You are on page 1of 12

ESEU

Satul romnesc medieval


1. Aezare
Satul desemneaz o categorie social-teritorial complex, constituit n
jurul celor dou centre economice, castelul i biserica. Apare abia spre sfritul
secolului al XI-lea, cnd familiile rneti erau concentrate n astfel de aezri,
aglomeraii de gospodrii n jurul crora se ntindeau terenurile arabile. n Evul
Mediu, oamenii au locuit, n principal la sate.

Lumea rural a stat la baza economiei medievale, fiind caracterizat


prin structuri sociale i politice specifice epocii. Satul a fost, n cea mai mare
parte a epocii medievale, principalul furnizor de bunuri materiale, de for de
munc i de soldai.
Satele erau aezate n apropierea unui curs de ap i unde pmntul era
fertil. Satul este o aezare uman, alctuit dintr-o aglomerare de case si
construcii gospodareti ("vatra satului") i dintr-un teritoriu de pe care se obine
producia agricol ("hotarul").
1

2. Locuitori
n epoca medieval satele erau locuite de:
1.RANII LIBERI - aveau venituri proprii, de pe pmnturile pe
care le deineau, participau la lucrrile de construcii, puteau s prsesc moia
pe care locuiau, puteau lsa motenire averea pe care o aveau, aveau obligaii
ctre stat i Biseric: taxa in bani i taxa n produse, traiau n obti libere, care
aveau conducatori proprii.
2.RANII DEPENDENI (numii i iobagi, rumani, vecini) - erau
obligai s munceasc pe moia boierului, nobilului i s plteasc dijma n
produse i bani, nu puteau prsi moia, nu puteau lsa motenire pmntul dect
cu acordul seniorului i platind o tax, nu se puteau cstori dect cu acordul
seniorului i doar cu cineva de pe moia acestuia, aveau obligaii fa de senior.
3.BOIERII (n ara Romneasc si Moldova) sau NOBILII (n
Transilvania) - erau proprietarii unor moii ntinse care cuprindeau mai multe
sate, l sprijineau pe domn (voievod) n conducerea statului.

Boieri discutand problemele satului

3. Economia feudal
ndeletnicirile de baz ale populaiei erau agricultura, creterea
animalelor, pstoritul, apicultura, pescuitul, meteugurile. De-a lungul ntregului
ev mediu romnesc, activitatea economic principal a reprezentat-o, n toate
rile romne, agricultura.
Sporirea calitaii i productivitaii solului, ameliorrile aduse utilajului
agricol, folosirea pe scar larg a traciunii de animale i a ngramintelor, ca i
practica asolamentului (metod folosit n agricultur ce const n mprirea
terenului de cultur n mai multe tarlale cultivate prin rotaie cu plante diferite)
trienal sau bienal, au permis o exploatare tot mai eficient a pmntului.

Dintre plantele cultivate o importan deosebit o aveau: meiul


(element de baz n alimentaia populaiei); grul (mai ales pentru uzul celor
bogai i, mai trziu n teritoriile extracarpatice, pentru plata tributului ctre
poart); iar n secolul al XVII-lea porumbul. La acestea se adaug orzul,
ovzul, legumele(varza, mazrea, ceapa, usturoiul),via de vie i pomii
fructiferi.

Creterea animalelor a reprezentat i ea permanent o ocupaie


important a romnilor. Animalele erau folosite pentru muncile agricole, transport
si asigurau hrana. Cea mai rspndit era creterea oilor. Cu timpul, chiar dac pe
o scar mai mic la nceput, s-au introdus cornutele i caii. Apicultura i
pescuitul contribuiau la asigurarea hranei i a mrfurilor de export. Se practicau
meteugurile de tip casnic esut, olrit, cioplit- sau de tip domenial, menite s
satisfac nevoile curilor boiereti.
Pentru rani pdurile erau o adevarata binefacere, in primul rand
arborii: pinul, arinul, mesteacanul, paltinul. Carpenul nu era util ca lemn de
constructie, conurile de pin serveau la aprinsul focului, rasina la confectionarea
tortelor, semintele conurilor erau comestibile, iar jirul fagului, si mai ales ghinda
stejarului erau o hrana excelenta pentru porci; castanul, stejarul erau pretuiti ca
lemn de constructie, in timp ce castanele erau un aliment de baza pentru tarani.
Pdurea asigura ranilor lemnul pentru incalzit, pentru constructia casei
sau pentru confectionarea uneltelor casnice. i asigura un vanat (iepuri, bursuci,
cerbi,caprioare), fructe de padure, miere,ciuperci, locuri de pasunat, jir pentru
porci. Vanatul mare zimbrul, ursul, cerbul, mistretul, erau privilegii rezervate
seniorului. Pasarile care se vanau erau cam cele de azi: potarnichii, prepelite,
cocori, batlani, porumbei salbatici, lebede, fazan.

