You are on page 1of 16

Anul IV, nr.

36
apare
ianuarie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Comoarã de spiritualitate
La ce sã fii atent(ã)
când îþi alegi soþul/soþia în haine româneºti
La alegerea partenerului de
viaþã iubirea nu e un criteriu
suficient. (pag. 10)
Cum sã vã distrugeþi,
în mod practic, copilul
sau... reþeta unui eºec sigur în
educarea copilului (pag. 11)
De ce bãieþii devin
nesimþiþi...
...iar fetele pierd încet, încet,
orice urmã de feminitate?
(pag. 13)
Cine suntem noi,
creºtinii?
Ne numim creºtini, însã de
foarte multe ori felul în care ne
comportãm, gândim ºi ceea ce
facem aratã clar cã suntem creº-
tini doar cu numele. Cine sunt, (pag. 5)
de fapt, creºtinii? (pag. 2)
Editorial de Pr. Ovidiu Bostan totuºi cã este foarte îndurerat ºi plânge. Iisus Hristos era alãturi de noi, îndurerat.
În palma lui Aceastã imagine vrea sã ne arate ade- Ne þinea în palmã, aºa cum þine în palmele
vãrul cã lui Dumnezeu îi pare rãu pentru sale lumea întreagã ºi tot universul. Bu-
Dumnezeu pãcatele noastre, suferã pentru durerile cata aceea de pãmânt pe care ne aflam,
Cu ceva ani în urmã, pe noastre. ªi dacã imaginea pe care am încãperea aceea în care ne gãseam atunci
vremea când eram elev de descris-o vrea sã ne arate cât de mult plân- când am sãvârºit pãcatul nu era altceva
liceu, am intrat la un moment ge Dumnezeu pentru un anumit pãcat, decât palma lui Dumnezeu. Pãcatul l-am
dat într-o bisericã. La intrare respectiv pentru pruncucidere ºi pentru fãcut chiar sub privirea îndureratã a
m-a surprins o imagine, care fiecare copil avortat, de fapt se întâmplã la Mântuitorului.
îl reprezenta pe Domnul Iisus Hristos fel pentru orice pãcat fãcut de om. Dum- Pãrerea de rãu a lui Dumnezeu este
într-o posturã cât se poate de tristã... Cred nezeu ne þine în braþe ºi plânge pentru aceea cã nu suntem aºa cum ne-a fãcut El
ºi acum cã este, poate, cea mai tristã pe fiecare dintre noi atunci când pãcãtuim, sã fim. Îi pare rãu cã în loc sã-l cãutãm pe
care am vãzut-o vreodatã. E o reprezen- pentru cã pãcatul nu este altceva decât o El cãutãm împlinirea ºi fericirea în altã
tare destul de rarã, dar este posibil sã o fi faptã prin care ne auto-mutilãm, ne auto- parte, în lucrurile materiale, vremelnice.
vãzut ºi dumneavoastrã pe undeva. Este distrugem, chiar ºi în cazurile în care pe Vrem sã ne vinã bucuria de la fãpturi, de
vorba de Domnul Iisus Hristos Care stã moment ne provoacã plãcere. la lucrurile stricãcioase, de la persoanele
într-o poziþie îngenunchiatã, ghemuitã, îm- Vã propun sã facem fiecare dintre noi neputincioase ca ºi noi ºi nestatornice. Dar
brãcat într-o cãmaºã albã, pãtatã de stropi un exerciþiu de imaginaþie. Sã ne gândim adevãrata fericire ºi împlinire o gãsim
de sânge. Într-o palmã þine trupul neînsu- la pãcatele noastre, la momentele ºi doar la El, doar atunci când suntem cu El,
fleþit al unui copil avortat, iar cu cealaltã împrejurãrile în care le-am fãcut. În clipa pentru cã doar El ne oferã Bucuria pe care
palmã îºi acoperã faþa, dar se observã aceea când sãvârºeam pãcatul, Domnul nimeni nu o poate lua de la noi.
CMYK
2 Viaþa în Hristos

Cine suntem noi, creºtinii? universului. ªi tot El ne învaþã ce


sã facem pentru a ieºi din
robia pãcatului, a durerii, a
Astãzi, mai mult ca niciodatã, se simte nevoia ca noi, creºtinii, necazurilor. Trebuie doar
sã înþelegem cine suntem ºi ce facem pe acest pãmânt. Noi ºtim cã sã-L întrebãm, sã fim sin-
ne numim creºtini, însã de foarte multe ori felul în care ne com- ceri, sã cãutãm sincer.
portãm, gândim ºi ceea ce facem aratã clar cã mai degrabã doar Dacã vom încerca sã tri-
numele îl mai purtãm ºi cã singura diferenþã dintre noi ºi cei ºãm, ne jucãm cu sufletele
necredincioºi este faptul cã noi ne auto-intitulãm creºtini, eventu- noastre. Omul se plânge cã
al cã mergem (din când în când) la bisericã ºi… cam atât. toate în lume merg rãu.
Ce pretindem ºi ce suntem, atunci ne mai putem Sfinþii Pãrinþi spun clar:
numi creºtini? Existã o toate relele care vin, vin
de fapt? lege pe care nu o va putea din cauza pãcatelor oame-
Creºtinii sunt oameni obiºnuiþi; nu au pãcãli nimeni: atunci nilor. Pentru cã dacã
mai multe daruri sau înzestrãri decât când una zici ºi alta faci, oamenii ar asculta de
ceilalþi. Numele de "creºtin" vine însã de încrederea celorlalþi în cuvintele lui Dumnezeu,
la "Hristos", Cel care oferã puterea de a te tine se pierde ºi ce zici nu ar fi fericiþi.
deosebi de cei mânaþi de duhul lumii, pu- va mai fi crezut. Aºadar, nu ne rãmâne
terea de a birui rãul din suflet. De aceea decât sã luãm aminte la
creºtinul ar trebui sã aibã ceva în plus faþã Cu Dumnezeu
noi înºine: suntem creºtini
de cei care i-au întors spatele lui Hristos: o nu se poate triºa sau nu? Vrem sã fim feri-
viaþã curatã. Sã fie cinstit, bun, corect, sã-i Hristos ne cere sã lu- ciþi? Atunci sã ne încre-
iubeascã pe cei din jurul sãu, astfel încât crãm fiecare la mãsura lui. El nu a venit dinþãm viaþa în mâinile lui Dumnezeu ºi sã
oricine ar intra în legãturã cu el sã ºtie cã a numai pentru cei puternici sau foarte deº- începem prin dorinþa sincerã de a respecta
intrat în vorbã cu urmaºul lui Hristos. tepþi sau învãþaþi. El a venit pentru toþi. El cele douã porunci!
Dumnezeu ne-a zis: "Fiþi sfinþi, pre- este Dumnezeu ºi este sufletul lumii, al Pr. Marius Corlean
cum sunt Eu." Nu sunt vorbe goale. El
chiar ne dã puterea de a ne schimba. Vine
El ºi schimbã rãul din noi, doar sã-L Cum trãiesc creºtinii în lume
chemãm ºi sã-L lãsãm sã facã asta: sã des- Creºtinii nu se deosebesc de ceilalþi Simplu spus, ceea ce este sufletul în
copere, sã cureþe, sã vindece. Din pãcate, oameni nici prin pãmântul pe care trãiesc, trup aceasta sunt creºtinii în lume. Sufletul
aºa cum ne arãtãm noi astãzi în comporta- nici prin grai, nici prin haine; fiindcã nu e rãspândit ca o sãmânþã în toate mãdu-
mentul nostru, nu facem altceva decât sã-i locuiesc în oraºe proprii, nu se folosesc de larele trupului, iar creºtinii sunt rãspândiþi
scârbim pe cei ce încearcã sã se apropie de un dialect paralel ºi nici nu duc o viaþã în cetãþile lumii. Sufletul locuieºte în trup,
noi. În loc sã le arãtãm dragoste, noi le paralelã. Învãþãtura lor n-a fost gãsitã dar nu este din trup; iar creºtinii locuiesc
arãtãm cât de tare putem sã vorbim; în loc printr-o invenþie sau cugetare a unor în lume, dar nu sunt din lume. Sufletul
sã le fim modele de curãþie, noi le trezim oameni curioºi, nici nu promoveazã vreo nevãzut e deþinut într-un trup vãzut, iar
dezgustul prin cât de beþivi ºi desfrânaþi doctrinã omeneascã, ca alþii. creºtinii sunt cunoscuþi cã sunt în lume,
putem fi; în loc ca cinstea sã ne cãlã- Locuind în cetãþi greceºti ca ºi barbare, dar cinstirea pe care o aduc lui Dumnezeu
uzeascã viaþa, minciuna e la noi acasã ca ºi cum s-a hãrãzit fiecãruia, ºi urmând obice- rãmâne nevãzutã.
la cei care nu au de-a face cu credinþa. Ba iurilor locului în ce priveºte hainele, regimul Trupul urãºte sufletul ºi se rãzboieºte
dimpotrivã, mulþi necredincioºi sunt mai hranei ºi restul vieþii, aratã o vieþuire minu- cu el, deºi nu e cu nimic nedreptãþit de el,
curaþi ºi mai cinstiþi decât cei care vin la natã ºi recunoscutã de toþi ca nemaivãzutã. pentru cã e împiedicat sã se bucure de
bisericã. Locuiesc în þãri proprii, dar ca niºte emi- plãceri, ºi pe creºtini lumea îi urãºte, deºi
Încã din Vechiul Testament, Dumne- granþi, iau parte la toate treburile publice nu e cu nimic nedreptãþitã de ei, pentru cã
zeu a lãsat oamenilor cele 10 porunci, ca niºte cetãþeni ºi suportã toate îndatori- se împotrivesc plãcerilor.
cunoscute fiecãruia. Hristos ni le-a rezu- rile ca niºte strãini. Orice pãmânt strãin le Sufletul iubeºte trupul care-l urãºte ºi
mat în douã: este patrie, ºi orice patrie le este strãinã. mãdularele lui; iar creºtinii iubesc ºi ei pe
1. Sã iubeºti pe Domnul Dumnezeul Se cãsãtoresc toþi, nasc prunci, dar cei ce îi urãsc pe ei. Sufletul e închis în
tãu din toatã inima ta, din toatã puterea nu-ºi aruncã odraslele. Stau la o masã co- trup, dar el þine la un loc trupul; ºi creºtinii
ta ºi din tot cugetul tãu. munã, dar nu ºi la un pat comun. Sunt în sunt deþinuþi în arestul lumii, dar ei þin la
2. Sã-l iubeºti pe aproapele tãu ca pe trup, dar nu vieþuiesc dupã trup. Petrec pe un loc lumea.
tine însuþi. pãmânt, dar au cetãþenia în cer. Se supun Sufletul nemuritor locuieºte într-un
Creºtinismul se bazeazã pe aceste legilor hotãrâte ºi prin vieþile lor biruie cort muritor; iar creºtinii locuiesc ºi ei în
douã porunci. Ele sunt piatra de temelie, în legile. (…) corturi stricãcioase aºteptând nestricã-
care se ascunde chiar Dumnezeu. Îm- Sunt necinstiþi ºi se slãvesc în necin- ciunea în ceruri. (…)
plinindu-le, Îl vom afla. Creºtinul nu tre- stiri. Sunt umiliþi ºi sunt îndreptaþi. Sunt Într-o atât de mare poziþie i-a pus Dum-
buie decât sã le respecte pentru a se putea defãimaþi ºi binecuvânteazã; sunt ocãrâþi nezeu, pe care nu le este îngãduit a o pãrãsi.
mântui. Noi facem aºa? Iar dacã nu facem, ºi cinstesc pe cei ce-i ocãrãsc. (…) Epistola cãtre Diognet
Hranã pentru suflet 3
Lupta mântuirii: Rugãciunea nu judecã, ci se
smereºte, aducându-ne aminte
Fii destoinic, ºtiind Cui crezi, greºelile noastre, nu ale lumii.
Rugãciunea adevãratã cere iertarea
cu ale Cui arme baþi rãzboi lumii, nu osândirea ei. Iar asupra
smereniei vrãjmaºul nu poate
Calea mântuirii ne desprinde de lumii, umblând în fãrã- nimic.
pãmânt spre Cer, ca pe unii ce ºtim cã delegi ºi chinuind pe Deci, fãcând aºa, ori de câte ori
de la Dumnezeu am ieºit ºi iarãºi la alþii, ºi astfel ne-am bãgat întâmplarea o cere - dar ºi când
Dumnezeu ne-ntoarcem ºi lãsãm lumea. datori; deci acum trebuie n-o cere - ajutat de Dumnezeu,
Fericit cine se-ntoarce... sã plãtim ale noastre cele treci cu bine peste prima piedicã a
de atunci, ca pentru rãb- potrivnicului pe care þi-o ridicã în
Duºmanii dare sã dobândim mân- cale prin fraþii tãi din lume,
Pe o asemenea mãritã cale, nimeni nu tuirea de la Dumnezeu. care sunt mai slabi de înger (1
poate merge singur, de nu va veni mai Aºa trebuie sã plãtim Tesaloniceni 5, 14).
