You are on page 1of 26
Laborator P.A.C.— I, Craifeleanu Proiectare Asistata de Calculator PROGRAMUL ETABS Laborator Structuré multietajata in cadre de beton armat Se cere si se modeleze si calculeze structura urmatoare, cu cerinfele aferente Stlpi: 0.8 Eolasip Grinzi: 0.6 Bsleyins Cazuri de ineareare GP — greutatea proprie PCF — incareairi evasipermanente (pardoscli, U~inearcare utila SXP, SXN ~ seism direcfia X. 4excentricitate accidentala 0.05 Ly SYP, SYN — seism directia Y, excentricitate accidentali 0.05 Ly. = incastrare la baz: = noduri rigide (Rigid End Factor=1) - diafragme rigide de nivel 4.7 suse de masa: din combinayia “GS” incareari = Cazul PCF P+ 4 Ey Hpere=Sm; Hagj=4m Beton: py=2.548 t/m*; py=25kN/m* Ey = 30000 N/mm? Stalpi: SE 70 x 70 cm (stalp perimetral ert.) S1_ 90 x 90 om (stalp interior) SD 90 x 70 cm (stalp in axul C3) Grinzi: perimetrale: GE interioare: GI Plangeu: 15 em grosime &E os my ym [ Pr ‘sem tT 15cm « «| Calculul coeficientului seismic global (metoda fortelor seismice statice echivalente) og = Fe MSaTA B00 , mg 9g gag Yel, a,0.24g, Bo=2.75, q=6.75, 10.85 Palierul spectrului se afld la valoarea #* = fo/q Speetrul #* Be 1 Bolg OTs=0.16s Tr Tc=1.6s T Structura este amplasata in Bucuresti (Zie= 1.6s) — pe plangeele intermediare: 2.5 kN/m? (din pardoseli si compartimentari) — pe plangeul de la teras&: 5 KN/m? (din straturi terasa) pe grinzile perimetrale, la toate nivelurile: 4 KN/m (din fatada + atic) = CazulU Laborator P.A.C.— I, Craifeleanu —_ pe plangeele intermediare: 2 KN/m? — pe planseul de la terasa: | kN/m* ‘Combinafii de incarcari GF ~ gruparea fundamentala = GP x 1.35 + PCF x 1.35 +Ux GS — gruparea special (incdrcarile verticale) = GP x 1.0 + PCF x 1.0+Ux 05 GSXP — gruparea speciala, inclusiv seismul = GS + SXP GSXN-* =GS +SXN GsYP — GSYN— INF ~ infigurdtoarea combinajiilor GF, GSXP, GSXN, GSYP, GSYN Etapele definirii sunt urmitoarele: - Specificarea unitiilor de masura - Definirea refelei spatiale de refering - Definirea proprietajilor materialelor - Definirea sectiunilor elementelor de tip bara - Definirea sectiunilor elementelor de tip placd ~ Desenarea elementelor de tip ba = Desenarea elementelor de tip plact - Specificarea conditiilor de rezemare - Specificarea zonelor rigide la noduri - Specificarea cazurilor de incdreare static& ~ Aplicarea incarcarilor statice pe plici - Definirea combinatiilor de incarcari statice -Calculul static ~ Spevificarea surselor de masi ~ Definirea diafragmelor rigide de plangeu - Definirea cazurilor de calcul la seism - Definirea combinafiilor de incarcari ~ Calculul seismic al structurii ~ Vizualizarea rezultatelor calculului Rezolvare 1. Se lanseaz programul ETABS 2. Se specifica unititile de misuri - in caseta cu lista derulant& din partea din dreapta-jos a ecranului se selecteaza kN.m. 3. Se defineste reteaua spatial de refering (grid) File New Model - Defautt.edb Laborator PAC. 1. Creifaleanu 3 Eat _ Yen eine Dray Seat Aso Se completeazii datele conform fig, 3, introducdnd a) numérul de axe in plan (Number of Lines) si distanjele intre acestea (Spacing) pe directiile X si ¥ (pentru directia Y, doar valoarea primei deschideri, 8 m), b) numarul total de niveluri, inaljimea nivelului curent (Typical Story) si inaltimea parterului (Bottom Story) Observatie: pe desenul in plan al structurii, axa X este orizontala, iar axa Y este vertical ©) Se bifeazi apoi caseta Custom Grid Spacing, apoi se apasi butonul Edit Grid, pentru a edita pozitia axelor in plan. Se Dever Ft ‘Stayner Unto aiSescng smoesendoa ab ia OF sacs ate a Os eatSon ae Spocain Decor demon siay teat ¢ Sprain cad | ‘dessins Ob il NEES TIE | Silda Sapoued—FisSib Fin Sibusm Wn Shn Tooviays GrdOny Tear Peieta Goan Fess et Fig. 3 Laborator P.A.C.