You are on page 1of 91

ROLUL PROPRIU I DELEGAT

AL ASISTENTEI MEDICALE N
AFECTIUNILE APARATULUI
RENAL

EDUCAIA SANITAR
Msuri de prifilaxie primar: evitarea
frigului,umezelii,traumatismelor,agenil
or toxici
-meninerea
igienei
eliminrii(obinuine,toaleta local)
-aport suficient de lichide i evitarea
excesului de ape minerale
-evitarea alimentelor bogate n sruri
minerale i a excesului de proteine

-Interzicerea consumului
medicamentelor cu efect
diuretic,nefrotoxic far prescripia
medicului
-ndeprtarea infeciilor de
focar:amigdale,granuloame dentare,

Msuri de profilaxie secundar:


-la pacienii cu edeme:eliminarea srii din
alimentaie n formele hipertensive(n
nefrite)
-nlturarea factorilor
predispozani.pielonefrite-lichide n cantiti
mari,calculi vezicali
-tratarea corect a TBC renal, a adenomului
de prostat
-prevenirea cistitelor pe cale ascendent
-educaie sanitar privind igiena local
-control periodic de specialitate n cazul
afeciunilor renele cronice

Recunoaterea modificrilor clinice


n afeciunile renale
DUREREA:lombar unilateral,
bilateral,colic renal,dureri
vezicale
TULBURRI N EMISIA
URINII:polakiurie,disurie,ischiurie,inco
ntinen urinar,enurezis,nicturie
TULBURRI DE
DIUREZ:poliurie,oligurie,anurie
EDEMUL RENAL

INDEPENDEN/DEPENDEN

Manifestri de independent:
-pacientul este contient
-se poate deplasa-are mobilitatea pstrat
-nu prezint dureri
-semnele vitale sunt n parametrii normali
-eliminari urinare cantitativ i calitativ
normale
-somn odihnitor
-confort psihic

Probleme de dependen:
-alterarea eliminrii urinare
-alterarea confortului
-alterarea eliminrii digestive
-comunicare ineficace la nivel senzorial
i afectiv
-anxietate
-deficit de autongrijire
-risc potenial de voilen
-risc nalt de deteriorare a strii de
sanatate

DIAGNOSTICUL DE NGRIJIRE:
-Este format din trei pri i utilizeaz
formula:P.E.S.
1.P=Probleme de sntate(PROBLEME
DE DEPENDEN)
2.E=Etiologia(CAUZA PROBLEMEI DE
DEPENDEN)
3.S=Semne i simptome(SEMNELE
PRIN CARE SE MANIFEST)

SPTMNA 3

Manifestri de dependen:
-Disurie
-Cistalgie
-Oligurie
-Poliurie
-Grea
-Vrsturi
-Disconfort fizic
-Agitaie
-Odihn insuficient
-Glob vezical
-Tulburri de dinamic sexual etc

Surse de dificultate:
-De ordin fizic (leziuni,
obstrucii ale aparatului renal)
-De ordin psihologic (anxietate,
stres)
-De ordin social (schimbarea
modului de via, program de
munc inadevact)
-

SPTMNA 4

PLANUL DE NGRIJIRE
Obiective-prioriti de ngrijire
-supravegherea funciilor vitale i
vegetative
-supravegherea strii de contien
-supravegherea eliminrilor urinare
-profilaxia infeciilor i a
complicaiilor

I N este infecia contractat n uniti sanitare cu


paturi(de stat i private),care se refer la orice
boal infecioas ce poate fi recunoscut clinic
i/sau microbiologic i pentru care exist dovada
epidemiologic a contractrii n timpul
spitalizrii/actului medical sau manevrelor medicale,
care afecteaz fie bolnavul-datorit ngrijirilor
medicale primite, fie personalul sanitar-datorit
activitii sale i este legat prin incubaie de
perioade asistrii medicale n unitatea respectiv,
indiferent dac simptomele bolii apar sau nu apar
pe perioada spitalizrii
Definiia I N se bazeaz pe date clinice,
epidemiologice, de laborator,precum i pe alte tipuri
de teste de diagnostic

Intervenii autonome:

-comunicare
-alimentare
-igien
-mobilizare/transport
-prifilaxie
-educaie sanitar

Intervenii delegate:
-pregtirea pentru investigaii i
analize
-pregatirea preoperatorie
-ngrijiri postoperatorii
-ngrijirea stomelor
-administrarea tratamentului general
i local
-pregtirea pentru dializ

Pregtirea pacientului pentru


radiografie renal simpl
Radiografia renal simpl: explorare radiologic
fr substan de contrast care poate evidenia
conturul i poziia rinichilor, calculii renali, ureterali
sau vezicali radioopaci (care conin sruri de calciu)
Pregtirea materialelor necesare :
- crbune animal; ulei de ricin; materiale necesare
efecturii unei clisme evacuatorii
Pregtirea psihica a pacientului :
- se anun pacientul i i se explic importanla
tehnicii pentru stabilirea diagnosticului
- se explic pacientului tehnica investigaiei i
regimul alimentar necesar pentru reuita acesteia