întâi în obºtea Bisericii ca sã fie condus de acum cu durere cele ce
mâna nevãzutã a Mântuitorului prin pre- le-am fãcut odinioarã cu plãcere. (…) Rãbdarea rãului
oþi, ucenicii Sãi vãzuþi, trimiºi de El în Cãci multe din cele ce ni se întâmplã, nu este o slãbiciune
fiecare rând de oameni. Cãci au zis Pãrinþii ni se întâmplã Cine are darul dragostei, al rãbdãrii ºi
de demult cuvântul acesta: cine vrea sã se spre îndrumarea noastrã, al gândului smerit, în vremea de luptã -
mântuiascã cu întrebarea sã cãlãtoreascã; sau spre stingerea pãcatelor trecute, dacã luptã dupã lege, iar legea este
pentru cã omul, care s-a hotãrât sã iasã din sau spre îndreptarea neatenþiei prezente, dragostea - poate vedea lucruri minunate,
calea pãcatelor sau din gâlceava fãrã-
delegilor, se va trezi deodatã cã i se vor ri-
sau spre ocolirea pãcatelor viitoare. întoarceri neaºteptate la Dumnezeu. Aºa
Cel ce socoteºte aºadar cã pentru una de pildã, noi nu ºtim tainele lui Dum-
dica împotrivã trei vrãjmaºi, unul dupã din acestea i-a venit încercarea, nu se nezeu: pe cine mântuieºte din lume ºi pe
altul. Iar vrãjmaºii mântuirii sunt aceºtia: rãzvrãteºte când e lovit - mai ales dacã e cine osândeºte. Dacã pe cel ce se sãlbã-
lumea, trupul ºi diavolul. Pe aceºtia îi aratã conºtient de pãcatul sãu - nici nu învi- ticeºte asupra ta, din pricina întunecimii
ca atare toþi Sfinþii Pãrinþi. novãþeºte pe acela prin care i-a venit încer- sale, îl ºtie Dumnezeu cã se va mântui,
Ruºinea de a fi bun carea, cãci fie prin acela, fie prin altul, el a mântuirea lui o va face ºi cu ajutorul tãu,
Prin "lume" se înþelege categoria pã- avut sã bea paharul judecãþilor dum- prin aceea cã-þi dã darul rãbdãrii, al iertãrii
catului, adicã turma oamenilor necredin- nezeieºti... din inimã ºi al rugãciunii. Astfel pentru
cioºi, cei ce din toatã voia s-au unit cu sfa- Nebunul însã roagã pe Dumnezeu sã-l smerenia ta îl va birui Dumnezeu ºi va
turile dracilor. E lumea pentru care nu s-a miluiascã; dar venind mila nu o primeºte, alunga duhul potrivnic dintr-însul. Dacã
rugat Mântuitorul (Ioan 17, 9). E gura sa- fiindcã n-a venit precum a vrut el, ci precum însã fratele acela mai are de chinuit în
tului, gura vecinului ºi, de multe ori, gura Doctorul sufletelor a socotit cã e de folos. robie strãinã, sau chiar îºi va pierde sufle-
ºi faptele celor dintr-o casã cu tine. Aceº- ªi de aceea se face nesimþitor ºi se tulburã tul, la purtarea ta cea dupã Dumnezeu,
tia, sau lumea, îþi iartã orice ticãloºie ai ºi uneori se rãzboieºte aprins cu dracii, al- rãutatea lui va creºte ºi se va sãlbãtici cu
face, oricât ai da îndãrãt cu sufletul, dar nu teori huleºte pe Dumnezeu; astfel, arãtân- totul împotriva oamenilor ºi împotriva lui
te iartã nicidecum sã le-o iei un pas înainte du-se nemulþumit, nu primeºte decât bâta. Dumnezeu. Prin urmare, nicidecum sã nu
ºi sã te faci mai bun. Oamenii aceºtia ai Arma iertãrii întoarce rãul uitãm cã ostaºi ai lui Dumnezeu suntem.
lumii au o ciudatã ruºine de a fi buni. Bu- Deci fii destoinic, suflete, ºtiind Cui crezi,
spre bine cu ale Cui arme baþi rãzboi, Cine îþi ajutã,
nãtatea ta îi arde, ºi se trudesc sã te scoatã
de vinã cu tot felul de ponoase. Cine vrea sã biruie lumea e dator sã ia - ca sã nu piardã Dumnezeu pe cineva
"Lumea" e veacul viclean, placul oa- arma rar folositã a iertãrii, oricâte necazuri pentru neiscusinþa ta. De aceea au zis Pã-
menilor ºi slava deºartã. Gura lumii ar pãtimi de la oamenii lumii acesteia, ca rinþii cã pricina mântuirii este aproapele.
grãieºte ale stãpânitorului ei. De aceea unul ce vede cã fraþii sãi stau legaþi într-o Cei ce biruie lumea nu sunt nicidecum
avem poruncã: "Nu iubiþi lumea, nici cele robie strãinã, în întunericul necunoºtinþei o adunare de neputincioºi, o turmã de
din lume: pofta trupului, pofta ochilor ºi de Dumnezeu ºi de ei înºiºi. inactivi, oricât s-ar pãrea rãbdarea rãului o
trufia vieþii, care nu sunt de la Tatãl." (1 Cine vrea sã biruie lumea se roagã Ta- slãbiciune a binelui, ci ei sunt ostaºii Îm-
Ioan 2, 15-16) tãlui sãu în ascuns sau în gând, pentru ori- pãratului, care prin rãbdarea Crucii a biruit
ce fiu al lui Dumnezeu, oricât de întu-ne- nu numai lumea, ci ºi toatã stãpânia
Plãcerea se plãteºte cu durere catã purtare ar avea ºi oricâte rele i-ar face. morþii. Mântuirea e cununa acestei biru-
Cine vrea sã biruie aceastã primã pie- Cãci rãbdarea rãului, iertarea fraþilor ºi inþe. Iar despre nevoinþa care dovedeºte
dicã în calea mântuirii, are la îndemânã rugãciunea în ascuns au mare putere înain- rãbdarea ºi credinþa sfinþilor, putem spune
aceste trei: rãbdarea, iertarea ºi rugãciu- tea lui Dumnezeu, cãci pentru ele biruie El cã e singura cale îngãduitã ºi în stare sã
nea. Cu arãtarea rãbdãrii suntem datori în în locul omului, întorcând spre bine cele mistuie puterea rãului ºi sã o facã fãrã rost
primul rând pentru cã, mai înainte de a pornite de la lume cu rãutate. ºi fãrã vlagã în lume.
veni la calea lui Dumnezeu sau la Stãruind în acestea te-ai fãcut pricinã Pãrintele Arsenie Boca -
ostenelile mântuirii, fãceam ºi noi ale de mântuire ºi pentru fratele tãu din lume. Cãrarea Împãrãþiei
4 Eveniment
Au fost buni de Crãciun intrare a fost folositã pentru a ajuta 20 de
familii din oraº, fãrã venituri, unele având
pânã la 8 membri în între-
"Fii bun de Crãciun" - aºa s-a þinere, pe baza unei liste
intitulat spectacolul de binefacere întocmite de Primãria ora-
organizat de Parohia Ortodoxã Sf. ºului. "Am iniþiat specta-
Ilie din Victoria în colaborare cu colul de binefacere "Fii bun
primãria oraºului. Iar cei care au de Crãciun" din dorinþa de a
rãspuns îndemnului au fost eno- aduce mângâiere oamenilor
riaºii din oraº ºi din împrejurimi, aflaþi în lipsuri. Moºii ºi
împreunã cu invitaþii lor, dar ºi toþi strãmoºii noºtri ne-au spus
cei care au fãcut parte din program "de Crãciun, creºtine, sã fii
ºi care au primit ca rãsplatã a bun", iar Biserica ne învaþã
ostenelii lor "doar" bucuria de a fi cã bunãtatea trebuie sã fie
bun de Crãciun. modul nostru de viaþã. Prin
spectacolul de binefacere,
Spectacolul, ajuns la cea de-a am transpus în faptã acest
treia ediþie, a avut loc în seara zilei de îndemn" - ne-a spus pãrin-
duminicã, 20 decembrie. Cei care l-au tele paroh Adrian Magda,
deschis au fost copiii de la Centrul de cel care a iniþiat acest mod de într-aju-
Plasament "Azur" din Victoria (foto), torare acum trei ani.
care ne-au oferit momente deosebit de Partenerul Parohiei "Sf. Ilie" este
emoþionante. Ei ne-au adus aminte cã nu Primãria oraºului Victoria: "A fost un
trebuie sã fii bogat ca sã poþi dãrui, aºa spectacol de neuitat. Ne-a oferit ocazia
cum spune proverbul: "Dacã ai mult, dã sã facem o bucurie oamenilor sãrmani,
din averea ta; dacã ai puþin, dã din inima dar, prin prestaþia artiºtilor, sã bucurãm
ta!"; iar dacã ai un cãmin ºi o familie eºti ºi sufletele celor din public", ne-a spus
mai bogat decât mulþi dintre semenii tãi. Gheorghe Cristian, primarul oraºului.
Tinerii ºi copiii din Liga Tinerilor Natalia Corlean
Creºtini Ortodocºi Victoria au
adus ºi ei strãduinþa într-un frumos
dar de poezie ºi colind, fiind urmaþi
în program de liceenii sibieni din
Concert de colinde la muzeu
Unul dintre evenimentele cultural-reli-
grupul "Perla", îndrumaþi de profe- gioase importante care a precedat sãrbãtoa-
sorii Mariana Popa ºi Dan Toader. rea Naºterii Domnului l-a constituit concer-
Prin sceneta "Prinþul fericit", dupã tul de Crãciun gãzduit joi, 10 decembrie, de
piesa lui Oscar Wilde, mijlocitã de Muzeul Þãrii Fãgãraºului "Valer Literat".
o interpretare foarte bunã a rolu- Adevãrat regal pentru auditoriul numeros, a
rilor, ei ne-au vorbit despre gene- fost susþinut de Corul Seminarului Teologic
rozitate, iubire ºi împreunã-trãire a "Constantin Brâncoveanu" din Fãgãraº ºi
durerii cu cei din jurul nostru. grupul vocal "Dor fãgãrãºean", conduse de
Copiii din corul "Glasul înge- prof. dr. Gheorghe Malene.
rilor" al Parohiei Ucea de Jos, Recitalul poetic de
conduºi de pãrintele Ion Tãrcuþã, o profundã sensibilitate, ºean", alcãtuit de: Ma-
ne-au umplut apoi inimile de susþinut de doamna pro- riana ªandru, Gheorghe
bucurie printr-o serie de colinde fesoarã Maria Gabor, Malene, Mioara Greavu,
interpretate, într-adevãr, cu voci atât din creaþia sa, cât ºi Cãtãlin Cãlbeazã, Mioa-
îngereºti. Finalul spectacolului a a monahiei Zorica Laþ- ra Marinca, Marius Lu-
aparþinut doamnelor muzicii fãgã- cu Teodosia, ne-a adus pu, Viorica Cerbu, Fla-
rãºene Mariana ªandru, Viorica în suflete lumina sãrbã- viu Florea ºi Mirela Pas-
Cerbu ºi Mioara Greavu, care cu torii, iar gândurile sale cu. Albumul intitulat
multã generozitate ºi-au fãcut loc s-au constituit într-un "Dumnezeu de la-nce-
în programul aglomerat din preaj- moment de evocare a put", ce cuprinde o suitã
ma sãrbãtorilor pentru a rãspunde personalitãþii marilor de nouã colinde tradi-
îndemnului "Fii bun de Crãciun" ºi duhovnici din Þara Fã- þionale fãgãrãºene, re-
ne-au oferit cu multã emoþie un dar gãraºului: Pãrintele Ar- prezintã un important
din inimã, dar de colindã tradiþio- senie Boca ºi Pãrintele Teofil Pãrãian. document folcloric a
nalã fãgãrãºeanã. Cu aceastã ocazie a avut loc ºi debutul cãrui valoare este oferitã de autenticitatea
Suma strânsã în urnele de la discografic al grupului vocal "Dor fãgãrã- pieselor ºi interpretare. Aurel Dragne
CMYK
Eveniment 5
Comoarã de spiritualitate în haine româneºti
Slobozitu-s-au ficiorii Þãrii Fãgãraºului Haina care
Al patrulea an la rând s-au slobozit cetele de feciori din Þara Fãgãraºului de îl face pe om
la satele lor spre Cetatea Fãgãraº, pentru a împodobi oraºul de sãrbãtoarea Sfân-
tului Ioan cu straiele tradiþionale ale fiecãrei vetre de sat. Acest moment tra- Se spune cã nu
diþional românesc s-a împlinit ºi anul acesta cu binecuvântarea Înaltpreasfinþi- haina îl face pe om.
