You are on page 1of 51
| 27 | [me 57 5 —| NUMAR DUBLU (48 PAGINI) ANUL Il. No. 4—5 (16—17) MARTIE—APRILIE 1936 =sREVIST@ DIDACTICA SILITERARA o— APOSTOLUL REVISTA DIDACTICA SI LITERARA APARE ODATA PE LUNA SUB INGRIJIREA CERCULUI DIDACTIC PIATRA-N. Comitetul de conducere gi colaborare : V. GABOREANU, S. PURICE, C. LUCHIAN, V. SCRIPCARU, EUFR. SAVESCU, ION DRAGAN, C. TURCU, V. ANDREI, L TAZLAOANU, EUFR. MANOLIU, ALEX. GHEORGHIU, M. AVADANEL D. HOGEA, V. DORNEANU, TEOFAN MACOVEL, N. PODOLEANU, I. PAPUC, D. TIPA, M. STAMATE, I. RAFAILA, I. STROIA. Optimism . ’ Infranati dorintele Bataia in scoala Tarna. 2. ION C-RAGAN EUFR. MANOLIU N. PODOLEANU Padure . V. DORNEANU Crux . . . « Rerala | : L VESPREMIE Invatatorul ca factor social a Cooperativele scolare . . 7 Organizarea sezatorilor. . Biserica lui Cananau Propuneri in leg. cu banca noastra Prietene . . . Strajeria si condacerea de sine ) De la asociatia generala . f if Carfi-reviste . 2. 2. . 1 4 Pagina oficial. . . Dela asociatia generala a inva torilor Audienta d-lni D. V. Toni la Suveran Informatiunti 3s wl wks ° Pr, M. GAVRILESCU TEOFAN MACOVEI NECULAI MOGA TH. URSU V. CIUBOTARU L §T, NEAMTU OCTAV PARFENIE . C, LUCHIAN M. AVADANEI S. PURICE Optimism Mihail Eminescu, solul unic al gandului romanesc menit aa in- frunte eternitatea, compari undeva neamul nostru cu un print,care doarme intr‘o vale inflorita somn de vraja si peste care apa veacu- rilor curge fara s4-i strice tineretea..., Este o profunda credinfa in fapte care imi scoate vie in fata minfii icoana acestei tinereti, iar nu numai dragul de metafore si de simetrie. Si pentru a-mi dovedi aceasta, gandul imi spune cA trebne sa uit povestea neamului meu asa cum mi-o spune istoria. Arareori istoria este ceea ce o scrie carturarul pe rabdatoarea fonie de hartie sau pe spinarea unui pergament. Documentele sunt marturii ciu- date ce prilejesc galceava intre savanfi, povestesc frumoase sau infiordtoare episoduri si.inegresc filele din cronici, In alt chip trebue sa citesti $i sa intelegi istoria. Departe ‘n fund de veacuri sa ti se deslusascd vieata noro- Salad Sa 2 xosesie. dat 7 a ‘rudite vieti nestiute sau aprige cete ie aventurd misund pe intinsul farii mistuit de neguri. tn funduri de codru cafarati pe fancuri isi fac veacuri dearandul ciobani cu gluga si saricé rosturi tainuite cu turme de oj, si rasund codrii cei vegnici dé latratul zvozilor la stani ataroate pe gheburi de munte... Aga lise scurge vieafa rdndurilor de oameni veacuri multe in noaptea co- seolnl, infundafi si nedand semne ca sa scrie despre dangsii slova cartii. Dar ei au fost via pldmada 18 veacuri purtatd in sAnul naturif din care ni s’a zimislit neamul. Si vifor mare s’a prapastuit peste stancile in care norodul de ciobani era adapostit $i nu I-a nimicit. Indelunga vreme de zimis- lire i-a fost vitrega. In somnu-i lung, impus de vraja unei istorii mastere, acest neam a avut un moment cand a tresarit la viziunea spadei de fulger a unui Arhanghel Mihai, care i-a schifat, in pal- p&irea unui vis, hotarele in cuprinsul cdrora avea sa se trezeasca odaté. Fulgerul a pierit lasand noaptea. $i mai adanca... Deatunci norodul care era hardzit si umple cu vieafa lui cuprinsul pimén- tului de la Nistru pfn ‘la Tisa, s’a inchegat negtiut in trudnica munca a ogoarelor, privind adesea vremelnici trecatori stapani. Pe ‘ntinsurile de o rodnicie biblicd dintre Prut si Nistru, pustiite ades de seceta si-inundatii catastrofale, —aducitoare de foame si pustiu in suflete— se‘ndreapta de vale Moldovanu! cu grai curat APOSTOLUL ca ’n vreme de demult si rabdator se uita la puhoaiele revarsate peste fara a stapanirii nesdturate si vremelnice a Rusiei farilor. Pute rnice miscari de norod vanjos se simt in trupul romanesc din cuprinsal Ardealului prin revoltele lui Horia Closca si Crisan si apoi a e gelui Mauntilor; dar puternica fiinta a neamulul nostru, cu inima, plamAnii si creerul in vechea si mica Romanie, da semne de vieata, de care ia act tumea, prin faptul Unirii de la 59, prin razboiul inde pendentii $i abia prin zvarcolirea din razboiul cel mare se@ magte cu adevarat poporul roman prin jertfe uriase de sange, rea- lizén du-si fiinfa prin Marea Unire a tuturor Romanilor in cuprinsul pima ntului legitim stapanit de vieata si munca celor ce de 18 veac uri triiau pe dansul, Sub vitrege vremuri a asteptat in sanul mamei nature veacuri intunecate pana si-a implinit fiinta, si aceasta indelunga si trudnica 2amislire sa nu fie o parntic ca neamul acesta proaspat nascut isi pre menire sfanta pe lume ? Ca sfénca iraieste in noi aceasta credinta ! Sontem reem de ciobani si de plugari care ‘mpanzim intinsu- tile cat prirde ochivl in cea{a zarilor dintre strivechile hotare si am colindat veacusi inregcrate pleivrile munfilcr si codrilor cu furmele nozstre si nu re-a pasat de {ulgerul, ce {asrea din incrunfata feend de nor furtunetec, ce s‘abitea reste spinarile incovoiate de monte, Si sm irfruniet flverizd vifcrol. Si neem it in restivuta ncepte a zimislirii noastre un nat de cameni tari de vana si tari la récez. Si ne-am luat la tratacu uisul sj ne-am lupfat cu zimbrul si cu lvpii codrilor din tharai si am rasbit la lumina din noapte. Orizonturi vaste se deschid in viitor tinerefiifneamului nostru. Cand alte nafii se darapana si se prapdstuesc ia nefiinfa pentru fortete: proaspete ale poporului nostru se ‘ntinde cimp de munca nedestelenit,., Glasul nostru eternitatea nu l-a auzit inca! ION DRAGAN & Infranati dorintele. eee F. GARCIN (din L'Education Enfantine) Rousseau, eGnd a scris Emile“ a inceput cu aceste cuvinte: ,toful este bun cand iese din mdinele creatorului, totul degenereazd in mdinele on-ului * Acest aforism a procurat filozofilor aprobari asupra cérora ne kdndim s& facem oarecare rezerve. Nu este vorba, in adevar, de a pune la indoiald perfecfiunea operei Creatorului, insd cum fiecare dintre noi este si Ercdusul creafiunei sale, iaté-ne autorizo{: sé ne credem individual perfecti. $i, in adevdr, este destul de rar sd intdlnesti un individ care si nu aiba cccosid pdrere despre sine. Daca este asa, cum sd. admitem ca totul dege- 1.016026 in méinele acestei perfectiuni? APOSTOLUL _ 3 In partea doua a aforismului este o contradictie scoasé prin antici- pafie pe vdrful muntelui Sinai si pe flancurile lui. Cuvintele divine cdzute din aceste indl{imi brdzdeaza de doud mii de ani cu fulgerile lor cdmpiile universului, spre a@ indepdrta pe om de pericolele ce-l ameninfd, si a-l aduce pe cdi simple si severe care trebue sd-l conducd la mGntuire. Ar fi, cu toate acestea, o gresald sa se creadd cé acestc cdi sunt asa de simple, dupa cum vrea sa ne facd sé admitem afirmafia prea transantd a filozofalui. EI se gribeste, dealtfel sa adopte o rectificare care pune in garda o cre- dulifate prea usuraticd, déndu-ne de veste cd copilul are nevoe sa fie cul- tivat printr’o forfa educatoare care emand dela natura, de la om, gi dela lucruri. Cat de repede se complica situafiile sub efectul fortelor acestor trei educatori diferi{i, adesea inclinafi sd se contrazicd, asa de rar unifi spre acelas rezultat! Natura impune copilului dorinfa de satisfacere, omul rie died in fafa satisfacerei dorintelor, icate obstacolele egoismului sdu, iar lucrurile indepdrteazd foarte adesea mijlocul de a trece peste aceste obsta- cole. De pilda, copilul incearcd nevoia de a se hrdni si in consecinfé, do- rinta de a mGnca, dar omul intervine si-i zice: ,Masoard-{i pofta de man- care, ai rdbdore, sau mulfumeste-te c’o portie mica“. far lucrurile ii impun, spre a-si cdstiga aceasta portie, 0 munca fard de care nimic nu se poate avea. Dacd, din fericire aceste trei forte se acordd pentru ca dorinja si fie satisfacutd, individul acceptd realitatea; dar dacd aceasta realitate ti impune un refuz, voinfa intervine, se opune, se revoltd contra lui, vrea séel modifice paénd ce capdtd satisfafie. Iatd problema educafiei pusd in toata asprimea rigoarei sale. Am putea s’o definim in aceste céleva cuvinte: problema educafiei este aceia a satisfacerei cerinfelor omenesti. Péitrundem indata in adéncd infelepciune a cuvintelor divine: ,,Fericifi cei sdraci, cad a lor este impérafia cerurilor! ,,Fericifi cei blanzi gi iertatori\“ , Fericift cei curafi cu duhul gi inbitori de pace!" Da, fericifi cei ce-si rezervé bu- curia de a-si infrana toate dorinfele la minimum de necesitéfi, aceia sunt singurii cari curdfindu-si inima intdlnesc fericirea, finta supremd a edu- cafiei, indeparténd la maximum obstacolele forfelor omulu si ale bucuriilor, Cat de mult s'ar usura sarcina educafiei, dacd invafdturile de pe muntele Sinai ar fi ascultate si urmate! Am fi scutifi de preocuparea de a invdta generafiile ce se succed ceace irebue sd facd spre a reduce la adevarata lor masuré dominajfia cerinjelor senzoriale asupra voinfei; am fi scutifi de periculoasa pasiune, care este aceia de a pdrea si de a se afirma, de pofta conrupatoare a posesiunei, de dorin{a bolndvicioasé a dominafiei, gi mai ales, de dorinfa nesdturaia de petreceri, care n’a cunoscut niciodata, nict ingrddire si nici limité. Psihologul ar fi usurat de toate diversitajile sen- zoniale si de indescifrabilele diversitafi afective cari organizeaza in géndul fiectirai individ un univers particular, insensibil impresiunilor, dar dominat exclusiv de trebuinfe si interese. Aceste irebuinfe si interese variind nu nus mai dela rasé la rasa, dela climate, dela lattudini, cu ambianja localé a. produsclor naturei, dar incd si cu mostenirile psihologice ale indivizilor, cari introduc in perceptiile ncastre aceste varieté{i si nuanje pe cari nici o pre vedere umand nu poate sé le prindd si prin consecinfa, sé guverneze. Co~ rolarul acestor nenumdrate varieid{i se afirma prin faptul acesta : nu numai ed indivizii nu véd tofi aceleasi lucruri cu aceiasi ochi, dar incdé noi dim in lamea exterioaré mai multe lucruri decét primim. Astfel, un indrdgostit __APOSTOLUL nu vede de loc pe aceia pe care o iubeste, asa cum o vede un altul, pa- rinfii nu vad de loc pe copiti lor asa cum sunt. Un pleton nu judecd ca un automibilist, dar acelag automobilist devenind picton uité felul de a gandi care-l domina cand era la volan. Mergefi la Trocadero in seara tragerei loteriei si incercafi sd pdtrundefi adevdrul exclamdrilor schimbétoare, pro- testéiri in stanga, in timp ce in dreapta izbuenesc aplauze, incrucisarea rsetelor, a rumoarelor, sgomotului, totul declansat de acest fapt unic: o cifra scoasd dintr’an glob, pe care-l manueste un mecanician. Si intrebafi-vd daca in adevdr lamea exterioard se reflecteazd in spiritul cmenesc ca in- tr'a oglinddé. De ce atunci rémanem surpringt cd micufii nostri nu gandesc Ta fel cu noi? Pentru ce ne mirdm in fafa schimbdrei felului de purtare pe care o aa diferitele varste: cei mici nu vad Ia fel cu adulfii, adulfii nu vad ca bdtranii si oamenii din anul 2000 nu vor vedea ca cei din 1934, pentracd cei din 1934 nu mai vdd lucrurile cum le vedeau pdrinfii lor din 1900. Un materialist nu vede ca un spiritualist. Universul unui Francez di: fera de acela al anui Englez, iar jurnalele ne araté zilnic cd universul unui german se indepdarteazd in chip sensibil de acela pe care-l concep ceilalfi europeni. A trebuit chiar sd admitem cd Americanii aruncd departe de ei ca rau si inadmisibil ceiace au creiat gi recomandé ca bun pentru alfii, Oprindu-ne asupra acestui kaleidoscop suntem obligafi sd inregistram ca ceeace este important pentru unul nu intereseazd deloc pe alful si atunci educatorul asezat in mijlocul acestor valuri, hdrfuit intre toate aceste va- rietd{i poate sd aplaude simplitatea aforismului din Emil, poate el sd se faed ecoul felicitdrilor cari au témdiat memoria filozofului? Si da, unde este adevdrul peniru educatori ? Adevirul educativ nu poate sé ne apard intr’un conservatism perimat care ne-ar conduce sd ingradim copilul in viafa socialaé asa cum o gaseste cGnd vine pe lume, Varietatea acestei concepfii n’ar rezista sfor{drilor pe care le vor incerca oamenii spre a obfine satisfacerea dorintelor lor, ori- care ar fi adevérul. Ar fi ria pentru cd el ar inchide copilul intr’o min- ciund perpetud. Claparéde, care a atacat aceasté problema, a scris in Era noua: Cum sé facem pe copiii sé infeleagdé ci mai este si alt univers de ct al lor si sd-i invafam sd {ind socoteald de acest lucru?... Cred cd nu este de cét un mijloc spre a ajunge la aceasta: metoda experimentald, metoda activd. Sa le ardtam prin exemple vii luate din viafa de toate zi- lele, cd universurile lor respective nu corespund intre ele. Astfel si se facd in clasé experiente, elementare de altfel, de opticd. Sa se povesteascd la mai mulfi aceiasi scend, si si li se pund in urma sub ochi, nu numai greselile lor, in raport cu realitatea, dar si divergentele din- tre ei. Sa-i punem si deseneze din memorie un peisaj, 0 casd, un mona- ment sau un obiect oarecare din oras sau din casi; apoi sd le ardtam cat de fanteziste sunt cea mai mare parte din acesfe desene. Sd li se spund: »Suntefi cu tofii de bund credinfd. Afi voit si reproducefi exact realitatea. Afi vrat si le desenati in adeodr asa cum sunt. Vedefi, cu toate acestea iluzia a edrei victimd afi fost fara voia voastrd. Ardtafi-le originea acestor iluzii, ardtafile cd fiecare deformeazd mai mult sau mai patin, ceace a vézut siauzit. Sd-i facem sd pipde toate acestea. Subscriem bucurogi la concluziile d-lui Cluparéde, si suntem cu el spre APOSTOLUL —__ renege 5 a admite cd educatorul poate sd gdseascd in adevérurile zilnice ale vieyei active si ale pedagogiei care stie si le prindd. mij'oace concrete spre a face pe copii sd ia cunostinfé despre varietdfile involunttare ale géndirei lor res- pective, acelea ale dorinfelor lor individuale, si grafie acestor recunoasteri ad gi le corecteze. Aceastd cale practicd nu este alta de cét reatizarea concreti a invd- tdméntalui toleranjei, Se poate, de altfel, destul de bine, totdeauna cu aju- torul exemplelor sau a subiectelor scoase din viata de toate zilele, si se pund copiii in fata varietdtilor omenegfi asupra concepflet despre lucrurile cele mai diferite si mai numeroase, si sé li se arate cd indepdrtdrile gén- direi dela calea cea adeviratd, castigd prin a fi corectote prin indulgente reciproce, singurul mijloc de a trai in pace. Educatorul agezat pe acest teren al adevdrului nu va intdrzia, fdrd si lase nimic sé degenereze, dea atinge adevédrul suprem care consté in a dirija voinfa asupra infrandrei di- verselor dorinfi. Din cauza goanei neinfrante a satisfacerei dorin{elor, se ivese toate nenorocirile omenesti. Dacd, creatorul tuturor lucrurilor a dat omului dorinfa, tot el i-a dat, deasemenea voinfa spre a reglementa exagerdrile, si inteligenfa ca sd ie infeleagd. A infelege aceasta trebuinfé a médsurei, a infelege necesitatea indulgenfei si dirijand voinfa conform cu aceste doud lumini, iafa ade- vdrul pentru educatori. Nu-i mai rdmdne de cét sd-gi asigure victoria da- toriei inplinite. EUFROSINA MANOLIU v CONSIDERATIUNI SI SPICUIRI ASUPRA DISCIPLINEI SCOLARE. Bataia in Scoala. Omagiu D-lui loan Popa—Serbesti, dascalul meu care a ticut si a mane pe ogorul gscoalej, frosindu-si sufletui gi diltuind cu inraurire de adevirat apostol. Din timpurile cele mai vechi in cari