AA SF ig ee ‘aq. ) ~TANUARIE| 1935 ANUL I. No. 4 : QrEcA TpIBLIOTRCA ok past ft ATRA NEAMT REDACTIA si ADMINISTRATIA ; C. LUCHIAN, REVIZORATOLs SCOLAK PL ATR ANAPOSTOLUL REVISTA DIDACTICA SI LITERARA PENTRU_INVATAMANTUL_PRIMAR apare odaté pe lund sub Ingrijirea unui cerc de colaborare compus din: C. LUCHIAN, V. GABOREANU, V. SCRIPCARIU, M. STAMATE, |. RAFAIL, M. AVADANEL, GH. CIRES si I. STROIA A BONAMENTUL 60 LEI ANUAL, platibil in doua rate. Abonament de sustinere 200 lei anual. Cine achita acest abonament, face parte de‘drept din membrii cercului de colaborare al revistei. Corpul didactic pimar din jud. Neamt, vor achita abonamentul in dou rate de c4te 3o lei prin d-nii delegati insarcinati cu plata salarului. Prima rata se va achita din salarul depe luna Noembrie, iar a Il-a rata din salarul depe luna Febr. Ceilalti abonati vor achita prin mandat postal Oricine retine un numar al revistei, se consideri abonat. CUPRINSUL Politica culturala . . . . ~~ . .C. LUCHIAN Educatia caracterului. . . . . . . M. STAMATE Importanta folclorului pentru educatie . V. CIUBOTARIU Munca invafaitorului . . . . . . . 1 JUYERDEANU O lectie de gimnastica. . . . . . MARIA DIMITRIEV Ce se petrece la site . . . . . . VICTOR SANDULESCU Pariul (traducere) . . . . - . . » LUDMILA FLOREA Cronica (C. L)... Spiquiri (V. S.). Demersul Asociafiei Invatatorilor Informatiuni. Posta redactiei.Politica culturala A fost o vreme cdnd invatdtorii se gandiau mai mult la scoala i Ja indeletnicirile in legiturd cu rdspdndirea culturii in mulfime, Dia istoricul activitatii lor, se desprind rastampuri luminoase. Dan- durli-se stabilitate de citre P. Poni, fu chemati spre rodnicd munca de marele ministru Sp. Haret. Sub el invatatorimea a fnscris fru- moase pagini tn participarea ei la regenerarea national. Pe lang scoala, fiintau biblioteci, case de stat gi cetire. Teatrele populare prinser4 rddicini. Prin sezatori culturale se chemau multimea in jurul gcoalei. Conferenfiari inimogica Vlahutd, Sadoveanu, Cogbuc, Gorovei, serveau drept pildd invatdtorilor. In alta dire-tie, bancile populare, coopcrativele, deschideau dru- muri noua de influenta invatatorilor, Un soiu de infrigurare cuprinsese intreg corpul dascalesc; care mai de care se silea se distingd prin ceva folositor, deosebit de scoala, dar in legaturd cu ea. Anchete geografice, economice, cu spri- jinul invatatorilor se faceau, Tot in aceasta perioada cade gi contri- butia lor la adunarea unui bogat material foleloristic Singura revista de folclor de pe vremuri ,Sezatoarea“ dela Falticeni, fu intemeiata de vredniculinvatator, disparut, M. Lupescu, in tovardsia prictenului siu A. Gorovei, Tot aga foile populare , Albina“, , Vestitorul Satelor* tot produs al invatdtorului sunt. Pe urma veni razboiul. Venira si schimbdarile sociale ori econo- mice, dupd.el. Trebue sa recunoastem cu tofii cd aceste schimbdri avura o influenté daundtoare gcoalei, prin faptul ca activitatea multor forte dascdlesti fu indreptata catre alte cardri mult mai spinoase. Ca si fiu mai aproape de realitate si adevar, trebue s& spun cd scoala, in sensul larg, a cdzut pe planul al doilea, in preocupérile dascalilor, in majoritatea cazurilor, Nu vorbesc numai de stricta indatorire de a iscdli in condica de prezenta. Aceste desigur cd se indeplineste in cea mai bund parte. Sufletul dascdlului insd, chiar cand el se aflA in fata elevilor, zboara departe, prin alte meleaguri. Politica, in intelesul in care, din pacate, ise da la noi, a pus daca nu o prapastie, dar o raceala intre dascal gi gooala. E un efect al vremii, se va spune. E drept in buna parte, dar starea aceasta nu poate dainui, cdci pune pe dascal fn fata unui sbucium de constiinta, destul de dureros, iar scoala isi pierde din ce in ce influenta ei de inviorare etnicd, atat de trebuitoare in aceasta faz& istoricd prin care trecem. Am vazut cum dascili cari fincau la scoala lor, la elevii lor, cari se ridicasera. impotriva acelora ce loviau in invatdmant, putin timp dupa aceasté manifestare frumoasd, erau la brat cu defaima- tori scoalei, lovind chiar in ea, atunci cAnd Jj s‘au ivit ocazia,O revenire la activitatea din trecut, este absolut. necesard. E spre binele trii si al scoalei, dar gi spre multumirea sufleteascd individuala a dascalilor. Caci nu pot intelege dasc4l acela care nu-l mustra constiinfa atunci cand este pus sa loviasca in scoala lui, sau cand este nevoit sa asiste la insultele ce i se aduc. Politica, in inte- Jesul ingust, nu aduce decat turburare in echilibrul vietii. Ea nu face decAt sd rascoleascd starile sufletesti_ mai apropiate de instincte, Rar inaltd, in anumite conditiuni de activitate obsteasca. Putini sunt oamenii politici recrutati din invatamant, cari au trecut peste patimile marunte gi gi-au pus munca gi autoritatea in serviciul gcoalei, ridicdnd-o la tnalfimea ce o ocupa. Preocuparile politice iarasi, e dreptul, nu mai pot fi eliminate din activitatea oricirei categorii sociale. E necesar insd canalizarea lor, in raport cu indeletnicirile fiecdruia. In tagma dascaleasca, bundoara, politica cultural ar fi contri butia cea mai eficace Ja progresul general. E in legatura si cu pregatirea sufletului dascalului. Nu e nevoie de nici o sfortare deosebita. Ar fi o reactiune naturala de mult asteptata. Sa ne inchipuim un asemenea factor cultural, fn activitatea lui restransa intr’un sat. In gcoald este insufletit la Jectiile lui in care face pregitirea generatiilor viitoare. Zilnic, vreme de 7 ani, are pri- lejul de a sddi in inima copilului macar tendinta spre o viat& mai constienta. In afaré de scoala chiama gi pe cei maturi, mai deschisi spre intelegere, citre puterea constiintii in sine. RaspAndegte cArti si reviste din care picura indrumarea spre judecatd sdndtoasd a rea- lit&tii, sau_din care résare zarea luminoasé a economisirii muncii prin stiinta. Biblioteca populara o face vie, folosita. Nu pierde prilejul unui hram, a unei sarbatori impardtesti, sau ‘aavonale, pentruca sa nu-si spuie cuvantul aducator de intelegere gsi ordine. Se intovdrdseste oricdrui alt factor care vrea sd lucreze in acest sens. Lucrand cu perseverenta gi tragere de inimd, e firesc ca sA simt& multumire si s4 vada rod. Sa ludm cazul celalalt, extrem. Invatdtorul a devenit factor de propagare a urei, a desbinarilor, a dorintilor neinteme.ate, lasand in pardsire scoala gi pe elevii sai. Care ar fi rezultatul ? indsprire a relatiunilor intre oamenii din sat, intre colegi, intre ceilalti factori culturali, tncat viata devine iad. In cate parti nu se vede ura unora, clocotind impotriva altora, numai pe consi- deratiuni politice, razbunari, spectacole gratuite. Si loviturile acestea indreptate impotriva unora, se pot resfrange gi te lovesc. In cercul restrans al satului, vragmasia devioe mai cumplité, mai nesuferita. Dintre aceste doua tablouri, descrise sumar, neindoios cd pentru coald, cel dintdi e mai atrigdtor, mai demn de nofiunea de dascal. 