalului.
Prea Sfinþitul Visarion Bãlþat, Coralele "Anatoly" din Braºov ºi
pânã nu demult episcop vicar al "Prietenii Avrigului", invitaþii speciali, au
Arhiepiscopiei Sibiului, a fost încheiat manifestarea culturalã de la
întronizat de Buna-Vestire ca epis- Viºtea de Sus, dupã care s-a trecut la
cop al Tulcei. Ceremonia a fost ofi- împãrþirea premiilor care au fost dãruite cu
ciatã de Prea Fericitul Pãrinte generozitate de familia Olimpiu ºi Carmen
Patriarh Daniel, împreunã cu ªoneriu, Consiliul Judeþean Braºov ºi
Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu, Consiliul Local Viºtea.
Mitropolitul Ardealului, ºi cu alþi Înalt Prea Sfinþitul Laurenþiu i-a felici-
nouã ierarhi. tat pe toþi participanþii la concurs ºi a încu-
Dupã Sfânta Liturghie, în biserica aproape 11 ani, ca episcop-vicar. Nãdãj- rajat cântarea bisericeascã coralã, îndem-
"Buna-Vestire" din Tulcea a început cere- duiesc cã aceleaºi sfinte ºi sincere bucurii nând la întinerirea corurilor. Pãrintele
monia de întronizare a primului episcop al le voi avea ºi aici la Tulcea, ca sã se Mitropolit a exprimat aprecierea faþã de
nou-înfiinþatei episcopii, PS Visarion, în desãvârºeascã bucuria ºi nãdejdea noastrã progresul participanþilor faþã de anii trecuþi
prezenþa a sute de credincioºi dornici sã-ºi întru Domnul." ºi hotãrârea juriului de a-i premia pe toþi.
cunoascã ierarhul. Dupã ce PS Casian, Nou înfiinþata Episcopie a Tulcei este o Premiul I: Ucea de Jos ºi Victoria I
episcopul Dunãrii de Jos, a citit gramata eparhie nouã, cu doar trei protopopiate ºi a- Premiul al II-lea: Viºtea de Jos, Viºtea
patriarhalã de întronizare, Pãrintele proximativ 120 de parohii. Zestrea acestei de Sus, ªinca Nouã
Patriarh i-a oferit-o PS Visarion, împre- episcopii însã este, dupã cuvântul Înalt Prea Premiul al III-lea: Drãguº, Ucea de
unã cu însemnele arhiereºti: mantia, Sfinþitului Teodosie, Arhiepiscopul Tomi- Sus, Arpaºul de Jos
crucea, engolpionul ºi cârja. sului "cea din sufletele credincioºilor de Premiul Consiliul Judeþean: Sâmbãta
În cuvântul sãu, Prea Sfinþitul Visa- aici, care au o evlavie cu totul distinctã." de Sus Apuseanã, Sâmbãta de Sus
rion ºi-a exprimat ºi dragostea pe care a Noi îi dorim Prea Sfinþitului Visarion Rãsãriteanã
avut-o pentru credincioºii din Arhiepis- pãstorire îndelungatã, cu roade îmbel- Premiul special al juriului: ªercaia
copia Sibiului: "Nu pot sã vã ascund fap- ºugate, "în pace, întreg, cinstit, sãnãtos, Premiul oferit de Comuna Viºtea -
tul cã m-am despãrþit cu greu de bunii ºi îndelungat în zile, drept învãþând cuvântul Arpaºul de Sus
vrednicii credincioºi din Arhiepiscopia adevãrului". Premiul Speranþa - Copiii cu toaca din
Sibiului, cu care ne-am rugat ºi am lucrat Natalia Corlean Oraºul Victoria Pr. Ion Tãrcuþã
 4 Sãrbãtorile lunii
ne spovedim ºi sã ne împãrtãºim în
Din darul Învierii perioada Postului, atunci deja am început
învierea noastrã; deja ne-am curãþit inima
ºi avem ochii sufletului luminaþi ca sã
Înaintea noastrã se înalþã, mãreaþã, sãr- atmosfera unei vieþi duhovniceºti prin
bãtoarea Învierii Domnului. ªi dacã, precum post, prin îndemnul faptelor bune, prin sluj- putem vedea ºi sã ne putem bucura de
spuneam ºi doream la începutul Postului bele deosebite, prin Sfintele Taine. Ca o Învierea Domnului, aºa cum ne ºi îmbie o
Mare, ne-am dat silinþa sã dãruim Domnu- Mamã ne-a chemat ºi ne-a cuprins cu cântare din noaptea Paºtilor: "Sã ne
lui trupurile ºi sufletele noastre lepãdând cu- îmbrãþiºarea ei caldã ºi dumnezeiascã!... curãþim simþirile ºi sã vedem pe Hristos
getele cele rele, înseamnã cã acum fiinþa Iar noi, cei de lut, am putut simþi din nou strãlucind cu neapropiatã luminã a
noastrã freamãtã deja cu fior dumnezeiesc cât de trecãtoare sunt cele pãmânteºti, cât Învierii, ºi cântându-I cântare de biruinþã,
contemplând Marele Praznic ce ne bate la uºi. de neîmplinitoare, ºi cât de bun este luminat sã-L auzim zicând: Bucuraþi-vã!"
Tot postul a fost o continuã sãrbãtoare Domnul, care împlineºte cu mult mai mult Iar dacã noi nu ne-am pregãtit, Domnul
a învierii noastre. Cu atâta dragoste ne-a decât cele trupeºti ale noastre, înãlþându-ne oricum învie! Domnul Hristos a înviat ºi
pus înainte Biserica mijloacele de a intra în spre cele netrecãtoare. Dacã am reuºit sã este viu, dãruind lumii ceea ce nimeni alt-
cineva nu îi poate dãrui: nimicirea morþii ºi
Miracolul Luminii Sfinte viaþa veºnicã. Alergãm de multe ori sã ne
îngrijim trupul, sãnãtatea, sã prelungim
aceastã viaþã biologicã… dar cine, vreoda-
În fiecare an, în Sâmbãta Mare a Paºtelui tã, nu a murit? Cine, mai devreme sau mai
ortodox, deasupra Sfântului Mormânt se aprin- târziu, nu s-a îmbolnãvit? Cine, vreodatã, a
de Lumina Sfântã, care se pogoarã din cer în înviat pentru veºnicie? Nimeni dintre oa-
urma rugãciunilor Patriarhului Ierusalimului. meni… Nimeni dintre oameni nu se poate
Deasupra Sfântului Mormânt în care a mântui pe sine, sau pe alþii. Nimeni dintre
fost aºezat Mântuitorul dupã ce a fost oameni nu are putere desãvârºitã asupra vie-
coborât de pe Cruce a fost înãlþatã o capelã þii ºi a morþii. Doar Dumnezeu este Stãpân
micã, distrusã ºi reconstruitã apoi de mai al vieþii ºi mai presus de moarte; iar omul,
multe ori, cu douã încãperi: una în faþa orice om, doar prin Dumnezeu poate
mormântului ºi una deasupra lui. Deasupra deveni ºi el învingãtor al morþii pãcatului
capelei s-a construit o bisericã mare, ºi primitor al vieþii adevãrate ºi veºnice.
Biserica Învierii, unde are loc an de an De aceea, la Paºti, strigãm cu bucurie:
venirea Sfintei Lumini. persoane se aprind singure. "Hristos a înviat!" ºi, în mãsura în care am
În Vinerea Mare, dupã slujba Prohodu- Sfânta Luminã este ima- înþeles sãrãcia ºi neputinþa noastrã ca oa-
lui, Sf. Mormânt este controlat de poliþiºti terialã ºi nu arde timp de câ- meni, înþelegem, prin opoziþie, mãreþia ºi
necreºtini, ca sã nu rãmânã înãuntru nici o teva minute, iar credincioºii unicitatea evenimentului Învierii Domnu-
sursã de foc. Se sting toate luminile, uºa ºi preoþii prezenþi obiºnuiesc lui, ca ºi importanþa lui vitalã ºi cosmicã.
Sfântului Mormânt se pecetluieºte în faþa sã îºi þinã mâinile, faþa sau bar- Cei care s-au pregãtit prin nevoinþa cu-
clerului ºi a credincioºilor, apoi este pãzitã ba deasupra flãcãrii, pentru binecuvântare. prinzãtoare a postului gustã deja învierea
cu stricteþe de poliþie, pentru ca nimeni sã Pelerinii mãrturisesc cã sunt cuprinºi de o lor sufleteascã ºi vor sãrbãtori luminaþi ºi
nu se poatã apropia. bucurie pe care nu pot descrie în cuvinte ºi Învierea Domnului. Pe cei care nu s-au pre-
Miracolul se întâmplã în fiecare an, la care se manifestã în diferite feluri, de la gãtit astfel, Domnul îi primeºte de aseme-
Vecernia din Sâmbãta Mare a Paºtelui orto- uimire pânã la bucurie ºi lacrimi. nea cu dragoste deplinã, dacã ei îºi deschid
dox, cândva între orele 12.30-14.30. Patri- Lumina Sfântã nu apare decât de inimile ºi doresc sã-L primeascã pe Împã-
arhul Ierusalimului împreunã cu clerul orto- Paºtele Ortodox ºi la ortodocºi. Au existat
ratul slavei ºi Biruitorul morþii. Bucuria
dox ies din altar ºi înconjoarã bisericuþa ºi câteva tentative ale non-ortodocºilor de a
Învierii e desãvârºitã, ºi este pentru toþi!
Sfântului Mormânt de trei ori în cântãri prin o obþine, însã acestea au eºuat. Cea mai
În plus, Învierea nu se reduce la sãrbã-
care se cere de la Dumnezeu binecuvân- cunoscutã dintre ele s-a întâmplat în timpul
tarea pogorârii Sfintei Lumini. Patriarhul ocupaþiei otomane a Ierusalimului, când torirea unui eveniment o datã pe an. În
este percheziþionat la intrarea în capelã, armenii au promis guvernatorului turc o viaþa unui creºtin, fiecare clipã poate ºi ar
apoi intrã înãuntru, însoþit de un arab sumã importantã de bani ca sã le interzicã trebui sã fie o moarte faþã de pãcat ºi o
musulman, care rãmâne în prima încãpere, ortodocºilor sã intre în bisericã. În timp ce înviere personalã. Fiecare clipã sã poarte
numitã "Capela îngerului". Pãrintele patri- aceasta se umplea de armeni, patriarhul ºi pecetea strãduinþei noastre de a renunþa la
arh înainteazã în a doua încãpere ºi înge- ortodocºii au rãmas afarã, unde la intrarea rãutate ºi de a reînnoi în noi viaþa cea ade-
nuncheazã în faþa Sfântului Mormânt, unde în bisericã o coloanã din marmurã s-a vãratã, prin harul lui Dumnezeu. În acest
se roagã ca Dumnezeu sã trimitã Lumina. despicat în faþa lor ºi Sfânta Luminã a ieºit fel vom înþelege cã a fi creºtin înseamnã a
Dupã câteva minute de rugãciune, cei din ea. Unul dintre portarii musulmani care ne împãrtãºi continuu de Învierea lui Hris-
prezenþi în bisericã observã o luminã pu- era de faþã s-a convertit în acel moment ºi tos (prin lucrarea noastrã ºi cu darul lui
ternicã, care apare altfel în fiecare an ºi ºi-a mãrturisit credinþa în Hristos. Coloana Dumnezeu) ºi vom pricepe de ce Sfântul
chiar cei prezenþi o vãd în mod diferit. respectivã a rãmas ºi astãzi ca mãrturie ºi Serafim de Sarov saluta pe oricine, în orice
Patriarhul o împarte apoi credincioºilor, este sãrutatã cu evlavie de ortodocºii care vreme din zi, din noapte sau din an,
care þin în mâini buchete de câte 33 de intrã în Biserica Învierii. zicând: "Hristos a înviat, bucuria mea!"
lumânãri. Uneori, lumânãrile anumitor Natalia Corlean Amalia Rãibuleþ
CMYK
 Dialoguri 5
"Cel mai important lucru în viaþã este sã ai în faþã
zilnic prezenþa lui Dumnezeu" este Care credeþi cã
cel mai impor-
tant lucru în viaþã?