ªi aºa este. Existã
tului nostru Pãrinte Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului, în gãzduirea aleasã a
însã ºi o hainã care
Pãrintelui protopop Ioan Ciocan ºi cu sprijinul Primãriei municipiului Fãgãraº.
îl schimbã pe om:
Dupã datina creºtineascã cu costumul popular.
mic, cu mare, fãgãrãºenii s-au Am simþit de mai
adunat mai întâi creºtineºte spre a multe ori acest lu-
participa la Sfânta Liturghie, ofici- cru purtând haine
atã de Pãrintele mitropolit împre- tradiþionale, iar pã-
unã cu un sobor de preoþi ºi dia- rerea îmi este întã-
coni, prãznuindu-l pe Marele Pro- ritã parcã ºi mai
roc Ioan, Înaintemergãtorul ºi Bo- mult de parada ce-
tezãtorul Domnului, ocrotitor al telor de feciori fãgãrãºene. Costumul po-
catedralei Þãrii Fãgãraºului. Între pular îþi impune o þinutã elegantã, îþi þine
timp, sosit-au ºi preoþii de pe sate spatele drept ºi îþi oferã o poziþie demnã.
Purtând hainele strãbunicilor noºtri - oa-
meni vrednici, cu credinþã tare, care se ra-
tradiþionalã, dar ºi tuturor celor portau în toate aspectele vieþii la Creatorul
care fac posibilã continuarea obi- ºi Atotþiitorul Dumnezeu, primim ºi noi
ceiului. Pãrintele mitropolit le-a cel puþin o fãrâmã din spiritualitatea þãra-
vorbit din adâncul inimii tinerilor nului de altãdatã. Costumul popular scoate la
cetaºi, îndrumându-i sã ducã vred- suprafaþã tot ce e mai bun în fiecare dintre
nicia costumelor pe care le poartã noi, adicã chipul lui Hristos care existã în
ºi în viaþa lor de peste an, înte- tot omul. De aceea tinerii îmbrãcaþi româ-
meindu-ºi cu cinste familii neºte sunt extraordinar de frumoºi. Deºi
serioase, cu binecuvântarea lui uneori mai vezi câte o combinaþie ne-
Dumnezeu. fericitã, de genul "armonizãrii" cãmeºii ºi
pieptarului cu un fular "Steaua" sau cu un cer-
alãturi de întâistãtãtorii fie- cel în nas - strigãt al durerii adolescentine,
cãrei comune, fiecare cu ceata haina popularã alungã parcã toate patimile
lui, pentru cã ºi ei l-au prãz- care urâþesc sufletul, atât de vizibile în alte
nuit la vetrele lor pe Sfântul circumstanþe. Iar cei care îºi lasã "þoalele"
Ioan, sãvârºind rânduielile la modã pentru straiele bunicilor, se cu-
praznicului în mijlocul comu- rãþesc parcã ºi ei, ca printr-un botez al
nitãþii. Dupã cuvântul de în- albului pur, nelipsit din haina româneascã.
vãþãturã al Înaltpreasfinþiei Existã multe voci care condamnã, pe
Sale ºi binecuvântarea finalã a drept cuvânt, scãldarea tradiþiei într-o can-
Sfintei Liturghii, cetele, gru- titate cam mare de alcool, amestecarea
pate pe comune, avându-i în jocului cu balurile asezonate de multe ma-
frunte pe preoþi ºi primari, au pornit în alai Ficiorii ºi fetele lor au fost apoi invitaþi nele ºi alte tendinþe care stricã autentici-
mare de bucurie ºi sãrbãtoare spre piaþa sã urce pe scenã, pentru a-ºi prezenta tatea obiceiurilor. Cred însã cã în aceastã
din centrul Fãgãraºului, unde prin osârdia fiecare colinda specificã sau jocul tra- lume - tot mai lipsitã de orice reper, con-
Primãriei Fãgãraº a fost amenajatã o diþional. Bucurat-au privirea ºi încântat-au strângere sau moralitate - organizarea ti-
scenã. urechea ascultãtorului 35 de cete de nerilor într-o ceatã care le impune anumite
Fost-a apoi cuvântul de bun venit al feciori ºi fete, în mai bine de douã ceasuri reguli de disciplinã ºi ascultare, învãþarea
întâistãtãtorului gospodar al oraºului de comuniune prin cântec de colinde ºi joc jocului românesc - atât de curat, lipsit de
Fãgãraº, primarul Sorin Mãnduc, care a popular românesc, îmbinare minunatã de vulgaritate sau senzualitate -, cât ºi purta-
mulþumit cu drag ºi bucurie în primul rând credinþã, poezie ºi mãiestrie artisticã a rea costumului popular, ne þin încã în legã-
Înaltpreasfinþitului Laurenþiu, cel care a costumelor. turã cu un sistem de valori autentice, care
iniþiat în 2007 aceastã zi de sãrbãtoare Pr. Marius Corlean ne oferã nãdejdea cã ne putem îndrepta.
Natalia Corlean
CMYK
6 Eveniment
rienþã spiritualã, este originar
Nou preot la Parohia Recea Vaida din Toderiþa ºi s-a bucurat din
copilãrie de o aleasã educaþie
Credincioºii comunei Recea Vaida au, creºtinã, participând de mic la slujbele
începând din data de 20 decembrie 2009, Bisericii, alãturi de bunicul sãu, care era
un nou preot paroh - pãrintele Constantin cântãreþ bisericesc. A absolvit Seminarul
Spiridon, ca urmare a mutãrii pãrintelui de Teologie Ortodoxã din Cluj-Napoca în
Cãtãlin Teulea la Biserica "Sf. Gheorghe" anul 1994, devenind apoi student la Facul-
din Braºov. Instalarea pãrintelui Constan- tatea de Teologie Ortodoxã din Cluj
tin a fost o zi de mare sãrbãtoare pentru Napoca, în cadrul Universitãþii "Babeº
întreaga comunã, ai cãrei locuitori, de la Bolyai", între anii 1994-1998. Este toto-
mic la mare, inclusiv feciorii din ceatã, au datã ºi masterand al Facultãþii de Teologie
îmbrãcat cu acest prilej frumoasele cos- "Andrei ªaguna" din Sibiu, secþia Teo-
tume tradiþionale. Sfânta Liturghie a fost logie practicã. Dupã absolvirea facultãþii, a
oficiatã de Pãrintele protopop Ioan Ciocan, alãturi de un sobor de preoþi, în prezenþa lucrat o perioadã ca redactor-ºef în cadrul
unui numãr impresionant de credincioºi, "Asociaþiei pentru Isihasm" din Fãgãraº,
Iisus în inimile în frunte cu primarul ºi viceprimarul co-
munei. Dupã slujbã a avut loc ceremonia
apoi, vreme de 8 ani, a fost cântãreþ bise-
ricesc la Biserica Sf. Ioan Botezãtorul din
copiilor instalãrii noului preot paroh. Prezent la
ultima sa slujbã alãturi de foºtii sãi eno-
parohia Fãgãraº-Galaþi, urmând modelul
râvnitorului sãu bunic.
riaºi, pãrintele Cãtãlin Teulea le-a mulþu- Dorim ºi pe aceastã cale pãrintelui
mit acestora cu emoþie pentru tot sprijinul Constantin spor ºi pricepere în lucrarea
acordat pe parcursul celor 8 ani de slujire. duhovniceascã, pastoralã ºi administra-
Noul paroh, pãrintele Constantin tivã, spre folosul credincioºilor sãi.
Spiridon - tânãr, dar cu o bogatã expe- Diac. Claudiu Pãun
Dumnezeu faþã de om, ci ºi un moment
Dar de bucurie în care suntem îndemnaþi sã regãsim
bucuria de a fi buni, dar-
nici, ºi de a oferi semeni-
lor noºtri în mod necon-
diþionat daruri. Iar dar nu
Biserica din Voivodenii Mari a rãsunat însemnã neapãrat cheltu-
de vocile copiilor sâmbãtã, 26 decembrie ieli materiale, ci dar în-
2009. Cei mai mici enoriaºi, îmbrãcaþi în seamnã ºi a oferi celor de
costume populare, au anunþat cu bucurie în lângã noi o parte din su-
suflete Naºterea Domnului nostru Iisus fletul nostru în diverse
Hristos printr-o scenetã în versuri. Copiii forme, printre care ºi "co-
i-au reprezentat pe magii care au adus da- lindul sfânt ºi bun".
ruri Pruncului Sfânt, pe îngerul care i-a Pr. Marius Corlean
condus pe magi la ieslea în care S-a nãscut Naºterea Domnului este mereu un
Iisus, pe Fecioara Maria, dar ºi pe Irod cel prilej de a dãrui bucurie celorlalþi. Mem- Bucurie ºi binecuvântare, asta am
plin de mânie. Ei au refãcut atmosfera de brii grupului vocal "Apostolia" din Þara simþit noi, credincioºii din Parohia Sfântul
acum peste douã mii de ani, când S-a nãs- Fãgãraºului au trãit anul acesta momente Ilie - Victoria, în cea de-a doua searã de
cut Domnul Hristos. Câþiva micuþi au unice, oferind în dar credincioºilor din Crãciun, când oaspeþi de seamã, dragi
recitat cu mare emoþie mai multe poezii parohiile Ohaba, ªercãiþa, Bucium, ªinca nouã, au venit ºi anul acesta sã vesteascã
religioase. Copiii au cântat ºi câteva colin- Nouã, Olteþ, Ucea de Jos ºi "Sf. Ilie" din Naºterea Mântuitorului nostru Iisus Hris-
de prin care au adus slavã Pruncului Sfânt. Oraºul Victoria vestea Naºterii Domnu-
tos. În prag de searã sfântã, în straie de
La final, cei mici au primit câte un pachet lui, eveniment care marcheazã singurul
cu dulciuri chiar de la Moº Crãciun, care a lucru nou sub soare, cum spune Scriptura, sãrbãtoare, Grupul Apostolia ne-a bucu-
venit ºi el la bisericã. Cei aproape 20 de adicã coborârea lui Dumnezeu pe pãmânt. rat sufletele cu un minunat program de
copii din Voivodenii Mari s-au pregãtit cu ªi cum sã nu te bucuri de acest lucru, când colinde vechi. Binevestitorii noºtri ne-au
multã seriozitate pentru acest eveniment. în rânduiala firii se coboarã Însuºi Crea- fãcut sãrbãtorile mai frumoase, pentru cã
Pentru cã au intrat în vacanþã cu o sãp- torul ei, luând chip de om? Cum sã nu te au ºtiut sã dãruiascã din preaplinul lor ºi
tãmânã mai repede ºi nu au avut parte de o bucuri de împletirile minunate de vers ºi nouã, celor ce i-am aºteptat ºi i-am primit
serbare la ºcoalã, copiii au fost încântaþi sã cântec ale colindelor tradiþionale româ- cu bucurie mare. Le mulþumim pentru
ia parte la spectacolul din bisericã, prin neºti, minunate clipe ale nenumãratelor darul minunat ºi pentru Vestea bunã
care toþi enoriaºii au devenit contemporani ierni prin care au trecut românii de-a lun- adusã, ºi-L rugãm pe Bunul Dumnezeu
cu momentul Naºterii Domnului Iisus gul timpului? Naºterea Domnului este nu sã-i rãsplãteascã cu sãnãtate.
Hristos. Prof. Mihaela Tatu numai bucurie pentru milostivirea lui Andreea Bãrbat, Victoria
Actual 7
Pe cine deranjeazã simbolurile creºtine?
De ce imaginile imorale promovate de televiziune ºi internet sunt tolerate, iar
icoanele sunt intolerabile?
"… a respinge chipul ºi icoana lui
Hristos înseamnã a refuza comuniunea cu
El. Acest lucru se cere afirmat cu tãrie într-o
vreme în care chipul, adicã icoana ºi cele-
lalte însemne creºtine - expresii ºi reprezen-
tãri ale comuniunii sfinte - sunt atacate cu o
agresivitate de neînþeles într-o lume care,
formal, a proclamat drept "zeu" toleranþa.