Pregtirea alimentar a pacientului : - cu


2-3 zile inaintea examinrii, pacientul va
consuma un regim fr alimente care conin
celuloz i dau reziduuri multe (fructe, legume
i zarzavaturi, paste finoase, pine) i ape
gazoase
- n ziua precedent examenului, pacientul va
consuma un regim hidric (supe, limonade, ceai,
ap negazoaz)
- n seara precedent, pacientul va consuma o
can cu ceai i pine prjit
- naintea examenului pacientul nu mnnc i
nu consum lichide. Dup examen, bolnavul
poate consuma regimul su obinuit

Pregtirea medicamentoas a
pacientului
cu dou zile naintea examinrii, se
administreaz crbune animal i
triferment cte dou tablete de 3 ori
pe zi
- n seara precedent zilei de
radiografie, se administreaz dou
linguri de ulei de ricin

Atenie! - n dimineaa zilei examinrii, se efectueaz o


clism cu ap cald. Aerul din tubul irigatorului trebuie
complet evacuat pentru a nu fi introdus n colon. naintea
executrii radiografiei pacientul i va goli vezica urinar
(sau i se efectueaz un sondaj) i se controleaz radioscopic
dac mai exist aer n intestin.
Participarea la examen - pacientul este condus la
serviciul de radiologie ; - va fi ajutat s se dezbrace i s se
aeze n decubit dorsal pe masa radiologic
ngrijirea pacientului dup tehnic - dup efectuarea
radiografiei, este ajutat s se mbrace, s se ntoarc n
salon, unde va fi instalat comod n pat
- se noteaz examenul n foaia de observaie
NOT:
- n caz de urgen, radiografia se poate executa fr
pregtire prealabil a pacientului, dar reuita este
ndoielnic.

Pregtirea pacientului pentru


urografie
Def. metod curent de examinare
morfofuncional a rinichilor i cilor urinare,
utilizndu-se substane iodate hidrosolubile
administrate intravenos.
Pregtirea pacientului
Psihic
- se anun pacientul i i se explic importana
tehnicii pentru stabilirea diagnosticului
- se explic pacientului tehnica investigaiei i
regimul alimentar necesar pentru reuita
acesteia

Alimentar
-cu 2-3 zile naintea examinrii, pacientul va consuma un regim fr
alimente care conin celuloz i dau reziduuri multe (fructe, legume i
zarzavaturi, paste finoase, pine) i ape gazoase
-n ziua precedent examenului, pacientul va consuma un regim hidric
(supe,limonade,ceai,ap negazoas)
-n seara precedent, pacientul va consuma o can cu ceai i pine prjit
-naintea examenului pacientul nu mnnc i nu consum lichide. Dup
examen, bolnavul poate consuma regimul su obinuit

medicamentoas
- cu dou zile naintea examinrii, se administreaz crbune animal i
triferment cte 2 tablete de 3 x /zi
- n seara precedent zilei de radiografie, se administreaz dou linguri ulei
de ricin
fizic
- se reduce cantitatea de lichide din regimul cunoscut, iar n ziua examinrii
bolnavul nu mai mannc i nu mai bea (pentru reducerea volumului urinei)
- se efectueaz clisme evacuatoare naintea injectrii substanei de contrast

Explorarea funcional a aparatului


renal

Rinichii realizeaz multiple funcii, prin unitatea lor


morfofuncional - nefronul. Funciile rinichilor sunt:
- elaborarea urinei, funcie de baz a rinichilor, prin aceasta rinichiul
contribuie la pstrarea n limite normale a diferitelor constante
fiziologice ale mediului intern, adic la meninerea homeostaziei;
- excretorie;
- meninerea homeostaziei volemice i osmolaritatea lichidelor
organismului;
- reglarea tensiunii arteriale;
- reglarea eritropoiezei;
- reglarea metabolismului fosfo-calcic.
Pentru a-i putea satisface funciile n condiii normale, trebuie s
existe o perfuzie sanguin renal adecvat i integritatea
morfofuncional a glomerulului, a sistemului tubular i a
interstiiului.

Scopul explorrii funciei renale: stabilete dac


rinichiul satisface n mod normal sau nu rolul su n
homeostazie i ntre ce parametri; s se obin relaii
asupra mecanismului perturbant calitativ i cantitativ.
Evaluarea unor manifestri clinice (simptome,
semne) specifice

Semnele i simptomele care ne indic o afeciune a


cilor urinare sunt: durerea, tulburrile de
miciune, de diurez, dezechilibrul hidroelectrolitic,
simptome gastro-intestinale, modificri la nivelul
pielii, tulburri neuropsihice, tulburri cardio
circulatorii.