se pomenese gcolile primare publice—(scoalele primare la chinezi, cunoscute cu 2400 ani {nainte de Hristos)— bataia a fost considerat& ca un instrument esential in propagirea educatiunii. La toate popoarele vechi, educatia fn general gi Invdtdmantul tn special—a avut un caracter mecanic—adicd munca educatiei se reducea fn a se impune prin supunere orbeascd la regu- lile gi_poruncile educatorului. Copiii cari din difertte cauze se tndepartau dela aceast& supu- nere, trebuiau sd fie readusi cu forta. Intrucdt nu era o cunogtinta clar&é a deosebirilor caracteristice dintre sufletele copiilor gi tocmai de aceia, nu era nici o ndzuintd de a potrivi regulele de educatie si poruncile educatorului, cu felul de a fi al fiecdrui copil, 6 ___APOSTOLUL eee — Erau prin urmare, deoparte regulele de educatie; iar de alta, toti copiii_egali in fata acestor reguli, Intre acesti doi factori. rolul catia era s4 aplice mecanic pe cel dintdi asupra celui de al oilea. Tot ceiace se opunea la aceast& aplicare mecanicd. trebuia inl- turat, firegte—tot mecanic. Piedicele cari se iveau in cursul asestei aplic&ri si cari isvorau din caracterele deosebite ale vietii sufletesti ale copiilor, erau tnlaturate scurt gi dureros cu ajutorul b4taiei. munca educatiei nu exista preocuparea cunoasterii sufletului copilului_si de aceia nu era nici preocuparea vreunei potriviri cu acest suflet. Nici chiar deosebirile esentiale tntre copii si omul fn vdrsta nu ¢rau cunoscute, Viata sufleteascd a copilului era explicat’ duva asem&narea complect4 cu viata sufleteascd a omului tn varst’. Tot ceiace omul matur gisea c4 e hun, drept si folositor, trebuia s4 fie gdsit si de copil la fel. Copilul era potrivit, ca si omul tn v4rst&, insA cu dimen- siuni mai mici. Acest Iucrn s’a JAmurit deabea fn timpurile cele noi, e4nd psichologia si fiziologia copilului au ardtat deosebirile esentiale dintre viata sufleteascd a omulvi tn vArst4 si aceia a copilului. acesta din urmA wn creer, cantitativ mult mai mic; iar cali- tativ cu totul inferior fata de creerul celui dintdi. Aceast& deosebire dintre sufletul copilului si sufletul omului fn vArst4, apoi necunoasterea acestei deosehiri si tn fine grija de a su- pune pe copii, devlin—Ia regulele educatieimaduceau dupa dansele {n timpurile vechi, o multime de piedici tn cursul edncatiei. Dat fiind acest raport dintre copil si omul in varsta, fn timon- rile vechi era firesc ca acele piedici din cursul educatiei. s& nu fie fnldturate decAt prin forta mai mult sau mai putin brutala. E drept, au fost multi g4nditori in timpurile vechi, cari av pro- testat contra batdiei fn educatie, dar atdta vreme cAt raportul dintre educator si copil se reducea !a constrdngerea acestui din urma. de a se potrivi formal cu regulele educatiei, fara a se lua in consideratie viata lui sufleteascd deosebit4, forta nu putea fi inlocuité cu nimic altceva tn educatie. Forta cu tntreaga ei scaré de pedepse a fost aprijinul principal al educatiei, pAn& cAnd in timpurile noi s’a dat tnsemnatatea cuvenitd problemei cunoasterei vietii sufletesti carac- teristice a copilului. Cu cat crestea tnsemnatatea cercetarilor psihologice. cu atat se vedea mai clar c& natura sufletului omenesc, are o multime de re- sorturi. a c4ror mAnuire mestesugita face inutila bataia tn educatie. Tot asa, potrivit cu progresul civilizatiei, cu cat se desvolta mai mult sentimentul demnitatii omenesti, cu atat tntrebuintarea bataii in educatie, aparea intr’o lumind mai uritd. Astfel filosoful si pedagogul John Locke, care a scris cea dintAi psihologie complecté a gAndirei omenegti, spune cd educatia trebuie 84 se fntemeieze pe cunoagterea deplind a sufletului copilului si pe Tuarea tn consideratie fn orice moment a individualitatii acestuia. Bataia trebuie tnlaturaté cu desdvérgire din casd gi din gcoald gi ceiace se ficea inainte cu bataia, se poate face cu stimularea si des- voltarea sentimentului de onoare si demnitate tn sufletul copilului. Deci odat% cu afirmarea valorii cercetarii psihologice gi a senti- meotului de demuitate omeneasc4, bataia inceteazd a mai fi consi- deraté ca un mijloc esential tn munca educatici gi fncepe a fi consi- derat4 ca o sc&dere si jicnire a seopurilor nohile urmarite prin educatie. Din acest moment insi apare gsi problema batdiei tn educatie. In adevar, pe deoparte educatia moderna exclude bataia; iar pe de alti parte, totusi bataia este tntrebuintata de multe ori fa educatie. Dacé conditiunile generale sub cari se desfasoard educatia mo- derna inlaturd bitaia, atunci cari sunt conditiile speciale, cari aduc dupa dansele bataia? |... Nu numai atét, dar conditiunile speciale cari aduc dupa dansele bataia, sunt de asa natura incdt complecteazd conditiunile generale cari exclud bataia, sau le calcd in picioare? Tat& ce deslegare putem da acestor doud tatrebdri: Educatia are doi factori; copilul care trebuie educat si educatorul care desfa- goard actiunea educatiei. Evident, conditiunile speciale ale educatiei cari aduc dupa sine bataia, sunt datorite sau copilului, sau educatorului. Copiii nu par egali tn fata educatiei. Prin nagtere gi prin influ- enta mediului tn care tréesc copiii se deosebesc unii de alfii in ceia ce priveste viata lor sufleteascd si cea fizica. Aceste deosebiri tn maioritatea cazurilor nu sunt nici prea addnci si nici prea superfi- ciale. Existé deci un grad de deosebire fntre copil si copil, cari se mentine cam acelas la majoritatea copiilor. Copilul care face parte din aceasta majoritate de copiii, cari se deosebesc in diferite feluri, dar fn aceiasi masurd, se numeste copil normal. Daca toti copiii ar fi perfect egali intre dangii. atunci educatia ar fi foarte usoara, cdci unul si acelag procedeu s’ar putea aplica mecanic asupra tuturora. De fapt insd exista diferentele dintre copii. Aceste diferente nu sunt o piedicd tn mersul educatiei, datorité - pu- tintei educatorului de a se adapta la felul de a fi al fiecdrui copil, precum si datoriti putintei de a mladia principiile educatiei dupd caz gi fmprejurare. Aceastd adaptare gsi mJddiere are tnsd o limita. Punctul pana Ja care se poate impinge adaptarea si mlddierea fara ca educatia s& aibi nevoie sa-si schimbe procedeele pe cari le in- trebuinteazd, este punctul tnsusi pand la care se fntinde educatia normalé, Deci avem: copii normali gi educatie normala, sau copii anormali gio educatie anormald, adicd aceia care se abate dela principiile iei normale. Cu alte cuvinte chipul de a se purta al educa- torului fat& de copijul normal, nu poate fi la fel cu chipul de a se purta fat& de copilul anormal. Procedeele cari au efect asupra celui dintAi, nu mai pot sé aiba efect asupra celui de aldoilea. Totul insa atirn& de priceperea cu care educatorul deosebeste copiii anormali de cei normali, cdci nimic nu poate fi mai dezastruos pentru educatie, decAt negtijarea acestei deosebiri gi intrebuintarea Ja ftntdmplare a oricdrni procedev. E clar, educatia copiilor anormalise desfagoar4 tn conditiuni speciale; cari aduc dupd dansele procedee mai aspre gi 8 APOSTOLUL chiar bataia. In aceast& privinta sunt edificatoare vorbele marelui pedagog Amas Comenius ,Cea mai bund formA de disciplind ne-o »oferS soarele ceresc,-care di plantelor, continuu: a) lumina gi cal- »dur&, b) adesea ploaie gi vant gi c) rar fulgere si trasnete, cu toate »c& gi acestea din urma sunt spre folosul lor“. »Dac& invatatorul imit& aceasta procedare a soarelui, atunci sd stindd de a inspira tinerimii supunere gi iati cum: . «1) Prin neincetate exemple asupra acelora ce vrea s&-i con- »duca, prezentAndu-se fnsusi ca un viu model. Fara aceasta totul e »zddarnic. »2) Prin cuvinte: edificatoare, sfatuitoare gi cdte odaté chiar »dofenitoare. Totugi invat&torul si fie foarte atent, ca din tot ce face »el—adicd din invdtare, poruncire si dojenire, sA reiasd cA el le face w! ight parinteasc& gi pentru binele gcolarilor; iar nu pentru wT4ul lor. »Daca& gcolarii n’au putut si pdtrund’ fn deajuns o asemenea sintentiune a fnvat&torului si nu s’au coavins de ea, atunci disciplina «nu va avea efect asupra lor gsi ei chiar i se vor opune. 29) In sfargit, dac& observa invAtatorul ci se gasesc gi naturi snenorocite pentru care aceasta procedare e neindestulatoare, atunci 84 se alerge la alte mijloace mai eficace, ca astfel s& nu se lase stimic netncercat si si nu se despereze, intocmai cum se experimen steazd cu un loc dovedit ca incapabil cu totul de cultura. »C&ci pentru unii poate si-si aiba valoare aceia ce se zice c& wun frigian se indrepteazd numai cu batai*. oS dac& o asemenea disciplind nu va folosi ¢{ntru nimic celor sindisciplinati, va folosi totusi celorlalti prin frica inspirat4. Cu toate »acestea si se fereascd tnvatdtorul de a ameninta continuu gi de a efintrebuinta asemenea mijloace la origice ocaziune, ca s& nu se sfar- wgeascd aceste mijloace fnainte de a se ivi cazuri extreme“. *) timpul din urma fa tarile din apusul Europei_gi la noi, din initiatiya fostului ministru C. Meissner, s’a inceput despartirea co- piilor anormali de cei normali. Pentru copiii anormali s’au tnfiintat gcoli speciale tn cari, pentru a ajunge la acelag scop al educatiei, se intrebuinteaza alte procedee, decAt Ia scolile copiilor normali. S’a facut chiar gcoli de_ corectie, pentru copii cu cele mai rele ndravuri si cu totul stricati. La aceste gcoli —adeseori— foamea, frigul, carcera gi bataia, sunt intrebuintate ca mijloace de educatie. iE nd insd copiii anormali nu sunt despartiti de copiii normali, sarcina educatorului este foarte grea. In adevar, unul si acelas educator, trebuie sA4_fntrebuinteze tn acelag timp, doua feluri de procedee in educatie. De aici conflictul {ntre educatori si parinti, mai ales cand cel dintai nu-gi achita cu iscusinf4 acea sarcina, dupa cum vom vedea mai de vale. ip cum vedem, fntrebuintarea batdiei in educatie, este dato~ ritA mai fntai faptului c4 unii copii sunt anormali gi aceia ce se poate *) Didactica magna p. 285-286, APOSTOLUL ao ie face cu copiii normali prin procedee blande —pline de dragoste—cu copiii anormali nu se poate face decAt cu procedee maiaspre. Aceast& asprime cate odatd poate merge pAn& la batale. Ined aceast asprime extrema fn educatie, bataia—nu poate fi considerata decdt ca un procedeu exceptional, aplicabil in cazurile cele mai rare gi faté de copiii cei mai ndrdviti. Astfel putem spune c& fn aceastS mdsurd numai, conditiile speciale tn cari trebuie si se {ntrebuinteze bataia tn educatie, complecteaz4 gi se armonizeaz4 cu conditiile generale ale educatiei, cari exclud bataia cu deadvdrgire din gcoala moderna. Problema bataiei in educatie are tnsd o parte foarte urdtd. Este acea parte care priveste bataia datorita educatorului 9i nu copilului, In educatie singurul prin vina cdruia se poate intrebuinta bataia este copilul si numai in conditiunile ardtate mai sus. in nenorocire insi, de multe ori in gcoald—bataia este fotre- buintata din vina educatorului. Aceasta este bataia care trebuie scoasi complect din gcoala. Sa vedem acum cari sunt cauzele cari fac pe educator de a intre- buinta bataia, din vina lui. Trebuie din capul locului, si spunem cA pricinile cari fac pe educator de-a intrebuinta bataia din vina lui—reprezinta nigte lipsuri datorita cdrora un educator—nu poate gi nu trebuie s fie tn aceaeté situatie, a) Temperamentul irascibil, adicd acei oameni cari se mAnie pentru toat& nimica si isi descarcd mAnia prin vorbe urdte gi chiar prin lovituri. Muli educatori au un astfel de temperament si dacd nu au puterea suficienti de voinjA—pentru a se stdpani, atunci— la cea mai mic gregeala a scolarului, raspund cu dojeni prea aspre si cu lovituri, Acesti educatori sunt o nenorocire pentru gcolari gi pentru ei fngisi. Caci in adevar acestia fsi consuma fn scurtd vreme —puterea lor nervoasd; iar copiii dati in seama lor se aleg cu cea mai proast& educatie. Pentru acestia nu este alt leae—d aban- marea carierej de educator. b) Lenea. Unii educatori nu vor si desfagoare decAt minimum de activitate pentru a rdspunde cerintelor carierii Jor. Educatia pe care o fac acegtia se reduce numai la porunci gi executarea acestora de catre copii. Dacd porunca n’a fost ftndeplinita, atunci urmeazA scurt lovitura. Daca n’a fost indeplinita nici dupa lovitura data, atunci mai urmeaza inca o lovitura. daptarea la sufletul copilului, cunoasterea deplind a caracterului acestuia—cere muncd pe care un educator leneg cu greuo poate da. c) Ignoranta. Un educator care nu se gdseste la tndlfimea cu- nostintelor pedagogice, e foarte dispus si tack o educatie mai mult mecanica cu ajutorul batului. Din nefericire insuficienta cunostintelor psihologice in general, la unii educatori este vadi Care e idealul unui invatdtor? SA trdiascd fn amintirea copiilor, elevi ai sai] Cati tusd nu-si sfarmA cu propria lor m4na, acest mo- nument frumos gi trainic. Apoi d) ipsa de dragoste pentru cariera de educator. Daca lipseste dragostea pentru educatie, atunci_lip- seste gi respectul fatd de aceasta gi ta acest caz—vine in chip si fotrebuintarea acelor procedee cari, degradeazd nobleta educatiei. Gregelele de mai sus sunt, datorit’ temperamentului si prega- tirei educatorului, S4 vedem cari sunt gregelile cari se pot tnlatura datorita altor tmprejurdari : I Eo greseala daca neglijez! aga numitele ,,lucruri_ mici“. Deosebirea dintre o gcoala bine condus& gi o scoala radu condusa, se observa mai ales la astfel de lucruri, pe cari multi le considera, drept_lucruri fara nici o tnsemnatate. Sa fie lucrurile acestea de o important& secundar& admitem, dar gregeala e tocmai tn aceia c4 nu le considerim la fel. Nici tnvata- torul mai putin talentat, toca nu trebue s&-si piarda curajul, dacd va tntelege c& succesul conducerei scolare at4rnd fn prima linie dela aceia, cA totdeauna sA urmarim cu cea mai mare atentie asa numi- tele ,lucruri mici“ gi sé céutém a invinge orice greutate dela tnceput. Fara regularitate conducerea nici odat& nu poate sa fie bund gi tn aceast4 privint& are toatd dreptatea vorba tnteleapta: ,lucrurile mici contin in sine pe cele mari“. Acela care va fi cu bagare de seama la cele m4runte ale con- ducerii gcolare, acela de bun’ seam4 va ingriji intotdeauna_ bine si de chestiunile mai importante. Acel ce va considera tndestul ,lucrurile mici“ foarte rar va avea necaz cu lucruri mai grele. E peste orce tndoiala, cd observarea sistematicd a maruntisurilor, cand conducem pe copii fn curtea scolii, sau cAnd ij ldsim sd umble fn grupe, sau cand ei sunt in scoali~e peste orce indoiali, c& in acestea si in toate cazurile—observarea minutioasi a lucrurilor mici—va fi un mare si foarte pretios mijloc de disciplina—pentru formarea carac- terului scolarilor. Aici se desvolta multe deprinderi, cari vor decide succesele ce le vor putea ajunge scolarii, cand vor fi mari. i Dintre aceste lucruri mici, am remarcat urm&toarele gi vor £ mai multe, demne de luare aminte. a). La sfArgitul fiecdrei recreatii dintre ore, pune pe bdeti in rand si conds-i astfel tn bund regula tn sala de invatamdnt. Aceasta trebuie si se tut4mple totdeauna tn acelas fel, fara’ tmbulzeala sau alt& desordine. Dacd curtea nu este petruit’, apoi punerea in rand a gcolarilor, se face mai bine pe niste scAnduri agezate in curtea gcolii, anume pentru acest scop si pentru fiecare clasd deosebit. b). Deprindeti scolarii s& umble cu capul ridicat, cu umerii dati bine fnapoi, cu miinile lasate in jos gi privind drept fnainte. Cresterea nu e complect4, pana ce puterile trupegti nu sunt cu desdvargire su- puse intelectului gi legilor cizeldrii morale si sociale. Trebuie si tnvitim pe copii cum sd stea, cu sd migte si cum s4 umble. Spre scopul acesta avem trebvinte si de reguli, dar acestea sa fie putine si simple si dacd cu copiii procedim frumos gi cu aten- tiune—va fi ugor a le intipari aceste reguli de memorie—presupun4nd cA nu le vor aplica fara gust. Trebuie s& deprindem mai intai copii Ja aceste reguli; dar, dupd aceia cAlcarea lor, nici odaté s4 nu o su- ferim fara dojan4 sau tadrumare la ordine. ‘i c). S4 nu deprindem gcolarii si umble tn varful degetelor, Unii APOSTOLUL __ rr nvdtdtori fac deseori aceasta ca sA nu fie larma. E lucru gresit fned, pentrucd astfel copii usor se deprind a gchiopdta pentrucd astfel tsi diformeazi degetele tadoindu-le gi pentrucd in acest chip nu e ugor gi vldcut a umbla. Copiii pot si umble destul de natural fara ca si produs& sgo- mot mare si la acest fel de mers trebuie s4-i deprindem. d). Dac& scolarii raspund saucitesc trebuie s& se scoale. Aceasta pretinde cea mai elementaraé bundcuviintd. Dealtfel chiar si din punc de vedere al trupului, variatiunea totre gedere gi sculare e foarte buna pentru copii. ‘ganul de vorbire se miscd mai bine cA4nd stai sus, decdt cAnd stai jos.