Pãrintele Marcel, preot paroh la biserica brâncove- Cel mai important lucru în
neascã în care am fost botezatã ºi am crescut ºi eu, mi-a viaþã este sã ai în faþã zilnic pre-
inspirat dintotdeauna admiraþie prin þinuta dânsului bine zenþa lui Dumnezeu. Dacã ai aceas-
închegatã ºi distinsã. La statura înaltã, chipul frumos ºi ta, realizezi cã fiecare zi este un
vocea plãcutã, a adãugat Dumnezeu calitãþi intelectuale ºi dar de la Dumnezeu. Acum, în
morale care îi împlinesc ºi deosebesc personalitatea. Iar clipa aceasta, sunt bolnavi de
acestea toate se încununeazã acum cu experienþa de viaþã cancer, muribunzi, bombe deto-
nate în locuri publice, catastrofe
ºi înþelepciunea aceea de preþ pe care anii o aduc celor ce naturale etc. Ce mare dar este
ºtiu sã înveþe din toate. normalitatea, pacea, sãnãtatea!
sã-i aduci în bisericã ºi totuºi ai Care ar fi formele pe care Care este mesajul de cãpe-
datoria, ca preot, sã-i câºtigi pen- martiriul le poate îmbrãca în tenie pe care încercaþi sã-l
tru Dumnezeu. Trebuie sã le vor- ziua de astãzi? aºezaþi în inimile celor care vã
beºti pe limba lor, pentru cã nu- Sã mergi duminicã de dumi- cer sfatul ºi ajutorul pastoral?
Numele: Pr. Marcel Dobrea mai aºa le poþi ajunge la ini- nicã la bisericã, tânãr fiind, ºi sã "Toate slãbiciunile omului
Data ºi locul naºterii: 4 decem- mã. ªi statisticile ne îngro- înfrunþi privirile rãutãcioase ale le suportã Dumnezeu, dar nu
brie 1951, Sâmbãta de Sus zesc. În 2003, 23% din copiii colegilor de generaþie care suportã pe cel care bombãneºte
Studii: Liceul "Radu Negru", nãscuþi pe plan naþional au spun, nu neapãrat în cuvinte: în încontinuu, ºi nu se lasã pânã
Facultatea de Teologie "Andrei fost din afara cãsãtoriei. Tot la ce secol te afli? Sã-þi scoþi nu-l pedepseºte" zice Sf. Isaac
ªaguna" Sibiu noi, 43% din mame sunt mino- pacheþelul cu mâncarea de post Sirul. Bombãnim cu toþii, ne
Familia: cãsãtorit cu Silvia Dobrea, re - locul doi în Europa, dupã la serviciu, în timp ce colegii se plângem, ne lamentãm. De
au 3 copii: Marius, inginer (33 Bulgaria, la egalitate cu Fili- desfatã cu cele de dulce. Sã fii politicieni, de primãrie, de taxe,
ani), Marcel, profesor (31 ani) ºi pine, Chile etc. În sfârºit, rata generos într-o lume tot mai ego- de scumpiri, de gropile din cal-
Claudia, profesoarã (26 ani) divorþurilor este de 27,5%. Te istã. Sã te rogi zilnic cu cuvin- darâm, de câinii vagabonzi. ªi
Parohia în care slujeºte: Fãgãraº II, simþi dator sã faci ceva, "la tele unui sfânt din Pateric: de multe altele. Din pãcate, sunt
biserica brâncoveneascã "Sf. Nicolae" mãsurile tale", cum zice Pãrin- "Doamne, învredniceºte-mã sã toate adevãrate. Uitãm însã cã
Pãrinte Marcel, aþi ales tele Teofil. N-am neglijat pas- te iubesc pe tine, cum am iubit pãrinþii ºi bunicii noºtri au trãit
preoþia. Cum aþi simþit, la toraþia bolnavilor, a bãtrânilor, a altãdatã pãcatul!" ºi sã te strã- vremuri mult mai apãsãtoare.
începuturi, frumuseþea ºi soþilor rãmaºi singuri dupã duieºti în sensul acesta. Au petrecut vremea rãzboiului,
deopotrivã responsabilitatea divorþ. Mi-a stat mereu în Împãrtãºiþi-ne, vã rugãm, un a naþionalizãrii, a cotelor, a co-
acestei slujiri? atenþie legãtura cu intelectualii. gând despre bucuriile pe care lectivizãrii forþate. Uitãm cã a-
"Cu fricã ºi cu cutremur". Dumnezeu a rânduit sã ni le aduce credinþa în Dumnezeu. vem sprijin în credinþa Bisericii
Am beneficiat de prezenþa în fa- slujiþi într-o bisericã deose- Dostoievski spune undeva: noastre dreptmãritoare. Uitãm
cultatea de la Sibiu a unei pleia- bitã, una din ctitoriile Sfântu- "Cred cã nu existã nimic mai cã avem pe Maica Domnului,
de de mari dascãli de teologie: lui Voievod Martir Constan- frumos, mai adânc, mai îmbie- Sfintele Taine, Sfânta Liturghi-
Isidor Todoran, Grigorie Marcu, tin Brâncoveanu. Martiriul tor, mai rezonabil, mai bãrbãtesc e. "Atâta timp cât existã Sfânta
Milan ªesan, Ioan Icã ºi alþii, Sfinþilor Brâncoveni este unul ºi mai perfect decât Hristos. Ba Liturghie în Bisericã, sã nu te
care au ºtiut sã ne facã respon- copleºitor, atât din punct de mai mult: dacã cineva mi-ar dove- temi de nimic! Sfânta Liturghie
sabili faþã de harul preoþiei. Am vedere istoric, cât ºi duhovni- di cã Hristos este în afara ade- este cea care îi coboarã pe ar-
ºtiut cã "trebuie sã fiu eu curat, cesc. Cum este receptat exem- vãrului ºi cã de fapt adevãrul hangheli ºi pe îngeri pe pãmânt
ca sã-i curãþesc pe alþii; trebuie plul lor în conºtiinþa creºtini- este în afara lui Hristos, mai bi- ºi ei sunt cei care îi lovesc pe
sã fiu eu lumina, ca sã luminez lor de astãzi? ne aº rãmâne cu Hristos decât diavoli ca sã fie destrãmatã pute-
pe alþii; sã fiu eu aproape de Nu cred cã martiriul lor are cu adevãrul." A fi creºtin con- rea lor", spune stareþul Mãnãs-
Dumnezeu, ca sã-i apropii pe foarte mare ecou acum. Oame- ºtient e o mare bucurie. Sã-l ai tirii Vatopedi din Sf. Munte
alþii" (Sf.Grigorie Teologul). nii au alte preocupãri, alte va- pe Hristos, pe Maica Domnului, Athos. Aceastã nãdejde încerc
Cum s-a îmbogãþit, pe lori. N-am simþit în mod special pe sfinþi, icoanele, Tainele, sluj- sã o aºez în inimile credincio-
parcurs, activitatea dum- la închinãtorii bisericii noastre bele Bisericii e o mare fericire. ºilor, îndemnându-i sã gãseascã
neavoastrã pastoralã? un sentiment aparte faþã de Voie- "Noi suntem lucrãtori de bucu- în ei puterea sã se bucure. Sã
Activitatea mea pastoralã s-a vodul Martir, care pe cheltuiala rie", zice Sfântul Pavel (II Cor descopere bucuria credinþei, sã
îmbogãþit cu vârsta ºi cu expe- proprie a ridicat lãcaºul de cult 1, 24), adicã avem bucurie sau se bucure de lucrurile simple pe
rienþa. La o bisericã de oraº sunt în care ne rugãm. ªi nici o cinsti- trebuie sã avem, pentru toate care adesea le trecem cu ve-
alte cerinþe, este un alt nivel al re deosebitã pentru cã el ºi fiii lui cele enumerate; ºi putem oferi derea, considerându-le lipsite
auditoriului unei cuvântãri. Am ºi-au încheiat viaþa ca martiri. Din ºi altora din bucuria noastrã, de importanþã: o razã de soare,
citit mereu, m-am pregãtit. Preo- pãcate. Probabil cã dimensiunea îndemnându-i: "Veniþi de luaþi un pom înflorit, verdele crud al
þii de oraº sunt invidiaþi, dar au aceasta a jertfei pentru o cauzã su- bucurie" din Biserica lui ierbii, copacii, cerul...
atâtea probleme. Bunãoarã pas- perioarã lipseºte omului mo- Hristos, fãcând binele în jur ºi Interviu realizat de
toraþia tinerilor. E foarte dificil dern sau nu e tocmai la modã. bucurându-i pe semeni. Amalia Rãibuleþ

CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
înalþã, omul trebuie sã participe cu întrea-
Îngenunchem de Sfintele Paºti? ga sa fiinþã, ºi cu sufletul, ºi cu trupul,
îngenuncherea fiind consideratã o rugãci-
Iatã o întrebare la care poate nu ne-am gândit decât atunci când cineva une a trupului, o participare a trupului la
ne-a provocat în acest sens, sau poate mergând pe la vreo mãnãstire am vãzut rugãciunea sufletului. Cã îngenuncherea
cã pãrinþii ºi maicile rãmân în picioare la momentele Sfintei Liturghii, când este însoþitoarea pocãinþei se vede ºi din
noi suntem obiºnuiþi sã îngenunchem, chiar ºi de Sfintele Paºti. textul Canonului de pocãinþã cãtre Mân-
Pãcatul ne-a aruncat la pãmânt De altfel, îngenuncherea are o sim- tuitorul nostru Iisus Hristos: "Scoalã-te,
omule ticãlos, aleargã cãtre Dumnezeu,
Se întâmplã, de obicei, ca într-o bise- bolisticã aparte. Prin îngenunchere arãtãm mãrturisind pãcatele tale ºi cazi lãcrimând
ricã parohialã toþi credincioºii sã se com- cã pãcatul ne-a aruncat la pãmânt, dar prin
ºi suspinând, iar Acela ca un îndurat, va da
porte la fel. Dacã unii se pun în genunchi, ridicare ºi prin poziþia de drepþi arãtãm cã
se pun ºi ceilalþi. Dacã cineva îºi face Sf. Dumnezeu ne-a rechemat la iubire. Cel þie ajutor ca sã faci voia Lui."
Sã ne amintim cã la Taina Sfintei
Cruce, la fel fac ºi ceilalþi, interesant, parcã care îngenuncheazã mãrturiseºte cã pãca- Spovedanii ne mãrturisim pãcatele stând
automat. Când existã excepþii, când cineva tul l-a coborât la pãmânt, prin înge- în genunchi, iar dupã mãrturisire ne
face abatere de la "regulã" cu o motivaþie nunchere fiind mai aproape de pãmânt. ridicãm uºuraþi sufleteºte. De asemenea,
anume, se gãseºte câte cineva care sã înainte de Sfânta Împãrtãºanie stãm în
atragã atenþia, mai ales în bisericile de la Rugãciune a trupului
genunchi, dar dupã ce primim Sfintele
sate. Îngenuncherea este legatã, de regulã, În perioada Postului Mare, de exem- Taine stãm în picioare ºi rostim dupã preot
de pocãinþã. Când cerem iertare de la plu, cãrþile de slujbã precizeazã, de fiecare rugãciunea de mulþumire. Procedãm aºa
Dumnezeu pentru pãcatele noastre este dat,ã când anume se fac metanii sau când în acord cu starea de bucurie, de veselie
firesc sã stãm în genunchi, aºa cum a fãcut se îngenuncheazã ºi auzim deseori îndem- duhovniceascã, care se exprimã mai bine
vameºul, care stând în genunchi se bãtea nul: "Veniþi sã ne închinãm ºi sã cãdem la în poziþie de drepþi.
cu pumnul în piept ºi striga: "Dumnezeule, Hristos, Împãratul nostru Dumnezeu."