Dintre aceste
manifestri clinice vom
prezenta: durerea,
tulburri de miciune.

Durerea
Durerea genito-urinar nu este totdeauna prezent n
tulburrile renale, ns ea caracterizeaz de obicei afeciunile
acute.
Durerea lombar-unilateral surd: n ptoz renal, litiaz,
T.B.C. renal, cancer, pielonefrite - bilateral cu caracter surd n
glomerulo-nefrit (acut i cronic), scleroz renal.
Durerea renal este o durere surd care se manifest n
regiunea unghiului costo-vertebral i care poate s se propage
pn la ombilic (distensia capsulei renale).
Colica nefritic este o durere lombar (ntre coaste i ileon)
care iradiaz n partea de jos a abdomenului sau n regiunea
epigastric, este adesea nsoit de greuri i vrsturi.
Durerea ureteral este o durere dorsal care iradiaz n
abdomen, n partea superioar a coapsei i la testicul sau la
vulv.

DUREREA
Durerea vezical (durere n partea de jos a abdomenului sau durere
n regiunea suprapubian) este cauzat de o vezic hiperdestins sau
printr-o infecie a vezicii. Sunt asociate i miciuni imperioase,
tenesme (dorina continu de a urina), disuria.
Durerea la meatul urinar indic o iritaie a colului vezical, prezena
unui corp strin n canalul uretral sau o uretrit provocat de o
infecie sau de o ran.
Durere intens la nivelul scrotului - provine de la un edem inflamator
al epididimului sau al testiculului.
Senzaia de greutate i o durere perineal i a rectului semnaleaz o
prostatit acut sau un abces la prostatei.
Durerea n corpul penisului poate proveni din tulburri ale uretrei.
Durerea glandului este, n general, cauzat de prostatit.
DE REINUT: O durere asociat (membrele inferioare i spate) poate
fi cauzat de metastazele unui cancer de prostat.

METODE I MIJLOACE DE EXPLORARE A FUNCIILOR RENALE


Examenul miciunii i al urinei
Miciunea devine act contient dup vrsta de 2 ani.
La adultul sntos miciunea se declaneaz uor, rapid, debit
mediu 11 - 20 ml/secund, inodor, cu jet puternic i regulat,
putnd fi ntrerupt voluntar.
Adultul sntos are 3 - 6 miciuni pe 24 ore, una producndu-se pe
timpul nopii, ctre diminea.
Principalele tulburri de miciune:
Disuria = ansamblul dificultilor de miciune.Poate proveni dintr-o
mare varietate de stri patologice.
Polakiuria = miciuni anormal de frecvente. Poate fi de dou tipuri:
a) polakiurie datorat poliuriei;
b) polakiurie datorat reducerii capacitii vezicii urinare.
Cauzele sunt variate: infecii, boli ale conductelor urinare,
tulburri metabolice, hipertensiune i efectul anumitor
medicamente.

Modificarea jetului urinar = scderea forei de expulzie a


jetului urinar (pe bombeu") atrage atenia asupra unui
obstacol uretral, de obicei, adenom de prostat la brbai
de vrsta a III-a.
Miciune rar = mai puin de 3 evacuri n 24 de ore
sugereaz existena unei megavezici.
Incontinena de urin = eliminarea necontrolat,
involuntar a urinei. Cauzele sunt: traumatisme ale
sfincterului urinar extern; afeciuni neurologice; miciuni
imperioase cauzate prin infecii; slbirea funciunii
sfincterului.
Miciuni imperioase = scurtarea pn la anulare a timpului
dintre perceperea nevoii de a urina i nceputul miciunii
(necesitate violent de a urina). Pot fi datorate: leziunilor
inflamatoare ale vezicii, a prostatei, uretrei, infeciilor
bacteriene acute; prostatitei cronice la brbat i trigonitei
cronice la femei.

Miciune ntrerupt = oprirea brusc involuntar a jetului


urinar.
Miciune n 2 timpi = reapariia senzaiei de miciune imediat
dup sfritul unei miciuni.
Nicturie = egalarea sau inversarea raportului dintre numrul
miciunilor i cantitatea de urin emis ziua fa de cea
emis n cursul nopii. Poate proveni din scderea capacitii
rinichiului de a concentra urina, ntr-o boal cardiac, n
diabet zaharat sau n evacuarea incomplet a vezicii.
Arsuri la miciune survin la: pacienii atini de o iritaie a
uretrei sau de o infecie a vezicii. Uretrita provoac mai
frecvent arsuri n timpul miciunii, n timp ce cistita cauzeaz
arsuri n timpul i dup miciune.