1 reprezint& in acelag timp si activitatea aceia depe urma cdreia se foloseste neamul intreg. Cultura sdndtoasd e salvarea de azi a traini neamului. Politica culturala activa, a dascalilor, ar fi contributia lor cea mai trainicad la intemeierea statului romAnesc, Dascalii, inaintea ori- cror altora, au prilejul acum nu numai sa-gi arate destoinicia, dar_APOSTOLUL 3 s& scrie cea mai stralucitoare pagina din istoria moderna a neamului nostru. Ar fi tnodarea firului rupt de razboi. Ar fi mai presus de toate dovada nestrimutata, ca dascdlimea isi da seam pe deplin de menirea inalt’ pe care o are in evolutia istoriei_neamului. Momentul este propice: Ministeriatul D-lui Dr. Angelescu care evoci amintirea Marelui Haret, este un prilej ca dascalimea si se arate vrednicd de chemarea sa. CONST. LUCHIAN © Educatia caracterului Pe atigul variabil al actualité{ii vedem tratatd tot mai intensiv chestia moralitéfiz. E un semn caracteristic al timpului nostru, al secolului cultarei si inventiunilor, dupd cum este si o semnificatie de luare aminte a directivet cdtre care se afirmé noua generafie. Aceastd preocupare dovedeste cé omenirea e datoare a fi pdtrunsd de cea mai purd gi indl{atoare moralitate. In tot ce se desfdsoard pentru rezolvarea acestei probleme de integra vitalitate, este si un echivoc: nesiguranfa insdndtosirii caracterului tineretului prin mijloacele intrebuin{ate astézi. Pedagogia, educatia civicd si soci=lé, asa precum se preconizeazd in fond si cum se afirmd in fapt, sunt departe de a clédi un nou suflet, un vizibil caracter cerut de frémantarea veacului gi vrednic infruntdtor al luptei groaznice dintre omenie si desma}. Scoala, biserica, armata gi chiar societatea prin exponenfii ei repre- zentativi, au deschis un drum nou, au dat tonul unui ritm indrumdtar gi renovator, Aceasté goand dupd mijloace de vindecare, de regenerare a sufletului omenesc_obosit de civilizafie, poate st fie si semnul unei decadenfe apro- piate.. Toate energiile ce insuflefesc viafa publicéd au aparenfd, se impun gi dispun de voinja gi libertatea individualé, insd nu cimenteazd coeziunea atat de necesard in organizmul social, unificarea caractcrelor si modelarea lor. Se discuté mora.itatea, se traseazd drumuri si se deschid orizonturi, se activeazd chiar, ins rezultatul e tot anemic, ba inca contrariu. Marea repulsiune a epocei sé férdmiteazd in vid si-l determind sd fie nesupus, reac- tionar si nemulfumit... Geothe a cerut ,mai multa lumina“ si a inchis in eternitatea fara pdtrundere ceia ce trebuea sd urmeze acestei afirmdri: mai mult suflet, mai multa simfire.. Suntem in veacul luminei, ins nu in al insuflefirii si al adevdrului. Toate afirmarile si realizérile stiinfei, din aceasié etapa de civilizatie, vor rdmdne semne si realitati de capacitate superioard a puterii omului si cu- getarii sale, insa in domeniul reabilitdrii sufletesti, sub raportul moralitafit, secolul acesta va rdmGne paradoxal, impodobit cu un epitet strdlucitor, nu real in adGnc ci pompos in suprafafa.Omenirea geme sub morbul conceptiunilor false, moralitatea e o con- cepfie elasticé care se schimba dupa sex, etate, avere, rang social, mediu. timp, intelegen{a ori imbecialitate. Dovaddé manifestarile bolnave din ultimul an gi la noi cdf mai ales in sénul altor natfiuni, care dacd ne-au sfidat cu apanajul invenfiunilor, ne-au si speriat cu cruzimea agresiunilor si asasinatelor... Se traseazi in caracterul popoarclor obignuinfa de a privi in legi ca intr’o carte cu miracoale si ndzbatii. Aceasta obignuinfa fixeazd 0 mostenire gi determind o atitudine a fiecdrui element al colectivitafii ca sa fie reac- fionar gi erou de tragedie... indiferente fiindu-i mijloacele si scopul. Dovadé ca lipsa moralitafii se evidentiazd, sunt nenumdratele sinu- cideri pentru fapte, care nu dovedesc la temelie desechilibru inire tine si viafd, ort dezolare iremediabild, nici bodla fizicd nevindecabild, ci toate afirma lipsa de infelegere a lucrurilor, lipsa de a te infraénge, de a judeca gi de a invinge cu viata si cu demnitate relele ce fi le creeaza societatea. Deci in toate se afirma desichilibrul sufletesc, moralitatea superficiala si credinfa in nimic; dar ce inseamné acestea pentru viata vasté si mereu in transformare a omenirii? Desigur o curiozitate momentana $i o infepdtura trecdtoare.., In fond insé caracterizeazd spiritul vremii, invéféméntul veacului gi chiar rezultatul eficace al rézboiului, care daca a trasat, fixat $i intregit teritorii, n'a consolidat suflete... ci a zdruncinat puterile sufletesti, a smuls din oameni, iubirea aproapelui si a mérit pand Ia imposibil in anumifi rata{i, puterea de a domina gi impinge declinul social spre prapastic... Seva zice si cu dreptate: se vorbeste mereu si'n toate activitdtile, pe toate tonurile si'n toate exprimdrile: de morald, de insdndtosirea caracterului, de nepdsarea exponentilor viefii pub ice in realizarea acestei probleme, si cu drept cuvant fiecare suflet simplu se intreabé ce este moralitatea $i de ce numai aceasta energie poate fi reazémul solid al socicta Este singuraé numai aceasta lege suverand céreia trebue sd i se su- pund tofi cu devotament ca lumea sd se indrepte? Nimic mai simplu decat definitiunea ei: moralitatea inseamnad corectitudine. Corectitudinea in toate actiunile vietii fata de tine insufi in primul rand si fafé de semeni in al doilea rand, adicd fiind stépdnit de suflul moral respirat din evan- ghelie ori din etica umané, in toate actiunile sale omul sd dovedeasca res- pectul pentru via(a sa cat si pentru acea a aproapelui. Aceasta realizare armonizeazd pe indivizi si-i coordoneazd in atingerea {intei generale fixate de societate. Filozoful Kant este acela care a stabilit mai ldmurit legea mora’d zicénd: morala este legea respectului. Genialul om pagnic si sociolog distins: Guyan o defineste astfel legea morala: ,,raportul unei posibilitafi de violare cu dreptul de inviolabilitate". In non-senz aprofundénd aceasté problemd, ajungem la discufiuni foarte folositoare. Intr’un articol viitor vom intregi titlul acestei bucd{i prin metodele energii'e cerute de secol, prin care caracterul omenesc sd fie condus si in tregif, ca sd fie si apt a primi sablima putere e educatiei morale: sprijinul societifii, entra @ carei propisire activam cu bund credin{a fiecare cola- borator al ,Apostolului”. MIHAIL D. STAMATE institutorAPOSTOLUL aaa § Importanta folclorului pentru educatie. Aceast& bogatie de cultura poporald, aceasté manifestare poe- ticd a tdranului roman, adicd folclorul, mult timp a fost pardsit de lumea intelectuala, stand nebagat in sama, prin vaile muntilor um- brite de brazii falnici gi de stejarii puternici, pe dealuri sau pe ges, cu un cuvant, peste tot, unde igi are sdlagele modeste vrednicul urmag al gloriosului popor roman gi dac. ta poeticd poporald a fost atat de desvoltaté incdt bardul de la Mircesti s’a simtit tndemnat sa zicd cd ,Romanul e nascut poet“. Tot aga de desvoltata a fost si arta decorativa de cusdturi si tesdturi incrustare in lemn gi destul de desvoltata si arta muzicala. N’a ramas pe jos nici filosofia poporali cuprinsé in aga zisele proverbe, cari sunt de provenienti romaneasca. In ce priveste literatura poporala, in