Prigoanã în numele
toleranþei
Vã amintiþi de aºa-nu-
mitul "rãzboi al icoanelor" Franceze care tocmai a însemnelor religioase, ori dezincriminarea
de acum trei ani, când unii dezbrãcat uniforma stali- ºi liberalizarea prostituþiei ºi a drogurilor,
compatrioþi de-ai noºtri au nistã pentru a-ºi pune, de fie ele ºi uºoare?
cerut - culmea, tocmai "în data aceasta, papionul
numele democraþiei" -, ex- european? Sã pãstrãm cu sfinþenie
pulzarea icoanelor din ºcoli, Dragii mei! Cred cã a venit vremea sã
iar Consiliul Naþional pen-
Democraþie sau ne întrebãm ºi sã cãutãm cu toþii un
tru Combaterea Discrimi- "demono-craþie"? rãspuns cât se poate de clar la întrebarea:
nãrii, în virtutea aceleiaºi Am crezut, în decem- Pe cine deranjeazã simbolurile noastre
"democraþii", a constatat brie '89, cã democraþia în- creºtine în Europa, câtã vreme ele sunt
"nocivitatea" sfintelor icoa- seamnã inclusiv libertate vechi de 2000 de ani, iar popoarele ei s-au
ne? Sunteþi la curent, apoi, religioasã ºi, pentru aceas- nãscut toate pe rând în cristelniþa Sfântului
cu recenta decizie a Curþii ta, am consimþit cu toþii la Botez ºi a Mirungerii creºtine? Cu ce im-
Europene pentru Drepturile toleranþã. De aceea, con- pieteazã o identitate, mai sigurã ºi decât
Omului, prin care a fost incriminatã pre- sider cã avem tot dreptul acum ca, privind vârsta însãºi a naþiunilor creºtine europe-
zenþa crucifixelor în ºcolile din Italia? Nu cum ne sunt "demonizate" reprezentãrile ne? Cine are interes sã schimbe prematur
vi se pare cã am mai vãzut cliºeele aces- creºtine, sub pretextul unei "toleranþe istoria ºi cultura bãtrânului continent, mai
tea? Ba da... însã în "era dictaturii comu- intolerante", sã ne întrebãm dacã nu înainte ca acesta sã agonizeze singur, sub
niste", când ne erau prigonite însemnele ºi cumva avem de-a face, de fapt, cu o spectrul secularizãrii ºi descreºtinãrii ce îi
manifestãrile religioase de cãtre un regim "demono-craþie", iar nu cu o democraþie pândesc avide ultimele zvâcniri de spiritu-
care, cel puþin, îºi asuma pe faþã ideologia autenticã?! Pentru cã, dacã imaginile (ade- alitate?
atee. seori imorale) promovate de televiziune ºi De aceea, la o zi sfântã ca cea de as-
De data aceasta, surprizã!? Avem de-a internet sunt tolerate, imaginile sfinte, tãzi, în care sãrbãtorim mai bine de 2000
face cu o toleranþã dusã pânã la fanatism... adicã icoanele, de ce sunt intolerabile? de ani de când "Cuvântul S-a fãcut trup ºi
ºi, cine ar fi crezut cã ºi toleranþa îºi poate Dacã marºurile stradale ale persoane- S-a sãlãºluit între noi..." (Ioan 1, 14) ca
avea fanaticii ei?... Multã vreme, personal lor care cer dezincriminarea pãcatelor Icoanã ºi Chip al Tatãlui, nu ne rãmâne
am considerat cã cel mai mare rãu al li- împotriva firii sunt morale, simbolurile decât sã ne rugãm ºi sã luptãm ca Binele
bertãþii greºit înþelese este "cultivarea" ne- religioase de ce sunt "imorale"? ªi dacã sã se arate, ca totdeauna de altfel, mai pu-
pãsãrii ºi a indiferentismului religios. prostituþia ºi drogurile se cer, pânã ºi de ternic decât rãul; ca tot ce avem mai sfânt
Constat însã cã "cineva" ºi-a pierdut cu cãtre cea mai înaltã instituþie a Statului, ºi mai valoros în noi sã nu poatã fi nicio-
totul rãbdarea ºi bate din picior nemulþu- dezincriminate, de ce sunt condamnate datã rãpus de o logicã cel puþin stranie, a
mit de ritmul prea lent (?!) al secularizãrii crucifixele? Ce sunt mai nocive - imagi- unei democraþii interpretatã într-un mod
ºi descreºtinãrii. Pe cine, oare, deranjeazã nile sfinte, ori cele imorale? Ce provoacã halucinant. Sã ne pãstrãm cu sfinþenie
sfintele icoane ºi crucifixele? Într-o lume mai mult pervertirea firii omului ºi însemnele religioase, obiceiurile ºi datinile
care cultivã cu insaþietate "imaginea" prin pierderea echilibrului fiinþei lui - sim- sfinte, pentru ca tãvãlugul globalizãrii sã
televiziune ºi internet, pe cine supãrã bolurile noastre religioase, ori demon- nu ne poatã înghiþi tot ceea ce a mai rãmas
"imaginile" sfinte ale simbolurilor noastre straþiile neruºinate ºi sfidãtoare ale unor creºtinesc ºi românesc în noi - credinþa ºi
religioase? Nu vi se pare decizia autoritã- persoane care au nevoie mai degrabã de cultura strãbunã.
þilor Uniunii Europene, cu privire la inter- doctor decât de legi speciale? ªi ce afec- PS SEBASTIAN, Episcopul Slatinei
zicerea crucifixelor în ºcoli, ridicolã? Sau teazã mai mult coeziunea familiei ºi sãnã- (fragment din cuvântul pastoral la
este, de fapt, aceeaºi obsesie a Revoluþiei tatea spiritualã a unui popor - afiºarea Naºterea Domnului, 2009)
8 Jurnal de pelerin
Pãrintele Arsenie - 20 de ani de la trecerea la Domnul
La 28 noiembrie 2009 s-au împlinit 20 de ani de la plecarea la Domnul a Domnului nostru Iisus Hristos.
Pãrintelui Arsenie Boca. Fãgãrãºenii au o evlavie deosebitã faþã de Pãrintele care, Dupã câteva ore de rugãciune, mulþu-
în anii petrecuþi la Mãnãstirea Sâmbãta, a marcat definitiv viaþa duhovniceascã a miri ºi cereri adresate Pãrintelui, ne
Þãrii Fãgãraºului; de aceea au participat în numãr mare la parastasul sãvârºit cu învredniceºte Dumnezeu sã-i sãrutãm Sf.
aceastã ocazie la Mãnãstirea Prislop, iar rubrica noastrã Jurnal de pelerin conti- Cruce de la mormânt, cu credinþa cã se va
nuã cu o nouã împãrtãºire a emoþiei ºi ruga Domnului pentru iertarea pãcatelor
bucuriei trãite, primitã la redacþie de la noastre ºi pentru cererile noastre, dupã
un tânãr din Ucea de Sus: cum însuºi spunea înainte sã treacã la
Domnul: "De acolo unde voi pleca o sã vã
LA PAS PE URMELE PÃRINTELUI ajut mai mult decât de aici, numai sã îmi
ARSENIE. E greu sã vorbeascã un pãcãtos cereþi ajutorul". Pãrinte, ajutã-ne!
despre cel ce a fost Sfântul secolului XX EVLAVIA OAMENILOR APROPIE CA-
în Ardeal, Preacuviosul Pãrintele nostru NONIZAREA. În curtea mãnãstirii a început
Arsenie Boca, însã nãdãjduiesc sã mã ierte Sfânta Liturghie, sãvârºitã de Preasfinþitul
atât Sfinþia Sa din ceruri, cât ºi milostivul Daniil Partoºanul - episcopul românilor
Dumnezeu, cã am din Serbia, ºi de un sobor impresionant de
îndrãznit sã scriu preoþi ºi diaconi. Rãspunsurile au fost date
aceste rânduri. în curtea mãnãstirii, de elevele seminarului mãnãstirii ºi de
S-au împlinit fãrã urmã de obo- miile de credincioºi. Parcã pluteam cu
douãzeci de ani la sealã ºi cu o dorinþã toþii, nu ne venea sã credem cã, deºi curtea
trecerea la Dom- de netãgãduit, ne-am era plinã, era o liniºte extraordinarã;
nul a Pãrintelui aºezat la rând pentru oamenii înãlþau rugãciuni cãtre Dum-
nostru Arsenie. Ti- a ajunge la mormân- nezeu, cãtre Pãrintele Arsenie, cãtre Maica
neri ºi bãtrâni, ar- tul Pãrintelui. Miile Domnului.
deam de nerãbda- de oameni din faþa Deosebitã ºi foarte frumoasã a fost ºi
re sã vinã ziua de predica Preasfinþitului Daniil,
28 noiembrie, sã care ne pune mereu în atenþie o
mai ajungem o da- fidelã imagine a Pãrintelui
tã la mormântul sãu, sã fim aproape de Arsenie, a Sfântului nostru Pã-
locurile în care ºi-a petrecut o parte din rinte Arsenie de la Prislop care,
viaþã ºi sã ne împãrtãºim din cuvântul atunci când va rândui Dum-
sãu viu care existã la Mãnãstirea Prislop. nezeu, va fi trecut în rândul
Oraºul Victoria a fost sâmbãtã, 28 sfinþilor. De la an la an curtea
noiembrie, punctul de plecare pentru mãnãstirii devine tot mai neîn-
zeci de credincioºi din împrejurimi cãtre cãpãtoare pentru zecile de mii
Prislop. La ora 4 dimineaþa, dupã bine- de credincioºi care vin chemaþi
cuvântarea pãrintelui Sorin Suciu, din de duhul Pãrintelui, lucru care
ªinca Nouã, împreunã-pelerin cu noi, va apropia canonizarea, dupã
am plecat parcã zburând, ajungând în cum ne-a încredinþat acum câþi-
jurul orei 7 în satul Silvaºul de Jos, unde va ani Înaltpreasfinþitul Lauren-
un echipaj de poliþie ne spune cã de þiu Streza, iar anul acesta, din
acum pelerinajul poate continua doar pe noastrã nu reprezintã niciun obstacol, am nou, Preasfinþitul Daniil.
jos (ce frumos, mulþumim Pãrinte!). fi stat la cozi ore în ºir, doar ca sã ajungem Parastasul Pãrintelui - o slujbã sobrã,
Fãrã nicio eschivare ne-am luat baga- acolo sus, unde Pãrintele îºi are locaºul cântatã de asemenea de toatã curtea mã-
jele ºi am plecat spre mãnãstire, pânã la sãu pãmântesc. O dorinþã atât de mare nu nãstirii, s-a sãvârºit dupã Sf. Liturghie.
care mai aveam cel puþin 7 km de mers pe credeam sã mai vãd în zilele noastre la mii Soborul de preoþi în frunte cu PS Daniil
jos. Pãrintele ne învredniceºte sã-i cãlcãm de oamenii - copii, tineri ºi vârstnici; sã au urcat apoi la mormântul Pãrintelui, cân-
pe urme la propriu, strãbãtând acelaºi drum vezi zeci de oamenii cântând colinde, tând minunatele colinde ale Naºterii
pe care au cãlcat paºii dânsului. Minunat, citind acatistul închinat Pãrintelui Arsenie, Domnului.
minunat lucru sã vezi cum zeci, sute, mii, sute de tineri rugându-se, sã auzi zeci de Am plecat de la mãnãstire cu sufletul
zeci de mii de oameni merg fãrã a se mãrturisiri despre minunile Pãrintelui… plin de bucurie, pentru cã Dumnezeu ne-a
plânge de povara drumului, vin chemaþi Nu existã cuvinte pentru a descrie ceea ce învrednicit sã ajungem aici în aceastã zi,
de duhul Pãrintelui, vin sã-ºi plângã pã- poþi simþi atunci când, cu ajutorul Pãrin- dar purtând în inimã ºi dorinþa de a împli-
catele, vin, dupã cum spunea Preasfinþitul telui ºi prin poveþele sale, vezi cum oame- ni ce ne-a învãþat Pãrintele Teofil: "Cea
Daniel Partoºanul, sã-ºi aprindã luminile nii se schimbã, lepãdând haina pãcatului, mai bunã cinstire adusã sfinþilor este
sufletelor lor de la candela Pãrintelui cum încep sã se iubeascã între ei, se urmarea lor".
Arsenie, candelã care arde nesfârºit. respectã, iubesc pe Dumnezeu ºi lasã sã Gheorghe-Sebastian Stoia,
"SÃ ÎMI CEREÞI AJUTORUL!". Intraþi intre în sufletele lor iubirea desãvârºitã a Ucea de Sus
CMYK
Mãrturisitori contemporani ai Ortodoxiei 9
Certurile care se nasc între creºtini lui Apollo?". Ce-a spus Sf. Ap.