Hematurie = un semn alarmant care poate anuna un cancer al cilor


uro-genitale, o glomerulonefrit acut sau o tuberculoz renal.
Hematuria poate avea, de asemenea, cauze sistemice ca discrazii
sanguine; tratamente anticoagulante; o arsur sau un efort exagerat.
Proteinurie = caracteristic n toate formele de boli renale acute i
cronice.
Retenie de urin = imposibilitatea de a miciona. Poate fi acut i, de
obicei, complet sau cronic de obicei incomplet. Cauze: obstrucie
uretral sau de col al vezicii; contracii nervoase ale uretrei sau
pierderea senzaiei de miciune
OBSERVAIE: Printre tulburrile de diurez amintim poliuria (n diabet
zaharat; insipid; tulburri n reabsorbia la nivelul tubilor; n timpul
regresiunii edemelor; prin diuretice); mai amintim oliguria i anuria
(stare de oc, traumatisme, transfuzii cu snge incompatibil;
intoxicaie medicamentoas).

Studiul cantitativ al elementelor


figurate i al cilindrilor din urin se
face prin testul Addis-Hamburger:
ATENIE! La femei nu se fac recoltri n perioada menstrual.
Pregtirea bolnavului: Se anun bolnavul cu o zi nainte de
efectuarea probei; se recomand regim fr lichide cu 24 ore
nainte.
Dimineaa, bolnavul este rugat s urineze, se noteaz ora exact;
aceast urin se arunc.
Din acest moment bolnavul este rugat s rmn culcat timp de
100 - 180 de minute.
Bolnavul nu bea nimic n tot acest timp (dup unii, bolnavul bea
200 ml ap sau ceai fr zahr, imediat dup golirea vezicii
urinare pentru asigurarea debitului urinar minim).

Pregtirea materialului pentru recoltarea urinei


Se pregtete materialul steril pentru recoltare,
acelai ca i pentru examenul bacteriologic al urinei.
Se pregtete materialul necesar pentru toaleta
organelor genitale.
Recoltarea urinei. Dup 100 sau 180 de min. se face
toaleta organelor genito-urinare cu ap i spun.
Se recolteaz ntreaga cantitate i se masoar
volumul (recoltarea se face din jet prin emisiune
spontan sau prin cateterism vezical).
Se trimite la laborator, notndu-se exact intervalul
de timp ntre cele dou miciuni i volumul urinei de
la a dou miciune
INTERPRETARE: normal se elimin prin urin 1000
hematii/minut i 1000-2000 leucocite/min.

Explorarea mecanismelor
funcionale renale propriu-zise
(probe directe).

Explorarea mecanismelor funcionale se efectueaz cu


ajutorul clearance-urilor renale i a unor probe ce se adreseaz
predominant activitii tubulare (secreie, diluie, concentraie
etc.) i se cerceteaz fiecare mecanism: fluxul plasmatic renal,
filtratul glomerular, reabsorbia tubular activ, concentraia i
diluia.
A. Probele de clearance
Clearance-ul = volumul de plasm (n ml) depurat de o
substan n unitatea de timp (1 minut).
Se calculeaz dup formula: C = U x V / P n care:
U = concentraia urinar (mg/ml);
V = volumul urinar (ml/minut);
P = concentraia plasmatic a substanei (mg/ml).

Clearance-ul creatininei endogene


Creatinina se elimin prin urin prin filtrarea
glomerular fr s mai fie reabsorbit sau
secretat de tubi.
Pregtirea bolnavului : Se anun bolnavul cu o
zi nainte ca: s nu mnnce n dimineaa
examinrii; s stea culcat n pat 12 ore peste
noapte i n tot timpul examenului (2 ore); timp
de 20 - 30 min. naintea probei se dau
bolnavului 400-500 ml ap (pentru asigurarea
unei diureze suficiente).

Efectuarea recoltrii : la ora 7 - Dup ce a terminat de


but ap bolnavul va urina ridicat n picioare. Urina
aceasta se arunc. Bolnavul bea 300 ml ceai fr zahr
sau 300 ml ap; Bolnavul se culc din nou.
la ora 8 - Bolnavul urineaz din nou. Aceast urin se
pstreaz. Se msoar volumul acesteia. Se recolteaz 5
ml snge prin puncie venoas. Bolnavul se va culca din
nou.
la ora 9 - Bolnavul urineaz din nou. Urina se pstreaz.
Se msoar volumul urinei. Se consemneaz greutatea i
nlimea bolnavului. Din cele dou emisiuni de urin se
trimit 10 ml la laborator mpreun cu sngele recoltat
pentru determinarea creatininei.

INTERPRETARE: valoarea normal


= 140 ml/min30.
Valorile scad sub 70 ml n
insuficiena renal.

HEMATURIA MACROSCOPICA
Proba celor trei pahare
Exista o proba clasica, veche cat medicina si urologia,
dar a carei valoare nu a scazut cu nimic, denumita
proba celor trei pahare(prin care pacientul este pus sa
urineze succesiv in 3 recipiente). La consultatie, chiar
fara sa urineze in trei pahare, bolnavii intrebati
amanuntit si cu atentie, pot sa relateze medicului: daca
urina este colorata sanghinolent numai la inceputul
mictiunii, dupa care urina apare limpede(aceasta poarta
numele de hematurie initiala), daca urina este limpede
la inceput si se coloreaza catre sfarsitul mictiunii, deci in
al treilea pahar( este vorba de hematuria terminala)
sau cand este colorata in toate cele trei pahare,
respectiv bolnavul urineaza cu sange de la inceputul
pana la sfarsitul mictiunii( hematurie totala).