trecut a inflorit poezia epicd (balada) si basmul. Acum mai inflo- reste poezia liricd. Balada, basmul, colindele gi doinele, vorba poetului Se sting, se prapddesc ca un cdntec batranesc“. Noroc, ca cele mai multe au fost culese si unele si prelucrate de oameni cari gi-au dat seama de marea lor insemnatate. Cel dintdiu adunator al literaturii joporului a fost Anton Pan. Dupa dansul au urmat Ispirescu, At. Marienescu, postal Alexandsi, un prof Ceh Jarnik tn tovragie: cu ‘Andrei Barseanu, Dem. Teodorescu, Eminescu, Creanga, Sevastos, Hodos, Tudor Pamfile si alti. SA nu uitim nici pe lon Pop Reteganul. Mai in urma gi Muzeul limbii romane din Cluj a adunat cantece de stea si colinde. Arta decorativd a cusaturilor, tesdturilor si crestarii in lemn inca e in declin, Imbracdmintea cu frumoasele cusdturi este inlocuité cu zdrente pretentioase gi ridicole de targ. Lumea de az nu mai are timp gi placere si se ocupe cu lucruri aga de migiloase, cari cer multd iscusinta si mai multa rabdare. Produs muzical- poporal J-au adunat toti compozitorii nostri: Dima, Porumbescu, Muzicescu, Chiriac, Vidu, Brediceanu gi multi altii. Cunoscand toate productiile poporului, si vedem ce insemnatate poate avea in educatie. 1). Basmele si baladele ajuta foarte mult la desvoltarea gustului de citit. Stim cu totii cAt de mult plac copiilor si in general tinere- tului povestile cu Feti logofeti nasdravani si cu parul de aur, ca Fat Frumos, Praslea, Harap Alb, Gruia lui Novac ¢. a. 2). Cultiva simtul.demnitatii, barbatiei si omeniei, cari iar sunt scoase la iveala in cele mai multe din basmele si baladele noastre, ca Fat-frumos, Toma Alimos si Oprisanul. 3). Desvolta iubirea de neam si tard prin_pildele ce cuprind, ca bundoard_acea din legenda despre Mama lui Stefan cel Mare. 4). Contribue la intarirea convingerilor religioase ca acea baladd despre ,Brancoveanu Constantin, boier vechiu si domn crestin“. Cred c& au si aceste, tarii de convingeri in ziua de azi, cand sunt multi, cari pentru osul de ros vand neam, tard si D-zeu. 5). Ajuta desvoltarea simtului de jertfai pentru ideal prin pilde ca acea din Manastirea Argesului in care Mesterul Manole jertfegte ce are mai scump numai sd poata zidi ,mandstire tnalté cum n’a mai fost alta“.-APOSTOLUL 6). Desvolt4 simtul de limba prin frumusetea limbii in care au fost scrise unele poezii si alte buc. literare, ca ,Miorita", ,,Codrule codrutele“, Fat frumos*, ,Harap alb‘. 7). Inob‘leaz& simturile prin frumoasa conceptie despre_viat& gi resemnarea filosoficd fn fata mortii precum si prin iubirea fiiascd ce se evidentiazé unele. Citez din Miorita: »Si de-o fi s& mor. win cdamp de mohor, »Sa-i spui lui Vrancean »Si lui Ungurean »Ca si ma ‘ngroape... yin strunga de oi—Sa fiu tot cu voi“... Nici 0 rasvratire, nici o durere ci cea mai deplind resemnare in fata mortii. Ne arata legatura ce tdranul nostru o are cdtrd ocupatia sa si animalele sale. Inobileaz& simturile si melodiile populare, dintre care multe sunt admirate si de streini. 8). Desvolt& gustul estetic, arta decorativa, prin regularitatea geometricd gi simetria formelor cat gi prin armonica ¢ntrebuintare a culorilor, Acelasi gust estetic il desvolta si frumoasele fncrustatii in lemn. Si unele gi altele perfectioneazi dexteritatea mamilor si ma- sura cu ochiul. Si tncd mult material, care azi ar putea fi utilizat cu folos de istorici, poeti gi filologi, s’a cobordt in negrul pimdnt, deodata cu anonimul tdran poet, care l-a faurit gi cAntat, care si-a turnat fn acel material intreg sufletul. Si tot acest produs cultural este elementul etnic care trebue sd serveascd de baz desvoltarii noastre culturale, gi mostenire scumpé4 generatiilor viitoare. Este fns& intrebarea: Folosim noi invatitorimea care facem in cea mai mare parte educatia poporului—aceasta bogatie culturald? olul de c&petenie al scoalei primare este educatia copiilor, ca din ei sA devie cet&teni cinstiti muncitori, jubitori de neam, patrie si legea_strdmoseasca. Intre mijloacele cari pot contribui la plantarea acestor sentimente nobile tn inimele tinerélor vlistare ale neamului, un loc de frunte il poate ocupa folclorul romanesc, de cei mai multi pe nedreptul des- considerat. Cred ca ar trebui sine folosim in mai mare mdsura de dansul, deoarece in el gisim nenumarate exemple admirabile, cari_ar_contri- bui la desvoltarea Sentimentelor in inimile plapAnde ale elevilor. Ag fi de parere ca in cartile noastre de cetire sd se ia si din literatura poporala. In manualele de azi, abia la legendele istorice se mai ia cate ceva din acea literatura. $i sunt foarte putini autori cari au aflat de bine sé ia in cArtile lor macar acea minunat& poezie po- porala care e ,Miorita“. In schimb abunda niste istorioare cu Mutu- nache si Mihalache, din care trebuie s& scoti cu clegtele o morala si pe care copiii le citese fara nici o placere. Baladele poporale ne ofer exemple stralucite de vitejie. Ele vor putea fi utilizate cu succes deplin, in cadrele memorizarii, a istoriei gi a cetitului,APOSTOLUL _ Avem basmele Jui Creanga care prin farmecul deosebit, au ex- presiuni, constructii si gandiri ciudate cari se intalnesc rar alurea si cari ar fi potrivite si se introduca si in cdrtile de cetire. Asemenea s’ar putea introduce si unele proverbe cari au un rol educativ impor- tant—gi exprima asa de plastic tntelepciunea poporului. In ce priv vegte muzica poporald, invatdtorul poate alege doine a cdror melodii sunt nefntrecute, sunt pline de duiosie, de dorinti ascunse, de farmec. Ele impresioneaz’ pana la lacrimi gi fac pe ascultdtor s& simté du- rerea cAntiretului, s4-I compatimeascd si si-i admire talentul de ar- monizare, Prin predarea colindelor elevii ar fi tndemnati s4 pazeascd cu sfintenie obiceiul frumos ge se practica in seara Craciunului, Iar pentru tnveselirea elevilor sunt potrivite ghicitorile, franturile de limba, etc. Astfel copilul, cunoscdnd inca de pe bincile scoalei acele mar- garitare ale geniului romdnesc, cunoscand comoara nepretuita care zace fn cAntecele noastre armonioase, le va iubi si pretui. Cred ca manualele didactice pe copertd in loc de alte chipuri fara noimd ar fi mai potrivit s4 poarte modele de cusdturi gi tesdturi nationale cromolitografiate tn culori. In interior ar fi sd nu lipseascd cate un cliseu cu tipuri de tarani si tarance in port national. Vedeam $m satele din Ardeal—unde am fost ca invatitor timp de 5 ani—in Dumineci si sarbatori unguroaice gi sdsoaice in portul lor national, care totusi nu e aga frumos ca al nostru. Dacd Ungurii si Sasii nu se rusineazd de portul lor national, apoi cred ci nu avem nici noi motivul si ne rusindm de al nostru. Ag zice mai mult: Fiecare inte- lectual dela sate chiar si orase barbat sau femee sa aiba un costum national pe care si-] tmbrace cel putin in sdrb&tori nationale. In orele de desen copiii si fie pusi si deseneze tocmai modele de art& poporala, iar Ia Incrul manual modelaj in lemn. Nu am vorbit nimic despre arta coreograficd poporald. Azi si intelectualii nostri dela sate—nu mai vorbesc de cei dela orage—joacd mai mult tango si alte