Pavel? "Oare S-a împãrþit
Hristos? S-a rãstignit Pavel pen-
Ultima predicã a pãrintelui Daniil Sisoev
tru voi? Sau aþi fost botezaþi în
În numãrul trecut v-am prezentat cazul Pãrintelui Daniil Sisoev, ucis în biseri- numele lui Pavel?"
ca "Sf. Ap. Toma" din sudul Moscovei, cel mai probabil de o grupare islamicã Adevãrat, nu este potrivit unui creºtin
extremistã. Pãrintele Daniil le predica musulmanilor ºi a ajutat la convertirea a sã se ralieze niciunui partid. Noi toþi apar-
câteva zeci dintre aceºtia la ortodoxie. Din aceastã cauzã primea zilnic ameninþãri þinem partidului Domnului ºi Mântuito-
cu moartea de la musulmani. Uciderea pãrintelui Daniil Sisoev nu este un caz rului nostru Iisus Hristos. Voi ºi eu sun-
unic, din 1990 în Rusia fiind omorâþi 25 de preoþi ortodocºi. Iatã un fragment din tem Creºtini. Suntem partea Lui. Suntem
ultima predicã a Pãrintelui, þinutã duminicã, 15 noiembrie 2009: aleºi de Dumnezeu dintre toate naþiile
Vã felicit cu ocazia zilei Învierii! Iar pãmântului. Suntem aleºii lui Dumnezeu.
acum, în aceste zile de toamnã, vreau sã Suntem preoþie împãrãteascã. Oameni pe
vã atrag atenþia asupra unei ispite care care Dumnezeu i-a despãrþit de întuneric,
vine din ce în ce mai des printre oameni. i-a adus la miraculoasa luminã a dragostei
Aceastã ispitã este a certurilor care se nasc dumnezeieºti. De ce ne comportãm ca ºi
între creºtini. Din pãcate, am senzaþia cã cum am trãi în condamnabila rãzvrãtire a
în ultima vreme vrãjmaºul neamului ome- acestei lumi?
nesc se ocupã exclusiv cu înveninarea De ce îi slujim diavolului care des-
creºtinilor unii împotriva altora, pentru parte ºi nu lui Hristos, Care uneºte? De
cele mai neînsemnate motive. Oamenii au ce ne considerãm pe noi înºine îndreptãþiþi
devenit, într-adevãr, neobiºnuit de agitaþi sã urâm, sã fim mânioºi, sã bârfim con-
ºi se aflã permanent într-o stare sufle- tinuu ºi sã provocãm scandaluri? De ce
teascã anormalã, inumanã. credem cã avem dreptul sã ne umplem de
Desigur, pe de o parte, psihologia indignare?
spune cã un stres de toamnã tot mai puter- Cel care îi împacã pe oamenii învrãj- Aºa ceva nu-I place Domnului, aºa
nic afecteazã oamenii; dar, pe de altã par- biþi sãvârºeºte un act de mare virtute. ªi Sf. ceva este de la satana, care vrea sã-i des-
te, cel mai important lucru este cã oamenii Ap. Pavel spune: "Pe cât se poate, întrucât partã pe creºtini ºi sã distrugã pacea.
au uitat cã sunt, mai întâi de toate, creºtini depinde de voi, trãiþi în pace unii cu cei- Amintiþi-vã cã soarta lumii ºi a acelor þãri
- copii ai Tatãlui ceresc ºi fraþi ºi surori lalþi". ªi totuºi, în mod constant, creºtinii în care ne aflãm, inclusiv Rusia, nu
între ei, pentru cã noi toþi ne-am nãscut din ortodocºi cad în aceastã capcanã: "Din ce depinde de acþiunile ateilor. Ce puteþi lua
apa aceluiaºi Botez, suntem mirunºi de partid eºti?", "În ce relaþie te afli cu o ten- de la ei? Un asemenea om este în întu-
acelaºi Duh Sfânt ºi ne împãrtãºim din dinþã sau alta? ", "Cu cine þii?". Nu-i aºa? neric ºi sub influenþa diavolului. Sigur cã
acelaºi Sfânt Potir. Iar Domnul spune: Acelaºi lucru se petrecea ºi în biserica pe cei din alte grupuri el îi urãºte ºi se înfu-
"Fericiþi fãcãtorii de pace, cã aceia fiii lui din Corint: "Ai cui sunteþi voi? Ai lui rie împotriva lor. Nu te poþi aºtepta la
Dumnezeu se vor chema". Pavel? Ai lui Chefa? Ai lui Hristos? Sau ai nimic altceva de la asemenea oameni. Dar
uimitor este cã oamenii, în loc sã-ºi amin-
Pãrintele Daniil ºi-a întrevãzut plecarea cu mulþi ani teascã aceastã mare datorie a noastrã de a
trãi în pace, încep sã aducã duhul rãzvrãtit
înainte de asasinarea sa al acestei lumi în Sfânta Bisericã. În mod
„Mereu a vrut sã fie aflat vrednic de martiriu clar, acesta iese din gura diavolului. Nu-
ºi Domnul i-a oferit aceastã cununã. Cei care l-au mai el ne inspirã monstruoasa idee de a ne
împuºcat au vrut sã scuipe în faþã Biserica, aºa învrãjbi unii cu alþii în interior.
cum odinioarã au scuipat în faþã pe Hristos, dar Noi nu putem trãi la fel cu cei care sunt
n-au obþinut ce-au vrut, fiindcã au dat greº în în afara lui Dumnezeu. Cum spune
întinarea Bisericii. Pãrintele Daniil a urcat pe Domnul: "Cum vor ºti oamenii cã sunteþi
Golgota lui chiar în biserica pe care o construise ucenicii Mei? Dacã veþi avea dragoste
ºi în care îºi pusese toatã energia ºi puterea. L-au unul pentru altul". Nu dacã, dupã cuvântul
ucis ca pe unul din vechii profeþi, între altar ºi Apostolului, vã veþi urî, invidia ºi jigni
locul de sacrificiu, ºi pe drept ºi-a câºtigat titlul unul pe altul".
de martir. El a murit pentru Hristos pe Care L-a Într-adevãr, acum diavolul vrea sã-i
slujit cu toatã inima. (…) În ultimii trei ani, dezbine pe creºtini ºi aºa sã distrugã toate
muncea susþinut, fãrã oprire în vacanþe sau la cele pe care se sprijinã ei. Datoritã creº-
sfârºit de sãptãmânã. Cârteam, aº fi vrut ca mãcar tinilor Dumnezeu mai þine lumea. Datoritã
uneori sã am fericirea simplã de a-l avea pe soþul creºtinilor Dumnezeu dã pace popoarelor.
ºi tatãl copiilor mei alãturi de mine ºi de ei. Dar De ce existã rãzboaie? Ele se petrec atunci
el era chemat pe alt drum. A spus cã va fi ucis. când creºtinii uitã sã fie uniþi, când îºi
L-am întrebat cui ne lasã, pe cei trei copii ai lui ºi pe mine. Mi-a rãspuns cã ne lasã în leagã sufletul de aceastã lume...
mâini bune. <<Vã las cu Maica Domnului. Ea va avea grijã de voi>>".
Traducere de Iuliana Tenchiu
Matuºca Iulia Sisoeva (foto)
CMYK
10 Pas în doi
La ce sã fii atent(ã) când îþi alegi soþul/soþia
Când vã veþi alege soþul, încredinþa- pe care vã gândiþi sã v-o faceþi tovar㺠de

þi-vã cã nu este un OM NECOMUNICATIV - viaþã? Dacã pentru el Hristos nu înseamnã
în care caz nu va avea prieteni. ªi dacã azi nimic, cum vei putea sã intri tu în inima
n-are prieteni, mâine va socoti anevoios sã sa? Dacã n-a fost în stare sã Îl preþuiascã
pe Hristos, crezi cã te va preþui pe tine?
vã aibã drept prieten ºi tovarãº. Pãziþi-vã
Sfânta Scripturã îi spune bãrbatului cã
de oamenii nemulþumiþi, plângãcioºi ºi în- soþia trebuie sã fie a "legãmântului tãu"
tunecaþi, ce se aseamãnã unor pãsãri mo- (Maleahi 2, 14), adicã de credinþa ta, de
horâte. Pãziþi-vã de cei ce se jelesc mereu, religia ta, ca sã þi se poatã alãtura spre
zicând: "Nu mã iubeºti, nu mã înþelegi" ºi Dumnezeu. Doar atunci veþi putea avea,
altele de acest fel. Ceva la aceste fãpturi dupã cum zic Pãrinþii Bisericii, o cãsãtorie
ale lui Dumnezeu nu e în regulã. "cu încuviinþarea episcopului", adicã cu
 Pãziþi-vã ºi de FANATICII RELIGIOºI ºi
cei excesiv de evlavioºi; adicã de cei ce se
consimþãmântul Bisericii, ºi nu un simplu
act formal.
supãrã din pricina unor lucruri mãrunte, unui pãcat, ºi coboarã grabnic ochii când
care criticã tot ºi sunt hipersensibili. Cum aud vorbindu-se despre ea. Dacã vã veþi  DISCUTÃ MAI ÎNAINTE LUCRURILE CU
DUHOVNICUL. Examineazã împreunã cu el
veþi putea trãi cu un astfel de om? Veþi cãsãtori cu unul ca acesta, vã va fi un fiecare amãnunt, ºi el va sta de partea ta ca
ºedea ca pe ghimpi. Feriþi-vã ºi de cei ce ghimpe în trup, ºi o povarã pentru mãnãs- un prieten adevãrat, iar când îþi vei atinge
socotesc cãsãtoria ceva rãu, ca un soi de tirea sa, dacã se va cãlugãri. Pãziþi-vã de þinta, cãsãtoria ta va fi un dar de la Dum-
întemniþare, de cei ce zic: "Dar niciodatã cei ce se cred desãvârºiþi ºi nu aflã greºealã
nezeu (I Corinteni 7, 7). Dumnezeu dãru-
în viaþã nu m-am gândit sã mã cãsãtoresc!" într-înºii, dar gãsesc mereu greºeli la cei- ieºte fiecãruia în parte darurile Sale. Pe
 Pãziþi-vã de FALºII CREºTINI, care vãd
în cãsãtorie ceva dezgustãtor, asemenea
lalþi. Pãziþi-vã de cei ce se cred aleºi de
Dumnezeu ca sã-i îndrepte pe ceilalþi.
unul îl duce înspre cãsãtorie, iar pe altul în-
spre feciorie. Nu cã Dumnezeu ar face aceas-
Schimbarea poate veni prin necazuri,  Mai este o problemã
serioasã cãreia trebuie sã-i
tã alegere zicând "tu du-te aici" ºi "tu du-te
acolo", însã ne dã tãria de a alege dupã do-
boalã sau probleme la serviciu daþi atenþie: EREDITATEA.
Cãutaþi sã-i cunoaºteþi bine
rirea inimii noastre, precum ºi bãrbãþia ºi
Cum îl poate ajuta un soþ pe celãlalt, dacã el spune: pe tatãl, mama, bunicul, puterea de a îndeplini aceastã alegere.
"Dumnezeu este în suflet ºi nu am nevoie sã merg la bunica, unchiul celuilalt. Dacã þi-ai ales astfel soþul, mulþumeºte
bisericã", în caz cã exemplul personal al celui îmbise- Trebuie sã existe ºi minime Domnului! Fã-i cunoºtinþã cu duhovnicul
ricit nu dã roadele dorite? condiþii materiale. Mai pre-tãu. Dacã n-ai unul, amândoi ar trebui sã
alegeþi împreunã un duhovnic care sã vã
În acest caz, nu se poate vorbi despre niºte trucuri sus de toate, îngrijiþi-vã sã fie Stareþ, pãrinte, cel care vã va aminti de
aflaþi despre CREDINÞA ce-
metodologice care sã dea rezultate, deoarece relaþiile in- Dumnezeu ºi vi-L va arãta.
luilalt. Are el sau ea credin-
terumane diferã de la o familie la alta. Eu însã continui sã þã? Are idealuri persoana Arhimandritul Emilian Simonopetritul
insist asupra ideii cã existã un principiu creºtin general al
vieþuirii în comun: "Doamne, converteºte-l la Bisericã, A vã ruga pentru rezolvarea problemelor
dã-i pocãinþã în felul în care ºtii Tu ºi cu preþul pe care-l
cunoºti". Aceastã rugãciune trebuie fãcutã, în primul materiale nu e pãcat
rând, din credinþã. Dacã însã te rogi amintindu-i lui Dum- Vã tulburã situaþia Dumneavoas-
nezeu în felul urmãtor: "Doamne, converteºte-l pe so- trã exterioarã, atât cea prezentã, cât
þul/soþia mea pentru ca sã mã asculte ºi sã meargã la mai cu seamã cea viitoare. Vã tulburã
aceeaºi parohie cu mine, sã citeascã ºi el cãrþile pe care le nu atât din grija pentru sine, cât din
citesc eu ºi sã se spovedeascã la acelaºi duhovnic, trãind grija pentru familie. Vãrsaþi-vã la
dupã aceeaºi rânduialã creºtineascã" - acestea s-ar putea Domnul grija ºi rugaþi-vã sã rându-
sã nu se întâmple. În acest iascã aºa cum este plãcut sfintei Lui
caz, ca ºi în general, în viaþã, voi. Oare familia Dumneavoastrã
trebuie sã ai încredere tota- nu-i a lui Dumnezeu?! ªi oare El nu
lã în Cel de Sus: "Doamne, poartã de grijã de ea, cum poartã grijã
dã-i soþului/soþiei mele pocã- de toþi?
inþã în felul în care ºtii mai A vã ruga pentru rezolvarea pro-
bine". Aceastã rugãciune tre- blemelor materiale nu e pãcat... Cel ce ne-a învãþat sã spunem în rugã-
buie sã fie sincerã ºi respon- ciune: "Pâinea noastrã cea de toate zilele dã-ne-o nouã astãzi" nu se va
sabilã, pentru cã astfel de cãi simþi jignit când ne vom ruga ºi pentru celelalte lucruri lumeºti -
alese de Domnul pot însem- bineînþeles, încredinþând deznodãmântul voinþei Lui sfinte. Familia
na ºi necazuri în viaþã, boalã este o cruce pentru capul ei! Rãbdaþi supunându-vã Domnului; fãcând
sau probleme la serviciu. tot ce vã stã în putere, încredinþaþi totul în voia lui Dumnezeu.