Nici in cabinetele medicale si nici in clinici, nu se mai


gasesc astazi cele trei pahare, insa prezentarea are
pur si simplu un scop didactic, spre mai buna
intelegere a fenomenelor. Orientativ, este suficienta
intrebarea daca urina este sangerie la inceputul
mictiunii, la sfarsit, sau este colorata in totalitate.
Hematuria
initiala
caracterizeaza
de
obicei
adenomul de prostata, si cancerul prostatei. Ea nu
trebuie
confundata
cu
uretroragiarespectiv
scurgerea de sange din uretra, in bolile uretrale.
Cand hematuria este terminala, poate fi simptomul
calculilor vezicali, al tumorilor din vezica urinara, al
sindroamelor de cistitia(infectii sau inflamatii ale
cailor urinare), corpilor straini intravezicalietc.
Hematuria totala intalnim in multiple boli ale
rinichilor, dar si in patologia vezicii urinare, cand
sangerarea este severa.

SAPTAMANA 5

HEMODIALIZA
= metoda terapeutica prin care sangele
uremic sau care contine alte toxine
este depurat de substantele nocive.
Se bazeaza pe urmatoarele procese
fizico-chimice:
- Difuziunea = fenomen pasiv prin care
substantele trec conform gradientului
de concentratie de o parte si de alta a
membranei filtrante

- Osmoza

fenomen
prin
care
moleculele de apa din 2 solutii de
concentratie diferita au tendinta de a
trece printr-o membrana permeabila
din
solutia
diluata
in
solutia
concentrata ultrafiltrarea = procesul
prin care membrana de dializa e
traversata datorita gradientului de
concentratie de solvent impreuna cu
substantele dizolvate in el
Scop: terapeutic

Indicatii:
-

Insuficienta renala acuta


Insufiecienta renala cronica
Intoxicatia cu substante dializabile
Dezechilibre
grave
hidroelectrolitice, acido-bazice
- Insuficienta cardiaca ireductibila

Contraindicatii:
- absolute:
alergie
la
heparina,
imposibilitatea
conectarii
sistemului
vascular al bolnavului cu rinichi artificial
- relative:
insuficienta
renala
acuta
asociata cu cancer, boli psihice majore,
sindrom hemoragipar de alta cauza
decat
insuficienta
renala,
boli
pluriviscerale, boli de sistem, boli cardiovasculare

Materiale necesare:
- Dializorul (aparat Kolf-Merrill) = rinichi artificial
= dispozitivul in care se produc schimburile
intre sangele uremic si solutia de dializa.
- Sange proaspat izogrup izoRh 500 ml
- Materiale pentru anestezie locala si
instrumentar steril pentru denudarea vaselor
sanguine la care se leaga aparatul (artera
radiala si o vena a antebratului respectiv)
- Linie arteriala tub de polietilen ce asigura
circulatia sangelui de la bolnav la dializor
- Linie venoasa - tub de polietilen ce asigura
circulatia sangelui de la dializor inapoi la
bolnav

- Dispozitive pentru asigurarea circulatiei


sanguine
Pompa de sange plasata pe linia arteriala
asigura aspirarea sangelui de la bolnav si
impingerea acestuia spre dializor si apoi pe
linie venoasa inapoi la circulatia bolnavului
Monitorul pentru controlul presiunii din linia
arteriala semnaleaza acustic si optic golirea
de sange a liniei arteriale
Monitorul pentru controlul presiunii din linia
venoasa si dializor
Monitorul pentru controlul nivelului de
sange in capcana de aer
- Trusa de urgenta, tensiometru

PP
Fizica
- In functie de situatie (desocare, resuscitare
cardio-respiratorie, detoxifiere)
- Realizarea unor abord venos
- Sange pentru a determina: ureea, creatinina,
ionograma, RA, hemograma si hematocritul
- Pacientul este asezat intr-un pat balanta (va fi
cantarit in timpul tehnicii) intr-o pozitie cat mai
comoda, cu capul si toracele usor ridicate, iar
membrele superioare fixate in pozitii accesibile
denudarii
- La nevoie se administreaza calmante

Psihica
- Se insista asupra necesitatii
acestei
tehnici
deoarece
majoritatea
pacientilor
care
necesita hemodializa sunt obositi,
negativisti si refuza aceasta
interventie
- Pacientii sunt linistiti, sustinuti
moral