4.Obtea steasc i domeniul feudal


Principalul cadru de vieuire rneasc de-a lungul Evului Mediu l-a
constituit obtea steasc, liber sau aservit. Aservirea obtilor steti a stat la
baza constituirii domeniilor feudale. Domeniul feudal este o unitate economic
complex ce reunea, pe lng sate, casa sau curtea boiereasc, prisci, stne, vii,
livezi, torctorii de ln, mori.

O parte a pmntului arabil era distribuit ranilor dependeni n loturi,


n folosin.Cealalt parte, constituind rezerva feudal, era lucrat de acetia n
cadrul obligaiilor de munc pe care le aveau fa de stpni. n obtea satului
liber, proprietatea privat asupra casei, grdinii i lotului aferent fiecrei familii se
mpletea cu cea comun asupra fneelor, pdurilor i iazurilor.

Comunitatea avea drept de control asupra ntregului pmnt, orice


motenire, nstrinare, schimbri de hotare trebuind s fie aduse la cunotina
membrilor. Obtea se bucura de autoconducere i i alegea cnezii, judii i
voievozii n calitate de diriguitori ai treburilor administrative, fiscale i juridice.
Achitarea obligaiilor fa de stat i de Biseric era responsabilitatea comun a
tuturor membrilor.
Obtea datora domnului o dare de bani, munc gratuit n folosina
public i participare laoastea cea mare , iar ctre Biseric dijma, ce cuprindea
o parte a produselor principale realizate n gospodrie.Obtea s-a destrmat lent
prin trecerea pmntului n proprietatea exclusiv a unora dintre membrii ei, sau
prin aservirea obtilor steti n ntregime.

5. Modul de via
Majoritatea locuitorilor acelor timpuri i duceau viaa la sat, o via
modest.Tipurile principale de locuin erau bordeiul semingropat i locuina de
suprafa, construita din lemn, chirpici, rar din caramida, iar acoperisul din paie,
unele nconjurate de anexe, precum grajduri, hambare, grdini.

Bordeie din Draghiceni, judetul Olt


Cu una sau dou ncperi, unde locuiau parintii, ct si copiii, iar pe
timpul iernii si animalele mici, locuinele adposteau multe persoane, cci
familiile rneti erau numeroase, iar copiii, n special bieii, constituiau o
important for de munc. Mobilierul unei case taranesti era cat se poate de
redus :unul sau doua paturi comune (sau doar saltele umplute cu paie, puse pe
jos); una sau doua banci,eventual cateva scaunele si o lada mare, in care se pastra
imbracamintea precum si sarea, painea. In mijlocul incaperii se afla o vatra sau o
plita cu cuptor, pe care se gatea (fumul vetrei iesea printr-un orificiu din
acoperis), inafara de perioada de iarna cnd se gatea afara.
Peretii erau acoperiti cu paturi,iar ferestrele erau putine si foarte
mici.Proviziile alimentare se pastrau in podul casei. Oamenii dormeau pe paie sau
pe blnuri. Se mnca, stndu-se pe jos, uneori.O gospodarie mai instarita avea
curte si un staul, o sura, un hambar, un cotet de porci, un altul pentru pasari.
Terenurile apartinand unei familii erau separate vizibil de razoare , dar nu

imprejmuite permanent, caci dupa secerat deveneau locuri de pasunat colective


pentru animalele intregului sat.

O casa tipica bucovineana cu doua camere si o tinda.

Dincolo de zona arabila se intindea zona necultivata cu balti, pamanturi


mlastinoase, terenuri nedestelenite si padurea. Gospodaria taraneasca crestea
obiosnuitele pasari de curte:paunii si fazanii erau pasari ornamentale, la fel si rata
a carei carne nu era apreciata, curcanul, bibilica.Primul loc intre animalele
domestice il ocupa vaca, boul, bivolul, magarul, dar nu ca surse de carne, ci ca
animale de tractiune.
Calul era folosit in razboi sau in calatorii. Nu se consuma carnea de
oaie, doar laptele de oaie era folosit pentru branza, iar grasimea pentru lumanari,
iar pielea de oaie pentru confectionarea pergamentului. Capra era crescuta in
zonele de munte, iar porcul traia tot timpul in padurile de fag si stejar, in stare de
salbaticie.

6. Hrana
Hrana era simpl i nu prea variat, bazat n special pe resursele gospodriei.
Hrana- paine neagra, oua, branza, lapte, carne de vita sau de porc, peste,
legume, fructe. Baza alimentaiei ranului o constituiau cerealele (orz, secar,
gru), consumate mai puin ca produse panificate, ct sub form de fiertur sau de
turte. n zonele de munte se cultiva alacul, iar n inuturile meridionale specii
diferite de mei.