Pr. Maxim Kozlov - Familia, ultimul bastion Sf. Teofan Zãvorâtul
Educaþie creºtinã 11
Cum sã vã distrugeþi, în mod practic, copilul
Dacã într-un numãr trecut am vorbit despre "Când începe educaþia?", de data povãþuiþi. Nu-l sâcâiþi cu sfaturile dum-
aceasta facem din nou apel la sfaturile Sfântului Irineu de Ecaterinburg, care ne neavoastrã. Lãsaþi-l sã se tãvãleascã în
avertizeazã despre ce se întâmplã dacã formarea nu se face la timp ºi cum trebuie. mocirla curviei, de vreme ce "asta-i ceva
Fragmentul ne-a fost trimis din dragostea unui pãrinte român din Muntele Athos, normal".
unde publicaþia noastrã a fost primitã cu bucurie, de curând. Iatã deci reþeta unui
eºec sigur în educarea copilului:  Sã-i þineþi întotdeauna partea în
faþa profesorilor ºi vecinilor. Sã nu cre-
deþi niciodatã cã "îngeraºul" dumnea-
 De mic nu-i refuzaþi nimic. Daþi-i
tot ce doreºte, tot ce cere, mai cu seamã voastrã poate sã facã lucruri de ruºine ºi
atunci când stãruie cu încãpãþânare ºi probleme. Ocãrâþi-i pe aceia ce prie-
plânge. Astfel va creºte ºi va crede cã teneºte ºi bine intenþionaþi vã aduc la
ceilalþi îi sunt datori mereu ºi întru toate, cunoºtinþã ceva în legãturã cu asta.
cã are doar drepturi. Sunt… clevetitori ºi invidioºi!
***
 Când începe sã înjure ºi sã spunã
nerozii, dumneavoastrã sã râdeþi. Astfel Când veþi ajunge la secþia de Poliþie,
îi veþi da de înþeles cã este foarte deºtept. unde l-au dus pentru cã a furat sau a luat
droguri, strigaþi tare de faþã cu toþi cã este
 Nu-i spuneþi niciodatã: "Asta-i
rãu!" Aºa spun cei de modã veche, cu teºti! Când va creºte, va crede vã viaþa un nemernic ºi o lichea, un golan; cã
mentalitãþi depãºite ºi îngustime de minte. înseamnã doar sã porunceºti, niciodatã sã v-aþi jertfit pentru binele lui, dar n-aþi
Când, mai târziu, va întâmpina greutãþi în asculþi! reuºit niciodatã sã îl cuminþiþi. Astfel veþi
viaþã ºi va suferi, atunci va fi convins cu
ia

în
Certaþi-vã, vorbiþi-vã urât unul altu-
faþa lui, fãrã pic de ruºine. Nu vã neli-
ieºi cu obrazul curat.
Pregãtiþi-vã pentru o viaþã plinã de
desãvârºire cã societatea este cea care îl
nedreptãþeºte. niºtiþi, astfel nu-i veþi provoca… traume suferinþã ºi remuºcãri. O veþi avea…
Episcopul Irineu, "Mamã, ai grijã!"
 Strângeþi dumneavoastrã în urma sufleteºti! Mai târziu, când se va cãsãtori,
lui tot ce lasã aruncat ici ºi colo: cãrþi, îi va pãrea firesc sã facã la fel. (traducere de monahul Gherontie
haine, încãlþãminte… Nu care cumva sã-i 
jele
Când începe sã se încurce în mre-
plãcerilor trupeºti, dumneavoastrã
Nica, din periodicul "Fluierul pãs-
toresc ortodox", editat de
spuneþi vreodatã: "Strânge-þi lucrurile,
pune-le la locul lor!" Astfel va avea închideþi ochii. Nu-i spuneþi nimic. Nu-l Mitropolia de Avlonos ºi Viotia)
certitudinea cã mama este sclava lui,
ºi cã pentru toate sunt întotdeauna Familia centratã pe copil Familia centratã pe Dumnezeu
ceilalþi rãspunzãtori. Câteva din caracteristicile copilu- Prin contrast, copilul din familia
 Lãsaþi-l sã vadã orice (mai ales
la televizor), sã citeascã orice, fãrã ca lui din familia centratã pe copil: centratã pe Dumnezeu:
sã-l îndrumaþi niciodatã. Copilul - întrerupe adulþii când vorbesc; - este fericit sã-i ajute pe alþii;
dumneavoastrã este supradotat ºi ºtie - foloseºte manipularea ºi împotri- - îi ascultã bucuros pe pãrinþi de prima datã;
sã discearnã! În acest chip instruirea virea pentru a obþine ceea ce doreºte; - nu-ºi întrerupe pãrinþii când vorbesc între
ºi educaþia lui va avea o gamã mai - dicteazã programul familiei (tim- ei;
largã ºi mai variatã! pul de masã, de culcare etc.); - înþelege cã nu întotdeauna trebuie sã i se
 Nu-i daþi vreo povãþuire
duhovniceascã. În faþa lui, luaþi în lui/soþiei;
- are prioritate faþã de nevoile soþu- facã pe plac;
- are programul organizat în funcþie de progra-
zeflemea ºi batjocurã credinþa, - are un vot egal sau mai mare în mul pãrinþilor;
Biserica, preoþii ºi pe cei ce-i toate deciziile; - se exprimã cu privire la deciziile familiei, dar
urmeazã. Când copilul creºte, "va - solicitã timp ºi atenþie exce- nu are în mod necesar un vot egal cu al pãrinþilor;
alege singur". sivã de la pãrinþi, în detrimentul al- - înþelege cã Dumnezeu le-a dat pãrinþilor ºi alte
 Daþi-i bani de buzunar cu tor îndatoriri creºtine ale acestora; responsabilitãþi pe lângã cea de a-i împlini nevoile;
nemiluita, ca sã nu se simtã inferior - scapã de consecinþele - suportã consecinþele care vin din comportamentul
celorlalþi ºi "sã fie în lipsã, aºa cum comportamentului sãu ires- iresponsabil;
aþi fost dumneavoastrã cândva". ponsabil; - nu vorbeºte cu pãrinþii ca ºi cum ar fi egalii lui, ci îi
Când va creºte, va fi convins cã va- - vorbeºte cu pãrinþii ca ºi respectã;
loarea omului i-o dã banul, indiferent cum aceºtia ar fi egalii lui; - îi pune pe alþii mai presus de sine;
cum a fost obþinut. - este principala influenþã - îndeplineºte diverse responsabilitãþi în casã;
 Nu-i spuneþi niciodatã: "Fã în casã;
asta!" sau "Nu face cealaltã!", cãci - este mai degrabã dis-
- respinge influenþele negative;
- nu-ºi dezbinã pãrinþii în ceea priveºte disciplina;
aºa îl constrângeþi, nu-i respectaþi li- trat ºi rãsfãþat, decât disci- - nu este mai apropiat de un pãrinte decât de celãlalt.
bertatea ºi personalitatea. Ba chiar se plinat atunci când este Traducere ºi adaptare de Irina Constantinescu,
poate sã-i cauzaþi ºi… traume sufle- bosumflat. dupã Lou Priolo - "The Heart of Anger"
Vameºul ºi
fariseul
Într-o zi, Domnul Hristos se afla în
mijlocul unor oameni care credeau cã felul
în care se poartã ei este foarte bun ºi plãcut
lui Dumnezeu. Ei priveau de sus la alþi
oameni, despre care credeau cã nu duc o
viaþã la fel de bunã ca a lor. Pentru a-i face
sã înþeleagã cã mândria nu este plãcutã lui
Dumnezeu, Domnul Hristos le-a spus po-
vestea vameºului ºi fariseului:
Doi oameni au mers la templu ca sã se
roage. Unul era fariseu, iar altul vameº.
Fariseii erau oameni care respectau foarte
exact Legea Vechiului Testament; adesea
ei îi criticau pe ceilalþi, considerându-se
mai buni decât aceºtia. Vameºii erau cei
care adunau impozitele de la oameni. Erau
consideraþi oameni rãi, mincinoºi, care ade-
sea înºelau ºi cereau mai mulþi bani decât
trebuia, pentru a pãstra ºi ei o parte din ei.
În bisericã, fariseul stãtea în picioare ºi
se ruga aºa: Dumnezeule, îþi mulþumesc cã
nu sunt ca ceilalþi oameni, lacomi, nedrepþi,
sau ca acest vameº! Eu postesc de douã ori
pe sãptãmânã ºi dau la templu o parte din
tot ce câºtig.
Vameºul stãtea mai departe de altar, cu
capul plecat. Nu îndrãznea sã îºi ridice
ochii cãtre cer, ºi doar repeta: Dumnezeule,
milostiv fii mie, pãcãtosului! pentru cã era o rugãciune smeritã, în timp ce fariseul era
ªi Domnul Hristos încheie, spunând cã rugãciunea foarte mândru, iar Dumnezeu celor mândri le stã împotrivã,
vameºului a fost mai bine plãcutã în faþa lui Dumnezeu, în timp ce celor smeriþi le dã har.

Activitãþi Smerit sau mândru?


1. "Am fãcut 5 fapte
Întrebãri:
1. Este suficient sã facem fapte
bune ca sã fim buni?
Adevãrat sau fals? bune azi." 2. Avem cu ce sã ne dãm mari în
2. "Dumnezeu mi-a faþa lui Dumnezeu? Existã ceva ce am
1. Dumnezeu a fost mulþumit dat azi ºansa sã fiu de aju-
ºi de rugãciunea fariseului ºi de a fãcut noi singuri, fãrã ajutorul Lui?
(F) tor."
vameºului. 3. "Aº vrea sã fiu ca tatãl meu,
2. Dumnezeu a refuzat sã care este foarte rãbdãtor."
Versetul de memorat:
asculte rugãciunea pãcãtosului.
(F)
4. "Eu ºtiu mai multe decât "Învãþaþi-vã de la Mine, cã
3. ªi vameºul ºi fariseul erau oricine din clasa mea." sunt blând ºi smerit cu inima ºi
pãcãtoºi.(A) 5. "Colegul meu de bancã e cam veþi gãsi odihnã sufletelor voas-
4. Fariseul ºi-a recunoscut prost. Nu rezolvã problemele la fel tre." (Matei 11, 29)
pãcatul.
(F) de repede ca mine."
Paginã realizatã de Natalia Corlean
CMYK
Fii tânãr cu Hristos 13
De ce bãieþii devin nesimþiþi, iar fetele pierd vorbeºti ºi chiar sã-i înveþi ce ºtii tu pe
cei care tresar la încercãrile tale. Sunt
încet, încet, orice urmã de feminitate? mulþi care, sub acele mãºti, aºteaptã cu
înfrigurare imposibilul!
Sãrut-mâna, Maicã! Aº vrea sã vã Revenind la "de ce? -ul" pus de tine, Roagã-te pentru ei în tainã ºi Domnul
scriu despre un fenomen îngrijorãtor: rãspunsul meu simplu ºi direct este: pentru te va învãþa ºi-þi va oferi ocazii sã le fii de
libertinajul adolescenþilor. Am o groazã cã sunt copii abuzaþi de pãrinþii lor, de me- folos. ªi un suflet dacã vei ajuta, va fi mare
de colegi care vorbesc extrem de urât în diul în care au crescut, de ºcoala care vã bucurie în cer.
prezenþa fetelor, iar ele acceptã, ba chiar formeazã, de media care vã consumã. A- Cu dragoste, preþuire ºi recunoºtinþã,
le place sã vadã toatã lumea cât de ceºti copii sunt "formataþi" cu totul ºi cu to- Maica Siluana
"ºmecheri" sunt iubiþii lor. De ce? De ce tul viciat. În ei a fost distrusã dimensiunea www.sfintiiarhangheli.ro
bãieþii devin nesimþiþi, iar fetele pierd delicateþei ºi gingãºiei, a frumuseþii ºi
încet, încet, orice urmã de feminitate? adevãrului. Au fost minþiþi, umiliþi, A FI TÂNÃR ORTODOX
Am auzit de zeci de ori fete între ele dis- neglijaþi, violaþi, loviþi, înºelaþi! Ei sunt
cutând (chiar dacã sunt bãiat) ºi chiar rãniþi, înspãimântaþi, derutaþi, neli- - o lãmurire
râzând de acel obicei de a fi fecioarã niºtiþi, anxioºi ºi singuri! Cumplit de A fi tânãr ortodox
pânã-n noaptea nunþii. Exemplu (citez singuri. ªi se apãrã cum pot. Nesim- nu înseamnã a nu mai
întocmai... scuzaþi expresiile): "Dar ce, þirea colegilor tãi e un mecanism de asculta muzicã, ci a
fã, tu vrei sã rãmâi virginã pânã te apãrare! Râsul isteric ºi vulgar al cole- asculta muzicã bunã.
mãriþi? Ha, ha, ha!" De ce, Maicã? De gelor tale, la fel! Dincolo de ele se aflã Bunã pentru suflet, cel
ce? De multe ori, eu, ca bãiat, am roºit la suflete delicate de copii care tânjesc prin firea sa însetat de
expresiile fetelor... expresii triviale... dupã dragoste adevãratã, dupã bucurii liniºtire, de despãtimire,
:( Marius adevãrate, dupã comunicare ade- de limpezime interi-
Dragul meu Marius, vãratã! Dar cine sã-i înveþe toate aces- oarã, de care are nevoie pentru a putea iubi
Plânge ºi inima mea dimpreunã cu a tea? Dacã pânã acum tot ce a fost mai curat...
ta, dar ºi tresare de nãdejde ºi ascunsã "frumos" în viaþa lor a fost ficþiune de A fi tânãr ortodox nu înseamnã a nu te dis-
bucurie. De ce nãdejde? De ce bucurie? film de duzinã sau telenovelã? tra, ci a nu te arunca, în numele divertismentu-
Pentru cã, iatã, ºi tu eºti adolescent ºi eºti Roagã-te pentru ei, copile drag, ºi lui, în mocirla pãcatului...