—Scularea trebuie si se faci cu o dibdcie oarecare, copilul s& nu se scoale tncovoindu-se, sau ridicdndu-se alene tn sus, e). In timpulcetirei scolarul s& tind cartea in mAna stdngd. Cartea fn mana st4nga_si piciorul drept ceva indirat aceasta este regula, Daca copilul tine carteacu amdndoud mainile, atunci el de re- guli o aduce prea aproape de ochi, si-si pleacd si umerii. Orce lucru trebuie sd fie tinut cat se poate departe de ochi. Miopia cregte intr’un mod fngrozitor. Date statistice din Europa si din America—araté c& numai_un procent fractionar sunt miopi dintre copii care intra in scoala, Din acesti tineri tnsd, ceicari tn etate de 18 ani pdrdsesc scoala, 60% sunt miopi. Aceasta stare de lucruri e tngrozitoare gi ea la tot pasul trebue s&-] tind treaz pe fiecare tnvAtdtor cu simt uman, cd e bine sa chib- zuiasc& cum ar putea si inlature un rezultat aga de tngrozitor. Sa dam salii de clas lumina cat se poate de mult& si anume din partea stangd a copiilor, sau eventual din stdnga si din dreapta; dar nici odat& din fatd. Pe ldngi asemenea_recomandatiuni—si o ingrijire potri- vita — putem s4-i deprindem pe gcolarica, s4 tind lucrurile lor de scoala la o departare trebuincioas4. g). Dac& copiii se scoala sa nu se reazime de parete sau de banci. Totdeauna cdnd copilul se scoala s& stea pe am4ndoud picioare gi sd nu se reazeme de nimic. h). SA insist’m cu toat& rigoarea asupra curdteniei, asupra frumo- sului si asupra punctualitatii. Aceste lucruri sunt eventual de o mai mare importanta pentru co- pii, decAt cunostintele pe cari le cdstiga tn gcoald. SA nu suferim pe copil s& arunce hrtiisau alte lucruri prin clas. Invatatorul s4 viziteze adeseori banca gcolarului—cartile gsi requi- sitele lui. Vor zice multi: cu acest procedeu se nimiceste o1 litatea, spontaneitatea—individualitatea scolarului, facdndu-i pe tofi la fel, fa- cAandu-i nigte magini. Dar, regularitatea si deprinderile metodice nu sunt mijloace dau- natoare. IL E 0 gregeala daca neglijezi controlul fn curte. Daca copii la scoald se deprind cu obiceiuri proaste sau cu vorbe nespalate si murdare, apoi aceasta se intampla mai ales in recreatii. Invat&torul trebuie si fie intotdeauna printre scolarii sai, pen- tru ca astfel s8-i fereascd de orice necuviintd, fara ca prin aceasta s& tmpiedece sportul sinatos, sau recreatia nevinovata, 12 wus APOSTOLUL _ Ip prezenta fnvatatoralui lor, gcolarii nu vor alege jocuri proaste cari ed nelinigteascA pe_aceia ce nu ‘au parte la ele, sau jocuri cari wimejduesc sdndtatea. Nu se infelege aici cA tnvatatorul si fie un po- itist, ci numai prezenta lui binevoitoare va ajunge, pentrua tmpiedeca dardp4narea buneicuviinte gcolare. . _ El gi cu aceasta ocazie va tndemna pe scolari la o vorbire corect& $i 0 purtare cuviincioasa. TIL Eo greseala daca te retragi dela jocurile copiilor. Prezenta tnvatatorului in curtea scoalei are doud scopuri: intai s8 inlature raul gi al doilea si deprind& binele. Copilul nici odat& nu-si desvaluie firea sa intreaga decAt la joc. Acolo iese la iveald toaté pu- terea ea fizicd intelectuala 9i morala. Prin joc tnvat& copilul sa-si intre- buinteze membrele gi tot organismul gi prin aceasta sporegte sanatatea gi puterea lui. Prin rc ijovata copilul sd cunoascd lumea din afara— insusiril® naturale ale obiectelor ce-] tnconjoari — influenta reciprocé a unora asupra altora—raportul dintre el gi aceste fenomene si tocmai aceste cunostinti sunt capitalul siu permanent pentru viata intreaga. Prin joc tnvatd, unde trebuie si fncheie aliante si si munceascA in societate cu altii, spre scopul comun; prin joc tncepe copilul sa in- teleagd legiturile morale, incepe si simtd cd nu se poate si traiascd singur, cd el este membrul unei comunitati gi cd trebuie si respecte drepturile acestei comunitati, dacd voeste ca si drepturile sale si fie respectate. Prin joc tnvata copilul s-gi iscodeascd mijloace pentru ajungerea scopului; acolo tnvaf& a inventa, a construi, a descoperi, a cerceta, a avrovia fn fantezia sa ceiace este departe, a traduce limba faptelor pe limba cuvintelor; acolo tnvaté el intrebuintarea_conventionalé a limbei sale materne. Cu un cuvant—jocul—este acel mijloc, care des- puternic toatd firea copilului si care prin urmare nu piere fara urmd. Invatdtorul care nu fotelege si nu urmeazd aceste fapte, acela niciodaté nu-si va cunoaste indestul gcolarii gi va pierde chipul cel mai natural gi mai desdvargit de a-i controla. Pretutindeni natura co- pilului ramane mereu ascuns4, numai la joc nu. Ce lucru fnsemnat este deci pentru fovatator, ca sd aibaé sim- patia cuvenitd pentru spiritul de joc al copildriei nevinovate si sina~ toase, s4 nu impiedece acest spirit, cidin contra sa-l desvolte gi s4-] tn- drepte. spre directiuni binefacdtoare. Cata demnitate exprim4 un asemenea fapt. cAnd omul crescut, cu capul barbatului matur si cu inima unui copil se joacd. C4t& deosebire intre demnitatea astfel superioard a unui dascal siintre spojala, care frecat% putin se deslipegte gi lasd si se vada sub ea materia slabd si brusca ! Acel favatator, care nu stie s4 se joace cu copiii fard ca s4-gi arate ucoltii* e de compatimit. Am ardtat tn treacdt cAteva greseli ce se pot comite gi se faptuesc prea des din nenorocire la noi~pentru a afirma tncd odatd mai mult, ¢& nue nevoiede mijloace brutale pentru a ajunge—si avem clase APOSTOLUL 43 = ideale—copiii bine educati i instruiti; iar noi dascalii, nervi sinatogi gi multumiri depline sufletesti. gostea—netdrmurita dragoste de gcoala si fanatica iubire de copii, ne vor fi sprijinul ce! mai bun gi ghidul care poate fnlocui citirea asute gi mii de opere pedagogice—pentru a tntelege si a des&varsi pe micutii nostri gcolari. ili cari dau ocol gcoalei— sau dac& sunt silitisd stea nemigcati tn banca, au privirile pierdute, far& a lua parte la tnvatamAnt, pot fi nigte stricati si lenegi; dar si nigte vivdtari fnddr&tnici. Sd ne silima-i descoperi pe acegtia sia le indulci chinul trecerii prin scoala; precum facem cu privighitoarea tristé si muta din colivie, care totugi stie cAnta neasemdnat mai frumos, decdt guralivele gi gdldgioasele vrabii, ce sar in voie pe stregina,sub care std mutd marea cAntdreata. Ce inaltator exemplu ?! Invataétorul priveste cu mandrie Ja sutele de copii ce i-au trecut pe sub mAini gi se bucura la gandul ca acestia, barbati formati—sunt wopera” sa, in vreme ce atAti din ei se bucurd poate, cd au scépat de el, cé_gi-au putut mAntui sufletul din mainele lui. Ar trebui ca inainte de a porni Ja drumul fnfelenit, sA se gandeascd fiecare invatdtor gi la judecata—pe care igivor face-o odat&gi despre eiacesti micuti, cari gandesc, simtesc gi nu uité. Si atunci toti ar fi desigur altfel fata de ei. NECULAI PODOLEANU vy 14 . APOSTOLUL DOUA SONETE jarna s'au asternut pe camp veline pagini, Poetii harnici scot din naftalind covoare, giulgii, zale de vitrind, o'ntreagd garderobé de imagini... pe geamul cald, un fulg de nea declind $gi-ascultdtor de-ale cdderii sarcini desfdgurd pe zarea fara margini 0 lacrimd spoité cu lumind... --procesiune mutd, funerard, cad, legiune, stele albe moarte— pe cand eu, urc in lumea cea polard pe emisferul curb pdgind in soapte, se face frig in mine ca afard §'n suflet sase luni pe an e noapte.., v pddure Solemnd si-alegoricd pddure, eu brazii verzi gatiti de premierd, Sperante, vesnicii din prima erd, pudrate’n zori de zi cu neguri sure, adesea, numai pentru doud mure, te-alerg din barierd’n barierd si-mi pari ingustd numai cat o sera cdci spatiu'l frang atunci de piscuri dure.. azi, patrie de basme si legendd, biografia ta forestierd 0 scrie pddurarul in agendd.. gi-fi furd chipu’ntr’o sumard schi{a pe cdnd de sus cu ochi de pirosferd l-admira’n gand un pui de veveritd... VASILE DORNEANU be) APOSTOLUL Crux Cruce la rdspintie de drum, Inchinatorii ti-au murit de mult... Sufletului meu, stingher acum, Ruga cea de taind o ascult. Iti aduce jertfa stropii tristi Din clestarul plinsului rebel Dorul milioanelor de Cristi Rastignifi pe tine, ca si El. Pie cu pic amarul ni-l desfac. Simbol ce-ai ‘strdlucit pe cer de foc Tu doar imi spui sd sufdr si. sd tac $i cd Golgothe sunt in orice loc. r Rurala In pogorirea serilor rurale Cind plugul s’odihneste la pamint Prin svonul depdrtat desghioe cuvint Din cadenfdri duioase de cavale. Pe alintdri de vant purtat alene Scufunda’n voluptoasd desfatare $i cdldtorul, singur pe cdrare Si florile sfioase din poene. Crimpeiu de lemn ce mingie. aleanul In giulgiul inserdrii peste sat Cu tot seninu’n suflet revdrsat Cavalul vechi si-1 mingie ciobanul. Vrednic urmag al vremurilor moarte, Dia stina lui, ascunsd’n virf de munte Intre pdmdnt si cer dureazd punte Sin doine vechi tot sufletu-si imparte. e ION 'VESPREMIE 26. APOSTOLUL Invatatorul ca factor social Omul nu existd ca atare de cAt in societate. Pentru a se desvolta are novoie de contactul cu oamenii gi de actiunea educativa a acestora, Pentru acest motiv educatia este o tunctie sociali. El tre- buie si-si aproprie civilizatia in care s’a nascut prin ajutorul societitii, Cu ct enltura gi civilizatia creste, cu atat apare mai necesara educatia sociala. Dar si din cauza unei trebuinti me- tatizice de unitate si totalitate se desvolta in noi tendinja dea realiza unitatea, considerandu-ne membrii ai totalitatii omenesti 8i cosmice. In vederea acestui scop, invititorul ca factor educativ, tre- buie si urmareascd raportul just dintre individ gi societate, de- terminand locul precis pe care elevul dat lui spre educare, il va ocupa in societate, cAt gi activitatea lui. Punand problema pe teren doctrinal, vom aminti de so- ciologul francez Emil Durkheim, care plecand dela faptul con- cret al educatiei, gaseste cu scop al ei, omul, pentru a uni di- versitatile etnice, din statul modern, spre a avea un tip colectiv generic de om, cum cere economia societatii. Pentru fiecare epocd are sistemul ei de educatie conrespunzdtoare mediului si nevoilor timpului; iar pe de alta parte, fiinja noastra sociala cauta din stdrile sufletesti pe acelea ce conrespund necesitatilor sociale, societatea la randul ei, are dreptul sa-si formeze pe in- divid, dupa cerintele ei, pentru c& si omul trebuie sé raspunda necesitatilor sociale. Filosoful neokantian din Marburg, Paul Natorp, sustine c& educatia trebuie si determine pe om ca sa poata activa la cladirea societatii umane, Omul numai in societate isi ridic% eul in lumea rurala, Postulatul rural al lui Natorp e ‘egal cu al Ini Aant, care sus- tine ci ,individul trebuie sd fie servitorul moral al societatii*. In lumina postulatului Kantian, inteleg pe invafator ca factor social, adicd prin tunctiunea sa sociala educativa trebuie s& pregiteascd, din elevii sii ,servitorii morali ai societdfii*. Menirea aceasta sublima, invatatorul poate sa si-o indepli- neascd pe dona fronturi si anume : I. In geoala gi IL, In activitatea sa extrascolard, APOSTOLUL 7 I, In scoala Maxima latini ,non scholae sed vitae, discimus“, constitue wa imperativ categoric pentru functiunea socialia inv&{étoralui, Intreg invafimantul, intreaga activitate gcolaré a educatorilor, trebuie si urmdreasca viata de maine, a elevilor, At&t partea teoretic’ cat si cea practici trebuie si aiba ca scop, aplicarea ei in viata sociala. Toate obiectele de invatimant trebuie s4 tie predate in aga fel, ca elevul cAnd va intra in societate, si fie la rindul sau ita cetatean util societa{ii, atat din punct de vedere moral, cat qi material. Daca obiectul matematicii desvolté partea formali a ele- vului, de care are nevoie in viati, apoi in acelag timp, trebnie ai-i slujiascd si pentru partea morala. Judecata matematicd aduce folos nu numai economiei so- ciale, dar in primul rnd, trebuie si formeze pe servitorul moral al societatii. Foloseste pentru tormarea omului drept, echilibrat, omului normal, sau dupa expresia lui Kerschensteiner, omului util societatii, Invatatorul in munca sa din clasd, trebnie s& analizeze, si cAntireascd exact toate aptitudinile elevilor, sa le desvolte, conform vocatiei individuale, in vederea pregatirii unei profesiuni, case-i si-j dea elevului in viaji, maximul de multu- wnire sufleteascd. In scurte cuvinte, prin toati activitatea sa scolara, invati- torul trebuie si urmareascd, formarea viitorului cetatean util gi moral statului. Sa fie un pedagog al muncii educative, in scop social, in slujba creierii valorilor utile statului, omenirii intregi, Il. In activitatea sa extra-scolara. Dar activitatea sociald a invafdtorului nu se méargineste numai intre cei patru pereti ai clasei, ci si in afara de gcoala. Servitor moral al societatii dupa postulatul kantian, numai a- tunci va ajunge invafitorul ceia ce trebuie si fie, cand va intra cu tot sufletul in valtoarea realititii sociale, Cand va cunoaste, chnd va simi greutatile realitatii sociale; cand vom vedea pe {nvititor indrumand problemele economice prin banci gi coo- perative; cand vom vedea ca el lupté pentru desavarsirea asis- tentii sociale; cand {l vom prinde adancind problemele culturale apecificul romAnesc; cand il vom gasi potolind setea mistico- religioasd a crestinilor din raza sa; cdnd fl va preocupa alinarea 38 APOSTOLUL celor suferinzi, luptand pentru inlaturarea mizeriilor sociale; cand iardgi fl vom vedea canalizind preocupdrile de ordin po- litic, 1m spiritul de ordine, al legalitatii gi al demnitatii natio- nale, Pe scurt, cand i] vom vedea preocupat de problemele sociale si morale ce stau la baza edificiului social, In cazurile aritate mai sus, cu drept cuvant vom putea spune ca invatatorul e un factor social de frunte in statul roman. Pe acest drum onorabil a fost la datorie, in trecut si este gi astazi invatatorul. Toate retormele sociale din tara noastra, se datoresc muncii apostolice a