Tehnica

Racordarea pacientului la aparat


Administrarea anticoagulantului
Supravegherea pacientului
Administrarea medicatiei
Se umple tubul de celofan cu sange proaspat
conservat
Se pregateste campul operator si se serveste
medicul cu materialele necesare pentru denudare
Medicul fixeaza canulele
Se racordeaza tubulatura la canule
Se da drumul la sangele arterial in aparat, iar cel
conservat intra in vena pacientului cu o viteza de
100-150 ml/minut

Mentinerea unei bune circulatii si a unei bune


respiratii: masurarea TA, puls, respiratie notare
din 15 in 15 min
Prevenirea hiperhidratarii si a helolizei: recoltarea
sangelui pentru determinarea Ht din ora in ora
Prevenirea scaderii debitului sanguin si a
coagularii:
supravegherea
permanenta
a
aparatului schimbarea celofanului la fiecare 2 ore
Prevenirea formarii trombilor si prevenirea
infectiilor - administrarea de heparina si
antibiotice la indicatia medicului
O sedinta dureaza 6-8 ore si se pot elimina 60110 g uree
Intervalul dintre hemodialize variaza intre 1-4 zile
(in functie de parametrii biochimici)

Iu
La inchiderea sedintei:
- Se
intrerupe
administreaza
anticoagulantului
- Se asigura reintoarcerea intregii
cantitati de sange in organismul
pacientului
- Se deconecteaza aparatul

I,A
Complicatii:
Tehnice
ale suntului: hematom, trombozare, infectie,
dezinsertia canulei
ale dializatului: temperatura improprie, compozitie
gresita
ale circuitului sanguin: scaderea fluxului sanguin,
fisurarea membranei, patrunderea aerului in circuit
ale heparinizarii: coagularea sangelui, hemarogii
pana de curent, defectarea sistemelor de alarma si
control
Medicale
cardio-vasculare hipotensiune arteriala, HTA,
insuficienta cardiaca, tamponada cardiaca

digestive: greturi, varsaturi


respiratorii: hipoxie

neurologice:
dezechilibru,
encefalopatie
hipertensiva, convulsii, crampe musculare, AVC

hematologice:
leucopenie,
trombocitopenie,
coagularea sangelui, hemoliza

electrolitice:
hipo-,
hipernatremie,
hipo-,
hiperpotasemie
alergice (accidente de biocompatibilitate): prurit,
urticarie, reactii anafilactice
Infectioase: hepatita, SIDA
sindromul de disconfort de dializa: neliniste,
irascibilitate, convulsii, cefalee, varsaturi, astenie,
ameteli, crampe musculare, prurit cutanat,
tulburari de constienta.

SAPTAMANA 6

SONDAJUL URINAR CU SONDA


A DEMEURE
= sonda permanenta
Scop: terapeutic
Indicatie:
- Interventii chirurgicale asupra perineului, pe
vezica urinara sau ale prostatei
- Retentie acuta sau cronica de urina, stricturi ale
uretrei, come, paralizii
Contraindicatii: infectii urinare

Materiale necesare
- Pentru toaleta organelor genitale externe
- Substante dezinfectante pentru dezinfectia
meatului urinar
- Sonda Foley sau Petzer (aceasta se
instaleaza intraoperator)
- Tampoane, pense, manusi chirurgicale sterile
- Tavita renala, musama, aleza
- Comprese, mandren, stilet butonat
- Pungi de plastic pentru colectarea urinei sau
urinar

Pregatirea
Fizica la fel ca la sondajul vezical
Psihica
- I se explica necesitatea instalarii sondei
permanente si se incearca inlaturarea
sentimentului de neliniste si de frica
- Asistenta medicala va da dovada de
multa rabdare si intelegere fata de acesti
patient deoarece aceasta infirmitate
duce la scaderea stimei de sine, frustrare

Tehnica
Spalarea pe maini cu apa si sapun si
imbracarea manusilor
Toaleta organelor genitale externe
Dezinfectia organelor genitale externe si
a meatului uretral dupa cum urmeaza:
- La femei: dinspre simfiza spre anus
primul si al doilea tampon pentru labiile
mari, al treilea si al patrulea pentru labiile
mici, iar un tampon ramane pentru
meatul urinar

- La barbati: decalotarea preputului urmata


de dezinfectia cu un tampon pe un
porttampon cu solutie dezinfectanta (de
sus in jos); glandul si orificiul uretral se
dezinfecteaza de trei ori fiecare folosind
de fiecare data un alt tampon; meatul
uretral se dezinfecteaza la sfarsit cu un
alt tampon.
Se efectueaza sondajul vezical cu sonda
Foley dupa tehnica cunoscuta
Se racordeaza punga colectoare la
extremitatea libera a sondei sau se aplica
un dop steril

Indicatii ulterioare
Supravegherea pacientului cu sonda a
demeure
Sonda va fi fixata bine
Punga colectoarea trebuie sa fie intotdeauna
sub nivelul vezicii urinare
In cazul in care se aplica dop la capatul liber
al sondei, aceasta va fi deschisa in urinar sau
tavita renala pentru evacuarea vezicii urinare
la fiecare trei ore
Punga colectoare se va goli la fiecare 6-8 ore
sau ori de cate ori este necesar