— I, Craifeleanu 4 0 cow fae 3] Reet ioe eet x fee | Fig. 4 Se modifici, conform fig. 4, coordonata axei 3 din 16 m in 14 m, pentru a corespunde dimensiunilor cerute. Bifarea optiunii ,Spacing” afigeaza distantele dintre axe, in locul coordonatelor. Se iese din caseti apisnd butonul OK, revenindu-se astfel la caseta din fig. 3 4d) Se bifeazd caseta Custom Story Data, apoi se apasa butonul Edit Story Data, pentru a edita pozitia axelor in plan. in caseta din fig. 5, se vizualizeazi/editeaza inalfimile nivelurilor (coloana Height) si cotele de nivel (Elevation), + Nivelul BASE reprezinta cota 40.00 * Implicit, se considera ca ultimul nivel, STORYS, reprezinta nivelul-model (Master Story) pentru nivelurile structurii. Aceasta optiune va fi util pentru a genera elemente identice la toate nivelurile, pe inaljimea strueturii * Selectand unul sau mai multe randuri din tabel, proprietafile acestuia se pot edita, utilizdnd optiunile din panoul Reset Selected Rows Laborator PAC. 1. Creifaleanu 5 ston “ : ee Mata sey Re tt | Seton fie 3d teat | ‘act Ft | Ce oi Fig. 5 Se iese, cu butonul ,OK”, din toate casetele. Pe ecran este afigata reteaua spatiala definita 4, Se definesc proprietitile materialelor din care este alcdtuité structura, in cazul de fats, proprietatile betonului Define - Material Properties (fig. 6) IS viatseoMece gectons Fig. 6 Se foloseste materialul predefinit CONC” ’, cdruia i se modifica proprietatile, utilizind butonul Modify / Show Material (fig, 7), pentru a corespunde valorilor din datele problemei (fig. 8), Se iese din casetd apasind butonul ,OK”. fect retorts Ss / es | re | meron cea bee Fig. 7 Laborator PAC. 1. Creifaleanu 6 Observatii = Masa pe unitatea de volum trebuie introdusa intotdeauna in tone/m’, = Greutatea pe unit. vol. = masa pe unit. vol. x 9.81 m/s”, + Atentie, valoarea modulului de elasticitate (30000 N/m’ trebuie transformata in kN/m*)! + In casetele de text se pot introduce direct formule: de exemplu, calculul greutafii pe unitatea de volum se poate face introducénd 2.5*9.81 in caseta respectiva si efectuand click in orice alt& caseta Maton ame le Coed ipsa ‘iste trove Othoko Deon fame} cin Pe ae erm enuci mae se ei Stn ie Cin Star fe FSS ‘ot mi ne tindshat alse ETT eth i eae eon in SRG ae B Fatma Conte Coot thd tnenen SEE Hig eaten oe Sea ete ime fe Fig. 8 5. Se definese sectiunile elementelor de tip bark Define - Frame Sections (fig. 9) Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 10 Pentru definirea sectiunilor de grind, se deschide caseta cu lista derulanta si se alege Addl Tee (sectiune .T”) Fig. 10 Se completeaza, conform fig. 12, denumirea sectiunii de grindé, materialul din care este alcatuit gi dimensiunile sectiunii (in unitatile de masura specificate la inceputul modelarii) Laborator PAC. 1. Creifaleanu 1 Semnificatia notafiilor pentru dimensiunile secjiunii este data in fig. 11 tb SeserPoomes. | | Saae Gp aa Ou m8) g tg (2) i fron tcones(4) Be rt tonto eet DevteCoor Se Fig. 12 Pentru a introduce factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (0.6 Eplyrinas), se apasd butonul Ser Modifiers si se introduc valorile in dreptul momentelor de inertie, conform