milostiv fii mie, pãcãtosului!". Aceasta pentru cã la rugãciunea pe care o "Astãzi mã ridic
împreunã cu Tine"
Binecuvântarea bucatelor De la Sfintele Paºti pânã la Înãlþarea
Domnului nu îngenunchem. În genunchi

de Paºti
În noaptea de Înviere se obiºnuieºte sã ducem
la bisericã ºi un coºuleþ în care punem câte ceva
am stat toatã perioada Postului Mare, când
ne-am pregãtit prin rugãciune smeritã ºi
pocãinþã pentru Înviere. Acum este vre-
din masa pe care gospodinele au mea bucuriei, a biruinþei Domnului asupra
pregãtit-o pentru Paºti, în special morþii, a biruinþei asupra propriilor patimi
ouã roºii, pascã, puþinã brânzã ºi o împotriva cãrora am dus luptã duhov-
bucãþicã de carne, care trebuie sã niceascã în timpul postului. "Ieri m-am
fie ambalatã bine, sã nu împrãºtie îngropat împreunã cu Tine, Hristoase,
mirosuri îmbietoare în timpul sluj- astãzi mã ridic împreunã cu Tine, Cel Ce
bei. De ce facem asta ºi care este ros- ai înviat. Rãstignitu-m-am ieri împreunã
tul acestui obicei? cu Tine, Însuþi împreunã mã preamãreºte,
Dupã încheierea Sfintei Liturghii, Mântuitorule, întru împãrãþia Ta", spunem
preotul binecuvânteazã prin câteva rugã- în Canonul Învierii.
ciuni speciale bucatele care se vor gusta Sfinþii Pãrinþi spun cã Învierea
acum, dupã sfârºitul Postului. Dacã s-a Domnului e sãrbãtoarea recreãrii lumii.
sfârºit postul, nu se sfârºeºte legãtura Prin Înviere, Domnul ne repune în starea
omului cu Dumnezeu, ci ea continuã ºi se Dumnezeu, cerând ca "gustând dintr-înse- iniþialã de har. Suntem rezidiþi, chipul lui
prelungeºte chiar ºi în cele mai elemen- le sã ne umplem de harurile Tale cele date Dumnezeu în om este refãcut, este restau-
tare activitãþi ale omului, cum este ºi mân- nouã cu prisosinþã ºi de bunãtatea Ta cea rat ºi aceasta se vede din poziþia de drepþi,
catul. Creºtinul pãstreazã în permanenþã negrãitã", aºa cum spune rugãciunea din omul fiind singura fãpturã privilegiatã,
legãtura sa cu Dumnezeu ºi fiecare Molitfelnic. Gustând din bucatele binecu- având poziþia dreaptã ºi privirea orientatã
moment important este sub binecu- vântate de Dumnezeu prin mâna preotu- spre cer, spre deosebire de fãpturile necu-
vântarea Lui. Acest lucru se vãdeºte, iatã, lui, sã nu uitãm de Cel Care ni le-a dãruit vântãtoare care se târãsc sau sunt orientate
ºi în binecuvântarea bucatelor de dulce ºi sã îi spunem lui Dumnezeu, prin cuvin- spre pãmânt, având capul aplecat în jos.
din Duminica Sfintelor Paºti. tele rugãciunii de binecuvântare: "Cã Tu Aºadar, la sãrbãtoarea Sfintelor Paºti,
Astfel, dupã slujba Învierii, creºtinul eºti hrana cea adevãratã ºi dãtãtorul praznicul bucuriei ºi al luminii, nu înge-
nu merge la îmbuibare ci, cu mulþumire bunãtãþilor ºi Þie slavã înãlþãm". nunchem, pentru ca în felul acesta sã mãr-
faþã de Dumnezeu pentru bucatele pe care Sã ne fie toate spre bucurie ºi aducere turisim cu fapta învãþãtura noastrã de cre-
le aºterne pe masa sa de sãrbãtoare, merge aminte de dragostea permanentã a lui dinþã cu privire la Învierea Domnului ºi
cu bucuria Învierii în suflet ºi se bucurã ºi Dumnezeu cãtre noi! învierea sufletelor noastre.
de cele pãmânteºti dãruite nouã de Pr. Marius Corlean Pr. Ion Tãrcuþã
 Viaþa în Hristos 7
deºi poartã denumirea de creºtini, nu
Noi suntem lumina lumii? au trãire creºtinã. La rândul lor,
aceºtia dau naºtere copiilor care sunt
Suntem noi responsabili faþã de ceilalþi? Trebuie sã avem grijã încreºtinaþi prin Taina
cum vorbim, cum ne îmbrãcãm, cum ne comportãm? Da. Este chiar Sfântului Botez, însã
o obligaþie faþã de cei din jurul nostru, fie cã aceºtia sunt creºtini sau de cele mai multe ori
nu, este datoria pe care o avem chiar de la Hristos. motivaþia Botezului este
faptul cã "aºa se face..."
Creºtinul: lumina lumii ºi noi. Suntem noi „lumina lumii“ ªi iatã cum se dezvoltã
ºi „sarea pãmântului“? Suntem
sarea pamântului noi responsabili?
anomaliile în Biserica
Cândva le vorbeam enoriaºilor mei lui Hristos. În mod nor-
despre responsabilitatea cu care am fost Responsabilitatea: un mal familia care-ºi
investiþi de cãtre Hristos faþã de ceilalþi ºi lucru aproape absent boteazã pruncul ºi naºii
de rolul nostru, fapt arãtat prin cuvintele acestuia ar trebui - ºi
Sale: "Voi sunteþi sarea pãmântului; dacã Responsabilitatea este starea din nou ne lovim de
sarea se va strica, cu ce se va sãra? De pe care o persoanã o are faþã de cuvântul responsabili-
nimic nu mai e bunã decât sã fie aruncatã altã persoanã, faþã de sine, faþã tate - sã fie conºtienþi ºi
afarã ºi cãlcatã în picioare de oameni." de o datorie de îndeplinit. Omul responsabili de ceea ce
(Matei 5, 13) ºi "Voi sunteþi lumina lumii" care are responsabilitate are în fac cu pruncul lor. Cum
(Matei 5, 14). ªi spuneam cã dacã ceilalþi prim plan dorinþa de a face lucru- sã devinã acesta "sarea
se smintesc ºi se îndepãrteazã de Bisericã, rile cât poate mai bine. Pãrinþii pãmântului" ºi "lumina
de credinþã, pe scurt dacã se pierd, este ºi sunt responsabili faþã de copii lumii", dacã pãrinþii ºi
vina noastrã. Iar lucrul acesta îmi este con- dacã îºi canalizeazã toatã ener- naºii lui, de cele mai mul-
firmat de faptul cã de foarte multe ori, în gia spre creºterea lor. Elevul este te ori habar nu au ce
discuþiile cu cei (de toate vârstele, dar mai responsabil atunci când nu este înseamnã a încreºtina ºi
ales tineri) care nu veneau la bisericã, dar indiferent dacã îºi face tema acum a fi creºtin?
care erau apropiaþi de mine, motivul prin- ºi nu la ºcoalã, într-o pauzã, co- Ori aici trebuie sã
cipal invocat era ceva de genul: „Mi-e piind de la colegul de bancã. Iar ajungem: la a deveni
ruºine pentru cã atunci când intru în bise- exemplele ar putea continua… foarte lucizi ºi con-
ricã se uitã la mine sã vadã cu ce sunt Aceastã stare, însã, nu prea ºtienti cã a fi creºtin nu
îmbrãcat/ã“, sau „Se uitã urât la mine, sau o întâlnim la majoritatea creºtinilor noºtri. este doar un dar, ci ºi o mare responsabili-
comenteazã“. Sau: „De ce sã vin la bise- Faptul cã purtãm numele de creºtin, de la tate. Hristos niciodatã nu a spus minciuni,
ricã dacã de acolo tot rãu pleci, uite cutare Hristos, Dumnezeul nostru, pare sã nu mai pentru cã nu putea: e Dumnezeu! Or a-
sau cutare vin la bisericã, dar de atâtea ori cutremure pe nimeni. A devenit o banali- tunci înseamnã cã noi am fost investiþi cu
îi aud înjurând, sau bârfind“ sau etc. ªi tate, la fel cum se banalizeazã (ºi implicit o datorie atât faþã de cei din Bisericã, dar
multe, multe alte motive... Cred cã nu de se desfigureazã) adevãrata viaþã creºtinã. ºi faþã de oricine ajunge sã ne cunoascã.
puþine ori aþi întâlnit astfel de cazuri. Avem ºi purtãm formal numele de creºtin Fiecare suntem datori sã ne responsa-
Expresiile „sarea pãmântului“ ºi „lumina de când suntem mici, de la Botez. Dar câþi bilizãm în acest sens. Fiecare sã devenim
lumii“ au o profunzime deosebitã, pentru din cei ce au fost încreºtinaþi vin la bise- conºtienþi cã atât prin numele nostru de
cã fiecare îndeplineºte o funcþie majorã în ricã ºi au o viaþã autentic creºtinã? Avem creºtini, dar mai ales prin modul în care ne
viaþa omului. Fãrã sare, mâncarea nu îºi o þarã în care 90% dintre oameni s-au trãim viaþa în familie sau în comunitate,
dobândeºte plenitudinea, fãrã luminã totul declarat ortodocºi. Se numesc pe sine suntem purtãtorii mesajului lui Hristos,
moare... Iatã creºtinul! Lucrul acesta mi-a "ortodocºi" ºi beþivii, ºi femeile care fac care ne spune cã El este „Calea, Adevãrul
dat de gândit foarte mult. ªi m-am gândit avorturi, ºi cei care nu merg la Sf. ºi Viaþa“. Prin viaþa noastrã facem vizibil
cã Mântuitorul nostru ne-a dat nouã, Liturghie decât o datã în an. Câþi dintre cei pentru ceilalþi acest lucru. Iar dacã nu, sã
creºtinilor, multe responsabilitãþi. Printre care zic cã sunt creºtini înþeleg cu adevãrat ne aducem aminte de aceasta: "Cine va
care ºi aceea de a fi pentru ceilalþi modele ce este creºtinismul ºi ce implicã acest sminti pe unul dintre aceºtia mici, care
ºi puncte de reper. E cel mai greu lucru de cuvânt care ne defineºte identitatea? Iatã cred în Mine, mai bine i-ar fi lui sã i se
pe pãmânt! Fiecare la rândul lui are un deci o realitate schizofrenicã care ar tre- atârne de gât o piatrã de moarã ºi sã fie
model, dupã care el creºte, îºi defineºte buie luatã foarte în serios. afundat în adâncul mãrii" (Matei 18, 6).
personalitatea. ªi cu toþii ne raportãm la Oricât ar pãrea de dure aceste cuvinte ale
Modelul suprem, pentru cã El este în
Înþelegerea ºi asumarea Mântuitorului, ele nu exprimã decât o
primul rând Lumina lumii: "Eu sunt identitãþii realitate tranºantã: suntem responsabili sã
Lumina lumii; cel ce Îmi urmeazã Mie nu Lipsind înþelegerea identitãþii tale grijim darul pe care ni l-a fãcut nouã
va umbla în întuneric, ci va avea lumina lipseºte ºi responsabilitatea faþã de tine ºi Hristos, suntem datori sã privim cu drag la
vieþii" (Ioan 18, 23). El este Lumina lumii mântuirea ta, faþã de ceilalþi ºi de mân- cei din jurul nostru, sã ne trãim credinþa
pentru cã ne-a luminat calea prin exemplul tuirea lor. Avem însã de-a face cu cel puþin prin fapte bune, pe care vãzându-le ceilalþi
Sãu, prin viaþa Sa ºi a fost responsabil, atât o anomalie gravã: s-a creat în timp un lanþ sã Îl vadã pe Hristos cum lucreazã în viaþa
de responsabil încât ªi-a dat viaþa pentru al slãbiciunilor: familii ale cãror membri, noastrã. Pr. Marius Corlean
 8 Fii tânãr cu Hristos
Maica Siluana vã rãspunde
Ce este prietenia?
Mã întreb ce este prietenia...
sau ce nu este ea. Cum era Cain?
Dar Abel? Cineva mi-a zis cã s-ar
putea ca Abel sã fi fost un tip antipa-
tic, nesuferit, iar Cain sã fi fost un tip
foarte sociabil ºi plãcut tuturor. M-a pus
pe gânduri o astfel de ipotezã ºi nu ºtiu unde sã
caut sã gãsesc rãspunsul.
Claudia
Prietenia este, în primul
rând, respect ºi loialitate.
Cine trãdeazã nu poate fi
prieten. Prietenia este
dãruire de sine ca
împãrtãºire reciprocã de valori. Iubirea nu
aºteaptã nimic în schimb. Prietenia e întot-
deauna un schimb, dar niciodatã un târg! E
schimbul dãruirii dintr-un prea plin care
poate fi: de bucurie, de uimire, de durere, de
nedumerire, de neliniºte!
Nu este prietenie: schimbul de plãceri, lipsa rec-
iprocitãþii în dãruire, ignorarea defectelor reciproce,
compararea competitivã, folosirea celuilalt pentru: a
nu fi singur, pentru a fi admirat, pentru a avea cui
spune ce te doare, pentru a-þi atribui meritele lui,
pentru renume, adicã din interese meschine...