invdtatorimii. Improprietarirea, votul universal, problema culturalizdrii a idealului national, a ridicdrii satelor si oraselor noastre, toate sunt rezultatele muncii noastre, aldturi de preotime ce luptd in numele Jui Hristos. Sub pretextul politicii, aventurierii societdtii de azi, impiede- candu-se de darzenja noastri pe cAmpul social, incep si ne strige: inapoi la cagedre, inapoi la altare! Eu le raspund cu vorbele Ini Foerster; ,Iaapoi la Hristos, tnseamnd inapoi la viata gi tuapoi la viata, inseamnd inapoi Ja Hristos“ (Christentum und Padagogik), In noi nu existi tridarea!] Am Iuptat ca martiri pentru rezolvarea problemelor sociale si urmand cu o constiinta apos- tolicd postulatul moral al Ini Kant, am fost servitorii morali ai statului roman gi vom fi inainte ! Preot M. GAVRILESCU Invafator Cooperativele scolare. Art, 190 din legea invd{amantului primar prevede: ,ca mijloc de educafie gi instructie tn conformitate cu cerintele vremii si ale desvcltdrii sociale, se va infiinta cate o coope- rativa scolara, cu elevii, pe langa fiecare scoala”. In acest aliniat, putem vedea clar scepul asociatiilor de elevi: Eregatirea pentru viata practicd. »Copilul fiind o fiinta biologica, nefiind apt pentru o munca regulata, asculta mai mult de pornirile instinctive. Scoala are menirea, ca pe orice cale, sa faca o fiinfé practicé gi munci- toare”. (R. Motru). APOSTOLUL sis 9 ——— a Prin infiintarea cooperativelor gcolare, nu sé urmaresc sco- puri anateriale, din acele ce-ar tenta pe oamenii maturi cat gi pe elevi. Scopul acestor cooperative este idealist, cdutand a deprinde pe copil de mic cu increderea in aproapele sdu, dandu-i curaj de munca propie. Dealtfel si activitatea acestor cooperative se poate desfa- sura in 5 directii, cu un folos real pentru viata post-gcolara, uga: 1) aprovizioneaza pe elevi cu cele necesare, pe un pref’ ieftin, sco{and specula intermediarilor; 2) economiseste depu- nerile eventuale ale elevilor; 3) organizeazd munca In_ atelier, gradina scolara, adunarea plantelor medicinale, etc.; 4) valori- zeaz& produsele muncilor intreprinse gi 5) ajutorarea celor sa- raci cu haine gi carfi. Aceste 5 directii, ce-ar pérea la prima vedere cam dis- parate, putdndu-se forma 5 soiuri de coperative, pot fi mijloace eficace de educatie sociala, cu efecte reale in viata de mai tarziu a elevilor. Incercand o astfel de cooperativa, deodaté numai cu 1 sau 2 sectii din cele enumerate este un nou pas in domeniul rea- lizarilor practice, alaturi de atelierele si gradinele gcolare. Munca organizata in mod colectiv, face ca din gcoala sa creiem oameni sociabili. Dealtfel rolul scolii este de_a merge in pas cu vremea gi s& prevind nouile forme ale vietii. $tiind ca, la baza muncii std _sociabilitatea, cooperativele ycolare au rolul de a pregati pe tinerii de azi pentru viata de maine cand se prevad enorme schimbari sociale. In fara noastra, aceste cooperative scolare au fost ince- pute de D-I Ionescu Pagcani !). Cooperativele gcolare n’au pornit nicdiri din initiative oficiale, ci din nevoi locale, preves- iri ale unei lumi noui la promotori si realizatori de inceput D-nii_Mina Gradinescu, I. Ciclan si I. Cepoiu-Roman. Fiind obligatorii prin legea invatémantului primar din 1934, aceste cooperative scolare vor lua o desvoltare vrednicd de womnalat: in preajma examenelor de definitivat si inaintare, vrevenim pe candidati sé dea tot obolul lor, aceasta fiind o chestiune din cari ar putea fi interogati,— (in domeniul activi- (ati practice). 1. A nu se confunda tnceputul acesta, cu inceputul cooperativelor sitoyti ale i Kpiru Maret, 20. a ___APOSTOLUL La Inceputul anului scolar 1933-1934, am incercat o ase- menea cooperativa cu elevii curs-complimentar, pe cari o con- tinuam si'n prezent, cu rezultate satistacdtoare. Am Itntocmit un statut—elevii si invafatorii scolii— in cari prevedeam : ajutorarea elevilor saraci, inlaturarea speculei in procurarea cértilor gi requisitelor gcolare, inzestrarea scolii cu material didactic si aparate fizice, organizarea unor excursii, toate facute cu banii realizati drept beneficiu. Desigur ca inceputul a fost greu, avand in vedere capitalul mic varsat, numai 291 lei, dela 32 membri fondatori. Din beneficiul anului intai, am cumparat ghete unui elev sarac. In anul al doilea, am avut un beneficiu de 1020 lei plus marfa nevanduta de 1700 lei. Nu pare a fi mare lucru, dar avdnd in vedere neincrederea gi sérécia unora din parinfi, avem nadejdea cA ceva se va schimba in viitorii cetdteni. Neincrederea in asemenea asociatii provine din faptul cu- noscut de tofi, petrecut in anii din urma, cu bancile cari si au inchis ghigeele gi legea conversiunii. Neinteresandu-ne, in aceasta incercare, scopul material imediat, privim cu incredere in viitor gi asteptim timpurile cand © asemenea cooperativa va rula sume mari, cum in prezent ruleaz& cooperativa elevilor gcolii normale din Piatra-N. Credem de un real folos initierea normalistilor in acest domeniu, gi-i invidiem acum, cA au ocazia de a pricepe mai ugor gi cunostiinfele de contabilitate, luandu-se exemple din domeniul cooperativei gcolare, cdci inceputurile slabe de azi, vor fi continuate de viitorii lumindtori ai poporului. Din felul cum vor pricepe acum, rolul cooperativelor scolare, va veni, mai repede sau mai tarziu, imbundlatirea stdrii economice a acestui popor oropsit si speculat de straini. TEOFAN MACOVEI @ APOSTOLUL i 21 Organizarea_ sezatorilor. InsentnAtatea sezitorilor culturalo tn rispindirea gi p&strarea culturii la sate, este far& fndoiala maro. Sunt popoare care s’au cultivat pi au trait pein accasté hrand sufleteasca, Chiar strabunii nostri, risletiti prin vgiunele muntilor, desigur, atunci eind se adunau mai mulfi la un loc, gluma, poozia yi Antu! nu lipsea, Poate gi aceasta oxplick bogata noastr’ litersturi populard. Prin gez&tori de lucru femeilo au p&strat portul, tntreodndu-se al tn~ frumugoa pai la arti, Sezitoarea a fost scoala romanismului“. (A. D, Culea). Trebue indrumat spirital multimei spre soztori, lucru co-i ugor, caci dupi cum am vazut, ele constituie o necesitate sufleteascA pentru noj, sunt lubite atavic. Cum s& organizim gezitorile culturale pentru a pAstra gi miri dra- yostea de ele, in scop cultural? »Sezatorile trebue s& aibX caractere variate: istorice, religioase, eco- nomice, glumete etc, Ele trebue grupate dupi evenimente, zile nationale, s&rbatori mari, ziua cfrtii ete, © sezétoare de primavari, unde are sd so cAnte retnvierea naturii, tnde aro s% fie ceva in legdturi cu munca campului din acel timp, nu are wi se potriveascd cu o sezitoare de toamna, Gi fn fine, sezdtorile trebue clasate pe varsti; copii, tineret, batrani, po sexe: fete, fléc&i, fomei, barbati*, (Ap. D. Culea). In felul acesta se star- negte un binefac&ktor interes in sat, Mama iubitoare igi agteapté cu nerdbdare oopilul mai mic. pentra ai povesti, ce s’a petrecut la gooalé, Gi de bun’ svam& copilul nestingherit de nimic, ou ofté voiogie va oxterioriza. La fel se petrece gi cu celelalte categorii, iar gezitorile devin nigte minunate lectii instructive gi educative. Ce trebue s& contind o sezitoare ? Depinde pentru cine e dat&! In principiu, sezitoarea este o reuniune intim’, care dack este dati pontru oameni maturi, descreteste fruntea muncitorului obosit din cureul *Aptimanii, punandu-l la curent cu noutatile aparute prin ziare, instruindu-1 po neb’gate in seama, dacd este dat’ pentru copii, tineret oto,, fi fnvese- logte, fi instrueste si-i educa. Sezitorile trebue organizato duminica gi numai iarna s’ar putea de 2 orl pe siptimans. Programnl trebue s& fie cdt mai scurt, conchis, bine ales gi foarte bine wxooutat. Tat& parerile D-lui G. D, Mugur, oxprimate fn ,Cartea Misionaralui*, 1. Un cuvAnt scurt, bine gindit, fird multi vorbirie, prin care si 14- muresti rostul zilei, a gsezitorii, sau s& tipiresti fn mintea auditoriului, ava folositér, legat de viata locald, care s& corespund& unei nevoi, Daca hAntuie pelagra s& nu se vorbeasc’ de alcoolismul ce nu exist’, ci s& se dea jupta asupra celor ce sant pani la indreptare. Cuvant scurt, categoric, accen- tuat, fiecaro frazi s& aib& precizie de forma, Numai atunci vom convinge, APOSTOLUL 2, O lecturé, bine aleas’, artistic executati, caro si indemne la citire. 8, Un cor organizat temeinic. Cantec frumos, armonic, sustinut cu ytlinté. Nu cor barbar, urlete sau dezordine tulburitoare, Unde corul nu-i sigur pentru cdntece de iniltare, s% se renunto la el, 4, O recitare fn legaturé cu ideia sezitorii, SA se aleagi cova deslusit a panes. Recitatorul s4 fie pregatit fudelung, si nu cante. SA vorbeasc’, oh simti. 5, In fine partea principala este cronica siptimanii, Aceasta substitue siaral co nu vine la sate, S& se dea stirice intoreseazd pe siteni; cum merg reeoltele, ploud, e secite in restul f4rii, proful coroalclor, a vitelor, etc. ete. imente interne, externe, 6, Teatru, Nu numai decit! In loc de picsi so poate da 2-3 tablouri vii, O sown din rizboi; aducorea unui rinit depe front, un mort, rechizitie, bejenie, mas tristé etc, Se pot inscena; idile, viata la cimp, la munte, ta- Wouri de munod, acte crestine etc, -_ De 2 ori pe an se poate da pies. Cei ce joact trebue instruiti cu vabdare, indelung, s& so stie foarte bine rolurile, Totul s& tind’ spre arta, In loo de teatro sau tablouri vii pot fi jocuri caracteristice, jocuri re- gioaale care sX deslugeasca onergia de suflet a oamonilor dintr'un loc, voiogia se calmul, ritmul moral san energic, viata sau oboseala sufletului. 7, Cinematograful gsi radio, acolo unde sunt. contribue minunat la reu- qt sozitorilor scutind mult din munca ce trebue depusa, Peste tot complectarea programului trebue si fie in legatur’ cu ideia sexAtorici gi categoria auditoriului. Cam acestea s’ar putea spune intimii mari, despre organizarea sezito- rifer cultorale. Pentrn realizarea lor se cere jertfé din toate punctele de vedere, cici sunt multe obstacole materiale si atitea pedici puse adesea tocmai de acei ce ar trebui sé-ti viné in ajutor, sunt atétea interese pentru care esti silit s& te strecori mestesugit schilodindu-si modelul conceput, tnuat trebue sé fii inarmat cu o rébdare puternicd pentru a realiza ceva! Dar trebue si avem accastd rébdare pentru muljumirea noastra suflo- feasok gi inndltarea neamului. NICQLAE MOGA Biserica lui Cananau. (monografie) Dup&é 1728, urmasgii babei Silisteanca, 0 man& de oameni curati la waflet gi eviaviosi, au cerut sprijinul Loerului Canandu, eare stipanea pe atanci poenile padurolor gi mogii in trei hotari, sf poati avea gi ei o Cash ® Domnnlui, fp satul lor. Boerul bun la inima, ca toti boerii din vromea aeeia, s’a gandit c& la ori co treabi o bino si aib’ anume pe lang’ el gi © femeie; o% nu se gstie de unde sare epurelo. - : $i cu gandul asesta, a cerut gi ajutorul cucoanei Dolea, o femeie mi- APOSTOLUL Sat a3 ert SS = ase fomtiva gi larg Ja snflet, ci-i muriso cnconagul ou un an mai tnainte do « at mogia ce-i poart’ si azi numolo gi po care-i gospodarit acum satuy Miligtoa, Avegti doi boeri din porechi yi ou Silijtonii de pe:atunci, au ingghebat po virful dealului Dolea, o bisoricuté in amnaro, Juoraté in lema de stejar oloplit pe patru parti. Bisoricuta era mici, dar destul do {ncdpitoare pontru numéro] eno- rlagilor din vremea aceia, Usele de la pridvor. ca gi cele imp4rdtosti. coum gi strinile, aveau unelo sip&turi gi incrustadturl frumoaso din tosl& gi daltt, faoute on mult must si mestesng bitranesc. Ramiasiti din aceste podoabo vochi se vad gi azi, In paraclisul dela cjmitirul nov, facut numai din resturile, buodtile, ce aw mai rémas de pe urma focului. Risericuta asa cum era, cum nu era, Cucoana Dolca a avut toath grija. a'o agoze nu departe de Conacul boerese si de velnita de rachiu; asta ou gand bun, e& poate o sc&pa mai usor printre degete, vre'un p&h&rut gi de sufletul curonasului la Sf. Dumitru, cand era gi hramul bisericei. Peste o suté cinci zeci de ani, bisericuta a tinut strajd gelegtei van- turilor, pe botul dealului Dolca, iar clopotul cel mare, dou’ vieti de om, a tot chemat credinciosii la rug&ciune. in dangin sleit pe numele celui ce la faeut danie: Ca-na-na-a-u-u ! Fie-i tirfna ugoara, cum l-au blagoslovit cilugarii si in urm& popa Cretu, Luea si Tozoleanu; care erau gi dascali la copiii satului. Noaptea invierei din anul 1891, a fost ceasul mantuirei pentru Sfantul licas gi odat& cu el si curatirea de zile, a maniacului, religios, invatstorul Qh. D&nceanu, cumnatul lui popa Dumitrache, parohul satului, Zicerele lui Ja fiecare pas erau: ,Omul nu se poate cursti pe lumea asta de picate, decat trecénd prin apa gi foc, Prin ap& a trecut cand s’a botozat gi-i mai ré- mine de trecut prin foc“ D&nceanu, ca invafitor tm sat, a avut fntr’una din zile, 8A curate de picate si po scolari. A paudit o vreme posmorat&, cind nu era nici tipenie do om pe ulité, gi-a fueuiat discipolii in gcoal& gi dupi oe a pus foc ca pusderic de cinep& sub talpa prispei, astepta mantuirea sufletelor nevinovate. Norocul mare a fost & fumdria gi r&cnetele copiilor tngréméditi bulac In feresti, a trezit satul tnainte de a sosi ,ceasul mantuirei“; dar planul lui, tot n'a rémas degeaba, cA fn noaptea invierei, cfind popa Dumitrache, ficea slujba la mandstirea Runcului, cd pe atunci un popa slujea la trei_ biserici, nu ca azi, cAnd stan c&te trei pe dinafaré; co-i vine néucului in mind: se scoald pe la miezul noptei, ia cheia de la bisericd, intr& pe furig, wivordste bine ugile pe dinduntru si cu un vraf de pae gi o sarcin’ de mucuri de lum&nari, se sue fn podul bisericei,... Intr’un tarziu, cfind das- calul Iordache a zérit foc la bisericd gi cum era el bitran gi slab, ou mare grou a avut vreme s& spargd uga si s& cirkbineasc’ dinduntru, odijdiile sole noi si sfintele, c& focul cuprinsese toat& biserica, La ricnetele mog- nongulni, a prins gi satul de veste si strind ingraba, a mai putut scoate te miri co: un prapur, policandeal, sfesnicelo, cateva icoane, precum gi ugile fmpirttesti gi lemmele din poretii pridvorului, In urmé, fooul @ topit tot, ca 24 APOSTOLUL si pe maniacul DAnceanu, care toat’ vremea cat a durat grozivia parjolului, r4cnea tn podul bisericei cat putea ci: ,ia p&harul mntuirei*. A doua zi diminea{s, oamenii l-au scos ou cata dintre resturile de serum, préjit cum trebue si mantuit de p&cate cum zicea el, pe vecii ve- siului, amin | Azi de pe urmele bisericutei, se mai vede doar lespedea cea mare de pe Sfinta-masé si cimitirul, caro a stat inchis pind mai d&unizi, nevrand nimeni sM-si ingroape neamurile acolo, unde a fost loc far& noroc gi atata jale! Printre mormintele vechi, so vede si a lui D&nceanu, care odati cu enritirea sufletului Ini, a curatit si satul de biseric’ ! De gtia una ca aceasta bietul Cananau gi cucoana Dolca, mai bine in lee do biserick, mai faceau vre’o velnit’ de rachiu, de sufletul mahmurilor de pe lumea asta. Noaptea la zile mari, pe pariul Velnitei, pe dambacul unde a fost odati Cenacul boeresc gi velnita veche, se mai z®te arzind din an in an, @te-o comoaré, Cat a trdit bietul popa Dunitracho, n’a rimas p4mént nesflederit gi piatr& nefntoares, pentru cfteva céuge de galbeni, ce le visa vl, i: fuga Ini, dup strilucirea aurului, Si cit a umblat Sf, Sa in anul 1922, cand s’a facut parcelarea