Ovzul intra mai ales n pregtirea supelor i a fierturilor, n care mai


puteau intra legumele (fasole, mazre, ceap), semine de cnep sau produse
slbatice (castanul, ghinda). Numai ctre sfritul Evului Mediu , ovzul i alte
cereale devin hran pentru animale. ncepnd cu secolul al XII-lea , condiiile de
trai au permis ca n alimentaia ranilor s intre mai multe protein (carne, psri
de curte, ou, brnzeturi-mai mult din lapte de oaie, pete proaspt,srat sau
afumat-n special hering,vnat de braconaj-iepure).
Consumul de carne de bovine i de ovine venea dup carnea de porc
(greutatea unui porc ajungea pn la 80-100 kg). Buctria ranului folosea mult
condimentele i plantele aromatice-foarte mult usturoi, apoi ptrunjel, mutar,
ment, cimbru. Majoritatea mncrurilor erau pregtite ntr-o form intermediar
8

ntre sup i tocan, cu sosuri n care intrau miez de pine, ceap, zeam de
agurid i nuc.

La acestea se mai adaug piperul, care ns costa enorm. Butura celor


sraci era cidrul-mai ales de pere, mai puin acru i care lungit cu ap, era i
butura copiilor. Mai rspndit era hidromelul, but curat sau amestecat cu vin.
Din anumite fructe slbatice (mure, porumbele) se fceau vinuri aromatice i uor
fermentate. Berea era o butaur obinuit, pe care brbaii o beau, numai cnd nu
aveau vin, care era cea mai preuit butur.

7. Vestimentaia
Hainele erau confectionate din lna, panza groasa si blana. Barbatii
purtau pantaloni stramti si camasi groase, iar femeile purtau rochii si tunici de
culoare alba sau neagra. In Evul Mediu, oamenii au inventat razboiul de tesut care
producea tesatura de 4 ori mai repede.
Apoi ranii au purtat haine croite din pnz groas, piele. Ei purtau ca
nclminte saboi din lemn sau umblau desculti.
9

Hainele au devenit mai putin costisitoare decat inainte, dar inca, cei
mai multi oameni aveau doar un set sau maxim doua de haine.Oamenii au purtat
in cea mai mare parte tunici din tesatura de lana (ca un mare tricou). Femeile
aveau tunici mai lungi, iar barbatii mai scurte. In perioadele mai reci purtau o
mantie de lana peste aceasta tunica si pantaloni de lana sub tunica.

Costume din Timisoara

Utilaje agricole.
Utilajulele agricole erau inca primitive: plugul fara roti, care avea doar
un brazdan de lem; sapa era cel mult intarita la varf cu fier; secera avea dintii
mici din bucati de silex; grapa nu era descoperita. Uneltele agricole de fier erau
foarte rare. Terenul arabil rezultat din defrisarea sau incendierea padurilor,
arbustilor sau maracinisului era cultivat pana la epuizare, dupa care era parasit
pentru 50 de ani si chiar mai mult.
In modul cel mai obisnuit solul era fertilizat prin putrezirea radacinilor
si buruienilor taiate de brazdar si acoperite de comana (lama metalica usor
curbata care rasturna brazda taiata de cutitul vertical al plugului greu) plugului
10

greu (eficace pentru terenurile tari, argiloase , noroioase care necesita o aratura
mai adanca) sau prin ingrasaminte naturale care erau in cantitate mica, si deci
erau folosite pentru gradina de zarzavat si pentru vie. Aratul se facea cu plugul
usor , de fapt un par lung cu varf ascutit, calit la foc pentru a-l face mai rezistent
tras de o pereche de boi.
Pamantul se cultiva prin mai multe metode: alternarea recoltei la 2 ani:
intr-un an campul era insamantat, in anul urmator era lasat sa se odihneasca;
campul era impartit in 3 parcele egale: prima parcela era semanata cu grau de
iarna sau cu secara in septembrie sau octombrie, a doua parcela se semana in
martie cu orz, mei sau ovaz, a treia parcela era lasata neinsemantata.In al dooilea
an , prima parcela era lasata neinsemantata, a doua parcela era semanata in
toamna cu grau sau secara, a treia parcela in primavera cu orz, mei, ovaz.In al
treilea an, prima parcela se semana in primavera, a doua era lasata neinsamantata,
a treia cultivate de iarna, iar in al patrulea an se relua aceasta rotatie.

8. Obligaiile ranilor
ranii aveau anumite obligatii fa de stat care constau n achitarea
unor taxe dintre care amintim: capitatia, taxa de cstorie in afara domeniului,
claca, dijma, censul , cele in schimbul utilizarii anumitor bunuri ce apartineau
seniorului. ranii dependeni nu aveau drept de strmutare si munceau din greu
pentru a-i oferi seniorului tot ceea ce acesta i dorea, astfel mulumindu-l.
Atunci cnd seniorul avea de pltit taxe mari, ranii trebuiau s
munceasc de doua ori mai mult pentru a obtine o cantitate mare de produse pe
care seniorul o putea vinde pe pia.

11

Dupa legile existente in epoca medievala, ranii dependeni nu aveau


nici un drept si practic nici mcar nu i aparineau lor nii. Ei erau nevoii s
urmeze n totalitate legile seniorului deoarece acesta conlucra cu Biserica.

12