jocuri. Si doar avem gi noi dansurile noastre cu care nu ne facem de rusine. Pentru a da importanta cuvenitaé folklorului si in educatia postscolara, cred nimerit si se publice—de cdtre Casa scoalelor—in- trun volum poeziile poporale potrivite, iar in alt volum basmele si s& trimitd fiecdrei biblioteci sdtegti nu cdte un volum, ci 5-10 volume de fiecare. In comunele unde tineretul este organizat in diferite societati— acei_cari'au conducerea acelor societdti si citeascd ingisi tine- retului poezii si bucati literare din literatura poporal si s4 arate fru- musetile ce contin. Sa fie instruit tineretul s4 joace jocurile noastre romAnesti. Cu ocazia petrecerilor din comunelc rurale ar fi bine ca intelectualii si nu joace tango ale carui anumite figuri schimonisite starnesc rasul satenilor. Tineretul la astfel de petreceri sd ia parte in costume nationale lucrate cu acea neintrecutd arté romdneascé. Asa s’ar da voporului ale sale dintru ale sale si educarea lui ar da rezultate mai bune, VASILE N. CIUBOTARU Invatitor dir, Pipirig - Neamtgo APOSTOLUL Munca invatatorului Nu cred ca existi dasca], care cu ori cdt& rabdare, bundtate si iertare ar fi inzestrat, si nu simt& fiorul revoltei, atunci cdnd anu- miti profesionisti —fie din nestiinta, fie din rdutate— aruncé in mod car cuvinte asupra muncii desfasurata de modestul invatdtor, tn cei patru pereti ai clasei: —...,Ca aceastae munca ce-ti cere cea mai putind sfortare, ci se poat> efectua aproape de oricine, fard multa gi speciald pregatire“..— pentru a ajunge sd-i nege chiar sfantul ei rost, calificand-o drept o perdere de vreme... Ori care ar fi parerea acestor inconstienti, sau interesati poate, munca dascileascd. ramAne aceiagi munca sfanta, plind de sfortari gsi sacrificii, aceiasi minune dela care s’asteapté schimbarea lumii si aceiasi comoard pentru care un Pestalozzi a renuntat la toate titlurile si onorurile oferite de lume, rdspuns4nd: ,vreau s4 fiu invatitor“. Si acum s& vedem, in adevar munca noastré nu necesita sfortare gi suflet?.... In toate profesiile, fiecare tsi are datoria bine fixata, datoria sa mai dinainte indicaté gsi fiecare nu face alta, decdt ur- meazd constient ordinile date pentru bunul mers al serviciului ce ocupa. In invatimant insd dacd s’ar executa numai ordinile primite ar fi prea putin si de multe ori chiar adevadrate dezastre; aici, ta orice clip, invatdtorul trehue s& dea ceva din propriul sau suflet, trebue s4 fncdlzeasca la flacéra sufletului sdu litera moarta, dacd vrea_ ca spusele lui si producd efectul dorit; trebue ca adevarata inpulsiune sigur si durabild, sé vind dela el insusi. din sufletul sau. In inv&tdm4nt nu este ca fn industrie, unde interventia masinilor su~ primA munca omului; tavatatorul nu va gisi nici odaté vr’un mijloc de perfectionare a uneltelor sale, care s4-i inlocuiascd grija de a lucra singur, de a da elevilor sdi ce are mai bun din sufletul sdu gi de a forma oameni cu puterea de jertfi pentru bine si adevar. Ai intotdeauna, adevaratul motor va fi sufletul dascalului_ si nimeni ni odaté nu va vutea inlocui cu altceva aceasté forja. Caci de-am fn- grimadi fntr’o sald toate cartile morale, n’ar folosi nimic dacd ar lipsi sufletnl tnvatdtotului, care si dea viata fiecdrui fapt, s4-1 anali- zeze, si-i dea fermentul trebuitor si numai dupa aceia sufletul copi- Tului se deschide ca floarea la razele soarelui, ochii se umolu de lu- mina si fntelege ceia ce n’ar fi inteles dintr’o suta de cArti... Pentru agi indeplini chemarez, acest invdtdtor care este invidiat si acuz:t, acest beneficiar al unei activitati lipsita de sfortare, trebue ca vesnic s& fie tandr, trebue s4 imbdtraneascA numai pe dinafaré —fiind o Jege fatali— insa sufletul vegnic trebue sa-i fie tandr si acumulat cu inpartdsania pe care tredue s’o inpartd micutilor din fata sa; iar cAnd acest suflet se va simti imbdtrdnit si nu va mai putea trimite din darul sau nimic, cel care-] poarté s& inceteze de-a mai fi Invat&tor. Apostolul adevdrat are n-voe de suflet plin de jertfa, dragoste gi dreptate.... Si cum in cele mai multe sate singurul cdrturar, ° sin= gurul indrumator este invatitornl, trebue sd munceascd neiacetat ca 88 se cultive pentru a putea face faté intrebarilor gi a fi in stare 84 dea ldmuririle ce i se vor cere; trebue s& uite, sau sd lase la oparte nevoile vietii, ori si lupte cu toate deodati.... ceia ce-i impo- sibil la noi unde dreptatea zace legata. burduf, in cine tie ce colt mucegiit.... S daca ne intrebim care este multumirea pentru aceastA munca istovitoare, nise va raspunde, sau vom intelege, cd asemenea rasplata nu poate veni din afara gi ca atare trebue s’o cdutém in noi, in te- suturile noastre sufletesti, de acolo de unde clipd cu clipa trimitem raze de bunatate celor ce ne sunt incredintati. Cred ci vor intelege poate si cei fard ochi si urechi, pentru noi si mai ales cei fara suflet, care calificd truda noastra drept o pierdere de vreme, vor intelege zic, cd si dascalul munceste in scoala, nu atat cat functionarul in biurou, cat !ucrdtorul in fabrica, ci... ceva ima mult... IOAN JUVERDEANU CEAHLAT e O lectie de gimnastica. Gimnastica este pentru corp, ceace pentru inteligenta studiul, adicd cel mai puternic mijloc de educatie fizica. Ea mareste forta corpului si-i da frumusete. . . Actualele sisteme de gimnasticd, German si Suedez sunt ambele fnglobate in programa scoalei primare, insi dascalii preocupati cu obiectele principale de invatam4nt, n’au acordat un interes deosebit acestui obiect, deaceea nici copiii nu gusta actualele lectii facute dupa program. jocurile gimnastice combinate cu povestire si cdntec, se potri- vesc foarte bine cu firea zburdalnicd gi imaginativa a copilului. Noumai in joc copilul pune toata energia sa fizicd, aci isi manifesta cele dintai gAndiri ale simtirii si vointii, tot aci se aratd caracterul gi se manifesta tendintele. Jocul e cel mai bun mijloc de informatie pentru profesori si parinti. La gscolile de aplicatie din localitate am experimentat o serie de lectiuni jocuri-gimnastice dupa povestire unde diferitele exercitii se fac imitand acte din natura. Infatigez mai jos o lectie de gimnasticd al cdrui program reese din povestire. SUBIECTUL—O plimbare la cules flori. POVESTEA ORDINEA MISCARILOR 1.—Inainte de plecare am fost | 1.—Ordine si corective. adunati de D-l care ne-a Adunarea in cerc. controlat pe fiecare sé fim Inspectarea tinutei. imbracati cum trebuie, s4 nu ne lipsecsc4 nimic. 2.— Era de vreme cand am plecat | 2.—Brate si respiratie. gi Cocosii tot maicdatau ba- Ridicarea_ gsi coborirea bratelor tand din aripi. lateral, cu batae pe picioare. Copiii vor striga ,cucurigu“ imi- tand cantecul cocogului.Al POVESTEA QRDINEA MISCARTL 3.— Trecand sat am vazut gospodinile intinzdad rufele 4—Multimea de berze au facut cuiburi pe acoperigul caselor din sat sistau sus pe cosuri, schimb4nd c4nd pe un picior, cand pe celalalt. &.—Cénd am egit din cAmp, 0 multime de jepuri sariaudin lanuri. 6.—Ne-am imprastiat pe tot cdmpul, sd adundm flori ce se gasesc prin lanuri. 7.— Am inceput sd strangem in dreapta sin stanga, tot felul de flori. 