loturelor de fmpropietirire, s&-i dea lui locul cu pricina, unde a fest volnija Cucoanei Dolea, cu gandul ca odaté, tot a putea pune mana pe eomoar’. Dorinta i s’a indeplinit, dar comoari n’a mai gasit nici azi! Se vede c& puterea vrigmasului, fi mai mare ca licomia omului, Drept amintire tristé a zbuciumului zidarnic, a rimas fn loc de galbeni, numai sflederul popei, cu care a bortelit pamantul o viafé introag’s. Aceast’ podoabi a oamenilor lacomi care vreau: Si adune de unde n’au semanat si si ia de unde r’au pus“ so pistreazi cu sfinjonie de p&rintele Vasile Gheorghin din Lipoveni si cu folos pentru facut fautdni eu api de baut, dati de sufletul celor ce au trait in credinti degarte. La un an de la aceast& tristé intamplare, sdtenii ingindurati cé au ramas fir de bisorici, din resturile de la foo si cu ce au mai putut strange @a puterea pantahuzei, au facut un paraclis pe Dealul Nucului, unde preotul satului, fécea randuiala mai mult pe-afari, decat sub acoperis, Deabea dupa 1892, oamenii sau rdsgandit, au pus mani de la man& gi au pornit ca »Doamne-ajuté*, bisericA noud; ziditi numai din piatr& cioplit’ si céramid’ anume adusi de la Targul-Romanului. Ha sté po vecie agezati, intre satele Orbic gi Silistea, drept lang’ goseaua Buhuguluj: mare, trainicd si ino&ps- toare; fAcuté parc’ anume pentru glasul duios gi trigdnat, a pirintelui Va- silieX cel tindr, hirotonisit in ,ceasul cel bun“ gidrept pe placul Silistenilor. Injuntru cu bogitii si podoabe scumpe, Cu o picturé de numai nu vorbeste; turnat’ framos gi la locul ei, cu toat’ arta si priceperea pictoralui Italian Vizantte, Icoane imbrobodite cu perdele gi draperii decorative, exe- cutate de fiinti nevinovate, im atelierul de lucru de la scoala satului, ou tot sical si gustol national a industriei casnice. Cu toat& dania credinciosilor gi munca Bilistenilor, deabea s'a putut termina tn timpul rasboiului Intregirii- Neamului, pentru ca azi, si so inalfo ca o adeviraté catedrala, a tinuturilor de pe aici, spre mandria trecutului gi fala unor oameni de ispravi. : TH, URSU APOSTOLUL ab DISCUTIT LIBERE. Propuneri fn legatura cu Banca noastra Am in fafd interesanta revista Scoala si Viafa“ care, cred cé-nu Apseste din mGna nici unui coleg, s’au in tot cazul n'ar trebui sd-lipseascd. Pagina dela urmd este ocupaté cu bilantul bdncii corpului didactic primar din Buzdu, fapt care, fard sd vrei, te face sd te gdndegti ta ‘socie~ tatea noastra similard si sd faci oarecare comparafie, trdgand concktzii urmate de solufii, care sd complecteze lipsurile ce eventual ar exisia. Com- paratia se poate face, cu atét mai mult, cu cat se constaté cd Banca de la Buzéu, nu este mult mai veche decdt a noastré, in schimb prdgresul este uimitor. Capitalul social, depunerile spre fructificare si fondul de rezervd in- aumeazd peste 8 milioane, cu 700 societari, in timp ce la not abia ce se ridicé la suma de 4 milioane cu 500 societari. Oricdt am urea st fim de optimisti, oricare ar fi motivele, oricare ar fi scuzele, un lucru insé trebue ad-l recunoastem ca fiind prea adevarat: lipsa de coesiune, de solidaritate, lancezeala corpului corpului nostru primar se evidentiazd tot mai mult. St cand spun acest lucru, ma refer in primul rénd la numadrul' societarilor, care abea este de jumatate din totalul invdfdtorilor din judef. De ce‘aceastad nejustificatd rezervaé ? Nici cel mai instdrit invdjdtor, care crede cd nu va avea nevoie niciodatd de sprijinul bdncii, nu trebue sd lipseased din ran- durile ce compun o sociefate invdtdtoreascd nu-si gdseste logica rezervei sale! Este dureros cd jumatate din numdrul colegilor nostri continua a sta nepdsdtori fata de injghebarea noastré economicé, isvoritd din nevoia adénce simtita de marea majoritate a colegilor! Nu trebue sd uitém cd dacé azi au nevoie de banca unii, méine au nevoie alfii, si in tot timpul, tofi. Supdrarea de un ceas, de o zi, de un an pe bancd sau conducitorii ot, cd unii colegi n’au putut fi satisfdécufi la timp, sau poate mai tnainte de timp —dacd nu ne-am obigsnuit sé respectim o normd si sa fim bunt colegi— zic nemultumirile efemere nu frebue sd ne_facd sd ne desolida- rizim de bancd, de corpul din care facem parte. Dealtfel nici ,,Asociafia Invdtatorilor“ nu intruneste intreg numdrul colegilor din judet! Aci, mai mult decat la banca, lipsa colegilor trebuie si fie socotita dezertare dela datorie. Se moi aud inca glasuri rdslete si timide —rusginate fiind de ne- adbuita lor hot — ,,Nu vreau sé mai fia membru al asociatiei* ! Este admisd si aceastd afirmatie numai atunci cand, din diferite imprejurdri, cineva spune mai intdiu: ,Nu vreau sd mai fiu invdfdtor“! Numai atinci! Calitatea de invdtdtor trebuie sd fie strans legaté de cea de membru al aaociatiei. Ca de: si stim strambi sl sd judecdm drept, nu cred cd exist anociafie de advocafi, medici, ingineri, industriasi, comercianfi_ sau ciiar bresle de meseriasi, care sé se plangd de lipsa membrilor. Cu atdt mai mult se impune din partea noastrd, care am fost tratafi intofdeauna cu ne- socotinfa, sd fim strans unifi si ferm hotdrifilin actiunile noastre. Atdt banca cat si asociafia trebue sd fie injghebdri invdfdtoresti care si dove- deascd o puternict afirmare a solidaritafii de corp. Orice liped este insofitd 6 ; APOSTOLUL de © motivare, de o.boicotare. Am admirat atét fondurile bancii dela Buzdu ct si numéaral societarilor, puternice imbold pentru noi ! Este adevdrat, cd, daca banca noastra are un capital atdt de mic se.datoreste in prim rand organizatiei noastre statutare din trecut, sau de! mai stiu eu, cdtor stdri de fapte si lucruri! Dacé vom continua cu acest sistem, nu vom ajunge niciodotd ca cet 500 membri sé marim capitalul social mai mult de 5 milioane si jumdtate, sau in cel mai fericit caz, cand s'ar inscrie tofi cei 682 de invafatori, abia am ajunge la 6 milioane, ceiace n’ar fi deloc mulf{umitor, iar depuneri a- proape inexistente. Si atunci tot in urmd am rdmane de colegii dela Buzdu cu aproape 6 milioane cap. socy si peste 2 milioane depuneri, de cei dela Véleea cu 10 milioane capital social, de cei dela Constanta, Dolj si poate de tofi, din toate judetele. Si atunci se impune sd ne indreptém gandul spre solufii imediate, hotdrite si acceptabile de colegi, pentru ca sé pasim mai departe, sd desdvarsim ce-am inceput. Avénd in vedere criza financiard care predominé azi, precum gi toate impovordrile ce apasd din plin asupra noastrd, ar fi iluzoriu sd ne gandim la mérirea bancii dintr’o' datd prin depuneri mari, dar depunerile mici, de cel putin 200 lei lunar pe timp indelungat—ca la Casa de Credit a Cor- pului Didactic—vor consolida simtitor banca noasiré, mdrindu-si capitalul, si in aceiag proportie, creditul. Un mic calcul ne este edificator: Cei 500 societari cu 200 lei lunar, ar spori capitalul social cu 100,000 lunar, anual cu 200.000 lei, iar in cazul cénd ar depune tojt colegii ar spori cu o suma destul de imbucurdtoare, anual, la care dacd se adaogd dividentul, binein- teles, nu ca la cel din ceilalfi ani, vora ajunge sd avem o bancd mare, puternicd, aga cum fiecare am dori din suflet. Urménd astfel, cu deprneri, mici, evident cé nu vom putea avea un capital mare intr’un an, doi. nici chiar trei, dar sa nu se uite cd noi nu facem un lucru de pripd, de moment, ci o institutie care plamadita fiind in timp, ea se va mGri si va trai tot in timp, trebuie sd trdiascd, desi azi mai sunt invdtdtori cari nu se incoloneazd in marsul colegilor lor, maine ei se vor grabi sd-si repare gresala. Dealtfel se observa zilnic colegi, cari nefiind societari, ajunsi si hdr{uifi de greutdfile viefii de azi, vin la bancd gi cer imprumuturi, cu retinere la inceput a intregului cap. soc. obligatoriu. Cred cd era si colegial si mai ulil ca acesti colegi si fi fost socie- tari de la inceput. Ce zicefi?! Nar trebui sd se mai pomeneascd acum, de noiu inscrieri, decdt numai a colegilor tineri cari se fitularizeazd pentru prima data in invétdémdnt. Si pentru a vorbi mult si a face nimic, fac ur- mdtoarea propunere, ndddjduind ca sunt in asentimentul tuturor colegilor : sd se trimité de cdtre administratia bdncii la tofi colegii din judet cate o declaratie care sd fie complectatd in sensul de a se refine la capital social cate cel putin 200 lei lunar pe timp de 5-10 ani, si care adeziune si fie restituité in timpul cel mai scurt. Aceasta, cred, va fi singura cale dea spori capitalul in mod lent, progresiv dar sigur. Subsemnatul nu-mi dau aere ca sunt un exceptional generator de idei, ci imi indeplinese datoria de membru al vastet comunitafi invdfdtoresti, contribuind cu un gand dupé puterile proprii, la bunul mers al ei. Sa lésdm dar, orice critici inutile, orice rdstélmdaciri asupra adevdrului sa dispard animozitdtile si sd pornim la muncd frafeascd, cinstitd, chibzuitd si corm APOSTOLUL = 27 Mructivé, pentru cd dacd vom sti si prefuim in lumina reolitdfii institufia noastré si-i von da sprijinul de care are neveie, ti vor pompa oxigenul salvator pentru a nu se asfixia tocmai cénd il este mai drag sd trdiascd, al nostru este meritul si lauda, precum tot noi vom binemerita hula gf fertificatul de incapacitate ce ni-l va subscrie, fdrd drept de oponifie sau apel, cei cari vor veni dupa noi. In administratie au intrat personalitaft demne de toatd landa’ si des- tul de bune drept ca vorba rorhénului ,buni de legat larana care te doare“. Asa cd pot sd zic ,,JInvajdtorii nemfeni au fost tntotdeauna Ia indl- fime gi vor mai ii VASILE N, CIUBOTARU 7] PRIETENE ! Noi am trait alaturi si ne cunoastem vrerea |! Am rascolit adAncuri din doud inimi triste; Am cunoscut frumosul, am cunoscut durerea, Deaceia-mi plang amarul in versuri pesimiste.... Ai fost cu mine’n casa, unde-am vazut lumina, Intd4ia mea scdnteie cu primul drum prin spini, Mai vino s’o vezi iard in jalnicd ruina, Pe prispa’n lut batran cresc timer! mdardeini... De-mi spun durerea’n versuri, tmi rade lumea’n fata! — Eu, ~gi poet ?— minciund |... doar inima din mine Mai stie cAte-am tras in trista mea viata Si n’am rAvnit nicicand suig spre indltime... Prieten vechi, c4nd ti-amintesti de mine bate-te din cale pela noi, Deschis&-mi-i si poarta gi fereastra... Nu te sfii de-or fi peretii goi... IOAN §T. NEAMTU 28 APOSTOLUL Schema programului general de lucru gi norme generale. Saptam4na strajerilor. Schema programului general de fucra este urmatorul : i - Iv E. Educatia Educatia morald, soci u la, socialé nationala si religioasa Rugaciuni | Gimnastica gi cantari Cultul familiei Cinstirea eroilor. Prezentari, formatiuni, ceremonii Practiei Exercitii religiodse | de ansamblu CaAntece gi distractii strdjeresti. Colaborarea |Colaborafea} Atletism bisericeis solidaritatea Prim-ajutor. | Cultul Educatia 1 _ oe Drapelului | E4#Ss Pilde vii Jocuri pentru desvoltarea fa- cultatilor fun- damentale psiho-fizice. Calgvarea Organizarea Messueste Tir si sporturi. i pas Sbeeiroe $35; Sang, | Tome stramosesti. Cunostinti si] indeletniciri practice. Igiena Explicarea | Igiena satului. textelor bi- blice Sezatori. APOSTOLUL __ Strajeria si_conducerea de sine. Legea pentru infiintarea oficiului de educatie a tineretului roman publicata in Mon. Of. Nr. 106 din 9 Martie 1934. DIN LEGE. Art. 1. Pentru educ. morala, nationala gi fizicd a tineretului de ambele sexe p4nd la 18 ani, precum gi pentre coordo- ¢a si controlul activitatilor similare ale institutiilor de stat_9i par- tlenlare, se infiinteazi pe ldngd Minist. Insti ultelor gi Artelor, olieiul de educatie a tineretului roman (O, FE. T. R.) ‘i Initiativa particulard cu privire la educatia morala, nationala gi ic a tineretului de ambele sexe este libera a se manifesta mai doparte, conform statutelor respective, aprobate de consiliul superior Q, E T. R,, sub a cdrui indrumare, supraveghere gi control intra in mod obligator. DIN REGULAMENT al. II. Deosebit de aceasta, oficiul caut& #4 aducd pana la maximum realizdrile organizatiunilor existente si intervine cu noui organizdri pentru formarea cadrelorgi tmbratigarea tntregului tineret in aceasta opera de educatie. Art 15, Organizare, Toti tinerii de ambele sexe, de la 7~18 ani, fac parte tn mod obligator din ,Straja Tarii*, compusd din Marile Legiuni ale Cer- cetagilor si Cercetagelor, Marile Falangi ale strajerilor gi strajerelor, precum gi din orice organizatiune recunoscuta de O. «RR, Or- wanizatiunile strdjeregti vor functiona dupd un regulament special, cele cercetdsesti dupa regul. existent, modificat tm concordanté cu prezentul regulament. Art, 16. Strajerii Tarii vor fi organizati fn urmAatoareJe unitati: Marea Falanga: Comandantul Suprem, Falanga: corespunzdtoare unui judet. Ceata: corespunzdtoare unei comune rurale sau urbane. Stol: corespunzatoare unei scoli, asociatiuni, intreprinderi, so- olet&ti, organizatiuni extra gcolare, etc. indiferent de numdrul mem- brilor_ ce intra in compunerea fiecaruia. Palc: corespunzdtor unei clasei cu aproximativ 3—15 cuiburi. Cuibul: cea mai micé unitate, avand sase stradjeri sau strajere. In ceeace Rriveste numele, unitatile vor pdstra numele judetului, comunei gi scoalei respective. Organizarea si instructiunile detailate se vor da in regul. special al acestei organizatiuni. ercetasia igi pdstreazd organizarea actuala. Art. 17. Tinerii dela 7—11 ani inclusiv, se numesc ,Puide Stra- jeri gi ,Mici Strajere (sau Pui de Soimi*, ,Mici cercetage” daca sunt in cercetasie}, restul de la 11—18 ani se numesc strajeri gi stra- jere, cercetagi sau cercetase. Art, 18. Scolile de orice fel, precum gi institutiunile gi tntreprin- derile de stat si particulare sunt obligate s4 organizeze, pentru edu- catia tineretului de Ja 7—18 ani, unitati de strdjeri (strajere) i cer- cetagi (cercetage) dandule posibilitatea s4 activeze in bune conditiuni. 