Se va mentine permeabilitatea tubulaturii


Spalatura vezicala la cel putin 3 zile pentru a
impiedica staza urinei in vezica (prevenirea
infectiilor ascendente)
Schimbarea sondei la cel putin 15 zile
La schimbarea sondei se va lasa un repaus de
doua ore
Se face bilantul hidric
Se
observa
si
se
noteaza
schimbarile
macroscopice ale urinei
Se supravegheaza meatul urinar: daca apar
semne de iritatie, inflamatie sau infectie
Se masoara zilnic temperatura
La nevoie se recolteaza urina pentru examen
sumar de urina, proba ADDIS, urocultura

Incidente, accidente
Infectie urinara
Perforarea caii urinare
De retinut:
- 33% din infectiile nozocomiale sunt reprezentate de
infectiile urinare
- Toate manevrele se vor efectua in conditii de
perfecta asepsie: schimbarea pungii colectoare,
drenarea in urinar, schimbarea sondei
- Dezinfectie organelor genitale externe si a meatului
uretral este obligatorie
- Diametrul sondei trebuie sa fie mai mic decat
diametrul uretral pentru a nu provoca leziuni
- Lubrifierea
sondei
(inainte
de
introducerea
acesteia) cu lubrifiant antimicrobian

SAPTAMANA 7

INGRIJIREA
PACIENTULUI CU
LITIAZA RENALA

Litiaza renala este o afectiune


caracterizata prin prezenta calculilor
in bazinet si caile urinare.
Poate evolua sub forma latenta sau
colicativa.
Calculii
se
formeaza
prin
precipitarea
unor
substante
(cristaloizi) care in mod normal se
gasesc in urina. Precipitarea lor este
favorizata de modificarea pH-ului
urinei, concentrarea urinei.
Calculii au in compozitia lor oxalati,

CULEGEREA DATELOR

Circumstante de aparitie
Staza urinara (prin diferite obstructii)
Infectii urinare repetate
Deshidratari masive care duc la cresterea
concentratiei urinare
- Afectiuni in cursul carora creste eliminarea
urinara a substantelor ce formeaza calculi:
hiperparatiroidie, osteoporoza (se elimina
fosfat si oxalat de calciu)
guta, rinichi polichistic (se elimina acid
uric)

- Modificarea pH-ului urinar


scaderea aciditatii duce la precipitarea
acidului oxalic
cresterea aciditatii accelereaza precipitarea
acidului uric
in mediul alcalin se precipita fosfatii
Factori favorizanti
- Clima calda si uscata
- Imobilizare prelungita la pat
- Aport excesiv de saruri minerale
apa bogata in saruri de calciu
alimente bogate in oxalati si acid uric:
spanac, ciocolata, cacao, viscere

Manifestari de dependenta (semne si


simptome)
- Durere lombara permanenta sau
provocata de efort
- Durere colicativa
- Pozitie antalgica
- Anxietate, neliniste, agitatie
- Tenesme vezicale
- Disurie, polakiurie
- Greturi, varsaturi
- Paloare, transpiratii, extremitati reci

Examinari paraclinice
- Evidentierea
calculului
(citoscopie,
urografie,
radiografie simpla, echografie)
- Examenul urinei: hematurie
(macro sau microscopica), in
sediment: cristale de acid uric,
urati, fosfati sau oxalati

PROBLEMELE PACIENTULUI
- Alterarea confortului legata de durere
vie, disurie, polakiurie
- Potential de deficit de volum lichidian
legata de varsaturi, transpiratii
abundente
- Potential de alterare a nutritiei, prin
deficit legat de greata, varsaturi
- Potential de complicatii legat de cura
de diureza la pacientii cu HTA,
insuficienta cardiaca; legat de dilatare

OBIECTIVE
Vizeaza:
- Combaterea durerii
- Asigurarea confortului
- Diminuarea anxietatii
- Prevenirea complicatiilor
- Corectarea dezechilibrelor hidroelectrolitice (la nevoie)
- Asigurarea dietei corespunzatoare

INTERVENTII
- Masuri de urgenta
repaus la pat
calmarea durerii
combaterea starii de soc
recoltarea de sange si urina pentru
examinari de laborator
- Suport psihic al pacientului
- Observarea semnelor si simptomelor
unor complicatii (anurie, febra)

- Aplicarea tratamentului specific, in functie de


natura calculului
litiaza calcica: reducerea aportului de calciu din
alimentatie, administrarea sustantelor care scad
absorbtia de calciu, tratamentul afectiunii
cauzale, reducerea alimentelor bogate in oxalati
(tomate, telina, sfecla, citrice, ciocolata)
litiaza oxalica: dieta fara telina, cacao, sucuri de
citrice
litiaza urica: dieta bogata in vegetale, restrictie
de proteine, evitarea consumului de ridichi,
fasole, mazare, ciuperci, ciocolata, conopida
litiaza fosfatica: dieta hiposodata, bogata in
proteine si lipide, evitarea consumului de branza
, oua, legume uscate