8—Trecand pe langa rau, nis’a dat voe sa ne scaldam gi intrati in apd, am inceput a sari. 9.—Cand am esit din apd, am stat intingi la soare sd ne odihnim. 10—Ne-am imbracat si am plecat spre casi cdntand. 3.—Extenziune. Ridicarea , brafelor in sus, apoi apropierea si departarea lor, itmi- tand intinsul ‘rafelor, 4.—Echilibrul. Cu o. m4ni pe genunchiu stand (pe un picior). Schimbarea picioarelor prin sa- ritura. 5.—Spate si abdomen. Pe vine sezdnd, cu mainile pe podea. Mersul iepurelui. 6.—Alergare. Foga in cerc, sau impragtiat, daca se face in grédina si adunarea la semnal. 7.—Alternande de trunchiu. Departat stand. Aplecarea trun- chiului Ja dreapta si la stanga cu intinderen bratelor la picior. 8.—Sarituri. Cte doi apucati de brate, sari- turi scurte in sus pe loc, sau in- vartit in cerc. 9.—Respiratie. Pe spate: culcat, genunchii adugi, mainele pe cregtet Sucerea bratelar pe piept, revenire. 10.—Mars. Mags cu cantec (Primavara) ie— sind din sala. MARIA DUMITRIEVAPOSTOLUL u Ce se petrece la sate In randurile ce urmeazd, voiu ardta: ce s‘a facut si ce trebue facut, pentru ca si se schimbe starea de lucruri in care ne gasim. Nu voiu face paradd de vorbe si nu voiu veni cu lucruri luate din cdrfi. Voin ardta mumai_ce-am observat eu de un timp. Guvernele care s‘au randuit la carma farii, din 1920 pand'n prezent, au facut marea greseala adreséndu-se direct maselor, ignorénd complecta- mente pdtura conducatoare, Deaceea s’au ivit atétea partide, aproape cdt- unul pentru fiecare idee. Deaceea pitura conducdtoare, incepand cu invd- ii si mergand panda la profesorii universitari, s'au inscris in partide si grupéri politice, din a caror frictiune fara n’are decat de suferit. Sa udm un exemplu: Dacd, prin absurd, am admite ca oile ar putea vorbi si ar veni un Icsulescu, intr’o zi de vard, la 0 stand, sa@ inceapad a face propagonda, iatd ce scend s’ar petrece: ICSULESCU (adreséndu-se oilor care stau la umbra) »Dragi oie, eu, Icsulescu, am auzit c& ciobanii va fac mizeni, vd tin in ploae, vd mulg gi nu_vd lasd niciun pic de lapte pentru miei, vad tund lana si-si fac haine din lana voastrd, lasandu-vd cu pielea. Am auzit cd v'au stricat si credinta, schimband calendarul..." UN BERBECE (care toi timpul ciiscase gura si boldise ochii) ,,Da, da, asa_e! Da, ne-o stricat calendarul!“ ICSULESCU (bucuros) ,,Asa-i cé am drepiate? Iaca, eu am venit in mijlocul vostru, cdci n'am mai putut rébda nedreptatile ce vise fac, de eatre ciobani, baci si strungari. Am mai auzit cd ciobanii va iau copiii la scoala, sd’nvete cate sapte ani...” ALT BERBECE (care toatd vremea mofdise) ,,Da, da, asa-i! Ba ne-o pus si amenzi! Ce-i trebue, oti, carte, domnule!? Iaca, eu nu stiu. carte, $f tot traiesc!“ ICSULESCU ,,N’au voie ciobanii sé vd amendeze! Sa nu platiti ! Dragi cite, voi si md ascultafi pe mine, nu pe ciobani! Sd le-o spunefi verde, ciobanilor si celorlalfi dela stand, cd s’o dus vremea de demult, cand ‘au facut tot ce au vrut!“ CEA MAI MARE PARTE DIN OI (in cor) Asa! Bravo! Al nostra esti, d-le Iesulescu! (In_acest timp, Iesulescu se sterge cu batista pe frunte, apoi continud:) ,,Destul cu robia! Fiecare dintre voi, trebuie sd se inscrie in partidul ,,Desrobirea oilor“ si vom lupta, din rasputeri, pentra desrobirea tuturora !“e fa oprese cu oxemplul aici si trag numai invatatura: Dacd vom merge pe fdgasul apucat, orizonturi frumoase nu ni-se deschi UN GUVERN, ori care ar fi el, trebuie sd tind samd, in primul rand, de conducdtorii masselor, sé le satistacé doleanjele, sd le pretuiascdé manca prestatd si sd-i aiba la loc de cinste, méndrindu-se cu dénsii in toate imprejurarile. Daca pétura conducdtoare e mulfamitd, implicit vine mulfumirea gi pentru pdtura condusé. Sa nu se uite cd, depe mana ,unui invd(ator“, a esit si un ministru $i oricare alt demnitar al Statu'ui, “ Invafatorii,sdnt sarea’ pdméntului". geaba ai carnea; dacd nu-i sarea, se stried cea dintdi. Un. ministra de finante —nu de mult— a spus ca ,,intre pugcd si carte, preferd pusca". Sa nu se uite, insd, ca si vecinii nogtrii dela. Résdrit au dat btr cu fugitii, -cGnd.a fost vorba de apérarea patriei. N'au avut pusti destule? (pe care 4e-an ingropat.in pardie) Ce le-a lipsit? (dragostea de patrie, care se'nva(a12 APOSTOLUL _ din scoala). Cine le-a insuflat, soldafilor nostri, dragostea de pamantul strd~- mosesc ? (invatdtorii: unii au mers in lupte si-au murit udaénd pdmantul farii cu sdngele lor). De ce au fdcut toate acestea, inainte de rdzboi? (fiinded erau pretuiti, la adevarata lor valoare, de toate guvernele antebelice}. Cine dela Haret si colaboratorii lui, incoace, —lasand la o parte pe d-I dr, Angelescu, care a pasit pe urmele celui dintdi— s’a adresat invdfd- torilor si preofilor, cduténd a-i sprijini in spinoasa muncd ce o desfasoara ?” (nimeni!) Tofi au cautat sé facd pe placul maselor, fagdduindu-le maree cu sarea, ba au stricat si ce inaintasii incercaserdé sa facd! VICTOR SANDULESCU invatitor Grumazesti @ Pariul. Traducere: Catull Mendes Intr’o frumoasa zi de primadvard, ma plimbam cu Mineta, afard din oras. Strdbdteam tdcufi pddurea, pe o cdrare serpuita si respiram cu poftd aerul curat, asculténd cantecele pdsdrilor si admirdnd verdeata proaspaté a copacilor. Deodaté Mineta intrerupe tdcerea, — Fac pariu —.imi spune ea— cd in acest moment tu te gan-- desti la mine. — Te asigur cd te'ngeli, draga mea!. Recunosti cd nu? — Sigur cé recunosc! — Spune-mi la ce te géndesti in clipa aceasta? — Ma géndesc la trandafiral acela care a crescut si inflorit prin- tre mardcini. — Ki si? cu toate acestea eu am céstigat pariul.. Nu ai sd pott nega tu, ed nu seaman eu cu trandafirul acela, iar capriciile mele nu sunt altceva de cGt mdrdcinii din jurul trandafirului. — Ai dreptate, admit aceasta. — Feste cate-va minute Mineta din nou imi spune: — Dragul meu, stiu cd si acuma te gandesti la mine. — Crede-mé ca nu md géndesc. — Nu sustine aceasta ca iar ai sa pierzi. — Eu cred cé nu! — Atunci spune-mi la ce te gandesti. — Ma gandese la pdsirica aceia care canté printre crengile de trandafiri, — Tata ca gi de data aceasta am cdstigat. Oare eu nu ciripese ca pasdrica aceia si nu sunt tot asa de frumoasd. — »Ai dreptate, trebue din nou sd accept“. Peste putin timp, tdcerea fu rupta si Mineta imi spune: — Pariez pentru a 3-a gi ultima datd, cd si in acest moment tu te gGndesti tot la mine. — Sd vedem gi aceasta. — Spune-mi te rog la ce te gandesti? — Draga mea, ma gandesc la réndunica aceia care toatié ziua st& numai in cuibul ei, iubindu-si numai puisorii si soful sdu. — De réndul acesta, tu ai avut dreptate, iar eu am pierdut cae LUDMILA FLOREACronica. Alegerea Mitropolitulai Moldovei. In ziua de 23 Ianuarie a. c., s’a efectuat alegerea Mitropolitului Moldovei, dupa regulele legilor bisericesti. A fost ales P. S. S. Epis- cop Nicodem, carturarul dela M-rea Neamt, care se va instala. in scaunul Mitropolitan pe ziua de 3 Februarie. T. P. S. S. Mitropolitul Nicodem este unul din cei mai eruditi invatati in materie bisericeascd. Numele sdu figureaz& pe numai pu- tin de 80 lucrari bisericesti, din care peste 30 sunt volume cu peste S00 pagini. O adevarata biblioteca religioasi, Prin aceasta alegere la care a contribuit intr’o mare masurd d-l Leon Mrejeriu, ne mandrim si ‘noi, nemtenii, cdci I. P. S, S. este originar dela Pipirig, ’satul de obargie al familie} care a dat pe cel mai mare povestitor poporan, pe Ion Creanga. Deaceia salutim cu toatd increderea si admiratia pe noul pastor suf- letesc al Eparhiei Moldovei, dorindu-i incd multi ani si o frumoasd activitate, pentru a fi demnul urmas a lui Veniamin Costache si al lui Tosif Naniescu, périntele sau sufletesc.