30 Se _ APOSTOLUL Art, 34, Educatia, Educ. tineretului de la 7—18 ani, va fi ceta- teneascd, religioasa, fizicd, si tehnicd, urmdtor programului stabilit de . E. T. R. (Programul...) Pentru tndrumarea strdjerilor {arii, se vor face cel putin 30 de sedinte pe an. In.cadrul acestor 30 de gedinte se vor organiza anual patru ma- nifestatiuni de mai lungd durata (tabere, excursii, vizite, etc.) si cel putin-patru gezdtori de seara la foc. ‘oate sedintele strajerilor tarii incep gi se termind cu: ,Salutul la Drapel* gi Rugdciunea. Rostirea ,Deviziei Strdjerului*: ,Credinja gi muncd pentru Tard si Rege“, sedintele se fac, fie in cadrul forma- tiunii de strdjeri, fie in cel al cercetdgiei, fie in al unei organizatiuni aprobate de O. E. T. R. Deviza strajerului este: ,Credint4 si muncA pentru Tara si Rege”. Imnul Strdjerilor Tarii este: ,,Trei culori" de Ciprian Porumbescu. Salutul strajeresc este cel roman, cu bratul fotins, tnsofit de batrdnescul cuvdnt rom4nesc ,,sdnatate”. — Se recomanda fn special ca toate cunostintele, deprinderile gi Indemnarile date prin program, si se obfind numai_ prin practica, mai ales in scoli, unde toate acestea sunt prevdzute in programe gi se fac la catedra de cdtre profesorii respectivi. nu se uite o clipa, ca strajeria este o unitate organizata care ajuté scoala pentru asigurarea disciplinei, pentru intensificarea acti- vismului gcolar si a educatiei integrale, cd este prin urmare un mijloc educativ al oat gi complimentar al gcolii. Pregatirea de baza strajereascd se face mai intdi pe cuiburi gi apoi pe palcuri. entru serbdrile gcolare ale unitatilor strajeresti programul gi pregatirea se vor face din vreme. Publicul sé poaté vedea de la sezdtori gsi serbdri, ce este stra- jeria gi ce foloase aduce ea familici, societatii gi scolii. Sedintele si sezdtorile trebuie si decurgi in bund dispozitie gi fncredere. Vorbele grele de dojand sunt interzise. bservatiile sd se facd cu bundvointa, cu dragoste. Sedintele sd se tind de preferinti in aer liber, iar pe vreme rea in locuri adapostite. Camaraderia, dragostea, intelegerea, bundtatea, buna dispozite gi surdsul, spiritul de corp aldturi de exactitate gi atitudine demnd, sunt calitati strajeresti. Curdtenia corpului este o indatorire principala. Zilele de la 1 Ja 8 Iunie, constituiesc ,saptdmAna strajerilor“, In fiecare din aceste zile ,,strajerii Tari" vor face expozitii, gezdtori, excursii gi manifestdari dupa programele ce li se vor fixa in lega- turd cu gcolile si institutille respective. Ziua de 8 Iunie este tnchinat4 Tarii si Regelui nostru. Aceasta zi este ziua rdsplatirii muncii gi strdduintelor strajeresti. In aceasta zi, cadrul serbarilor, se vor da insignele strajeresti, stelele anilor de vechime, districtiunile gradelor, fanioanele stolurilor, drapelele cetelor, decoratii etc. aceasta zi se fac pretutindeni mari demonstratiuni. APOSTOLUL Cercetasia este o institutie de educatie integral a tinerilor dela 21 ani, cari se insumeazd aci in mod voluntar. Cercetasii depun un legdmdnt gi se supun unei legi cu consim- ¢dmantul pari a. Legea cercetagului, de o fnalt& esenté morala, umanitard, gi nafionala, tinde la desdvArgirea personalitatii lor, Ea guprinde un mare numér de specializtri tn mai toate domeniile de activitate omeneasca, ce pot fi imbratigate dupa dorinta, tendinta si Inclinatiunile sufletesti ale fiecdruia in parte. Cercetdgia este orga: zaté autonom d. p. d. v. tehnic gi administrativ. Comandantul suprem al cercetagilor gi cercetagelor este M. S. Regele Carol II. Strajeria, insemneazd in mod obligatoriu pe toti tinerii gi tine- rele de la 7—18 ani gi tinde la educatia nationald, morald, fizicd unitara. Unitatile strajeresti sunt organizate pe lang societ&ti gi in- stitutii culturale, sportive, scoli etc. pe rdspunderea morald gi mate- riald a acestora, Raportul dintre gcoala gi unitatile cercetdsegti din acea gcoal& este regulat de art.5din lege si art, 34, 36, 37 si 38 din regulament, i anume: Tofi tineriii dela 7—18 ani, urmeaza programul O.E.T. R. art, 34 al. 1), fie in cadrul formatiunii de strdjeri, fie in acel al eercetagiei, fie in al unei organizatii aprobate de O. E. T. R. (art. 34, al. 6) gi mai departe: ,Elevii tuturor gcolilor inscrisi tn cercet&gie, fy fac pregatirea strdjereascd la unitatile de cercetagi, iar restul ele- vilor la unitatile respective de strajeri (art. 36)", Acest paragraf trebuie tnteles astfel: ,,cercetasii fac o parte din Pregitirea strajereascd la unitatile de cercetasi, in timp ce restul elevilor numai prin unitatile respective de strajeri“. 1 care a observat cA, englezii in razboiul cu burii, au avut mari lipsuri, a fost generalul Baden-Powel. Burii erau mai bine pre- @ititi decdt englezii pentru viaté si rizboi. A rumegat chestia pre- gitirii tineretului si a pus-ofn practicd la 1908 pentru generatiile noui. La _ noi a observat lipsa pregatirii tineretului pentru viata prof. urcoci gi a propus sd se fufiinteze pandurii. A poifratii Demanceau; rindei a format patrule de cercetagi tn Bucegi gi Ministerul In- @tructiunii a hotarat la 1913 cA sd admité aceasta noud metodd de educarea tineretului. Principele Carol a format un comitet din colonelul Berindei, Giurgea, Muga si alii la 1913, La 1914 sunt 200 comandanti orga- nizati pe centurii si cohorte. Inainte de rdzboi activitatea cercetasiei era pentru pregatirea idealului national. Cercetasii fn timpul razboiului au dat mult concurs: la spitale, politi, diferite institutii, cdlauze a armatelor rusesti etc. Dela 1918—1923 cercetagia a activat mai slab. Intre 1923-1928 atagneazd. La 1929 se reorganizeazd de generalul Manolescu, Cerce- tdgia baetilor sub printul Nicolae, a fetelor sub principesa Ileana, pregedinte M. S. Regele. »Dupa razboi tineretul nostru crestea fard nici un ideal. Atdtea manifestatiuni morbide se ardtau, cari pentru aceia cu 32 APOSTOLUL dragoste de Neam si cu simtul rdspunderii viitorului, puneau 0 pro- blemé vitald: ,Ce va deveni aceasta tard atat de frumoasa, atat de bogataé, dacd generatia de mdine trdieste in aceasta lips’ de avdnt, aceasta lipsA de ideal pentru lucruri frumoase gi utile“. S’au gAndit conducatorii nostri cA trebuie dat tineretului roman o nou& metoda de regenerare, de educatie. Au alcatuit legea educatiei tineretului rom4n dia 1934. Acest sistem de educatie a tineretului este cuprins in directiva No. 1 strajeriei. Strajeria se organizeazi dupa sistemul Balilei din Italia. Regenerarea unui popor se face prin educatie morala, intelec- tuala gi culturala, si se incepe mai intdi cu educatia trupeascd. Suedia Norvegia, prin sistemul de educatie fizicd, sistem care poartd numele de educatie suedeza, au regenerat neamul lor. Deasemeni germanii. In ultimul timp in Italia prin sistemul de educatie al Balilei, italienii sunt pregatiti pentru orice eventualitati. uo educatie fizicd sistematica se regenereazd un popor sti- muland si pe celelalte (morala, intelectuala). Lordul Roseberg, spune: ,,Dacd ar trebui si formdm cel mai frumos ideal, pentru tara mea, i-ag dori sd fie o natiune compusa ex- clusiv din barbati care au fost sau sunt cercetagi gi cari s’au patruns incipiile cercetasilor. O asemenea natiune ar fi fala omenirei, ar fi puterea morald cea mai mare ce lumea ar ficunoscut vreodata*. ducatia fizicd este totalitatea mijloacelor intelectuale, morale gi fizice, care tind a asigura sAndtatea morala si fizicd printr’o nor- mala desvoltare a corpului uman. Copilul cand se joacd uité de tot ce e In jurul lui. Jocul e suc- ces de miscari sintetice. Prin o serie de migcdri analitice si se dea posibilitate corpului si se desvolte normal; date aga fel ca sa aiba& cel mare efect, oranduite dupa anumite norme. Trebuie sd tind seama de curba efortului maximum gsi de principiile alternarii exercitiilor, legea minimuluij de cfort cu maximum de randament. Un program de gimnasticd, se incepe intr’o atmosfera de bund dispozitie. Jocul e la inceput, pentrucd creiezi atmosfera bund, cap- tezi atentia. Locul unde se va juca: sala bine aerisitaé, sau in aer liber pe timp bun. Coloana de gimnasticd. Programul unei lectiuni de educatie fizic’ se compune din urmadtoarea schité de plan: A) migcari de brate, picior si cap, trunchiu, spate, umeri, ceafa (omopl , partile lat. ale triunch., acestea fac parte din grupa introductiv. Toate sunt aranjate pentru a tine seamd de curba de alternatie. B) grupa fundamentald: miscdri extensiune, suspensiune, echilibru, abdomen, . lat. ale triunch., mers, alergare (joc); misc. respiratie, sdrituri, grupe ae tncheiere : respiratie (ritm respirator). Trebuie aducarea muschilor de respiratie expiratie. entru a se putea aplica un sistem de educatie e nevoie de ran- duiala, de disciplina. Randuiala, disciplina personala, e cheia de bolt& a fericirii ome- nesti: stapanirea de sine. Cum se poate concretiza ordinea: 1. Ordinea in spafii: un loc A ati APOSTOLUL, a 8 pentru orice lucru gi fiecare lucru la locul sdu; 2. Ordinea tn timp: un timp pentru fiecare lucru gi orice lucru la timpul sau. Simonide din Kios, spune: rdnduiala e faclia memoriei, aduce ordinea in spirit, in idei. Disciplina de astdzi e morala. Se cere ca e& se bazeze pe dra- (oate gi sd inspire incredere tn cel mic. Disciplina cere initiativa, cere WA asculte, sd tie liber consimtita. Bontrona, spune: ,Disciplina moderna este o initiativa ascul- fatoare. Disciptina ideald e cca liber consimtitd. Ea cere oameni de elitdé @ fac parte din clasa eroilor, Cercetasia se mandreste, fiindcd e alcdtuits din o mdnd de ase- meni oameni, cari in mod liber consimt a fi discipiinati. Educatia caracternlui prin cercetasie. Activitatea cercetdgeascd. um a inteles-o Badeu-Powel, e fadrumara catre patru scopuri: 1) Caracter gi inteligent4; 2) Indemnare tn lucrarile manuale dontoinice; 3) Sandiate, vigoare, fizica; 4) Servind pe aproapele nostru. Cooperare prin bundvointa reciprocd. © natiune are succes intr’un razboiu, nu numai datorité arma- mentului, ci si datorit’ caracterului cetdtenilor. Caracteru! e de cea mai mare importantd pentru o natiune, Ca- racterul si se desvolte fnainte de a se forma o carierd. Copilul are wermenul caracterului fn fire. El e rezultatul mediului fnconjurator. Educatia individuala e aceia care poate forma caracterul. Tre- il fn parte. huie deci si ne ocupam de fiecare copi Caracterul in sine e o serie de insusiri pe care le are individul. Caracter fn sine e, cu ce vine copilul in lume. Dar caracterul se mai formeaza gi prin o educatie buna. {nsusirile le di Badeu-Powel, in cea mai framoas& creatie a lui iri sunt: 1) cinste gi sinceritate; 2) credinta fata utor altora; 4) fraternitate; 5) cavalerism; 6) (parin{i, geti, etc.); 8) voiogie: 12) respect; 13) stapAnirea de iduiail; 16) activitate; 17) ras- ctul de bunul altuia; Jere, tagului. Caracterul este 2. medial sociel. Ce este deprin- + Ea reese din insugicile materiei Ste , s€ compara cu urmele pe deprivderea, te pots haatate 4) eeonun Hey ponders; ny duprind steve i? dia creer, (date 4 repetate dau nctec: starile sufle: ; memoria, educavea vuintei e fac prin deprindere. Deprind: 1 era rolul_ practic de a face c&i hAtdiorite. Cinul e supus depricd. ji. Exempie: ,Cum vei a:te rne, aea vei ducmi’, Bate fierul paca « czid’, ,Calul batran gicu se davats la omblet*, »Degeaba sufi in carbuni dup’ ce s’au_stins". Pana la 26 de ani se poate face mladierea svfletului. Pand la ani, se formeazd deprinderea personala, Dela 18 ani, deprinderea intelectuali-profesionala, APOSTOLUL Cele 22 insugiri, trebuiesc trecute in activitatea zilnict a copi- lului, s4 formim fn copii, primul act al vointei; Nu e un folos sa predici Jegea cercetagului ca s’o invete, ci trebuie realizatd. Aici intr& capacitatea educatorului (instructorului). Predispozitia copilului are tendinte. Aceste tendinte trebuie s& se desvolte. Desvoltarea va fi organizata sub activitatea influentei mediului tnconjordtor gi sub impulsul deprinderilor bune. Sa fim foarte atenti la trecerile de varsta, de la o faz la alta, pentru cd copii apuca cai gresite, dacd nu-i tndrumam cum trebuie —prin_deprinderi bune. el] mai bun prilej, de a se putea constata, conducerea de sine, il oferd cercetagia, prin sistemul patrulelor, conduse de un copil. Co- pilul are instinctul social de a se grupa cu altii. Copilul se silcyte la yocuri, ca si nu fio cauza tnfrangerii, se silegte sA invingd, se mén= dregte nu pentru el, ci pentru patrula (grupa). De aici sentimentul de patrie, de sacrificiu etc. Prin joc li se da ocazie celor mici ca s&-si_ desvolte insugirile cet&tenesti. E un instinct necesar pentru pregatirea omului pentru viata, din copildrie. In joc e teremul educativ al copilului. In educatii fizicd, intelectual, copilul pleacd dela imaginile lui, ex.: cal, natura, atentie. In toate faptele cercetasului, si fie un joc. Cum trebuiesc fcute toate faptele lui. Nu intdamplator, ci in directia insusirii pe care vrei si i-o desvolti, ex.: atentie, ordiue etc. Alt mijloc educativ, sunt: povestirile, intdmplari nu nemai din mediul lui, ci calatorii fantastice, care-i nutresc puterea de imaginatie. El are curiozitate, inchipuire de a munci experimental. Cum sa fie facute? (povestirile) bine, schema inflorita cu imaginatia lui si ca scop: s4 se aplice in jocuri, fn viata copilului. Kipling, schimba po- vestirile supranaturale dar executate de erou prin mijloacele lui. Responzabilitatea. Curtea de onoare: un sfat care judecd sin- guri pe copii si aduc educatorului punctul de vedere al lor. se poate da o sumedenie de exemple, din cari s4 reiasd con- ducerea de sine (stapanirea de sine), adicd orice activitate sA por- neasca de la ei, inspiratd de ei, (spiritul de initiativa si fie f. des- voltat) si dusd la un bun rezultat tot de ei. DIN CUVANTAREA M. S, REGELUI nUnli cred ca in miscarea ofic. de educ. a tinerctului roman este o maimufariala a unor lucruri facute peste granifa. Nu este aga, Strajeria este un lucru specific romanesc, isvorit din nevolle interne ale {arii noastre si cladita numai si numai pe ceiace cer nevoile Romaniei gi Neamului Romanesc. Fiecare tandr trebuie crescut in credinfa ca este mandru dea fi rom4n, ca este mandru de fara lui si ca prin sentimcrtul lui solidaritate nationala $i de munca neprecupetita in foiosul obstesc, frebuie s& contribuie la progresul Patrici. O grija deosebita trebuie pusi pentru desvoltarea sentimen- 35 APOSTOLUL tului national. Copiii nostri trebuie sd invete c& daca unele lucruri bune se pot aduce de peste grani{i, sunt atitea aci in pamantul farii si in sufletul poporului, care sé facd din Romania gi din Neamu! nostru una dinire {arile $i unul dintre popoarele cele mai stralucite din lume. Strajeria este o miscare de regencrare nationald gi acei cari ne-am inhamat cu toata credinta si diagostea la acest crez, stim ca vom reusi, caci generatiile de maine ne urmeazi cu tot snufletul lor neprihanit si dornic de mai bine. — Cercetasia si strajeria, cauta ca prin o educ. aleasa sa tre- zeasca la o noua viaja poporul nostru, pentru a fi bine pregatit sub toate raporturile si gata oricand pentru orice eventualitati". OCTAV PARFENIE Invat. ge. No. 5 baeti din Platra-N, gl absolvent al Acad. Comerc, Bucuregtl v Coleg: care doresz, ca Ja scoala lor, sA aibé un frumos muzeu scolar, con:pus din tet soiul de animale, pdsari, pesti, fructe, etc. se pot adresa {)-luj Valentin Bulatovick Dochia. Desa avand un talent deosebit pentru executarea celor de mai sus, poate execnta intr’un timp scurt ori cdte ar dori cineva. Se executdé cu un pret foarte convenabii gi dintr’un material durabil, care poate tine zeci de ani, fara sd se strice. Ce-i care dorese sa-gi procure, se pot adresa printr’o cartd pos« tala la adresa de mai sus. %6 rte __..APOSTOLUL. Dela Asociatia G Generald a Invatatorilor. Duminicd 1 Martie, comitetul central al Asociatiei Gene- tale, reprezentat prin toti presedintii de asociatii judetene, sau {ntrunit fn cagitald pentru a discuta din nou problemele ce in- tereseazd dascdlimea primara jn vederea alcatvinii bugetului. Au luat parte 67 presedin{i de asociatii, deosebit alyi mem- bri ai corpului didactic. Dealttel prea putini parlamentari cinci din vreo 25 cAli sunt din corpul didactic primar—au gasit de cuviin4 st ,,ono- reze” cn prezenta lor o astfel de intrunire a fruntagilor tnva- fAtorilor din tara, Chestinnea n’ar prezenta atéta importan{a, daca n'ar fi fn joc insagi fiinta scoalei primare gi existenta material acorpului didactia primar. Avem insé mare noroc ca tocmai in aceste timpuri de crizi, se gdseste in fruntea Asociatiei ,,omul cari ni trebuie*, il avem pe D.1 D. V, Toni, Iuptatorul incercat in mig- c&rile noastre invdtatoresti, acel prin care corpul nostrn a cAg- tigat tot ce s’a putut in aceste timpuri, cand scoala poporului a fost izbita chiar dela cele mai mari inaltimi. Voiu da aici in rezumat discufiunile si concluziile la care s’a ajuns si care formeazd pentru moment doleantele . oastre : 1. Invdtatorii numifi in toamnd. Prin presa murdara a unor pescuitori in apa tulbre, s’a incercat si se fucearcd sa se lJanseze in sufletul tinerjlor invatatori, cd Asociatia ru se inte- reseazi de soarta lor. Este o miu & ordinara. In toamna trecuta mai evau circa 8000 de invatitori fasa posturi, iar in buget nu era nici o suma pentru plata unui sin- gur post. Trebuia deci o prevedere bugeiard. Prevederea nn numai cd nu era, dar era opritd priu jurvalul Consilivlui de Ministri. Totugi prin stdruinta continua a d-lni Ministru Dr. Ange- lescu, s’a putut, degi tarzula 15 Noembrie, sa se numeasca 2700 de invitatori, Pregedintele Asociatiei a fost de zeci de ori pentrn a se ajunge la aceasta situatie, Forma de numire {ns nu era cea legala. S’a recurs la o incredintare de post. Timpul servit insd se considera la vechime gi gradatii, cu singura deo- sebire ca salarul este scoborat la 1600 lei. Situatia acestor invajitori trebuie legalizatd in sensul ca in bugetul exercitiului viitor si se prevadd suma cu care si tie platiti cu titln provizoriu. Iata dar primal punct din revendi- carite noastre de corp, cerute de Asociatia Generala. 