Prietenia adevãratã e un dar al lui Dumnezeu.
Prietenii te aºteaptã de-a lungul vieþii, pe la rãscruci,
ca sã înaintaþi împreunã o bunã bucatã de drum pe
Calea devenirii întru demnitatea de om, dincolo de
vieþuirea bio-psiho-socialã obiºnuitã!
Da, se poate ca acel cineva sã fi avut dreptate:
întotdeauna invidioºii, adicã cei ce pot merge, chiar
ºi numai cu gândul, pânã la uciderea fratelui plãcut
lui Dumnezeu, au fost concepuþi de ceilalþi ca fiind
"sociabili ºi plãcuþi"! Aºa se ºi explicã succesul în
gaºcã ºi insuccesul la ºcoalã, unde cei silitori sunt
numiþi ºi trataþi ca "tocilari" sau "îmbâcsiþi"!
Nu uita, fetiþa mea dragã, proba calitãþii noastre
de om o dãm întotdeauna în felul în care ne raportãm
la ce e mai bun cu noi în cel de lângã noi! Putem
admira un VIP la TV, dar nu ºi pe colegul meu de
bancã sau pe fratele meu!
Grea, grea povarã invidia!
Cautã în sufleþelul tãu ºi, dacã o afli, sã o
stârpeºti acum, cât e pui!
Cu drag ºi respect ºi încredere,
M. Siluana
CMYK
Focul
rãcoritor
al iubirii
Dragul meu tânãr,
dragostea nu este o simþire
vagã ºi dezorientatã. Dintotdeauna ai
ºtiut ce vrei atunci când ai iubit, ba
mai mult, ai ºtiut sã lupþi cu arme
nevãzute pentru a menþine ceea ce
preþuieºti
c e l
mai mult,
adicã sentimentul
care te face sã îþi ieºi
din tine ºi sã te identifici cu per-
soana iubitã. Sã nu crezi cã doar tu
simþi aºa. Simt ºi eu, simþi ºi tu,
simþim cu toþii ceea ce Sfântul Ioan
Gurã de Aur numeºte "sunetul armo-
nios al dragostei". Aº vrea sã
poposim un pic ºi sã discutãm
despre ceea ce tu, eu, noi numim
dragostea adevãratã, dragostea
desãvârºitã care stãpâneºte inimile.
Dar pentru cã iubirea curatã, nevino-
vatã ºi purã se trezeºte odatã cu
tinereþea, vreau ca aceste cuvinte sã
le simþi ºi sã le trãieºti acum doar tu,
dragul meu tânãr.
Iubirea începe prin trudã ºi se
sfârºeºte prin plãcere, spre deosebire
de viciu, care are un drum contrar.
Ea curge precum un izvor limpede ºi
se identificã cu sacrificiul, cu smere-
nia, cu rãbdarea ºi cu iertarea ge-
neroasã. Aceste fapte ale iubirii nu
pot fi gândite ºi îndeplinite, ele se
revarsã de la un nivel înalt, de acolo
de unde Dumnezeu a pus picãtura
melodioasã a dragostei. Iubirea
despre care îþi vorbesc ºi pe care o
cânþi ºi o simþi tu, este, dupã cum
spune Sfântul Ioan Gurã de Aur,
"precum fierul care sub acþiunea
focului se schimbã". Tot aºa ºi tu,
aprins de focul iubirii devii numai
iubire. Poate cã truda despre care
am pomenit ca început al iubirii este
catalogatã un pic prea forþat, ºi asta
deoarece iubitorul vrea sã facã pe
plac iubitului, dar nu vrea sã simtã
cã-i face pe plac. Nu vrea sã simtã
acest lucru ca o obligaþie sau ca o
revanºã faþã de faptele dragostei din
partea iubitului.
Tu iubeºti. Dar te-ai întrebat
vreodatã de ce simþi aºa, de ce inima
ta îþi saltã de bucurie atunci când te
întâlneºti cu persoana iubitã? Dragul
meu, omul dintru început a fost fãcut
de Dumnezeu sã iubeascã ºi aceastã
iubire sã se rãspândeascã în toatã
fiinþa lui ºi sã se manifeste prin toate
faptele de bine pe care le gândim ºi
le facem faþã de persoana iubitã.
Orice faptã bunã este un rod al
dragostei ºi, dacã ea este înrãdãci-
natã bine, rodesc toate virtuþile, pen-
tru cã la baza acestora stã dragostea
desãvârºitã. "Dragostea toate le
rabdã, este binevoitoare…, nu se
laudã, nu se trufeºte… nu cautã ale
sale" (I Corinteni 13, 4-7). Însã, dacã
nu stãruim în iubire, dacã nu încer-
cãm sã facem faptele iubirii, ea se
ofileºte precum o floare. Deci,
dragostea presupune un exerciþiu
permanent, o râvnã care sã ajute la
îndepãrtarea oricãrui obstacol din
calea ei.
Dragul meu, acel puternic senti-
ment, cu un bogat conþinut de viaþã,
care miºcã fiinþa ta spre ceva cãruia
vrea sã i se dãruiascã, sã-l cuprindã
în sine, acel sentiment care exprimã
afecþiunea, dispoziþia omeneascã, se
numeºte "salba" dragostei, dupã
cum iarãºi frumos o numeºte Sfântul
Ioan Gurã de Aur.
Acum, în încheiere, aº vrea sã te
asemãn cu Micul Prinþ, care se
pregãtea pentru întâlnirea cu per-
soana iubitã încã înainte cu o orã de
momentul revederii. Tu, ca ºi el, cu
dragostea ta faci minuni, luminezi
universul ºi faci lumea sã zâm-
beascã. Iatã cã fãrã dragostea ta "nici
minunile nu au valoare".
Pr. Ciprian Bîlbã
 Pas în doi 9
Masa în familie versity, demonstrea-
zã un fenomen extrem de
interesant: copiii ºi ado-
lescenþii care iau frecvent
Întreaga familie în jurul mesei, cu bunici ºi nepoþi, este masa în familie prezintã
un eveniment care se întâmplã în mod special de douã ori un risc scãzut de a con-
pe an: de Paºti ºi de Crãciun. Masa în familie are însã o va- suma droguri, de a bea
loare inestimabilã. Psihologii au ajuns la concluzia cã în sau a fuma, de a se gândi
familiile unde pãrinþii ºi copiii mãnâncã periodic împre- la sinucidere. Ba mai
unã, starea psihicã a membrilor familiei este mult mai mult, cresc considerabil
bunã decât a celor care nu fac acest lucru. ºansele ca ei sã se des-
curce foarte bine la
Regula principalã: fãrã reguli calitatea timpului ºcoalã sau sã amâne
Cercetãrile din ultimii ani constatã un petrecut împreunã în momentul primei relaþii
fenomen pe care sociologii îl considerã timpul mesei. sexuale. În ciuda
îngrijorãtor: dispariþia mesei în familie. Pe Adolescenþii ºi aparenþei de lehamite ºi
vremea bunicilor rânduiala mesei era una indiferenþã (care nu este
foarte clarã. Ea era luatã în familie, la ore masa în familie niciodatã fãrã motiv),
bine stabilite (chiar dacã nu existau ceasuri Experþii în psihologia adolescenþilor studiile aratã cã adolescenþii îºi doresc încã
pe fiecare perete, timpul se mãsura ºi în alt sunt cei mai înverºunaþi apãrãtori ai ajutorul ºi sfatul pãrinþilor. Folosiþi, deci,
fel). Astãzi moda respinge regulile în viaþa meselor în familie. Un studiu fãcut pe par- mesele împreunã pentru a petrece mai
de familie, iar ce era altãdatã pãstrat cu cursul a 10 ani de cãtre cercetãtorii de la mult timp cu ei, a comunica ºi a-i face sã
sfinþenie pare acum ciudat ºi exagerat. Sunt CASA (National Center on Addiction and vã simtã aproape.
atâtea reguli de respectat în societate încât Substance Abuse), de la Columbia Uni- Natalia Corlean
nu mai vrem sã auzim de reguli ºi acasã.
Cu toate acestea, psihologii atrag
atenþia asupra beneficiilor obiceiului de a
Cum sã organizãm masa în familie?
lua masa în familie. Aceasta întãreºte sen- Când familia mãnâncã împreunã, membrii ei iau contact unul cu altul,
timentul de apartenenþã la familie, dez- fiecare primind niºte mesaje. Pot fi comunicate dragostea, grija ºi susþinerea.
voltã abilitãþile sociale, faciliteazã trans- Se comunicã respectul pentru unitatea familiei ºi se aratã cât de importantã
miterea de credinþe ºi valori într-un mod este aceasta.
natural, întãreºte legãturile ºi încrederea
între membrii familiei. Familiile care mãnâncã împreunã multe unii despre alþii.
dezvoltã relaþii mai sãnãtoase, durabile ºi Este important sã ne concentrãm
Atmosferã caldã ºi prietenoasã pline de semnificaþie. Ideal ar fi ca familia întreaga atenþie asupra familiei în timpul
Dacã în strãinãtate existã adevãrate sã ia împreunã una din mesele de bazã, mesei. Televizorul, radioul, computerul
miºcãri care susþin reîntoarcerea la masa cum ar fi prânzul sau cina. Dar pentru trebuie închise. Mâncarea trebuie servitã
tradiþionalã în familie, la noi moda unele familii acest lucru nu este posibil, la masã. Masa trebuie sã fie frumos aºe-
meselor rapide ºi dezordonate abia a aºa cã ei pot mânca împreunã dimineaþa, zatã, felurile sã fie variate. Uneori putem
început. Mâncãm pe fugã, masa cea mai sau doar de trei ori pe sãptãmânã una din aranja o masã festivã, alteori una obiº-
consistentã este seara, când fiecare îºi mese. Nu uitaþi: a vã face timp sã staþi la nuitã. Toatã lumea trebuie sã ia parte la
încãlzeºte ceva rapid la microunde ºi masã ºi sã mâncaþi cu toþii este important, strângerea mesei ºi curãþenia în bucãtãrie.
mãnâncã în faþa televizorului. deoarece aratã cât de preþios este timpul Masa sã înceapã ºi sã se sfâr-
Conºtienþi de efectele devastatoare ale petrecut împreunã, aºa cã faceþi asta cât de ºeascã cu rugãciune, prin care ne arãtãm
unui astfel de mod de a mânca, vizibile des puteþi. recunoºtinþa faþã de Dumnezeu ºi darurile
atât pe planul sãnãtãþii (boli digestive, Nu conteazã cât de mari sunt Sale.
obezitate, probleme cardio-vasculare, dia- copiii. Chiar ºi bebeluºii pot începe prin a Uneori copiii îºi pot invita prie-
bet etc.) cât ºi în cel familial ºi social, sta la masã în scãunelul lor ºi a beneficia tenii la masã. Asta permite pãrinþilor sã
familiile americane se întorc într-un pro- de faptul cã toþi sunt împreunã. Cei între 1 afle ºi sã înveþe multe despre copiii lor, iar
cent semnificativ la modul tradiþional de ºi 3 ani pot învãþa bunele maniere la masã adolescenþilor le permite sã împace aparte-
lua masa. ºi încep sã înþeleagã cât de importanþi sunt nenþa la familie cu dorinþa de a socializa
Însã simplul fapt de a mânca împreunã pentru familie. Copiii de vârstã ºcolarã pot cu prietenii ºi a petrece timp cu aceºtia.
nu este suficient. Existã un tablou de fa- învãþa ºi exersa multe deprinderi ajutând la Timpul de masã trebuie sã fie
milie binecunoscut: televizorul este pornit, prepararea mâncãrii, aºezarea mesei ºi unul care sã comunice sentimente de
pãrinþii nu contenesc cu problemele întâl- participând la discuþii. Adolescenþii pot apropiere ºi preþuire pentru membrii fami-
nite în ziua respectivã sau cu mustrãrile ºi beneficia prin includerea lor în familie ca liei. Nu e momentul pentru lucruri nega-
observaþiile, iar copiii viseazã sau îºi adulþi în devenire ºi pot câºtiga un senti- tive sau luat la rost. Trebuie sã fie un timp
doresc sã fie în cu totul altã parte. Se poate ment al valorii proprii ºi al grijii faþã de cei de relaxare ºi bucurie.