încã sãnãtos! încearcã sã te împrieteneºti cu ei, sã le
A fi tânãr ortodox nu înseamnã a nu avea prie-
DOUÃ GENERAÞII DE CARNE-DE-TUN teni, ci a nu te face prin ceilalþi prieten cu pãcatul...
A fi tânãr ortodox nu înseamnã a nu face
- gânduri la un priveghi voia pãrinþilor, ci a refuza cu o fermitate smeritã
Dupã 20 de ani, adevãrul despre Moartea ºi-a schimbat mantia roºie doar ceea ce e pãcãtos în ea...
Revoluþia din Decembrie, oricât de cu cea albastrã înstelatã... Într-un cuvânt, tânãrul ortodox face orice,
crud, poate fi spus: nu mai stârneºte, Revoluþia din decembrie ’89 e încã dar fãrã de pãcat...
oricum, nicio emoþie. Energia care ar fi un argument istoric în favoarea
transformat acest adevãr într-o revo- Adevãrului IISUS HRISTOS: SIN- El nu-ºi refuzã pãrinþii sau prietenii, ci
luþie realã, lãuntricã, s-a consumat în GURUL ADEVÃR CARE NU IA, CI pãcatul... Cãci pãcatul desparte de Hristos... Iar
cele douã decenii care au trecut: eveni- DÃ VIAÞÃ! SINGURUL CARE TE despãrþirea de Hristos e despãrþire de adevãr ºi
mentul s-a prescris emoþional... POATE SCOATE DIN TOATE luminã... ªi ce viaþã e aceea lipsitã de adevãr ºi
În decembrie ’89 cel care a preluat "SCENARIILE" POSIBILE, LA luminã?
puterea asupra poporului român a fost REALITATE! ...................................................................
TELEVIZORUL. Eroii de atunci au fost Singurul Care îi poate salva pe tine- ªtiu, cititorule, cã noþiunea de pãcat plic-
primii lui figuranþi, iar politicienii, rii de azi din rolul de "fraieri" ºi de car- tiseºte, pentru cã a fost burduºitã, timp de se-
primele staruri: prin ei Balaurul roºu a ne-de-tun ai "adevãrurilor" ce fac tranzi- cole, cu moralism sec... Ce diversiune!
dat puterea sa icoanei Fiarei, aºa cum þia de la o minciunã la alta: mai puterni- Sf. Scripturã numeºte pãcatul "boldul
prezice Apocalipsa... Dictatura nu s-a cã, mai rafinatã ºi mai cuprinzãtoare... morþii"; PÃCATUL E DE FAPT ACUL DE
sfârºit: doar s-a sublimat... Dupã 20 de ani, ca ºi de douã mi- LA SERINGA MORÞII, CEL PRIN CARE SE
Adevãrul despre evenimentele din lenii încoace, singura revoluþie, al cãrei SCURGE MOARTEA ÎN NOI!!!
decembrie ’89 nu elibereazã pe ni- adevãr te face liber, rãmâne cea a cre- ªi, culmea, pãrinþii tinerilor care se întorc
meni... Eroi sau teroriºti, curajoºi sau dinþei ortodoxe în Iisus Hristos: cea astãzi în Bisericã sunt revoltaþi cã Hristos a
"fraieri", tinerii din cimitirele Revo- care face trecerea, nu de la o împãrãþie smuls din inimile copiilor lor acul morþii! ªi cã
luþiei tot morþi rãmân... Ei au fost la alta a lumii, ci de la lume la nu mai trãiesc acea "viaþã" care nu-i decât efec-
carnea-de-tun a revoluþiei: tinerii de azi Împãrãþia lui Dumnezeu. tul subtil al pieirii ce se insinueazã, prin pãcat, în
sunt carnea-de-tun a integrãrii în U.E., Singurul curaj autentic, singura toatã fiinþa lor!
a globalizãrii... Singura diferenþã dintre îndrãznealã purã a sufletului este cea a Pãrinþii care îi despart pe copii de Hristos le
aceste generaþii este cã celor dintâi le-a sfinþeniei: restul e fiziologie... ucid sufletele!
fost stimulatã altã zonã corticalã ºi altã www.oameni-si- Sã nu fie!
glandã decât celor din urmã... demoni.blogspot.com www.oameni-si-demoni.blogspot.com
CMYK
14 Catehism pe înþelesul tuturor
10). La judecatã Domnul va rãsplãti fie-
Simbolul de credinþã (XI) cãruia dupã faptele fãcute. El ºtie inimile
oamenilor ºi se va lua în consideraþie totul,
Ultimele douã articole din Simbolul Credinþei se referã la viitorul nostru, pe pânã la cele mai mici amãnunte. Toþi vom
care îl mãrturisim, îl dorim ºi îl aºteptãm: Aºtept învierea morþilor ºi viaþa vea- da rãspuns nu numai pentru faptele fãcute,
cului ce va sã fie. Amin. Învãþãtura despre învierea morþilor ºi viaþa de veci este ci ºi pentru gândurile ascunse. De aseme-
una din învãþãturile fundamentale ale creºtinismului. nea, vor fi judecate ºi consecinþele faptelor
ÎNVIEREA MORÞILOR CU TRUPURI creaþie. Soarele se va întuneca ºi luna nu noastre asupra celorlalþi.
DUHOVNICEºTI. Odatã cu moartea, sufletul va mai da lumina ei, iar stelele vor cãdea VIAÞA VEºNICÃ. Pentru drepþi va fi o
omului iese din trup. Trupul rãmâne neîn- din cer ºi puterile cerurilor se vor zgudui veºnicie fericitã, iar pentru cei pãcãtoºi o
sufleþit ºi este lãsat în pãmântul din care a (Mt. 24, 29) ºi toate se vor înnoi, cãci noi veºnicie în chinuri, determinate de lipsa
fost alcãtuit, pentru a se descompune, iar aºteptãm, potrivit fãgãduinþelor Lui, iubirii ºi durerea mustrãrilor de conºtiinþã,
sufletul omului merge la Dumnezeu. ceruri noi ºi pãmânt nou, în care locuieºte care va fi cel mai aspru judecãtor. Nu vã
Atunci când Domnul nostru Iisus Hristos dreptatea (II Pt. 3, 13). miraþi de aceasta; cãci vine ceasul când
va veni pentru a doua oarã pe pãmânt, de DOMNUL HRISTOS VA JUDECA VIII ºI toþi cei din morminte vor auzi glasul Lui, ºi
aceastã datã cu slavã ºi cu putere, va avea MORÞII. La cea de a Doua Venire, Domnul vor ieºi, cei ce au fãcut cele bune spre
loc învierea morþilor. La înviere, trupurile va face judecata universalã ºi definitivã. învierea vieþii ºi cei ce au fãcut cele rele
celor rãposaþi se vor uni din nou cu su- Aceasta va cuprinde toþi oamenii din toate spre învierea osândirii (In. 5, 28-29). Fe-
fletele lor ºi vor deveni duhovniceºti (ima- timpurile. Niciun om nu va putea scãpa de ricirea veºnicã constã în faptul cã veºnic
teriale) ºi nemuritoare. În legãturã cu ea. Pentru cã noi toþi trebuie sã ne înfã- vom fi cu Domnul în Bucuria Lui, va fi o
trupurile noastre de dupã Înviere, Sfântul þiºãm înaintea scaunului de judecatã al lui Liturghie ºi o împãrtãºire veºnicã cu Dum-
Efrem Sirul zice: La Înviere toþi vor lua un Hristos, ca sã ia fiecare dupã cele ce a nezeu, o împãrtãºire continuã de Viaþã.
trup ce corespunde faptelor pe care le-au fãcut prin trup, ori bine, ori rãu (II Cor. 5, Pr. Ovidiu Bostan
fãcut în viaþã. Trupurile drepþilor vor
strãluci de ºapte ori mai puternic decât Comori liturgice
soarele, iar trupurile pãcãtoºilor vor fi ne-
gre ºi vor rãspândi în jurul lor un miros La praznicul
neplãcut. Astfel trupul fiecãruia va arãta
ce fapte a fãcut în viaþã, cãci faptele pe Întâmpinãrii Domnului
care le-am fãcut au rãmas imprimate pe
trupurile noastre ºi le purtãm cu noi în Sã se deschi- nezeieºti, sã întâmpinãm pe Hristos a
viaþa aceasta ºi în viaþa viitoare. dã astãzi porþile Cãrui mântuire a vãzut-o Simeon ºi sã-L
HRISTOS A ÎNVIAT, NOI TOÞI VOM cerului, cã luând primim pe El. Acesta este Cel vestit de
ÎNVIA. Temelia credinþei noastre în
început sub ani, David, Acesta este Cel ce a grãit prin proo-
învierea morþilor este însãºi Învierea Cuvântul Tatãlui roci, Care S-a întrupat pentru noi ºi a
Domnului nostru Iisus Hristos. Hristos a cel fãrã de început, nedespãrþindu-Se de mântuit pe om. Acestuia sã ne închinãm.
înviat din morþi, fiind începãturã (a a Sa Dumnezeire, ca un prunc, la patru- Ziditorul cerului ºi al pãmântului este
învierii) celor adormiþi. Cã de vreme ce zeci de zile, este adus de bunãvoie în þinut astãzi în braþe de sfântul Simeon
printr-un om a venit moartea, tot printr-un Templul Legii, de Fecioara Maicã, ºi pe bãtrânul, care plin de Duh Sfânt zicea: de
om ºi învierea morþilor. Cãci, precum în Acesta în braþe Îl primeºte bãtrânul, acum sunt slobod, cã am vãzut pe
Adam toþi mor, aºa ºi în Hristos toþi vor strigând: slobozeºte pe robul Tãu,
Mântuitorul meu.
învia. (I Cor. 15, 20-22). Fãrã credinþa în Stãpâne, cã vãzurã ochii mei mântuirea
învierea morþilor creºtinismul ar fi nimic Ta. Cel ce ai venit în lume, sã mântuieºti Cercetaþi Scripturile, precum a zis în
mai mult decât o regulã de conduitã mo- neamul omenesc, Doamne, slavã Þie! Evanghelii Hristos Dumnezeul nostru;
ralã. Sfântul Apostol Pavel spune: Dacã Iubitorul de oameni, plinind Legea cã într-însele îl vom afla pe Dânsul nãs-
Hristos n-a înviat, zadarnicã este atunci
cea din Scripturã, este adus acum în cut ºi înfãºat, în iesle pus ºi cu lapte
propovãduirea noastrã, zadarnicã este ºi
Templu ºi îl primeºte pe El în braþe hrãnit, tãiere-împrejur primind ºi de
credinþa voastrã... Simeon fiind purtat, nu ca închipuire ºi
CER NOU ºI PÃMÂNT NOU. Odatã cu bãtrâneºti dreptul Simeon, strigând: nici ca nãlucire, ci cu adevãrat precum
învierea se va schimba ºi natura. Natura a acum slobozeºte-mã la fericirea cea de lumii S-a arãtat. Cãtre Care sã strigãm:
fost creatã pentru a fi veºnicã. Însã cãderea acolo; cã Te-am vãzut astãzi îmbrãcat cu
Cel ce eºti mai înainte de veci, Doamne,
omului a însemnat ºi cãderea naturii. trup muritor pe Tine, Cel ce domneºti
Blestemul asupra oamenilor s-a rãsfrânt ºi peste viaþã ºi peste moarte stãpâneºti. slavã Þie!