2. Invdtdtorii nenumifi. Mai sunt cAteva mii de tinerj fara pos', Anul acesta s’au declarat vacante 1920 de posturi tn care ar putea fi numiti parte din acegtia, Asociatia va cere. numirea acestui numar de tineri cu toate drepturile lor, ua atat cd acestia n’au ce mAnca—o realitate dealtfel crudi—dar gi pen- trucd tu cei 3-4-5 ani, cAt stan (Mid postnri, pierd contactal cu scoala, witd ce au favdiac pe lura o blazare sufleteascd yi aw mai pot da scol# ceiaee sr cere dela ei, dela tinereta lor, 3. Gradatiile Nu mai poate admite ca la tiecare alcd- tui:e de buget s4 ze orecnpetvascA gradatiile de vechime, cari fac parte integrant’ din silar, In tiecare an s'a fucercat gtire birea salarului prio suprimarea dreptucilor Ja gradatii. Pentrn exercitin! tn curs s’a gastt de bine de rin o formula ca aceste gredatii si se plateascd suplimentar dintr’ua fond alocat lunar de M nisterul de Finante, care fntr’o bund zi fl poate opri, Nu pu'*m merge cu astf:l de formule ilegale, Deaceia se va tacea interventie decis'va ca in bugetul viitor sa fie prevazute toate gradatiile de vechime. 4. Sporurile cuvenite pentru definitivat si inaintare, dea- semeni au fost rinite, ele nepldtindu-se de 2-3 ani. In bugetul viitor trebuese trecute si aceste sporuri, cdci inaintdrile tocmai de aceia se dau, ca si se dea putinta cresterii salaruluj. Viata s-a scumpit si coeticientul de scumpete a crescut in ultimul timp foarte mult, Deaceia gi salariile tr:buie si creasci, Cum nu poate ti vorba de o sporire de salar, dat tiind imprejurdrile grele, se va cere si nj se acorde sporurile ce vin prin inaintare. 5. Sporurile zonei eteroglote, sunt deasemeni nesocotite, desi in lege sunt prevazute Se va starni sd se prevada aceste sporuri, pentrn a veni in ajurorul colegilor ce proteseazd in regiuvile minovitare, unde viata este si mai grea, 6. Plata suolinitorului in timpul concediului de boald, nu se mai acorda de multé vreme, Chiar daca se obtine o a- probate formald, rar sunt cazurile cand sumele se mai pot in- casi. La nici o alt categorie de functionuri nu se fntampla acest lucru, Si nici o alta categorie de functionarj, ca la noi, nu d4 un procent mai mare de bolnavi, mai ales de tuberculogi, APOSTOLUL Statul n’a facut nimic pentru acesti slujitori bolnavi, In toate statiunile climatice s’au ridicat sanatorii pentru toate categoriile de functionari, numai pentru invatatori nu, Deaceia se va pre- tinde ca cele cAteva milioane de lei pentru invdtdtorii in con- cediu de boali, si fie prevazute in buget. 7. Cheltueli de inmormantare pentru invatatorii decedati, trebuesc deasemeni prevdzute in noul buget. Macar atat s& dea statul familiilor invatatorilor decedati. Aceste sunt cele 7 puncte din revendicdrile noastre, care vor fi cerute cu toatd taria si energia, de catre Asociatia Ge- nerala, prin delegatia ce se va prezenta la forurile competente. La nici una din aceste revendicdri nu putem renunta. Pentru aceste sporuri trebuesc 140 milioane numai pentru in- vatimantul primar, jar in total Ministerul de Instructic are ne- toie de un spor de 300 milioaue, Ministerul de Finante tnsd cere la noul buget sd nu inglobeze nici un spor fata de anul srecut. Aceasta ar insemna ca chiar gradatiile ce se platesc prin vtate suplimentare si fie suprimate si si nu se mai poata face nici o numire noua, Pana acum 4-! dr, Angelescu, Ministrul Instructiunii al luptat singur, acum trebuie si pornim gi noi Ja luptd pentru apararea drepturilor noastre. Si lupta va fi grea, ciici Minis- terul de Finante va cere sa contribuim la echilibrarea bugetului. Ni se va spune cA sunt prea multe gcoli, cé este o intlatio de invatdtori. Conceptia aceasta dainueste incé in mintea multor conducatori, Deaceia trebue spulberatd aceasta credinta. Vom arata ce infaptueste scoala primard prin slujitorii ci, Cele doud institutii de educarea tineretului —strdjeria gi pre- militarii— sunt incredintate fuvitatorilor. In loc de anarhizarea tineretului, aga cum incepuse acum cativa ani, avem azi un in- ceput de ordine, Peste 2000 de invafatori sunt tolositi de direcyia premili- tara gi alti 2000 de invatitori au urmat cursurile de strajerie ca si poata raspunde gandului M. S. Regelui dea lucra pentru educarea tineretului, Este si azi —ca gi alta data— un mare avant fnutre dascdlii primari, de a munci pentru binele patrici gi neamului, cu toate greutdtile ce apasé asupra lor, Deaceia respiagem conceptia unora, cd exista inflatie ia invatamantul primar. Intlatie este in alta parte, in favatdmantul superior —acolo de unde s’a aruncat aceasta ideie, - In timp ce se pre- cupefeste intiinjarea unui post de invatator, s'au facut 3 con- APOSTOLUL 39 Sa Shas eerie oy etn a ecaenr ara nemenenpacarcren ern reas servatorii de muzicd cu zeci de catedre, la care numai tineri romani nu vin si le urmeze. O altd piedict care se va pune {tn calea noastri, este armamentul, Dar noi nici nu gAndim s% fim o piedicd tn desvoltarea armamentulni. Na este element mai legat de pdmintul patriei gi de trecutn! neamului, ca tavatitorul, Ceiace ou intelegem este fost cA se uitd dy conducdtorii {dri cealalté tparmare mai puternicd decat cea material&, {narmarea sufleteascd Inarmerea materjald poate fi zidarnicd dacd lipscgte sutletu). Ori, sufletal sti in mana gcoalej si a invdtdtorului. Biruinta de mAine sta in mAinele noastre, Actiunea noastri trebuie dusd pe teren Irgalist, Suntem element de ordine gi disciplina nationala. Mijloacele noastre. de Jupt& vor fi dar: 1, Adunirile comitets'ni central al asociatiei, ational’, care totdeauna me-a acordat ospitalitatea, ei sia ‘mbratigat cu c&idnrd canzele noastre, . Prezentace la d-! Ministrn al Iastructiunii, In cazul de fata pentr d-l dr, Ang-lescu a aritat atata intelegere si dragoste gcoelet poporulu! si sinjitorilor ei, prezentarea la d-sa va ti numa penten ai aduce omagitile noastre gi a-i declara c4 suntem solidari gi stravsi fn jurul d-sale, indiferent de cre- . Trebuie si impedi-dm cu orice pret plecarea d-lui dr, Augeicscu din fruatea scoalei, cu toate c& d-saeste hotarit si dem’sioneze, dacd uu i se accepta cerintele departamentuluj sau, 4. Prezentare la Ministrul de tinante si primul ministry pentru a arita Jeal situatia scoal:i si a corpului nostro, 5. In sfarsit vom face apel din now la sprijinul Suveranului. Aceasta trebuie s’o facem. pentru cd in tara noastra, cel mai mare prieten si intelegator al gcoalei poporului este M. S, Regele. In convorbirile ce M. S. a avut cu primul ministru al Fravtei, a spus cé in actiunea de ridicarea gi educarea poporului roman, se sprijiud pe o invafatorime ce-! intelege. 6. Dac& nici una din interventiile de mai sus nu vor duce la un rezultat, vom vi nevoiti si facem un congres general tn Capitala, cu orice riscuri, congres care va avea tiltimul cuvdot in ce privegte situatia scoalei primare, S'a hotarit deasemeni ca Duminicd 8 Martie, tiecare aso- ciatie judeteand s& tind o adunare generala extraordinard pentru ldmurirea colegilor gi pentru ca din fiecare judet si porniascé 40 APOSTOLUL rere sense ES POLUL cate o interventie energicd de revedicarea punctelor de mai sus. Tata tn rezumat ceiace s’au discutat la adunarea de Dumi- nicé 1 Mart. Delegatia acestei adundri, in frunte cu presedintele asocia- tiei dl D, V. Toni, a si pornit la fapte, cerAnd audien{e la tactoril importanti ai vietii publice. Rezultatele se vor cunoaste in curfnd. Dar ceiace trebuie si cunoascd gi si gtie toti colegii din fara asta este ci avem in fruntea noastri un om priceput, energic gi gata la orice sacrificiu, Stie ce vrea, gtie ce si vor- biased si cum sd vorbijascd gi stie necazurile noastre, Mai mult ca oricand se impune ca tofi sé tim stdusi fn jurul Asociatiei Generale gi presedintelui siu si sé nu permitem nimanui sd batjocoriasci aceasta institutie, care Iuptd cu atdta elan pentru Grepturile noastre, Dar nou numaj pentru apararea drepturilor noastre de corp luptd Asociatia, Ea se intereseazd cu multi griji de cererea fiecérui membru al ei, cand este soliciti, Zilnic sosesc 30—40 de scrisori, cereri de imprumut la Casa de credit, diferite in- terventii la Minister. Toate sunt sustinute si scoase la bun sfargit, atunci cand ele contin cereri indreptitite. Zilnic vin la Asociatie zeci de {nvitatori care solicit’ sprijinul presedintelui. Deaceia stituesc si indemn pe toti colegii nemteni, ca a- tunci cand au vreun interes mare, tie la Casa de Credit, tie la Minister, si se adreseze Asociatiei cu speranta ca vor fi serviti cu intelegere gi dragoste, Sa renunte la interventia altor per- aoane strdine de Asociatia noastra. Sunt multi colegi de acolo cari au vazut ci Asociafia este puternicd gi gata pentru orice serviciui s’ar cere si cari singuri pot confirma cele de mai sus. Deaceia fiti increzatori in Aso- ciatia Generali a Invatatorilor gi la randu-i vd vi sta oricdad la dispozitie. CONST. LUCHIAN APOSTOLUL A || Dela Asociatia Invatatorilor. ee ve storvor. In ziua de 1 Martie a. c. Comitetul Asociatiei judetene, s’a adu- nat fn localul Cercului Didactic din Piatra-N,, spre a discuta gi hotari asupra schitei de plan a Caminului Invatdtorilor dii Judetul Neamt. Schita de plan a fost aprobaté, iar la 15 Aprilie a. c., cdnd pla- nurile vor fi complect gata, se va tncepe cladirea cdminului, pe terenul de langa gcoala No. 2 de béeti di ‘a-N.— actele de cumparare, fiind semnate, Caminul va avea |, parter gi doud etaje. Pand in toamnd4 cladirea va fi acoperitd gi i vor termina complect sub- solul gi parterul ca s& poata fi tntreb te. In curdnd d. colegi vor Primi un apel al Asociatiei, pentru a subscrie cA sumé pentru cdmin, cdci cladirea nu poate fi terminaté ard aceastd, inesemnatd contributie, e In ziua de 8 Martie a. c. a avut loc tn Piatra-N. un congres extraordinar al invatatorilor din judet, tn care s’a discutat chestia jarizdrii, S’a cerut trecerea tn buget a drepturilor legale ale tnva- tatorilor, ta ce privegte gradatii, definitivart i inaintari. In acest scop s’au trimis telegrame D-lor: Prim Ministru, Ministru deg Instructie fi Ministru de Finante, precum gi una de solidarizare cu energica upta dus de Asociatia Generala, MA } Copie de pe telegrama d-lui_ Ministru al Instructiunii No. 53/936 catre Presedintele Asociatiei Tnvatatorilor LEON MREJERIU Multumese foarte mult pentru cuvintele atdt de cdlduroase ee mi-aft adresat si vd asigur cé voi sustine cu toatd energia cauza dreapta a invdfdtorilor. Exprimati-le vad rog toatd re- cunostinfta $i solicitudinea mea. Ministru Instructiunet ss) D- C. Angelescu 4a ; APOSTOLUL Carti si Reviste. Fortal 13. Acesta este titlu ultimii cdrti a eminentului literat si neintrecut ziarist. Dragos Protopovescu, profesor la Universitatea »Carol II“ dia Cernavti. Duva ,Tarmarocul Metehnelor“, plin de umorul s4ndtos, de care n’au fost tn stare decAt vreo 3 scriitori ro- mani, Dragos Protopopescu nu mai oferise publiculni cetitor dec&t articole de reviste si ziare, scrise, ins’, asa cum numai el o gtie face, si traduceri. Iata-] acum autor al romanulni ce poarta titlul unui fort din Dombraveni si care ca si ,Amintiri din casa mortilor* a lui Dostoevschi. nu este 0 povestire maiastrs a amintirilor numai. ci si o admirabild analiza a stdrii eufletesti adetinutilor. Carte scrisa de un om aga de inteligent ca 1D. P., .Fortud 13“, arats mindnat’ce este fn fort. Asta, insd. nu se poate nici ne si nici afla din mica noastr4 fnsemnare, ci din citirea car} oJ. R. S. S. astazi* de Alexandra Sakis. In urma unet cAlatorii fn Rusia Al. Sahia, descrie cum se prezint& azi acolo viata subtoate aspectele. acd scriitorul n’ar addoga nimic dela dansul ci_ ar da nemai cifre gi statistici, ar fi mult mai de crezut. Se vede, ins4. ca stiind cA nimeni, sau aproape nimeni, din ce vor ceti nu se vor ardta rea entusiasmati si incAntati de ce se petrece in Rusia, se declard el printre randuri—filo-comunist. Cu spirit critic, cartea e de un real folos citind-o, fiindcd se edsesc tn ea descrise si sustinute de cifre si statistici, toate svrcolirile regimvlui comunist gi rezultatele la care a ajuns—de a distruge tn om tocmai ceerce-i jnstificd numele si ex's tenta, adicA sufletul, Cu 2 milioane si inmatate de membri ai nart dulvi comunist, vor s% facd din cei 160 de milinane de pravoslavnici Rusi blonzi, masini, asa dup& cum au facut din tnate averile si po- doabele bisericilor din vremea tarilor, Numai Moscova a avut 1600 de biserici, care toate aveau crucile de avr gi unele chiar si turlele, sub cupolele cérora omul se educa spre bine si blAndete, iar astazi. Uriase sunt instalatiile industriale. Citirea cArtii produce desgust, revoltA si mild. wSaracd far’ bogat&™ poezii de George Gregorian. Cuonoastem toti_pe vigurosul cAntaret al ,learinvlui® si brazdei. Radu Gyr, care credeam, la un moment dat, cA a epuizat toate temele gsi a sezizat— tn forma admirabil& a poeziei sale—ne toti_shaiducii* zilelor noastre, Dar, iat’ un emul serios, deschizitor de drumuri tn poezia noa- stra de azi. D. G. G. se ridic& ca un titan al poeziei sociale, precum zice: ~CA ne scularam fu zorii noi Tara de lanuri side nevoi Sa ’ncepem anul cu grai de bici*. Poezia ,,S&racd fara bogaté din fruatea volumului, ete fresca yiefii noastre; APOSTOLUL _ ;Sueti peptul, mai neroade, Din oftatul ce te roade! Junghiul scutur&-1 din gele Fruntile 84 ni se spele”... Rasfoind volumul acesta de poezli~care este un eveniment lite” rar pentru poezia noastra dulceaga si cu ochelari--nu g4sim nici un vers care s4 nu merite a fi citat si asta ne face s4 credem c4 nu va rémane necitit, #Scoala Bandtean&" revista Asociatiei inv. bandteni (Timisoara). »Eu mis fruncea“* zic cei din Banat si tn multe au dreptate. Revista despre care vorbim este o prob’, nu numai prin existenti, dar prin felul cum e scrisd. Intr’un numar al acestei reviste. pe ]dngd multe articole fnsemnate, se gdseste un igtoric al vechimii scolii romAnesti in Banat, scris de Pr. P. Bizerea: Citam: ,Cea dinti pomenire des- pre existenta unei scoli romanesti tn Banat o avem fn veacul al XVi-lea tn vrefata .Paliei* (cele cinci c&rti ale lui Moise din Testa- mentul vechin) tinarita 1a Orastie tn anul 1582, unde fntre. traducd- torii .Palie™ se afld si Efrem Zaconu, .daaca) de dascalie*, ~ adic& un .daseal® care ficea ,dascdlie* en cei ce voinu s& fie daachli, deci un fel de nrofesor de scaalé normala pentru tnvatatori, ~ tn Caran- sebes. Textul care dovedeste existenta unei gcoli romAnesti_ pentru cresterea tnvatitorilor handteni din prefata ,Paliei* dela 1852, este urmatornt: Cu mila lui Dumnezen si cu ajutorul fiului si cu sdvae- situlu duhulu sfantu, eu Tordasu Mihaiu ales Piscopul RomAanilor tn Ardeal si cu Herce Stefann propoveduitorul Evanghelioi lui orasu Cavaran SehesnIni, ZAcann Efrem, dascAlul de dascalie a Se: besului si cu Pestisel Moisi pronoveduitorulni Evangheliei tn oragul Lugojulvi, si cu Akire vrotennoul varnujiei, Hunedoari cu mare munca scoasem din limha jidaveascd, si greceasca, si sdrbeascd pre Timha romAneascd 5 carti ale Ini Moisi proorocu!