însã ºi altfel, iar accentul trebuie pus pe dragi. Indiferent de vârstã, toþi vor învãþa Irina Constantinescu, psiholog

CMYK
 10 Educaþie creºtinã
Principii creºtine de educare a copiilor

Influenþele negative
Continuãm serialul consacrat educãrii creºtine a copiilor
- sfaturi preluate ºi adaptate (cu acordul autoarei) din cartea
Raising Godly Tomatoes. Vã reamintim cã autoarea,
Elisabeth Krueger, este o mamã creºtinã din Statele Unite
care îºi educã acasã cei zece copii. Vom vorbim de data
aceasta despre influenþele negative asupra copiilor.
Puteþi face tot ce v-am recomandat doilea stãpân, spre ten-
pânã acum ºi, totuºi, sã vã pierdeþi copiii în taþiile acestei lumi. ªi e
favoarea celor lumeºti. Cum se poate? foarte puþin probabil ca
Simplu: prin influenþele nepotrivite care în acele momente ascul-
pot veni asupra lor, dacã nu îi feriþi de ele. tarea ºi loialitatea lor sã
Poate vã întrebaþi pânã când trebuie prote- nu aibã de suferit. Dacã
jaþi. Pânã când au ajuns la maturitate, pânã nu ºtiþi sã-i feriþi ºi chiar sã-i separaþi de adolescenþã de influenþe negative, nu mai
când educarea lor se va fi încheiat, iar lume, vor alege tentaþia pãcatului ºi vã vor aveþi de ce vã teme. O sã fie eliminate de
acestea se întâmplã mult mai târziu decât respinge, spre ruºinea ºi pedeapsa voastrã. la sine o serie de probleme care ar fi exis-
cred sau sperã majoritatea pãrinþilor. tat dacã i-aþi fi încurajat sã îºi petreacã tim-
"Ieºiþi din mijlocul lor ºi vã osebiþi, pul "în lume". Mã rog pentru voi sã aveþi
"Nimeni nu poate sluji la doi iar de ce este necurat sã nu vã atingeþi, curajul sã respingeþi duhul înºelãtor al
stãpâni. Pentru cã fie pe unul îl va iubi iar Eu vã voi primi pe voi. ªi voi fi vouã lumii ºi teoriile moderne greºite pe care
ºi pe celãlalt îl va urî, fie de unul se va tatã ºi voi veþi fi fii ºi fiice, zice Domnul poate le-aþi învãþat de la alþii, din ºcoalã
lipi ºi pe celãlalt îl va dispreþui". Atotputernicul."(II Corinteni, 6: 17-18) sau din cãrþi ºi în care aþi crezut cu bunã
(Matei 6:24) O cale simplã ºi sigurã de a avea copii intenþie. Sã urmãm cãile Domnului ºi sã-I
Domnul ne-a spus cã "nimeni nu poate evlavioºi este ca ei sã petreacã mai mult închinãm Lui toate ale vieþii noastre, inclu-
sluji la doi stãpâni". Deci, luaþi aminte: timp în familie, sub supravegherea siv educarea copiilor.
când permiteþi influenþe exterioare dis- pãrinþilor, decât alãturi de alþi copii. Dacã "Iubiþilor, nu daþi crezare oricãrui
cutabile asupra copiilor voºtri, nu faceþi îi þineþi aproape ºi-i îndrumaþi cu dragoste duh, ci cercaþi duhurile dacã sunt de la
decât sã îi împingeþi în braþele celui de-al ºi autoritate, dacã îi pãziþi în copilãrie ºi Dumnezeu, fiindcã mulþi prooroci min-
cinoºi au ieºit în lume." (I Ioan, 4:1)
Practic: Cum disciplinãm copilul
Dacã privim cu onestitate, vom vedea
8
Când vã corectaþi copilul nu ridicaþi
Nu vã temeþi sã stabiliþi standarde
vocea. Asta îl va învãþa sã nu rãspundã
înalte ºi sã le menþineþi.
cã majoritatea problemelor copiilor apar
ca urmare a influenþei aºa-ziºilor prieteni
8
pânã când þipaþi la el. Am auzit cu toþii
Aºteptaþi, învãþaþi ºi educaþi copilul
pãrinþi strigând: "Adi. Adi! AADI, ADRI-
sã se poarte în modul în care doriþi ºi nu în
ºi a unor persoane din afara familiei.
AN!!!… VINO AICI IMEDIAT!" Asta Pentru cã în afara familiei copiii vor afla
modul în care alþii îºi lasã copiii sã se despre alte valori decât cele pe care li le
nu se întâmplã doar o datã, ci de fiecare poarte. împãrtãºiþi voi. Acolo vor deprinde atitudi-
datã când doresc sã obþinã atenþia copiilor
lor. Nu procedaþi aºa. Chemaþi ºi instruiþi-
8 Consecvenþã nu înseamnã "pro-
cedeazã la fel cu fiecare copil" sau "fã
ni anti-familiale ºi anti-autoritate pãrin-
vã copilul pe un ton obiºnuit. Apoi ridi- teascã. Aºa vor învãþa apoi neascultarea ºi
acelaºi lucru indiferent de circumstanþe". vor fi expuºi unor situaþii ºi unor tentaþii pe
caþi-vã ºi corectaþi-l dacã nu vã rãspunde Copiii au personalitãþi diferite, au reacþii
prompt. Nu-l chemaþi de douã ori. Folosiþi care aþi fi vrut sã nu le cunoascã niciodatã.
diferite. Nu toate împrejurãrile sunt la fel. Iar apoi vã vor întoarce spatele - vouã ºi lui
un ton ferm, dar plãcut. Vârsta copilului trebuie luatã în seamã.
Lipsa de consecvenþã este una dintre Dumnezeu - ºi vor fi loiali celor lumeºti.
Unii copii au o voinþã mai puternicã ºi Deci dacã doriþi sã creºteþi copii care îl vor
cele mai mari probleme pe care o au sunt mai încãpãþânaþi ca alþii. Motivaþia
majoritatea pãrinþilor, indiferent de meto- alege ca Domn pe Hristos, trebuie sã tãiaþi
unui copil va varia de la o perioadã la alta constant ºi de timpuriu legãturile copiilor
da de educaþie aleasã. Succesul pe care îl ºi de la un incident la altul. În loc sã încer-
veþi obþine e direct legat de cât de con- voºtri cu lumea. Trebuie sã credeþi cuvin-
caþi sã vã descurcaþi cu fiecare copil în tele Domnului care spune: "Ieºiþi din
secvent sunteþi. acelaºi mod, încercaþi sã vizualizaþi rezul-
8 Þineþi copiii lângã voi ºi suprave-
gheaþi-i, corectând toate neascultãrile ºi
tatul final pe care îl doriþi ºi faceþi orice
mijlocul lor ºi vã osebiþi".
Vegheaþi, aºadar, ºi îndrumaþi cu
trebuie fãcut ca sã-l obþineþi cu fiecare blândeþe ºi autoritate paºii copiilor
atitudinile rele. copil în parte. Învãþaþi sã priviþi în inima
8 Spuneþi clar ce doriþi ºi doriþi exact
ceea ce spuneþi.
fiecãrui copil ºi sã hotãrâþi ce corecþii sunt
voºtri din pruncie ºi pânã când devin
responsabili.
necesare în funcþie de asta. A consemnat Oana Dobrin

Paºtile copiilor
Nici o sãrbãtoare creºtinã nu este aºteptatã cu atâta emoþie, bucurie ºi
recunoºtinþã ca Sfintele Paºti. Ea este consideratã sãrbãtoarea luminii ºi a
renaºterii, care ne readuce în inimi speranþa, încrederea în viitor, recunoºtinþa
pentru Cel Care S-a jertfit pentru noi, oamenii, ºi a fãcut ca lumea sã fie mai
bunã. ªi copiii aºteaptã cu nerãbdare Sfintele Paºti. Dar oare cum ar trebui
sã-i pregãtim, pentru ca ei sã înþeleagã mai bine aceastã sãrbãtoare, iar amin-
tirea ei sã le rãmânã mereu în suflet?
Trãirea prin rugãciune a
Sãptãmânii Patimilor
În societatea noastrã Sfintele Paºti au
primit conotaþii strãine de religie, odatã cu
introducerea, pentru copii, a cadourilor
aduse de aºa-zisul "iepuraº", încercându-se
astfel deplasarea accentului de la semnifi-
caþia creºtinã a Sfintelor Paºti la cea a unei
sãrbãtori a bucuriei lumeºti. Pãrinþii iro-
sesc foarte mult timp pentru a face cum-
pãrãturi, adeseori inutile, preocupându-se
de haine, diferite cadouri sau alte lucruri
exterioare, grija pentru cele sufleteºti
ajungând nesemnificativã. Abia dacã se
mai gândesc la semnificaþia divinã a praz-
nicului, la celebrarea Învierii Domnului
nostru Iisus Hristos, care a pãtimit pe
Cruce pentru a rãscumpãra pãcatele
întregii omeniri. De aceea, este important
de subliniat faptul cã în aceastã perioadã,
pregãtirea copiilor pentru marele Praznic
al Învierii Domnului trebuie sã se rãs-
frângã cu preponderenþã spre suflet, prin
participarea cu bucurie la slujbele din
perioada premergãtoare Sfintelor Paºti.
Acestea au menirea de a-i pregãti pentru
marea sãrbãtoare a Învierii Domnului.
În Sãptãmâna Patimilor se þin searã de
searã, la bisericã, slujbele numite Denii.
Acolo se formeazã o atmosferã extraordi-
narã de rugãciune ºi prin participarea co-
piilor care, cu glasurile lor îngereºti, pot
aduce slavã lui Dumnezeu. Îi putem face
sã înþeleagã ºi sã trãiascã semnificaþia
fiecãrei slujbe din Sãptãmâna Patimilor doar
dacã îi îndrumãm sã fie prezenþi la fiecare
Denie. Le putem povesti acasã despre
patimile Mântuitorului sau putem viziona
filme pe aceastã temã. Fiecare din cele
ºase zile, la care participãm, are o însem-
nãtate deosebitã în ºirul desfãºurãrii eveni-
mentelor, pe care le-o putem prezenta copii-
lor într-un limbaj pe mãsura înþelegerii lor.
De asemenea, putem gãsi diverse
prilejuri pentru a discuta cu copiii despre
semnificaþia praznicului ce se apropie. De
exemplu, atunci când aprindem candela în
Educaþie creºtinã
faþa icoanei Învierii Domnului, putem
deschide o discuþie despre personajele pe
care le vãd, putem cãuta în Biblia istorisitã
pentru copii pasajele legate de acest eveni-
ment ca sã le citim împreunã, putem învãþa
cu ei troparul sãrbãtorii: "Hristos a înviat
din morþi cu moartea pe moarte cãlcând ºi
celor din morminte viaþã dãruindu-le" sau
diverse pricesne mai uºoare.
Slujba Învierii ºi semnificaþia ei
Este foarte important cum trãim
aceastã sãrbãtoare în familiile noastre
ortodoxe, cum primim în suflete Bucuria
Învierii Domnului, dar ºi cum o trans-
mitem copiilor noºtri. Chiar dacã Slujba
Învierii se sãvârºeºte noaptea, putem sã-i
aducem pe copii la bisericã, cerându-le sã
se odihneascã înainte, pentru a putea sta treji
ºi pentru a fi prezenþi la momentele-cheie
din cuprinsul slujbei de Înviere.
Slujba Învierii începe la miezul nopþii,
când întunericul are cea mai mare intensi-
tate, iar în bisericã se sting toate lumânã-
rile. Spaþiul întunecos simbolizeazã întu-
nericul morþii ºi al iadului în care a coborât
Hristos cu sufletul Sãu. Sufletul îndum-
nezeit al lui Hristos este simbolizat de sin-
gura candelã aprinsã de pe Sfânta Masã.
Chemarea preotului: "Veniþi sã primiþi
luminã!" este chemarea de a trece de la
întunericul morþii la lumina vieþii veºnice.
Slujba se continuã cu procesiunea
înconjurãrii bisericii, ca simbol al mãrtu-
risirii Învierii Domnului. Preotul citeºte
apoi Sfânta Evanghelie a Învierii Dom-
nului, ectenia mare ºi se cântã troparul sãr-
11
bãtorii: "Hristos a înviat din morþi…"
- cântare de biruinþã ºi de bucurie.