(din Vecernia ºi Utrenia
asupra naturii. Pãcatele oamenilor au fãcut Sã mergem ºi noi cu cântãri dum- praznicului)
ca ºi natura sã sufere ºi sã fie supusã morþii
ºi stricãciunii. Învierea va însemna sfâr- Slujbele Bisericii noastre, alcãtuite de Sfinþi Pãrinþi, conþin adevãrate comori
ºitul morþii nu doar pentru fiinþa umanã ci de credinþã, învãþãturã ºi poezie liturgicã, care înmoaie sufletul ºi îl umplu de
ºi pentru naturã. Ultima zi din istoria duhul sfinþeniei. Comori adesea neremarcate, aflate în special la îndemâna cân-
omenirii va fi ºi ultima zi pentru întreaga tãreþilor de la stranã. Comori care se cer împãrtãºite.
Cu Dumnezeu în casã 15
siguranþã, o plimbare în
Câteva recomandãri pentru pãdure sau în parcul din
apropiere, la nevoie
La gura sobei
o slãbire sãnãtoasã chiar ºi pe drum cu o
micã oprire la vreo Cer ºi pãmânt
 Nu mâncaþi pâine multã. Cea care v-ar
prisosi, dãruiþi-o în bani vreunei familii
bisericã pentru odih-
nã vã va ajuta. O sã
Cer odihnind pe pãmânt
Vãd, înainte, privind,
numeroase ºi sãrace, ce trebuie sã hrãneas- vã umpleþi de expe- Oricât încerc sã-l ajung
cã atâtea guri ºi nu are posibilitatea. rienþe. Veþi trãi fru- N-apuc nicicând sã-l ating.
 Evitaþi dulciurile. Îngraºã. Caramele,
bomboane, ciocolatã, prãjituri, nu stricã ni-
museþea copacului ºi
o sã gustaþi din dul-
Cer coborât pe pãmânt
Vãd, la Tine, privind
ciodatã copiilor de la vreun orfelinat sau celor ceaþa rugãciunii, fãrã pericolul de a vã strica ªi oricât, eu, þi-am greºit,
de la vreo ºcoalã a unui sat de munte sãrac. silueta.
Mi-ai iertat, cu blândeþe, plângând.
 La mâncare sã fiþi cumpãtaþi. Sã vã ridi-  Înainte de toate ºi mai presus de toate
goliþi-vã de egoism ºi mândrie. Scoateþi-vã Cer aºezat în pãmânt
caþi întotdeauna de la masã fiind încã
flãmânzi un pic. Mulþi - nu uitaþi asta! - nu fumurile din cap crezând cã sunteþi cineva. Vãd, în mine, privind
ºed la masã deloc, pentru cã nu au uneori ce Debarasaþi-vã de patimi. De ce sã duceþi în ªi caut o stea strãlucind,
mânca. Asta v-ar prinde bine sã o aveþi în spate o greutate inutilã? Vã împiedicã sã fiþi Dar nu vãd, cã-i prea mohorât.
minte. sprinteni. Împiedicã înãlþarea duhovniceascã
Cer odihnit în pãmânt
 Seara, bine ar fi sã aveþi stomacul uºor.
Mâncaþi un fruct sau beþi puþin lapte. Astfel
a sufletului dumneavoastrã.
Toate cele de mai sus, într-un timp scurt, Vãd, în ceilalþi, privind
ajutã la o slãbire corectã ºi sãnãtoasã. Aduc ªi-n unii e cerul senin,
veþi dormi foarte frumos. Alþii nu pot dormi, În alþii, ca-n mine-i, umbrit.
nu ca unii, de îmbuibare, ci întrucât sunt pace ºi liniºte sufleteascã. Nu costã nimic,
flãmânzi. ªi atunci când, fãrã de nãdejde, îi ia deºi oferã atâtea. Cer ridicat din pãmânt
somnul, viseazã… pâini. N-aveþi decât sã încercaþi. Vãd, cimitirul, privind,
 Îngrijiþi-vã sã faceþi miºcare. Când staþi,
de pildã, pe scaun multe ore, jucând cãrþi, sau
Traducere de monahul Gherontie Nica,
din periodicul
Domnul, milos, ªi-a luat,
Duhul în noi aºezat.
sunteþi tolãniþi în fotoliu ºi ascultaþi muzicã "Fluierul pãstoresc ortodox", editat de Pr. Marius Demeter
monotonã sau vedeþi lucruri neplãcute la Mitropolia de Avlonos ºi Viotia
televizor, asta vã vatãmã. Ajutã la îngrãºare. rezultã un blat uºor ºi
 Dacã nu aveþi treburi de fãcut în casã,
care nu lipsesc niciodatã, spãlat, mãturat, ºters
Prãjiturã Rafaello pufos, care se coace în-
Ingrediente: tr-o tavã dreptunghiu-
praful, geamurile (care sigur sunt puþin mur-
5 ouã, 5 linguri apã, larã, pânã trece testul
dare de la ploaie), sãpat în grãdinã, atunci
mergeþi ºi faceþi o vizitã la vreun spital. Se 5 linguri zahãr, 2 lin- cu scobitoarea.
gãseºte acolo vreun bolnav ce nu are pe ni- guri ulei, 6 linguri cu Friºca: se bate
meni, care sã vã aºtepte. Asta ne readuce cu vârf fãinã, un praf sare spumã smântâna þinu-
picioarele pe pãmânt ºi ajutã mult la slãbit. 200 g cocos uscat ºi tã în prealabil la con-
gelator ºi se amestecã
 Faceþi plimbãri pe jos. Asta sã n-o omiteþi
niciodatã. O sã vã facã foarte bine. O sã eli-
mãrunþit
250-300 g ciocolatã cu zahãrul vanilat (tre-
minaþi kilogramele în plus ce vã vatãmã. Cu albã de menaj buie aleasã o smân-
300 g tânã grasã, dar care sã
Supã de conopidã smântânã + 3 plicuri zahãr
vanilat
nu conþinã amidon).
Crema: 2 folii de ciocolatã albã de
cu morcovi 200 g (o canã) lapte menaj (cam 300 g) se topesc cu 200 g
lapte (1 canã).
Ingrediente:
arome
1 cana apã + 1/2 canã Din blat se taie o foaie subþire care
conopidã zahãr pentru sirop (sau se frãmântã ºi se adaugã în ciocolata
morcovi mai puþin, daca nu vã plac topitã în lapte. Se adaugã apoi 150 g
vegeta (de casã) prãjiturile foarte dulci) + 1 nucã de cocos. Când crema e complet
pãtrunjel plic zahãr vanilat rece se adaugã 4-5 linguri friºcã. Toate
sare le. La sfârºit - vegeta de casã Blat: Se face un blat se amestecã bine.
Se înfierbântã puþin un (sau un amestec naturist de din 5 ouã în felul clasic: se Se însiropeazã foarte puþin blatul cu
morcov ras pe rãzãtoarea mã- legume uscate) ºi sare dupã separã gãlbenuºurile de un sirop fiert din apã, zahãr ºi zahãr
runtã, în puþin ulei (ceea ce gust, iar la servire pãtrunjel. albuºuri, gãlbenuºurile se vanilat ºi se aºeazã peste blat crema. Se
îi dã o culoare roºieticã, fru- Este foarte simplu de pre- freacã cu zahãrul, apa, acoperã apoi cu restul de friºcã ºi dea-
moasã). Se adaugã apa, apoi parat ºi foarte gustoasã. supra se mai pun 50 g nucã de cocos. Se
uleiul ºi fãina, se adaugã
morcovii tãiaþi bucãþele, iar Reþetã oferitã de peste ele albuºurile bãtute taie când e rece.
ceva mai târziu conopida doamna Maria Boeriu, spumã cu un praf de sare; Reþetã oferitã de doamna
spãlatã ºi desfãcutã bucheþe- din Fãgãraº Nicoleta Cintar, din Craiova
16 Trecut ºi prezent

Bisericile din Parohia Recea Nouã


La adãpostul lanþului muntos al Fãgãraºului, satul Recea stã de
strajã unui tãrâm de poveste. Pe de o parte sunt munþii, de cealaltã
parte se întinde depresiunea. Iniþial, satul avea o singurã adminis-
traþie ºi doar o bisericã, apoi a fost împãrþit în douã localitãþi.
Jumãtatea de rãsãrit aparþinea familiei Brâncoveanu, iar domeniul
se numea "Recea a Voievodului" - în ungureºte "Vajda Recea", iar
jumãtatea de apus se numea "Teleki Recea", pentru cã a aparþinut
familiei contelui Iosif Teleki. Din 1995, partea numitã Teleki consti-
tuie Parohia Recea Nouã. Despre cele douã biserici ale parohiei ne
vorbeºte pãrintele Iulian Boac, paroh al comunitãþii din anul 2006.
Frumuseþe pitoreascã,
cu climã umedã ºi rece
Nimeni nu poate spune cu exac-
titate când s-a înfiinþat localitatea
Recea. Se presupune cã primii oa-
meni s-au aºezat aici dupã descãle- douã veacuri, la Ortodoxie. Din acest an
carea romanilor, însã prima atestare vine în Teleki preotul Constantin Mun-
documentarã a satului este abia din teanu, care figureazã pânã în anul 1955,
1486. O legendã spune cã localitatea când revine Gheorghe Boeriu, de data
s-a înfiinþat prin venirea unor vânã- aceasta figurând ca pensionar.
tori de peste Olt. Unul dintre ei se Între anii 1967-1978 Teleki ºi
chema Recean. Ei au poposit aici ºi, Vaida Recea formeazã o singurã
datoritã frumuseþii locului, au înte- parohie, sub conducerea preotului
meiat o aºezare. Alþii spun cã numele vine hangheli Mihail ºi Gavriil. Dumitru Moldovan. Din 1978
de la cuvântul "rece", dupã cum este ºi pânã în 1995 parohia este pãstoritã
natura locului: depresiune submontanã cu
Preoþi slujitori de preotul Traian Stroie. În 1995,
climã umedã ºi rece. Recenii au fost toþi ortodocºi parohia se împarte din nou în douã:
Peisajul natural deosebit de frumos ºi pânã în anul 1746, când politica Pr. paroh Recea ºi Recea Nouã, cea din urmã
pitorescul zonei montane a constituit o Mariei Tereza i-a determinat pe o Iulian Boac fiind pãstoritã de preotul Valeriu
atracþie permanentã, iar acest lucru a dus parte din oameni sã treacã la Frãþilã pânã în 2005.
chiar la înfiinþarea unui sat de vacanþã pe greco-catolicism. Preoþii ortodocºi con-
Valea Dejaniului. Pe raza comunei se gã- semnaþi pe la anul 1730 erau: Luca, Rad ºi Ctitoritã de 34 de familii
sesc ºi douã mãnãstiri: Berivoi ºi Dejani. Ienei. Pe lângã biserica cea mare, în sat se
În parohia Teleki Recea, pe la anul aflã ºi o bisericã mai micã, construitã în
Sub ocrotirea 1836, de când dateazã matricola bisericii, stil bizantin. În anul 1913, 34 de familii au
Sfinþilor Arhangheli era la greco-catolici preotul Iosif Pop, care dorit ridicarea unei biserici ortodoxe în sat.
În vechime se pare cã aceste douã sate pãstoreºte pânã în anul 1893, când vine S-au adresat Arhiepiscopiei Ortodoxe de
aveau o singurã bisericã, situatã în Teleki preot Gheorghe Boieriu, în timpul cãruia la Sibiu, de unde au obþinut aprobarea de
Recea. Ruinele zidului au rezistat pânã în se zideºte biserica mare. În timpul rãzbo- construire. În 1914, în timpul preotului
1890. Pe locul ei, telekenii au zidit biseri- iului acesta se refugiazã în regat. A fost Iosif Martin, biserica este ridicatã din
ca de azi, aºezatã în mijlocul satului. Lu- închis pânã în anul 1917 ºi a decedat ime- cãrãmidã. Lucrãrile sunt finalizate ºi
crãrile de construcþie au început în 1890- diat dupã ce a ieºit din temniþã. Locul sãu locaºul este sfinþit în 1918, cu hramul
1891 ºi au fost terminate în 1896. Este zi- este luat din 1917 de preotul Cornel Mun- "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena".
ditã din cãrãmidã, pe fundaþie de piatrã, iar tean, care pãstoreºte pânã în 1924, luân- Dupã întoarcerea greco-catolicilor la
la colþuri sunt bãtuþi piloni de stejar, pen- du-i locul preotul Gheorghe Boeriu. Aces- Ortodoxie, în 1948, preoþii care au pãstorit
tru a avea stabilitate la cutremur. Biserica, ta a administrat ºi parohia vecinã, Vaida, ºi Parohia Recea Nouã au slujit alternativ în
lungã de 26 m ºi latã de 11 m, cu înãlþimea a fost apoi titular ºi în Dejani. În anul 1948 cele douã biserici parohiale.
turnului de 30 m, are hramul Sfinþii Ar- pãrãseºte parohia, care se întoarce, dupã Pr. paroh Iulian-Mihai Boac
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium),
Preºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
Redactor ºef: Natalia Corlean redacþiei sau pe e-mail la
Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), Diac.
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu apostolatfagaras@yahoo.com
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
CMYK