—Acum, cand biserica ortodoxd trece printr’o crizi morala, accentuata mai mult in judetul nostru, se cerea o mand tare si un suflet calit, ca cel al I. P. S. S. Mitro- politul Nicodem. Nu ne indoim ca turmele ratadcite, se vor retntoarce sub ocrotirea bisericii noastre ortodoxe. In ce ne priveste pe noi, ca reprezentanti ai scoalei poporului, va avea tot sprijinul nostru, acti- vand mand in mana preotii cu invatatorii. e Biblioteci e numai acolo unde se da viati cartii. Vorba aceasta a spus-o cineva la niste cursuri de bibliotecari tinute mai acum vre-o 2 ani. Es dic& tn contrast cu ceiace se face la noi: un numar de carti alandala si acela daruit ori cerut, un dulap cu firma si atat. Ar parea un paradox, dar e atat de adevarat cd poporu] nu citeste pentrucd e ignorant, pe cat de adevarat cA poporul e ignorant pentrucd nu ci- teste; si avem deoparte biblioteci fara cetitori, iar pe de alti parte cetitori cari nu gasesc cartile lor in biblioteci. Cartea nu e deaiuns; ea singurd e uscata si rece; trebue insu- fletita, s& i se dea caldurd, viata, fiindcd in ea e o lume: prezeatul, trecutul, viitorul; trebue s’o intelegi, s’o simti. : Cartea rau distribuita, riu réspandit’, e mai mult un rau decat un bine. A asocia toate aceste lucruri, coordonandu-le, bibliotecile s'ar frecventa mai mult. Deaceia rolul bibliotecarului scoalei nu este nu mai de a da si primi cérti inregistrandu-le intr’o condicd $i numdrand cafi cititori au fost in luna x, ci este de a provoca in cititori acel interes pentru citit, iar car{ii a-i da viata pe care o trezeste bucoavnele ei. e Literatura | Pornografica se intinde. Ne gasim in plina ofensiva a literaturii pornografice. Infloreste —ca sé zicem aga~cu deosebire in Bucuresti de unde se exportd, la14 APOSTOLUL cerere, in oragele de provincie, ba gi la sate. La oricare chioge, la oricare vitrind, se pot citi titluri care de care mai excitante cu gra- vuri impudice care trezesc simturile animalice fn tineretul ce defileaza pe la geamuri si le savureazi. Ba, la pomelnicul acesta de carti, se mai adauga si unele reviste scoase de diferite grupuri interesate. Literatura excitanta tsi sporeste productia si clientela. Ea se desvolt4 deci, ca orice industrie protejata, pe baza cererii si ofertei. Pornografia se intinde tocmai in aceastA epoca de crizé a cartii, a educatiei sindtoase, a simtului de datorie si morala. Tineretul e lasat aproape in voia preferintelor lui. Si atunci ispitele filelor de scandal, il prind cu toatd ugurinta. Parchetul, cu sau fara sesizarea Ministe- rului de Instructie, ar trebui si-gi facd datoria. Numele .scriitorilor“ de coruptie, si fie afigate, mascaradele oprite. Pe c4nd in alte tari, pornografia e urméarita cu biciu de foc, la noi e toleraté de autoritati. Si la noi existé o asa zisé ,Cenzura“ care urméaregte la dispe- rare cuvAntatorii si raspAnditorii ideiei nationale, dar care este complect desinteresata de literatura editati sub auspicii de nume strdine de neam. Se poate o mai mare gregala ? oa Roadele invatimantului agricol. Spicuim urmatoarele date statistice dintr’o revista : Scolile de agricultura din vechiul regat au dat aproximativ, ur- matorul rezultat: 46% functionari Ja stat, 3% functionari particulari, 5% agricultori pe cont propriu, 3% ocupatii strdine de agricultura si 43% ocupatie necunoscuta (liberi), gcolile elementare de agriculturd au dat gi ele urm&toarele rezultate: 22% functionarila stat, 5% func- tionari particulari, 28% agricultori pe cont propriu si 26% ocupatii strdine. Tata dar cum se aplicd invétémantul practic la noi. Tot in spi- narea Statului cad mai multi si din acei cari singuri ar putea sd aduca beneficii si acestui cal de bataie. Radio Ia sate. ad O chestiune care trebue s4 preocupe cercurile culturale centrale este si aceasta, pe care o considerim de o capitala necesitate: insta- larea aparatelor de radio la sate. Locul cel mai potrivit pentru acest lucru, sunt gcolile, si in special scolile cari au localuri proprii, cu cate o sald in care s4 poatd intra c4t mai multi ascultatori. Nu se poate o mai bund ocazie de _rasp4ndirea culturii. ,Ora sdteanului“ organizata de Soc. de Radio Bucuresti, este aga de bine venitd, programul aga de potrivit alcdtuit, incdt nu i se poate aduce nici o critica. Ce s& mai vorbim de ,ora copiilor’ 45 d. a. Joia gi ta ? Cand tehnica ne d& la indemand atatea mijloace ajutdtoare pen~_APOSTOLUL ab tru educarea copiilor, a tineretului si a poporului, este o gregala de neiertat si n’o folosim. De aceia sfatuim pe tofi colegii sé deschidé o campanie pentru ca fiecare gcoald sd-si aibé aparatul ei. 2 Noi vom interveni pentru gdsirea de miiloace, scutire de taxa gi confectionarea aparatelor pe pret cat mai_redus. Intretinerea aparatului, ramane in grija acelora ce-si vor mstala radio, (o contributie cAt de mici—1 leu—din partea ascultatorilor, va asigura aceast& cheltuiala). Pentru inceput, d-l prefect a promis cd va fnscrie fn bugetul 1935, suma de 50.000 lei. Pentru a vedea efectul produs de aceasté descoperire tehnicas luati parte la o astfel de demonstratie la una din gcolile vecine cari gi'au instalat acest aparat (Bodestii de jos, Crucea, Madei, Coroiu, etc,). Numai cu acest sistem se vor putea atrege sdtenii la scoala, indepartandu-i dela carciume gi altele. od Organizarea pregatirli premilitare. In toat& tara s’a pus in aplicare legea pentru pregatirea premi- litara. La noi in judet, au rdspuns cu mult entusiasm, colegii care au fost numiti comandanti de centre si subcentre, unii din ei faicdnd sacrificii. Se poate deduce ca dascdlimea noastrd este ‘nsufletifa atunci cand i se pun probleme de regenerarea morala a {arii sicd raspunde imediat la chemarea ce i se face. Cateva zeci de subcentre gi-au inceput frumoasa activitate, fie- care avAnd 100-200 de tineri de 18 gi 19 ani. Frumoasa impresie face cand in fruntea acestor echipe de tineri, sti invat&torul satului, inva- t&torul de eri al acestor adulti. Se si cuvine sd fie asa. Pentru a in- lesni desfasurarea acestei activitati. Ministerul Instructiunii cu ord. No. 4325935, a aprobat participarea invdtdtorilor la centrele gi sub- centrele premilitare, scutindu-i de cercurile culturale, cand iau parte Ja educatia premilitara. Comandantul P, P. in judetul Neamt, este d-] Maior Nistor, un distins militar activ gi un prieten cald al invatatorilor. Nici nu se putea o alegere mai bund, care si asigure o colaborare mai_trainicad intre cele doua institufii: armat& si scoala. Ci e Spicuiri 1) Anuarul liceului_,,Petru Rares" pe anul 1933—1934. Cine a deschis aceasti admirabilé carte do 224 pagini. scoasa in com ditiuni techice superioare multor carti si cu un continut ce depaseste foarte mult modestul titla ,de anuar al liceului*, tsi d& seama de ce poate: face vointa si dragostea. Caci dela inceput trebuie s& recunoagtem c& sufletul acestei ofirti este D-1 C. Turcu, care cu o stérninté de indragostit, a reugit6 2 CUA POSTOLUL si redea o carte de studin asupra Judetului Neamt, gi sé evidentieze o muncé a unui profesor, D-1 Gh. Mihailescu. Quprinsul anusrului esto urmatorul : C. Tureu—Un ealitor francez prin Neamt, acum un veac. V. Ghitescu—Profesorul Gh. Mihailescu. D. Hogea—Un istoric al Durdului P. Gheorgheasa—Rotacisme depe Valea Bistritei si doua legende. Joachim Botez—Casu cu oleandri. Gh. Juvara—Dous scrisori inedite. _ Gh, Ungureanu—Fabrica de hartie a loi Gh. Asachi AL Grigorovici—Regele Sobieschi in Moldova si tinutul Neamtului apoi: M. Cojocaru, C. Stoide, Pr. (. Matasa, ete. D-1 C Toreu meriti toatd landa si incurajarea, pentru ca si ne mai poat& scoate citeva anuare de pretul celui pomenit. o 2) Calendarul Satenilor pe 1935 alcatuit de catre D-I P. Gheorgheasa O caite de 100 pagini, costé 15 lei. Am cercetat amanuntit acest dar pe care ni-l ofera, ca gi in anii din urma, h&raicia unui om staruitor care igi pune priceporea in slujba celor multi, Continutul foarte bine studiat gi variat. Sfaturile se inbind cu povestile gi glumele, adevarurile ocle oterne en framusefoa unui stil accoptat si inteles de cdtre ori gi cine, Asi putea spane, fard picat, ci acestui calendar —care-i mai mult un sfatuitor,— nu-i lipseste nimic gi nici nu are nimic de prisos, Pana D-lui Gheorgheasa. care o viati a studiat toate formelo de art’ poporani gi care este unul dintre putinii pa- sionati de opera anonimé a poporulni romanese si dragostea acostui om ridicat dela gle, pentru produsul artei adevirate romanesti, trebuie s& fie un fndemn pentru: tinerii ce-si incearci aripile Domnii eolegi ar trebui si rispandeasci aceasti carte bund fn miile de maini care asteapti hrana sufletului, in acest rasarit de trezire la con- sting a neamului romanese. o 3) O eroare. Si .Universul* cred ca a gresit. Iaté cand: tn numirul Marti 8 lan. a. c., cand fara semnitur’, desigur unul dintre marii ori micii redac- tori, scrio cu titlul: ,protesori de pedagogie, batjocoritori ai culturii nationale‘, intrebuin¢ind la adresa scrisului d-lui profesor Ioan Dragan, expresia de ,profati—pamflet* si fucheind cu drastica fraz’, c& Dragen gi Belcescu n’au coe ciuta fn invyitimintul public si in cultura noastra“. Si pentruca articolul este in ziarul ,Universul* faré semndaturé, pentra oricine cunoaste pe d-nii Dragan si Belvescu, —gi putem afirma ci d-lor sunt cunoscuti si de multi myncitori mirunti in campul culturii romanestiAPOSTOLUL if si de multi mari ganditori rom&ni— va gsi c& cele scrise sunt, daci nu insulte, cel putin aprecieri: patimase. Mai int&i, numai d-) Dragan 0 de pedagogic, iar pe d-l Boleesou, lisim si-l’ caute ,Universul® ce-l, No vreau s& fac apararea d-lui Dragan, oici nu are nevoie de ap&rarea mea, dar aceste insulte, fajé de un adevdrat cirturar si couvins nationalist, nu fac cinste celui _co a dobitat un noadevir pe un trecut de munci nepitats. D-1 Dragan, ridieat dela brazd& prin muneé si studii stralucite, a tmpartagit in diferito chipuri si ocazii din sufletul si lumina d-sale, tuturor. Dar mai ales din cultura sa gi din nationalismul sdu. Aga-i intotdeauna:: cine te cumoaste, te pretueste. vV.8 @ Demersul Asociatiei invatatorilor la _d. ministru al instructiunii O delegatie a comitetului central al Asociafiei g-le a invatato- rilor. alcdtuita din d-nii: D. V. Toni, L. Mrejeriu, M. Vasiliu, N. Siminovici, I. Ciolan, P. Ramneamfu, Virgil Pop, E. Dunca, T. Cio- cardei, I Isac, V. Dumitrescu, I. Coman si I, Dobrian s’a prezentat d-lui ministru al instructiei, a doua zi dupa sedinta comitetului dela 20 Ianua ie c. La cererile infatigate de d. D. V. Toni si sustinuta de toti mem- brii delegatiei, d. ministru al instructiei, care a ascultat cu toataé atentia si buna vointa cele ce i s'au adus la cunostin{a, a declarat: 1). Va sustine cu toata puterea revendicarile materiale ale in- vatatorilor pentru satisfacerea lor prin bugetul anului viitor, caci le socoate pe deplin indreptatite: trecerea in buget a unui cat mai mare numar de posturi, o imbunatafire a salariului invatatorilor in- cepatori, gradatiile si celelalte sporuri cuvenite, aplicarea legii in ce priveste sporul de salar al invatatorilor din zona eteroglota, in- tregirea salariului conform legii de armonizare. 2). In privinta examenelor de definitivat si inaintere la gr. I precum $i inaintare la grad. I, d-sa nu poate da un raspuns imediat. ramanand ca sa studieze chestiunea $i sa ia hotdrarea peste cateva zile. Recunoaste insa de pe acum chiar ca nu se pot aplica noile prevederi din lege celor cari aveau drept la definitivat $i inaintare dupa legea veche. 3). Ia act de dorinta Asociafiei de i se cere parerea ince pri- veste modilicarea legii de organizare a ministerului instructiei si in deosebi in privinta recrutarii directorilor $i a personalului de control. 4). Vor fi inlaturati imediat din control acei invafatori cari nu poseda decat titluri definitiv sau gr. II, cdci si d-sa socoate ca nu-i admisabil ca acesti invafatori si poata controla pe colegii lor mai, mari in grad. 5). Posturile vacante se vor publica conform legii.18 oe th POSTOLUL 6). Nu va admite nici o schimbare in incadrarea membrilor corpului didactic primar — ei fiind un corp special, si neputand deci fi incadrafi dupa aceleasi norme ca alti functionari. 7). Nu poate da un raspuns definitiv in chestia Academiilor pedagogice — trebuind ca problema sa mai fie studiata, mai ales ca e in legatura cu bugetul. 8). Nu intelege sa se ia dreptul invafatorilor de a fi casieri ai bancilor populare mai cu seama astazi cand o reinviere a coope- ratiei este o necesitate nafionala si se va reveni asupra deciziunei prin care li se interzicea acest drept. 9). Comisiile de examinare pentru invatatorii minoritari vor fi alcdtuite nu din doi membri ca in August trecut ci din trei membri. 