Slujba Sfintelor Paºti se continuã în bise-
ricã cu Utrenia, Ceasurile ºi Sf. Liturghie,
în cadrul cãreia cei care au primit dezle-
gare de la duhovnic ºi copiii se
împãrtãºesc. Dupã Sf. Liturghie, pe
nemâncate, se iau "Paºtile", rostind vestea
cea bunã: "Hristos a înviat!" ºi aºteptând
rãspunsul: "Adevãrat a înviat!".
Masa de Paºte
Dupã un lung post, Paºtele este aºtep-
tat ca o izbãvire, ca o izbândã a luminii
asupra întunericului, a binelui asupra rãu-
lui, dar ºi ca o sãrbãtoare a familiei. Mame-
le pregãtesc de zor cozonacii, ouãle roºii
sau încondeiate ºi friptura de miel. Pentru
pregãtirea mesei de Paºte e bine sã par-
ticipe ºi copii. De exemplu, atunci când se
înroºesc ouãle putem sã le cerem ajutorul,
timp în care le povestim legenda ouãlor
roºii. Acestea reprezintã simbolul naºterii
ºi al reînvierii. Ouãle se vopsesc în roºu
deoarece aceastã culoare semnificã sân-
gele Domnului Iisus Hristos vãrsat pentru
salvarea omenirii. Pentru a respecta
reþetele tradiþionale, la colorarea ouãlor se
pot folosi foi de ceapã, foi de varzã roºie,
iar pentru modele petale ºi frunze de flori.
Se pot confecþiona diferite aranjamente în
coºuleþe cu ouã înconjurate de iarbã.
La întoarcerea de la slujba Învierii
copiii pot participa la aºezarea mesei, în
mijlocul cãreia punem cozonacul, ouãle
roºii, pasca din brânzã ºi preparatele din
miel. Dar sã nu uitãm câtã bucurie poate fi
în sufletul unui copil în clipa în care cioc-
neºte un ou roºu ºi rosteºte: "Hristos a
Înviat!", "Adevãrat a Înviat!", dar nici de
jocul "Cine are cel mai tare ou roºu".
Deºi prima zi de Paºti o petrecem în
familie, în liniºte ºi armonie, bucurân-
du-ne de Învierea Domnului ºi de faptul cã
suntem împreunã, sã nu uitãm sã-i ducem
pe copii la vecernia numitã ºi "A doua
Înviere". În unele biserici se organizeazã
serbãri, unde copii spun poezii ºi cântãri
închinate Învierii sau se þin adevãrate con-
cursuri de ciocnit ouã.
Astfel, emoþionaþi ºi sensibilizaþi de în-
tregul ritual al sãrbãtorii, ei vor vibra de
fiecare datã când vor rosti: "Hristos a în-
viat!". Atmosfera de bucurie a Învierii o
pãstrãm în suflete ºi în perioada urmã-
toare, iar salutul "Hristos a înviat!" -
"Adevãrat a înviat!" este salutul creºtin
ortodox pânã la Înãlþarea Domnului.
Prof. Laura Ciolan
 Hristos a înviat,
bucuraþi-vã!
Dragi copii, iatã cã Postul Sfintelor
Paºti, în care ne-am pregãtit pentru
marea sãrbãtoare a Învierii Domnului se
încheie. Cu aceastã ocazie aº dori sã vã
spun o povestioarã despre un bãieþel bol-
nav, numit Ionuþ. El nu era la fel de
deºtept ca ceilalþi copii din clasã, vorbea
cu greu ºi nu fãcea mari progrese în a
învãþa sã scrie ºi sã citeascã.
Fiindcã se apropia Sãrbãtoarea Paºti-
lor, învãþãtoarea le-a povestit copiilor
istoria Învierii lui Iisus. Pentru a sublinia
trecerea de la moarte la viaþã, ea a dat
fiecãrui copil din clasã câte un ou gol de
plastic ºi le-a cerut sã punã în el ceva care
sã simbolizeze noua viaþã.
A doua zi copiii au adus ouãle, le-au
înapoiat învãþãtoarei ºi aceasta le-a
deschis. În primul ou ea a gãsit o floare.
"Da, spuse învãþãtoarea, floarea este
luatã din naturã, este semnul unei noi
vieþi". Un copil din spatele clasei a ridi-
cat mânã ºi a spus: "Este oul meu!"
În al doilea ou era un fluture din plastic:
"Cu toþii ºtim cã dintr-o omidã atât de urâ-
tã ia naºtere un fluture aºa de minunat".
În urmãtorul ou a gãsit o pietricicã pe
care creºtea muºchi de pãmânt.
Al patrulea ou, însã, era neobiºnuit de uºor.
L-a deschis ºi acesta era gol. "Acesta era
precis al lui Ionuþ, s-a gândit ea. Probabil
cã nu a înþeles ce trebuia sã facã cu oul.
Ce pãcat cã am uitat sã-i spun mamei lui!"
Deoarece nu a vrut sã-l punã într-o situa- "Da, a rãspuns el. Iisus a fost omorât ºi îi iubeºte mult ºi pe ei. ªi, aºa cum
þie ruºinoasã, fãrã sã spunã nici un cuvânt, pus în mormânt. Dar Tatãl Sãu L-a învi- vedem din povestea lui Ionuþ, avem ce
a pus oul deoparte ºi a dat sã ia un altul. at din morþi!" învãþa de la ei.
Dar Ionuþ a ridicat mâna, vrând sã Învãþãtoarea a fost profund impresio- Ca temã citiþi istoria Învierii
spunã ceva: natã de rãspunsurile copilului. Acest Domnului din "Biblia istorisitã pentru
"Doamna învãþãtoare, de ce nu vreþi sã bãiat, considerat înapoiat mintal, a înþeles copii" sau rugaþi-i pe pãrinþii voºtri sã
vorbiþi despre oul meu?" adevãrul Învierii mai bine decât toþi v-o citeascã. Apoi, gândiþi-vã cã sunteþi
Încurcatã, învãþãtoarea a rãspuns: ceilalþi copii din clasã. în locul copiilor din poveste ºi aþi primit
"Dar, Ionuþ, oul tãu e gol!" ºi voi un ou. Ce puneþi în el?
Dragi copii, acum, în preajma Învierii
El a privit direct în ochii ei ºi a spus: Vã doresc „Sãrbãtori fericite!“ alãturi de
Domnului, Care ºi-a dat viaþa ºi a fost
"Da, dar ºi mormântul lui Iisus a fost gol!" familiile voastre ºi, fiindcã în aceste zile
rãstignit pentru noi, pentru ca noi sã fim
Pentru o vreme nimeni nu a scos nici aveþi ºi o micã vacanþã, sper sã vã gãsiþi
mai buni, sã Îi urmãm Lui ºi sã îi iubim
un cuvânt. Când învãþãtoarea ºi-a reve- timp sã coloraþi icoana praznicului.
pe cei din jurul nostru. Nu numai pe cei
nit, l-a întrebat pe Ionuþ: din familie, ci ºi pe cei care ni se pare cã Hristos a înviat!
"ªtii tu de ce mormântul era gol?" nu sunt la fel ca noi, pentru cã Dumnezeu Irina Constantinescu, psiholog

CMYK
 Trup ºi suflet 13
Râsul - terapie ºi / sau pãcat? dacã aceastã stare va fi
folositã cumsecade, cu sigu-
ranþã va înveseli mesele noas-
Poate cã cineva ar putea fi tentat sã spunã: pãi, dacã tre ºi îºi va aduce contribuþia la sãrbãtorile
vizionarea TV dãuneazã sãnãtãþii educative ºi spiri- noastre. Sã nu uitãm cã tatãl s-a bucurat ºi
tuale, ba mai mult ºi celei fizice, acum nu mai pot nici a dat chiar ºi o petrecere în cinstea
mãcar sã râd, sã mã distrez amuzându-mã, pentru cã e pãcat? întoarcerii fiului sãu risipitor.
Nicidecum. Însã râsul provocat de un "oarecare" divertis- În sfârºit, dacã ne folosim de ve-
ment nu este decât o diversiune a realitãþii, o trambu- selie ºi de râs, care este expresia pri-
linã spre o stare de maliþiozitate la adresa celuilalt. marã ºi naturalã ca re-
Dar, în acelaºi timp, râsul este "un dar al celei mai graþioase bunãtãþi mediu împotriva tristeþii, într-un
a lui Dumnezeu", aºa cum ne spune Sfântul Ioan Gurã de Aur. mod echilibrat ºi iubitor,
Mai mult, aceastã "reacþie spontanã", dupã cum o numesc spe- desigur, asta înseamnã cã
cialiºtii, are ºi rezultate benefice din punct de vedere medical. divertismentul, amuzamentul, râsul sunt
Haz de necaz cu toþii. În mediile în care sunt binefãcãtoare.
Într-adevãr, divertismentul, adicã promovate viciile nu avem decât Râs sãnãtos =
râsul, poate fi catalogat ca fiind mijlocul de suferit, ºi asta pentru cã inhalãm trup sãnãtos
care ne ajutã în atingerea scopului unei atât la propriu cât ºi la figurat fumul ºi
Aceastã stare de bine nu este
vieþi optimiste, marcatã de o gândire pozi- mirosul pãcatului, care este nociv atât pen-
favorabilã doar sufletului, ci ºi trupu-
tivã. Existã, însã, acel divertisment nestã- tru trup cât ºi pentru suflet. Sau ce…
lui. Se ºtie dintotdeauna cã râsul,
pânit, care merge pânã într-acolo încât sã credem cumva cã ne destindem în
amuzamentul este o terapie.
ridiculizeze, sã ironizeze situaþii de viaþã. faþa acestor stãri de divertisment?
Specialiºtii vorbesc de râsoterapie,
Problema este cã facem "haz de necaz", Dacã stãm ºi analizãm lucrurile în
pe care o numesc un medicament natural,
însã… nu de necazul nostru. Dacã privim la esenþa lor vom vedea cã aceastã stare de
"antidot pentru stres, proastã dispoziþie sau
televizor, pentru cã ºi de acolo primim "stãri fapt nu vrea decât sã alunge pe moment
boalã". Aceastã "gimnasticã" pune în
de bine", vom vedea cã sunt emisiuni care gândurile, stresul, grijile, sentimentele de
miºcare muºchii feþei determinând o stare
prezintã problemele ºi realitãþile vieþii sub nemulþumire ºi toate acestea corelate ºi cu
de relaxare ºi stimulând psihicul, pe care
sigla divertismentului. De ce? Pãi… râdem problemele de conºtiinþã.
îl ajutã sã raþioneze pozitiv, diminuând ast-
mai bine de problemele altora, e mai amu- Bucuraþi-vã ºi vã veseliþi fel stãrile de nervozitate ºi deprimare. Ca
zant când vedem cã douã persoane se Bineînþeles, nu totul este de osândit în urmare a unei stãri de bine, râsul luptã ºi
lovesc din cauza infidelitãþii, e de-a binelea divertisment. Ceea ce am stabilit mai sus,
împotriva apariþiei ridurilor, ºi asta pentru
o bucurie sã vezi prezentate problemele este cã amuzamentul nestãpânit nu este în
cã ajutã la întinderea buzelor ºi limiteazã
sociale sau de familie, pe care încearcã sã concordanþã cu râsul dulce, spiritual,
apariþia bãrbiei duble. De asemenea, se
le rezolve unii "moderatori duhovnici". iubitor ºi inofensiv al unei întâlniri între vorbeºte de o mai bunã oxigenare a corpu-
Sã nu înþelegem greºit, problema nu e prieteni. Sã nu cumva sã înþelegem cã
lui pentru cã inspirarea este mai amplã, iar
cã televiziunea ne prezintã divertisment, ci pãcãtuim dacã ne distrãm, ne relaxãm sau
expirarea mai prelungitã atunci când
cã toate materialele sunt prezentate ca
râdem. Asta ar însemna sã fim împotriva râdem. Nu mai vorbim de faptul cã acce-
divertisment ca sã simþim în felul acesta cã
firii noastre, aºa cum ne-a lãsat-o lereazã circulaþia sanguinã dând tenului o
suntem înconjuraþi de o stare de bine. ªi
Dumnezeu, pentru cã râsul este propriu strãlucire ºi culoare aparte.
iatã cã aºa nu facem decât sã intrãm tiptil
omului. Oare pentru ce ne-a lãsat Ce bine cã putem râde! Dintre toate
ºi mascat într-o stare de pãcãtoºenie, stare
Dumnezeu râsul în viaþa noastrã de zilele, pierdutã este aceea în care n-am râs.