- Recoltarea produselor biologice pentru


examinari de laborator
- Pregatirea pacientului pentru investigatii
radiologice
- Cura balneara: Caciulata, Calimanesti,
Olanesti
- Pregatirea pacientului si ingrijiri ulterioare
in cazul efectuarii unor tehnici de ablatie
sau distrugere a calculilor:

ablatie
chirurgicala
(pielolitotomie,
ureterolitotomie)
cistoscopie cu ablatie
litotritia ultrasonica

- Administrarea
tratamentului
medicamentos in functie de tipul
litiazei:
inhibitori ai formarii substantelor
care precipita
substante care scad absorbtia
calciului
substante care scad absorbtia
intenstinala de fosfati

TEST 1
1Probleme de dependenta in
afectiunile renele
2Ce este :disuria,anuria,hemodializa
3Hematuria macroscopica: tehnica si
interpretare

TEST 2
1.Manifestarile de dependenta in
afectiunile renale
2.Ce este :oliguria,poliuria,polakiuria
3.examenul sumar de urina-recoltare si
interpretare

INGRIJIREA PACIENTULUI
CU CISTITA
Cistita este o inflamatie a
mucoasei vezicii urinare.

CULEGEREA DATELOR
Circumstante de aparitie
- Contaminarea ascendenta, punctul de plecare
fiind infectii la nivelul vaginului, perineului sau in
urma manevrelor instrumentale nesterile (sondaj)
- Contaminare descendenta din rinichi si bazinet
Manifestari de dependenta
- Disurie
- Polakiurie
- Tenesme vezicale
- Durere suprapubiana
Examene de laborator urina: piurie, hematurie,
bacteriurie

PROBLEMELE PACIENTEI
Alterarea eliminarii urinare
inflamatia vezicii
Disconfort durere, disurie
Potential de complicatii riscul
extinderii infectiei spre interstitiul
renal

OBIECTIVE
Vizeaza:
- Combaterea infectiei (cauzei)
- Combaterea manifestarilor clinice
acute
- Prevenirea complicatiilor

INTERVENTII
Administrarea de lichide in cantitate mare
Administrarea tratamentului
medicamentos prescris
- Antiinflamatoare nesteroide
- Antibiotice
- analgezice
Bai de sezut (calde)
Recoltarea urinei pentru examene de
laborator

Educatie sanitara a pacientei pentru


prevenirea recidivelor:
- Tratamentul
afectiunilor
ginecologice
- Lenjerie curata
- Igiena organelor genitale externe si
a regiunii perianale
- Hidratare corespunzatoare

INGRIJIREA PACIENTULUI
CU PIELONEFRITA ACUTA
Pielonefrita acuta este o infectie
a
bazinetului si a interstitiului
renal.
Germenii incriminati sunt: coli,
proteus, stafilococul, klebsiella.

CULEGEREA DATELOR
Circumstante de aparitie
- Contaminare ascendenta, cu punct de
plecare:
infectii vaginale, ale uretrei
manevre instrumentale nesterile (sondaj,
cistoscopie)
obstructia cailor excretoare
- Contaminare hematogena sau limfatica cu
germenii unei infectii ORL, dentare,
tegumentare, ale prostatei

Factori favorizanti
Sarcina
Diabetul zaharat
Stare nutritionala deficitara
Manifestari de dependenta
Anorexie
Frison, febra
Dureri lombare
Disurie, polakiurie, nicturie
Examinari de laborator
sange: VSH crescuta, leucocitoza
urina: leucociturie, cilindri leucocitari,
hematurie, bacteriurie

PROBLEMELE
PACIENTULUI
Alterarea perfuziei tisulare atingerea
interstitiului renal
Disconfort durere, disurie

OBIECTIVE
Identificarea germenului cauzal si
combaterea infectiei
Combaterea durerii
Prevenirea complicatiilor

INTERVENTII
Asigurarea repausului la pat
Aplicarea de caldura pe regiunea
lombara
Asigurarea unui aport crescut de lichide
Asigurarea unei alimentatii echilibrate
excluzand
alcoolul,
cafeaua,
condimentele
Administrarea
orala
de
bicarbonat
pentru alcalinizarea urinei

Administrarea
tratamentului
medicamentos:
antibiotice,
analgezice
Recoltarea produselor biologice
pentru examinari de laborator
Educatia pacientului
- Igiena organelor genitale si a
regiunii perianale
- Lichide in cantitate suficienta
- Evitarea distensiei vezicii urinare
prin golire completa

ELABORAREA PLANULUI DE INGRIJIRE


P
E
S