10). Este de acord sa se legifereze dreptul la gr. militara a it vafatorilor din seria 1919 care ‘au facut razboiul —in deosebi a acelor cari au luptat pe frontul roman in armatele aliate sau au facut parte din garzi nationale —dar pentru rezolvarea acestei chestiuni trebue sa se obfina si adeziunea ministerului de razboi. Se poate dar vedea, ca d-l Leon Mrejeriu, desi ocupa o situatie administrativa, este preocupat si de problema inv. primar. @ O carte buna si de folos pentru tofti. In randurile ce urmeazd, voiu face o mica dare de sama asupra unei valoroase opere enciclopedice. E vorba de Dic- tionarul enciclopedic-ilustrat ,,Cartea Romaneasca“ de Candrea si Adamescu. In filologie, pana in zilele noastre, s’a scris foarte mult. Ra- posatul Hagdeu a incercat acel renumit ,,Etymologicum magnum romaniae“, cu care a ajuns, diabia, la litera B., cuvantul barbat. Cel mai vechiu dictionar, in manuscris e ,,Lexicon slavo- romanesc“ al Iui Mardarie Cozianul din 1469, iar cel mai nou, tiparit, e acesta, despre care ma ocup acuma. In el gasesti insemnataiea fiecarui cuvant si daca-i vorba de un lucru sau fiinta, ii vezi chipul desenat. Prin asta, devine mai concret obiectul si ugor de inteles. De exemplu: La pag. 594 ai vorba iarba. Mai intai ifi explicd ce este iarba si apoi iti ingira toate felurile de plante depe fata pamantului, care au numirea de iarba gi la toate iti da si chipul buruienii. La vorba broasca, dela pag. 173, ai chipurile tuturor broastelor: de balté, de uscat, testoase, dela usa, precum si broascd ce se face la ochi la om sau la vite pe limba. La vorba bate dela pag. 132 si 133, ifi explicd 50 de infelesuri pe care le are vorba aceasta in limba romaneasca,ad . APOSTOLUL Trebuie sA mai arat ca, la fiecare vorba, iti araté si care scriitor—mort sau in viafa--a intrebuinfat 0 sau o intrebuinteaza si in ce carte anume. Numai pentru explicarea vorbelor, sant, in toata cartea, 5383 de chipuri. Toaté lucrarea e impéartita in doua parti: Dictionarul limbii romane din trecut gi de azi, de d-l I. A. Candrea si Dictionarul istoric-geografic universal, de d-l Gh. Adamescu, In partea I-a, afara de ccle 40 si ceva de mii de vorbe, explicate, mai gdsesti: Alfabetul romAnesc, arme- nesc, arab, bulgaresc, evreesc, german, grecesc, al orbilor, rusesc, sarbesc, slavonesc, al surdo-mutilor, Morse gi turcesc. Mai gasesti imnurile nationale ale tuturor {arilor depe fata pa- mantului, agezate pe note, apoi steagurile din Jumea intreaga gi toate decoratiile, incepand cu cele mai vechi si panala cele de azi din Romania. Dela pag. 1475, incepe partea Il-a a carfii, care descrie toate continentele, {arile, judefele, oragele si satele, precum gi viata oamenilor insemnafi din Romania si depe intregul glob pamantesc. Vrei s& sti, de ex. cine a fost Alexandri, cauti la litera A. pag. 1485, si gasegti tot ce te intereseaza despre viata poetului. Vrei sa stii despre America, deschizi la pag. 1490 si gasesti tot ce scrie despre aceasta tard-continent. Pentru ca lamurirea sa fie mai usoara, fiecare continent, fara si judef are i harta aldturea, in care se cuprind toate satele care au mai mult de 2000 suflete. Judefele au sistema (marca), lor, iar continentele au harti colorate, Toate agezemintele de cultura, religie, sanatate gi treburi obstesti sant descrise cu darnicie gi te lamureste pana la cea mai mica nedumerire. Aceasta carte este prietenul care, oricAt l-ai intreba de mult, nu se plictiseste sa-ti raspunda si se pricepe in toate domeniile stiintei. A fost pusa sub tipar in luna Februarie 1926-sis’a terminat in luna Noembrie 1931. Cei care au alcatuit-o au lucrat la dansa, inainte de tiparire, noua ani, pentru strangerea si randuirea materialului de publicat. Cetind prefata d-lui prof. Candrea ramai uimit de munca depusa. »Trei ani si mai bine a durat scrierea fiselor fasiilor de whartie care aveau la capat litera din alfabet gi de trei ori20 —--_APOSTOLUL ype atatia ani de munca fara ragaz i-am consacrat redactarii »Dictionarului. »Noua ani din viafa mea, noua ani de munca silnicd, de »infrigurare, de nopfi intregi de meditare, de renuntare la tot ce-i e ingdduit oricui sd guste dis agrementele existentei, iata ce reprezinté acest Dictionar. Cat priveste infatisarea Dictionarului, pot spune fara incon- jur ca tine piept cu oricare alt dictionar strain. Nu pot sé scriu atéta, cat ar trebui sa-1 fac cunoscut cetitorilor—spatiul restransnepermifandu-mi Editura ,,Cartea Romaneasca“ din Bucuresti are tot dreptul sa trimeata, celor ce vor cere, lamuriri mai amanuntite privitor la Iucrarea amintita. VICTOR SANDULESCU ‘Topolita Invatator INFORMATIUNI. 1. Tipografia ,Datina Romaneasca“ din Valenii de Munte a tiparit »Calendaral Istoric* de D-l prof. N. Iorga (Pretul 50 lei). 2). Din initiativa d-lui L. Mrejeriu, se va deschide o actiune pentru ridicarea unui monument lui Ion Creanga, cu prilejul impii- nirii a 100 ani dela nagterea sa. In curand se va forma comitetul. 3). DA Mihai Stamate, colaboratorul nostru, a scos o noua lu- crare: ,Virtuti Stramosesti*, contindud si 14 cligee executate in penitaé de autor. Se recomanda cu caldura aceasta frumoasa lucrare, sprijinand munca autorului, care este un bun si distins coleg, Pre cartii este de 20 lei. 4). Lucrarile pentru obfinerea ,,bonurilor de impozit* pentru res- tantele din 1932, au fost terminate de revizorat. Zilele acestea se vor inainta Casei de Amortizare, pentru eliberarea acestor bonuri. 5). Inaugurarea scolilor terminate s’a amanat in primavara. POSTA REDACTIEI. D-nei Maria N. Mancas — Dobreni. Am primit scrisoarea D-v. $i va comuniciam ci nu am luat in nume de rau refuzul abonamentului si cA nu infelegem sa polemizim cu niciun coleg, in revista noastra sau in alte publicatii, pe chestia “Apostolului*. D-vs. daca credeti, puteti scrie ce voiti si unde voifi. Va asiguram ca alt raspuns decat acesta, nu vom mai da. Noi am pornit la drum cu gand curat, si absolut cinstit de a fi de speiiie corpului dascalesc si tonul D-v. de revolta, nu a avut di 34 ne revolte si pe noi. Ne urmam drumul si va poftim prin- tre noi si pe D-v, si pe soful D-v. si pe orice dascal din judetul nostra. Cine ne-cere revista, i-o trimitem cu draga inima. Intindem mana cu gest crestinesc si colegial tuturor: Si celor ce ne hulesc gi celor ce ne iubesc. _, 2). Din lipsa de spatiu am amAnat publicarea altor articcle primite mai in urmé dela colegii din judet,Catre colegi din jud. Neamt Daca nati trimis pand acuma, sunteti rugat cu insistentd sd trimiteti, fotografia D-v. la_,Albumul invatatorilor din jud. Neamt“ pe adresa d-lui Victor Sandulescu, inv. Grumazesti-Neam{, impreund cu biografia respectiva, insotite de suma de lei 40, costul cliseului. Va fi o amintire frumoasd si e pacat ca D-v. sd nu figurati intr’o asemenea lucrare, unicd in invatamantul primar din acest judet Se primeste colaborarea oricdrai membru al corpului didactic primar sau secundar, precum si a persoanelor ce sprijind cultura $i inva- {amantul primar. Subiectele tratate vor fi in sensul programului anunfat. aco vor fi scrise citef, pe o singuri pagina, in marimea de % coala. Pentru a se putea publica articolele intr’un singur numar al revistei, nu vor fi mai lungi di de 4—5 tele: Recenziile vor fi reduse la 2 pagini. Articolele nesemnate, nu se publica. Manuscrisele nepublicate nu vor fi inapoiate. Articolele pentru publicat, se vor trimite pana la 20 ale lunii. Comitetul de conducere al revistei, Esl ia angajamentul ca va scoate revista un an, oricare ar fi riscurile. Apeleaza insa la concursul Wal intelegatori. REDACTIA SI ADMINISTRATIA REVISTEI ,,APOSTOL' C. Luchian, revizoratul scolar, Piatra-N. La aceasta adresd se vor trimite schimbul de reviste, cirti, manu- scrisele, recenziile, precum si orice corespondenta referitoare la redactia $i administratia revistei. —_ eee Acest numar este pe luna Februarie 1935. IMPRIMERIA JUDETULUI NEAMT