în care râdem ºi vedem paiele din ochii
Astfel râsul, ca numitor comun al tuturor
semenilor, dar sãrim peste bârnele din decãdere ºi de ispãºire? O persoanã care
genurilor de divertisment, poate fi ºi tera-
ochii noºtri. ªi uite aºa, crezând cã ne dis- nu va ºti sã se relaxeze îºi va obosi sufle-
pie ºi pãcat pentru suflet ºi trup. Dacã am
trãm, de fapt "ne râdem". De cine? De noi tul ºi va putea chiar sã-ºi strice sãnãtatea.
Râsul, divertismentul, buna dispoziþie imagina un pentalog al poruncilor privind
înºine. Dar aceasta este doar o parte a
este o reacþie necesarã, un remediu lãsat de râsul am zice urmãtoarele:
divertismentului ºi asta pentru cã el se
Dumnezeu în mijlocul unei existenþe ade- 1. Sã râzi cu cel ce râde ºi sã plângi cu
întinde pe o arie mai largã.
sea întunecate de durere, de pãcate. De cel ce plânge;
Dupã râs vine plâns multe ori în viaþã întâlnim tristeþi, situaþii 2. Sã râzi întotdeauna cu trupul ºi cu
Ne distrãm în discoteca plinã cu fum sumbre care ne fac sã suferim, însã un râs sufletul împreunã;
de þigãri ºi droguri, ne simþim bine cu pri- oportun poate crea o diversiune fericitã, o 3. Sã râzi ca tatãl fiului risipitor întors
etenii cu care consumãm bãuturi alcoolice, stare care sã ne smulgã din mijlocul pro- acasã;
ne bucurãm la petreceri unde ascultãm blemelor noastre. Desigur, râsul nu face 4. Sã râzi sãnãtos; ºi, una peste alta:
muzicã "deocheatã". ªi ce primim? O di- decât sa creeze o dispoziþie, o stare de eli- 5. Sã nu uiþi cã un zâmbet dureazã doar
versiune fericitã? Aparent da, un medica- berare, pentru cã în esenþã "chiar dacã o clipã, iar amintirea lui poate dura o
ment bun de moment, dar otrãvitor pentru râdem inima se întristeazã" (Pilde 14,13), veºnicie…
o lungã duratã. De ce? Rãspunsul îl intuim deoarece ºtim cã nu asta e realitatea. Însã, Prof. Mihaela Bîlbã

CMYK
 14 Actual
Biserica Ortodoxã ºi problemele lumii de azi
Preoþii din Þara Fãgãraºului au participat marþi, 1 aprilie, la o conferinþã
susþinutã de Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniþã în aula Academiei de la Mãnãstirea
Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus. Pãrintele profesor, originar din Dumbrãviþa
Braºovului, le-a vorbit celor prezenþi, printre care ºi Pãrintele Teofil Pãrãian,
duhovnicul mãnãstirii, despre problemele lumii de azi ºi provocãrile lor pen-
tru Biserica Ortodoxã.
Occidentali interesaþi
de Ortodoxie
Dupã o scurtã prezentare a Bisericilor
Ortodoxe, aflate în marea lor majoritate în
Europa, Pãrintele Ioniþã a vorbit ºi despre
Bisericile din diaspora, înfiinþate de orto-
docºii care au fost nevoiþi sã pãrãseascã
tãrâmurile natale ºi au dorit sã îºi trãiascã
credinþa ortodoxã ºi în exil, organizând
astfel comunitãþi locale. Având în vedere
rãspândirea Ortodoxiei pe întreg globul
pãmântesc, concluzia este cã aceasta nu e
o credinþã limitatã geografic, ci e compa-
tibilã cu orice context istoric, geografic
sau social, fapt dovedit de existenþa
ortodocºi-lor peste tot în lume.
O altã realitate contemporanã este fap-
tul cã occidentalii sunt tot mai interesaþi de
Ortodoxie. Dacã pânã în secolul XX Bise-
rica Ortodoxã era vãzutã ca ereticã de cãtre
catolici, în anii '70-'80 aceºtia au început
sã îºi dea seama, mai ales datoritã teologi-
lor ruºi aflaþi în exil în Occident, cã orto-
docºii trebuie sã se prezinte ei înºiºi, nu sã
fie studiaþi din afarã. Astfel s-au creat chiar
catedre în cadrul universitãþilor occiden-
tale. Astãzi existã un mare interes ºi
deschidere faþã de Ortodoxie, iar o dovadã
în acest sens este faptul cã în aproape toate
bisericile din Occident, fie ele catolice sau
protestante, existã icoane.
Integrarea europeanã, cu
sau fãrã religie?
Cele trei probleme majore cu care se
confruntã Bisericile Ortodoxe din spaþiul
lor geografic-istoric sunt: integrarea eu-
ropeanã, secularizarea ºi globalizarea.
În ceea ce priveºte integrarea euro-
peanã, punctul de vedere ortodox este cã
Uniunea Europeanã fãrã credinþã nu are
viitor, iar de acest fapt ºi-au dat seama ºi
unii politicieni, care, mai ales dupã 11 sep-
tembrie 2001, au început sã realizeze pute-
rea pe care o poate avea motivaþia religioa-
sã chiar ºi în politicã. Dacã pânã atunci
religia era privitã într-un mod marxist, ca
fiind ceva ce aparþine trecutului, în ultimii
ani tot mai mulþi oameni politici au început
sã îºi dea seama cã religia este astãzi o reali-
tate care poate motiva oamenii la acþiuni în
care politicul este depãºit. Astfel, în ultimii
ani politicienii, nu numai în Româna, încep
sã îºi declare public identitatea religioasã.
Însã problema este datã de faptul cã
Bisericile nu se unesc pentru a avea un
punct de vedere comun în faþa instituþiilor
europene, riscând astfel ca noua organi-
zare a statelor sã fie doar o uniune politicã
ºi economicã laicizatã, care va exclude
religia ºi Bisericile din statutul ei de orga-
nizare, ceea ce ar duce la o situaþie foarte
dificilã pentru creºtini.
Secularizarea, o lume
fãrã Dumnezeu
Secularizarea este fenomenul prin care
omul nu se mai orienteazã spre Dumne-
zeu, ci spre "secol", adicã spre vremurile în
care trãieºte, spre lume. Prin acest proces
omul modern nu îl mai are ca punct de
referinþã pe Dumnezeu, ci are punct de
referinþã lumea de azi sau valori ale lumii
de azi. Astfel, el îl înlocuieºte pe Dumne-
zeu cu o maºinã, cu averea etc. În trecut
chiar ateii se raportau, paradoxal, tot la
Dumnezeu, îºi formulau credinþa tot în func-
þie de Dumnezeu. Omul de azi, chiar dacã
se vrea înþelegãtor, "umanist", el nu îl mai
are ca punct de referinþã pe Dumnezeu, pe
care îl exclude din existenþa lui cotidianã.
Vina secularizãrii aparþine în mare
mãsurã ºi Bisericilor, mai ales celor occi-
dentale, care au cedat prea mult în faþa
lumii în care au trãit, adicã secularizarea a
ajuns pânã la altar. Spunea cineva cã secu-
larizarea este atunci când "un preot
miroase mai mult a benzinã decât a
tãmâie". ªi societatea româneascã se aflã
acum într-un proces rapid de secu-
larizare.
În acest proces un rol tot mai
important încep sã îl aibã tot felul de
forþe mai mult sau mai puþin oculte,
care fac concurenþã Bisericii, cel mai
cunoscut exemplu fiind masoneria.
Globalizarea, îmbogãþirea
bogaþilor ºi sãrãcirea
sãracilor
Este un fenomen foarte complex ºi
foarte îngrijorãtor. Aparent are aspecte
foarte utile, în primul rând cel al comu-
nicãrii extrem de facile (telefoane
mobile, internet etc.). Al doilea factor
este cel economic, mai periculos. Firmele
din occident se mutã în rãsãrit, unde mâna
de lucru este mai ieftinã. Circulaþia banilor
are o amploare de neimaginat, iar entitãþile
naþionale pierd controlul, pentru cã existã
tot mai multe firme multi-naþionale. De
exemplu, o firmã care îºi are sediul în
Elveþia produce în Coreea de Nord, vinde
peste tot ºi banii îi þine în Liechtenstein,
unde nu existã impozit ºi control bancar.
Rezultatul principal al globalizãrii este
îmbogãþirea celor bogaþi ºi sãrãcirea mai
adâncã a celor sãraci, iar Biserica nu poate
fi indiferentã la situaþia credincioºilor ei.
Un alt aspect al globalizãrii este schim-
barea climatului. Studiile aratã cã responsa-
bilitatea încãlzirii globale aparþine exclu-
siv omului. Pãmântul a fost dat oamenilor
sã îl chiverniseascã, nu sã îl distrugã, iar
încãlzirea globalã produce mutaþii care
afecteazã direct viaþa oamenilor. Sigur cã
Dumnezeu îngãduie acestea, care vin din
pãcatele oamenilor. Însã Biserica are
responsabilitatea sã punã bariere acestei
societãþi de consum nesãþioasã, pentru cã
ºi societatea româneascã se îndreaptã spre
modelul societãþii de consum fãrã limite.
Concluzia Pãrintelui Viorel Ioniþã a fost
cã în faþa tuturor pericolelor în care ne aflãm,
nu trebuie sã ne speriem, ci sã ne punem
nãdejdea în Dumnezeu ºi sã punem accen-
tul pe sufletele oamenilor, pentru care se
desfãºoarã o adevãratã luptã, iar acesta tre-
buie sã fie lucrul care sã ne preocupe.
A consemnat Natalia Corlean
 Actual 15
Biserica se implicã în combaterea traficului de persoane
Statisticile aratã cã traficul de persoane reprezintã una din cele mai profi- soanele care au plecat din comunitatea lor
tabile infracþiuni dupã traficul de arme ºi droguri, iar majoritatea persoanelor pentru a-ºi gãsi un loc de muncã ºi ajung
apoi sã fie vândute ºi obligate sã sãvâr-
traficate sunt femei ºi copii. Acest fenomen a luat amploare ºi în România, care ºeascã fapte împotriva voinþei ºi conºtiinþei
nu mai este doar o þarã-sursã, ci ºi o þarã de tranzit pentru femeile ºi copiii care lor morale trec printr-o experienþã traumati-
sunt traficaþi pentru munca forþatã, exploatare sexualã ºi cerºetorie. zantã, cu urmãri grave. Ele îºi pierd respec-
Traficul de persoane este un fenomen lui de fiinþe umane, care are ca principal tul faþã de sine, încrederea în oameni, iar
cu reþele internaþionale bine organizate. Pentru obiectiv implicarea preoþilor în lupta psihicul lor este puternic afectat. Vinde-
a evalua starea actualã ºi a stabili noi acþiuni împotriva traficului de persoane. Rolul carea spiritualã a victimei este absolut nece-
de prevenire ºi de combatere a lui, Patriarhia preotului porneºte de la a iniþia o campanie sarã, iar rolul preotului este de a fi un bun
Românã a gãzduit în perioada 28-29 martie de informare asupra riscurilor la care se duhovnic ºi sfãtuitor, de a le acorda spriji-
seminarul internaþional cu tema “Acþiunea supune o persoanã care doreºte sã plece la nul necesar. În plus, tot preotul trebuie sã
creºtinã împotriva traficului de persoane. muncã în strãinãtate, acolo unde foarte fie ºi un liant ºi mediator între victimã ºi
Combaterea traficului de fiinþe umane - mulþi români ajung sã fie exploataþi fie se- comunitate, pentru a evita stigmatizarea ºi
dincolo de aparenþe”.Au participat reprezen- xual, fie prin muncã. Campania de infor- excluziunea victimelor ºi pentru a le ajuta
tanþi ai Bisericilor creºtine din Europa de mare se va desfãºura mai ales în zonele sã-ºi recapete încrederea în sine ºi în
Est ºi ai mai multor organizaþii guvernamen- sãrace ale þãrii ºi la þarã, pentru cã cea mai oameni, dar ºi pentru a sensibiliza comuni-
tale ºi non-guvernamentale, care au hotãrât mare parte a persoanelor traficate provin tatea în vederea reintegrãrii lor.