*, Asa dar fn sec. XVI Ja Caransehes ge fSceau invatatori pentru sate si aceste gcoli s&testi eran continnares scolilor parohiale, mai vechi. Chiar sub ocu- patia turceascd_ (1552-1716) Banatul a avut scoli romAnesti desi cu mari greutati. Scolile erau pe Ja case de preoti, protopopi, dascali si se invita: religia, cetirea, scrierea si socoteala. Autorul articolului aduce istoricul pAnd anroape de zilele noastre. Materialul interesant bogat si serios al revistei ,Scoala Banateand* face cinste colegilor ce scot aceasta publicatie. «Lumea Nou’“ Anul V. No, 1. Director Mihail Manoilescu. Revista .Lumea Nou&“ aste una dintre putinele reviste romAne care au o doctrind bine vrecizata. Directorul. cunoscutul fost minis- tru gi_cuvernator al B. N. R. ca si colaboratorii sai, stiu si spun ce vor. Fostul crainic al unor treburi de mare insemnatate fn viata sta- tulni nostru, Mihail Manoilescu, este astizi doctrinarul corporatis~ mului fn fara ta noi, Dealtfel corporatismul este forma de conducere a tnaintasilor nostri (ce eran breslele?) aga cid M. M. este glasul trecutului glorios, care ne chiam& 94 pardsim utopia democratic. No. 1 cuprinde urmatoarele articole: 44 ; ____APOSTOLUL Mihail Manoilescu, partid unic, corporatism, dictatura. Inginer Cristea Niculescu, reglementarea comertului exterior. Joldea R&du- lescu, variatii noi pe o tema veche, reglementarea libertatii presei si a profesiunii de ziarist. Cristian Petrescu, corporatismul aga cum nu trebue inteles, etc. Adm. este ip str. Benitto Musolini No. 27 Bucuresti, iar abona- mentul costa 100 lei pentru invatatori, preofi, studenti si sdteni, #wGandirea* Anul XV No. 3. Revista GAodirea, cum spunea cAndva directorul ei, D-1 Nichifor Crainiu, continua ,Semandtorul“ si-l complecteazi prin adapostirea ei sub cerul ortodoxiei cregtine. Sunt cAtiva anidecand ,Manifestul crinului alb“ a fixat programul ce-l urmeazd Gandirea, tn paginile cdreia se gaseste poezia arhaicd a lui L. Pillat, mirosul de sulfin,, a versurilor lui V. Voiculescu, gla- sul profetic al filosofului Lucian Blaga sau acel de crainic al direc- torului, etc.—In acest numar semneazi: Tudor Vianu-Matei Cara- giale; Stefan Stanescu—Poezii; Lucian Blaga—Perspectiva sofianica etc. Cronica literara_facuti de Ovidiu Papadina si cea marunta de Nichifor Crainic, ,Géndirea* nu are egal nici sub raportul hartiei si tiparului. wMitropolia Moldovei“. Anul XII No. 2. Publicatia oficialé a Arhiepiscopiei Iasilor, este una din revistele de elit’ care apar astazi Ja noi. Se desbat, de coodee autorizate, in paginile ei, toate proble- mele ce intereseazd Biserica noastra stramogeasca si pe slujitorii ei. In acest numar se face un bilant al activitatii de un an a I. P. Mitropolit Nicodim, in Care Biserica tsi pune nddejdea de a-i da pri- lejul s& vorbeascd despre un Iosif Nania al zilelor noastre. Pana in- teligentA gi peste tot energicd a Pr. C. Nonea consilier referent al Mitropoliei, semneaz4 un frumos articol despre Hramul Catedralei Mitropolitane, tn care face si istoricul ei. Mai semneaza articole Diaconii: Gheorghité, Vasilache, Ciopron gs. a. Preocupiri Didactice. Ajunsd la No. 6 revista. ,,Preocupari di- dactice“ tsi indeplineste frumos programul oublicat tn No. 1. In Nr. 6, d-l Butnaru face un stud'n avnpra oboselii intelectuale D-I Dragan continua seria articolelor asuora comunitatilor de munca, Pr. M. Gavrilescu vorbeste despre valorile educative ale crestinis- mului, d-] Arhip face un vlan de Jectii, d-] C. ‘furcu scrie despre Halunga, d-] Victor Taranu despre Rebreany;, d-} Debrescu sub forma de insemndri, comenteaza actualitatile pedagogice si psihologice, d+] . Cojocaru face revista revistelor. Urém camaradei_ ,Preocupari didacticeé sd meargé multi ani inainte. Scoala dela Ilfov. An. V No. 10. Sub conducerea unui comitet de invatatori din Bucuresti, revista aceasta isi indeplineste cu multa pricepere rolul principal ce-] joacd o revista dascdleasca. In paginile ei se discuta problemele de zi ale gcoalei primare romanesti, atacand subiecte din domeniul practic, mai ales. Iaté cAteva articole din acest numar: Figa individuala, Copiii tntarziati mintal, Notiunea de numér, Invafamdnt civic gi cultura sociala, Morala in scoala primard etc, APOSTOLUL X 45 Scoala Prahovel. An. V. No. 10. Revista a Asociatiei tnvata- torilor din Prahova, Scoala Prahovei, este una din cele mai verioase publicatii dascalesti din tard. Avand colaboratori pe multi dintre marii oameni de stiinfd roe mani, scriitori gi literati, profesori universitari si secundari, {nvatatori, medici, etc., numarul acesta al revistei cuprinde un extrem de inte- resant articol asupra hereditatii gi relatiile ei cu eugenia de Profesor Dr. G. Marinescu. Apoi: Impresiile celui dint4i ministru roman tn America de Dr. C, Angelescu, Mobilizati-ne de D. V. Toni, Un monument al inva- taturii romAnesti de C. Stanescu, Invatatori si_studiul individualitatii elevilor de Florian Stinicd, Asupra naturii si functiunii jocului de L. Gr. Serban, Credintele vechilor Persi de Dum. I, Brezeanu-Teigani, Sifilisul la copii de Dr. Alex. Comanitdé-Neam}, La tusa Zina de I. A. Basarabescu ¢. a. wScoala si Viata“. Anul VI No. 8 Luptam cu multe greutati materiale—motiv pentru care uneori igi intarzie aparitia, alteorie cam anemicd—revista Asociatiei Generale a Invatatorilor, Prezinté un studiu asupra inteligentii copilului si rendementului scolar de Mircea Biji, dela laboratorul de psihologie experimentala dela Cluj—singurul laborator de acest gen fn tard la‘ noi si despre care vom vorbi cu alt prilej—precum gi alte articole in care se desbat problemele de actu- alitate, cum sunt: localismul educativ, studiul individualitatii, orien- tarea profesionala g. a. ,Scoala gi Viata" fgi va tmbundtatii fn curdind conditiile de aparitie, dat fiind sprijinul pe care On. inieter al Instructiunii fl d& fncasdrii abonamentelor. Sociologie Romaneasca. An. | No. 1. Sub directia d-lui profesor usti, creatorul faimosului Institut Social Roman, revista »Socio- logie Romaneasca“ se adavga, cu prestigiu indiscutabil, pe care i-l da d. prof. Gusti, putinelor publicatii ta materie, intre care {nsemndm admirabila revista ,Insemnari Sociologice“ a d-lui prof, Traian Brdi- leanu dela Cernauti. In articolul program, d- prof, Gusti indeamnd sd se cerceteze realitatile sociale. spre a sesi specificul ca sd se ncultive a Etica si o Politica a Adevarului social, aga cum reiese din stiinta Natiuvii“. Mai semneaza articole: Traian Ilerseni, H. H. Sthal Focga, G. Vladescu-Racoasa ¢. a. Revista apare in conditii foarte bune gi costa 150 lei abonament pe an. Redactia si Administratia : Jostitutul Social Rom4o, Piata Romana 6, etaj III (Palatul Academiei de Inalte Studii Comerciale si Industriale) Bucuresti. MIHAIL AVADANEL 4 i APOSTOLUL PAGINA OFICIALA — Se aduce la cunostinta colegilor interesa{i, ca Institutul si Seminarul Pedagogic al Universitatii Cernauti a hotarat or- ganizarea ,saptamanei pedagogice“ care va avea loc intre 5 si 11 Aprilie 1936. Se vor preda probleme de pedagogie, psihologie, istorie gi literatura de catre persoane competente din tnvaftamantul primar, secundar gi universitar M. 1. P. gasind c& aceasta ,sdptamand pedagogica“ este folositoare futuror M, C. D a aprobat sa participe gi invafaorii, cunoscand ce se aproba concediu pentru zilele de 3 gi 4 Aprilie pe baza unei adeverinte a seminarului pedagogic, cd inv. a luat parte la cursuri. — M. 1. P. cu ord, No. 19735]936, a aprobat sd se retina cate 10 lei lunar, timp de 3 ani, tuturor invatatorilor din Ro- mania pentru fondul ,Casei Invafatorilor” ce se va ridica in Bucuresti, dupa cum s’a hotdrat la congresul invatatoresc din Sept. 1932-la Chiginau— cei ce refuzd nu sunt obligati. —_M. I. P. cu ord. No. 17411|936, recomanda invatatorilor cartea D-lui Alexandru Marinescu Fagaras, ,Calauza practic’ a invatatorului pentru confectionare de material didactic.” — MI. P. cu ord No. 1916936, sezizat de adresa Minis tertlui de Agricultura si Domenii directia regimului silvic, pris: care face apel la D-nii invatatori, spre a da concurs la refacerea patrimoniului forestier, recomanda cdlduros aceasta propunere, rugand ca D-nii invafatori sd dea tot concursul in scopul aratat mai sus, facandu-se prin aceasta un adaus la fundamentul educatiei poporului si o opera nationala. — M.I. P. prin decizia No. 11272|936, a instituit la Ate- neul Roman din Bucuresti o comisiune pentru expozitia con- structiilor scolare, pentru inv. primar. — MI. P, prin decizia No. 28025|936, a dispus spre afi admigi la examenul de inaintare gr II din 1956, inva{atorii cu titlu definitiv trebuie sa indeplineasca condiyunile art. 119 din Jegea inv. primar publicaté in Monitoru! Oficie! No. 101. din 26 lulie 1924, iar pentru anii gcolari 1924-35 si 1935- 36, vor trebui sd indeplineasca gi condifunile cesvie de art. 119 din gee inv. primar publicaté in Monitoru! Cficia! No. 162 din 5 lulie 1934, APOSTOLUL___ — M.1. P. prin decizia No. 28139936, a hotarat ca a- menzile scolare, care nu pot fi platite in bani, sd se presteze in natura. in senzulca parintii elevilor amehdati se vor presta in natura prin lucrdri menuale sau transporturi de materiale la clddirea noilor construc{ii scolare din comuréle respective sau invecinate. — Avand in vedere datele pe care serviciul Protectia plantelor din Ministerul Agriculturii le are, se prevede pentru primavara anului acesta o puternicd invazie de omizila arborii roditori, In vederea prevenirei acestei invazii este indispensabil sa se aplice cu strictefe curd{itul pomilor de cuiburile de omizi si distrugerea lor prin foc. Se aduce aceasta la cunostinta cole- gilor infelegatori, spre a da concursul impreuna cu copii dela scoala la distrugerea omizilor. — M.I. P. prin ord. No. 27.029)936, a hotdrat ca invafa- forii cari au depus examenul de definitivat in sesiunea lunie 1934 sa nu fie admisi a se prezenta la examenul de gr. Il, ce se va fine in anul 1936, deoarece li s’a acordat titlul defi- nitiv pe 1 lanuarie 1933 prin decizia No. 11.266 din 18 lanuarie 1936, adicd dupa termenul fixat pentru inscriere la examenul de inaintare la gr. Il. — M- I. P. cu ord. No, 13.022/936, a dispus ca examenele de diferen{a intre cursul complimentar giliceu, s4 se acorde in mod exceptional, numai elevilor cari au urmat efectiv la acest curs complimentar, iar nu si acelora care au trecut examene particulare, fara formare temeinicé in scoala a unei culturi generale elementare, a unei culturi speciale, — Va facem cunoscut cd, A. R. P. A a scos 0 foaie de propaganda aviaticd ,Cerul nostru" cu abonament pean 120 lei, 6 lini, 60 lei Indemnam pe tofi cititorii sa se aboneze la a- ceasté foaie d&nd prin aceasta un real concurs societatii A. R. P. A. Revizor gcolar, S. PURICE 48 APOSTOLUL eC APOSTOLUL Dela Asociatia generala a invatatorilor Audienta d-lui D. V. Toni la Suveran. Suveranul a binevoit s4 primeasc’, intr’o lunga audienta, pe ¢. D. V. Toni, presedintele Asociatiei generale a invatato- tilor, Vineri 20 Martie a. c. D-sa a expus Suveranului drer turile legale pe cari le revendica tnvatitorii, in legatura o7: bugetul viitor. Daca aceste drepturi vor fi nesocotite, s’ar produce o a- danc4 nemulfumire in sufletul invafatorilor, a caror situatie materiala este astizi mai grea ca niciodata. Presedintele invatatorilor a descris inaintea Sefului Suprem al Statului, soarta tragicd a tinerilor invatatori, —cei mai mulfi trimegi sa-si indeplineasca misiunea in regiuni cu populatie minoritara,— nedreptatile ce indurd ceilalfi_ invafatori cari isi vad mereu amenintate drepturile legale, suferintele groaznice ale celor atingi de tuberculoz’,—carora nu li se mai plateste nici macar suplinitorul. Totodata, d-1 Toni a informat pe Suveran asupra rodnicei activitafi desfagurata astzi in fara de invafatori, ca si asupra insuflefirii cu care au raspuns la chemare pentru marea opera de educatie nationala inspiraté si indrumatd de Majesiatea Sa. Suveranul si-a exprimat tnalta Sa multumire pentru cre dinfa cu care tnva{atorii stau in serviciul Patriei si via Sa do- rinfé ca sa-i vad& intotdeauna lucrand metodic, solid si sia. tuitor pentru prefacerea gi tnaltarea sufleteasca a poporulu Apoi a declarat categoric 04 drvpturile legate ale inv torilor vor fi platite. —unele din provederi bugeiare, ate! credite extraordinare,--- dar vor fi platite toute. Rug&t in cele din urma, de presedintele Asociatiei, s2 fie pentru cateva clipe in mijlocul inva{atorilor, cu prilcjul unui congres festiv, ce s’ar fine in Capitala, in ziua de 8luniea c., Suveranul a binevoit s4 accepte. Deci, in ziua de 8 Iunie, Suveranul va adresa un cuvant invafadtorimii romane, in chiar congresul sau. Din Surentul* Se primegte colaborarea orlcirul membru al corpulul didactic primat sau Secundar, precum si a persoanelor ce sprijini cultura si inva- {amantul primar. Subiectele tratate vor fi in sensul programului anunfat. Articolele vor fi scrise citet, pe o singura pagina, in marimea de \ coala. Pentru a se putea publica articolele intr’un singur numar al revisteis nu vor fi mai lungi de 4—5 fete. Recenziile vor fi reduse la 2 pagini, Articolele nesemnate, nu se publica. Manuscrisele nepublicate nu vor fi inapoiate. Articolele pentru publicat, se vor trimite pana la 20 ale lunii. ABONAMENTUL 60 LEL ANUAL, platibil fn doua rate. Abonament de sustinere 200 lei anual. Cine achita acest abonament, face parte de drept din membrii cercului de colaborare al revistei. Corpul didactic primar din jud. Neamt, vor achita abonamentul in doua rate de cAte 3o lei prin d-nii delegati insarcinati cu plata salarului, Prima rata se va achita din salarul depe luna Noembrie, iar a Il-a rata din salarul depe luna Febr. Ceilalti abonati vor achita prin mandat postal Comitetul de conducere al revistei, isi ia angajamentul ca va scoate revista un an, oricare ar fi riscurile. Apeleaza insa la concursul colegilor intelegatori. eo ee REDACTIA SI ADMINISTRATIA REVISTEI ,,APOSTOLUL* CERCUL DIDACTIC PIATRA-N, La aceasta adres se vor trimite schimbul de reviste, car{i, manu- scrisele, recenziile, precum gi orice corespondenfa referitoare la redactia $i administzatia revistei. el RS IMPRIMERIA HW TT NEAM’