sã îºi uneascã forþele în aceastã luptã. din aceste zone. Reprezentanþii Guvernului prezenþi la
Cu aceastã ocazie a fost lansat ºi un Preotul are de asemenea un rol extrem dezbateri au dat asigurãri cã statul va spriji-
centru de prevenire ºi combatere a traficu- de important în reintegrarea victimelor ni Biserica în aceste programe, în baza
traficului de parteneriatului social semnat anul trecut, ca-
“Flacãra Ortodoxiei” la faza localã persoane în
societate. Per-
re are printre scopuri ºi combaterea traficu-
lui de persoane. Natalia Corlean
La faza localã de anul acesta a Breaza, Voila, Hârseni.
concursului “Flacãra Ortodoxiei”, Concursul a constat din douã
organizat sâmbãtã, 22 martie, a par- subiecte, primul fiind de tip grilã, iar
Agenda evenimentelor religioase
ticipat un numãr mare de elevi, 107, al doilea presupunând redactarea 2 martie - PS Visarion a oficiat Sf. Liturghie la
spre bucuria profesorilor de religie, unei compuneri pe o temã datã. Re- mãnãstirea Berivoi
care ºi-au vãzut roadele muncii lor în zultatele elevilor au fost mulþumi- 15 martie (Sâmbãta Sf. Teodor) - PS Visarion a ofici-
propovãduirea Evangheliei. Au fost toare, în medie primii 10 elevi, din at Sf. Liturghie la biserica din Sâmbãta de Sus Apuseanã
prezenþi elevi din clasele V-VII de la fiecare rând de clase, obþinând note (paroh - Pr. Grigore Moldovan)
ªcolile Generale 1, 2, 5, 7 ºi Colegiul peste 9. Cei cu note bune vor merge 16 martie - PS Visarion a participat la Sf. Maslu în
Naþional “Doamna Stanca” din mai departe, reprezentând Ortodoxia parohia Cincºor (paroh - Pr. Gheorghe Moga)
Fãgãraº, de la Liceul Teoretic “Ion din Þara Fãgãraºului la faza judeþea- 23 martie - Festivalul de cântãri bisericeºti “Buna-
Codru Drãguºanu” din Victoria, dar nã a concursului, care va avea loc la Vestire” organizat în parohia Viºtea de Sus, al cãrei paroh
ºi din satele ªercaia, Copãcel, Lisa, Braºov. Prof. Veronica Pãtru este Pr. Nicolae Albãceanu (p. 3)
1 aprilie - Pr. Prof. Dr. Viorel Ioniþã a susþinut
Ce înseamnã numele meu? dar ºi la celelalte popoare creºtine, ne în aula Academiei de la Mãnãstirea Brâncoveanu -
aratã cã omul iubitor de Dumnezeu tre- Sâmbãta de Sus conferinþa cu tema “Biserica
Alexandra - vine din limba greacã ºi buie sã fie, înainte de toate, harnic ºi
înseamnã “cel ce apãrã poporul” - gospodar, potrivit proverbului “Lucrul Ortodoxã ºi problemele lumii de azi” (p. 14)
Alexandru. Acest nume ne îndeamnã sã face sãnãtate, trândãvia tot pãcate”. 7 aprilie, ora 18, Clubul Casei de Culturã -
ne gândim ºi la cei de lângã noi, la nevoile Frecvenþa acestui nume în rândul conferinþa “Tinerii în faþa viitorului”, susþinutã de
ºi la problemele lor. Cel mai tare are dato- creºtinilor se datoreazã vieþii ºi minunilor Pãrintele Teofil Pãrãian de la Mãnãstirea
ria creºtineascã sã apere pe cel mai slab, sãvârºite de Sfântul Mare Mucenic Brâncoveanu - Sâmbãta de Sus
iar cel mai mare pe cel mai mic. Biserica Gheorghe, purtãtorul de biruinþã, socotit, 10 aprilie - vernisajul expoziþei “…Prin mine
cinsteºte numeroºi sfinþi numiþi Alexandru alãturi de Arhanghelul Mihail, patronul Ioan Pop Zugravul”, deschisã la Muzeul Þãrii
sau Alexandra, peste 40. Pentru cã ne armatei. De neam bun, a îmbrãþiºat de Fãgãraºului. Pictorul bisericesc numit“Ioan Pop Zu-
aflãm în luna aprilie ne oprim acum tânãr cariera armelor, ajungând coman- gravul” s-a nãscut în Galaþiul Fãgãraºului la sfâr-
asupra Sfintei Muceniþe Alexandra dant al armatei împãratului Diocleþian. În ºitul sec. XVIII, iar icoanele sale au împodobit bi-
împãrãteasa, prãznuitã în ziua de 21. timpul prigoanei creºtine ºi-a mãrturisit serici din zona Þãrii Fãgãraºului ºi din zona mun-
Sfânta Muceniþã Alexandra a fost soþia credinþa în Dumnezeu, fapt pentru care a þilor Apuseni. Evenimentul s-a bucurat de prezenþa
împãratului persecutor Diocleþian ºi s-a fost supus la multe chinuri, urmãrindu-se ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, care a ros-
convertit la creºtinism, dupã ce a asistat la sã fie ucis în cele mai cumplite torturi, spre tit un cuvânt despre prezenþa liturgicã a icoanei.
martiriul Sfântului Gheorghe. Închisã a fi exemplu tuturor ostaºilor. Întrucât Sf. 14 aprilie, ora 18, Clubul Casei de Culturã -
fiind din porunca soþului ei ºi nerenunþând Gheorghe a ieºit nevãtãmat din toate chi- conferinþa “Hristos înseamnã libertate pentru
la hotãrârea luatã, este decapitatã deodatã nurile, împãratul a poruncit sã fie decapi- tineri, nu constrângere”, susþinutã de Cristian
cu cei trei slujitori care l-au mustrat pe tat. Pomenirea lui se face la 23 aprilie, iar ªerban, autorul cãrþilor “Internetul. Tinerii în faþa
împãrat pentru cruzimea lui. cînd sãrbãtoarea Sfântului Gheorghe cade provocãrii” ºi “Între rock ºi iubirea fãrã sfârºit”
Gheorghe - vine din limba greacã ºi în Sãptãmâna Mare a Postului Paºtilor, ca 21 aprilie, ora 18, Clubul Casei de Culturã -
înseamnã “agricultor, lucrãtor al pãmân- anul acesta, pomenirea lui se face a doua conferinþa “Tinerii între cer ºi pãmânt”, susþinutã de
tului”. Acest nume foarte rãspândit la noi, zi de Paºti sau în Duminica Tomii. Laurenþiu Dumitru Pr. Cãtãlin Teulea
 16 Trecut ºi prezent
Biserica “Sfânta Treime” din Breaza
Breaza este unul din satele cu cele mai frumoase priveliºti din
Þara Fãgãraºului. Aflat la poalele muntelui, localitatea este
mereu strãbãtutã, mai ales în timpul verii, de iubitorii
drumeþiilor montane, fiind chiar punctul de unde începe
traseul spre cabana Urlea. O comunitate pur ortodoxã, cu o
bisericã deosebit de frumoasã, având ca particularitate fres-
cele exterioare. Slujitorul ei este pãrintele Gheorghe Lazea,
cãruia îi mulþumim pentru sprijinul acordat în
realizarea acestui material.
Aºezare dacicã
Prima menþionare documentarã a satu-
lui Breaza o avem din 1554. În apropierea
localitãþii se aflã, însã, ruinele unei cetãþi
atribuitã legendarului Negru-Vodã, situatã
pe o culme împãduritã, la aproape 3 kilo-
metri de vatra satului, între vãile Pojorta ºi
Breaza. Cercetãrile arheologice au datat
complexul fortificat de la Breaza în se-
colul al XIII-lea, fortificaþia medievalã fiind greco-catolicilor arde din temelie într-un torul comunitãþii din
însã ridicatã pe o aºezare dacicã. În interio- incendiu. Breaza a fost preotul
rul cetãþii au fost gãsite fragmente cera-
mice ce dateazã din sec. I î.Hr.- I d.Hr.,
Întoarcerea la Ortodoxie vrednic de pomenire Ioan
Nãftãnãilã, cel care este ºi ctitorul mãnãs-
ceea ce ne dezvãluie cã aceste tãrâmuri de ºi ridicarea bisericii tirii din apropierea satului. În 1950, la
basm, binecuvântate de Dumnezeu, au În 1805 se produce un eveniment îndemnul acestuia, credincioºii parohiei se
fost locuite încã de acum douã mii de ani. întâlnit în puþine sate din Þara Fãgãraºului. hotãrãsc sã suporte cheltuielile pictãrii
Cele 19 familii de greco-catolici revin în întregii biserici, realizate în stil neo-bizan-
19 familii primesc sânul Bisericii Ortodoxe, reîntregind tin de cãtre pictorul Ioan Cãzilã, renumit în
biserica unui sat comunitatea care a rãmas curat ortodoxã acea vreme.
În ceea ce priveºte viaþa bisericeascã, pânã astãzi. Lãcaºul de cult din Breaza a fost sfinþit
recensãmântul iniþiat de episcopul greco-ca- Dorindu-ºi o bisericã mai trainicã, în cu mare fast în 1951, chiar în ziua
tolic Inochentie Micu-Klein consemna în 1830 brezenii au început sãpãturile de fun- prãznuirii Cuvioasei Parascheva, 14
1733 în Breaza trei preoþi ortodocºi cu 40 daþie pe locul aceleiaºi biserici, în timpul octombrie, de cãtre mitropolitul de atunci
de familii ºi o bisericã ortodoxã. În urma pãstoririi preotului Iosif Haºu. În 1831 al Ardealului, Înalt Prea Sfinþitul Nicolae
campaniei de catolicizare a românilor din întreaga temelie a noii biserici a fost fina- Bãlan. La marele eveniment din viaþa
Transilvania prin oferirea de facilitãþi ºi lizatã, însã, din cauza calamitãþilor din acei comunitãþii din Breaza a participat un
posturi de grãniceri, o micã parte din ani, lucrãrile reîncep abia în 1836. Cu sobor de 24 de preoþi ºi diaconi, precum ºi
locuitorii satului trec la greco-catolicism. multã jertfã noua bisericã este ridicatã, iar în jur de 5000 de credincioºi din Þara
Astfel, în 1760 sunt consemnaþi doi preoþi hramul ales a fost "Sfânta Treime", pentru Fãgãraºului.
greco-catolici la 19 familii ºi un preot orto- a exprima unitatea de credinþã, dar ºi uni- Astãzi, lãcaºul de cult din Breaza este
dox cu 99 de familii ºi bisericã. În 1761 tatea naþionalã. deosebit de frumos, trecând prin reparaþii
ortodocºilor le este rãpitã biserica de cãtre capitale în timpul pãstoririi actualului
autoritãþi ºi este datã greco-catolicilor.
Biserica unei vrednice paroh, pãrintele Gheorghe Lazea (foto),
Primesc, însã, permisiunea de a-ºi construi comunitãþi care slujeºte aici din 1996. Mândrã ca o
alt lãcaº de cult. Aºa apare o bisericuþã din În 1936, cu ajutorul unei familii din mireasã, biserica este imaginea brezenilor,
lemn de brad ºi de molid, ridicatã "pe Piteºti, altarul ºi tinda bisericii sunt pe care pãrintele lor paroh îi prezintã ca
pãmântul Ilieºilor", în care îºi þinea sluj- împodobite cu o picturã tempera. Timp de pãstrãtori ai credinþei ºi ai tradiþiilor, o
bele ºi se ruga comunitatea ortodoxã. În câteva decenii, cu o întrerupere de 6 ani de comunitate ortodoxã închegatã ºi unitã.
1804 biserica ortodoxã care fusese datã temniþã grea în închisorile comuniste, pãs- Natalia Corlean
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Colaboratori: Amalia Rãibuleþ,
Drãguºanu nr. 6 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Irina Constantinescu, Laura Ciolan,
Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Ramona Broscãþeanu, Mihaela Bîlbã
Tel. 211790 Pr. Iosif Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Tehnoredactor: Natalia Corlean
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan Corlean (Bucium), Pr. Adrian Magda (Vic-
Redactor ºef: Natalia Corlean toria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Aºteptãm opiniile ºi sugestiile dvs.
Corecturã: Veronica Pãtru Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL Teulea (Recea) apostolatfagaras@yahoo.com

CMYK