fig. 13. Pes rey atc ai Pepa a ho ns i Sethe oe ol She te i Yocestonti ct wegt h fea! Fig. 13 Observatii * Dupa introducerea dimensiunilor sectiunii, valorile caracteristicilor sectionale (arii, arii de forfecare, momente de inertie etc.) pot fi afigate apisind butonul Section Properties * Pentru problema de fafa, grinda exterioar’ GE se defineste tot ca o sectiune T cu aripi egale, similar grinzii GI Pentru definirea sectiunilor de stilp, in caseta din fig. 10 se deschide caseta cu lista derulanta si se alege Add Rectangular (sectiune dreptunghiular’), Laborator PAC. 1. Creifaleanu 8 Semnificatia notafiilor f sis este cea din fig. 14 Similar sectiunilor de grind&, se introduc factorii de modificare a caracteristicilor sectionale (egali cu 0,8 in acest caz) ts cr Fig. 14 6, Se definesc sectiunile elementelor de tip placi Define — Wall'Slab Deck Sections me isl Ra NSU eee Pe ecran apare caseta de dialog din fig. 16 Pentru definirea sectiunilor de placa, se deschide caseta cu lista derulanta si se alege Add New Slab Fig. 16 Se completeazai valorile conform fig. 17, alegind, de exemplu, ca denumire a sectiunii, PLACA”. Se iese din caseta apasdnd butonul OK. Laborator P.A.C.— I, Craifeleanu 9 oot Dt Ure Sm Oe Lond nb SetModer.| — Ostay Coke A Ce tee Fig. 17 Observatii * Se foloseste optiunea de membrana deoarece nu se doreste calculul eforturilor in planseu, ci doar transmiterea incircarilor de pe placi la grinzile aferente. * Se introduce grosimea (thickness) de membrana (membrane) egala cu grosimea pentru incovoiere (bending), si anume 0,15 m, conform datelor probleme. * Butonul Sef Modifiers permite introducerea unor factori de modificare a rigidit elementelor de tip placa, intr-un mod asemanaitor cu elementele de tip bara 7. Se deseneazi elementele de tip bari Pentru a desena barele simultan la toate nivelurile cladirii, se activeaza, in partea din dreapta jos a ecranului, opjiunea Similar Stories (fig. 18). ine Stow |All Stories [Simi Stones v][GLOBAL ~[[KONm > Fig. 18 Desenarea se efectueaz cu ajutorul unuia dintre butoanele de mai jos, situate in bara din instrumente din partea stnga a ecranului, sau a comenzii de meniu echivalente, trecute in paranteza: (NS @raw — Draw Line Objects — Draw Line (Plan, Elev, 3D)) — linia se deseneazd cefectuand click pe punctul de inceput si pe punctul de sfarsit al acesteia; (Draw ~ Draw Line Objects — Create Lines in Region or at Clicks (Plan, Elev, 3D) ~ inia se deseneazi efectuand click pe mijlocul deschiderii in care se afl bara sau delimitand zona de pe structura unde trebuie desenate grinzile prin trasarea unui dreptunghi pe ecran, cu butonul stng al mouse-ului finut apasat, ca in fig, 19 Indicafia (Plan, Elev, 3D)” semnificd tipul de vedere a structurii in care este valabild comanda respectiva. intre vederi se poate comuta cu butoanele 34, AR si &%, de la partea superioara a ecranului Laborator P.A.C.~1. Creifeleam 10 Fig. 19 Pentru desenarea in plan a stalpilor, se poate utiliza butonul LI] (Drenw ~ Draw Line Objects Create Columns in Region or at Clicks (Plan)). Se efectueaza click pe intersectiile rejelei plane de referinta sau pe zona de structura unde, la intersectiile rejelei, trebuie plasati stalpi de tipul respectiv. Dupa activarea comenzii de desenare pentru grinzi, pe ecran apare caseta din fig. 20, in care se completeaza, la rubrica Property, tipul de seetiune care urmeaza a fi desenat. Fig. 20 in cazul stalpilor, pe ecran apare caseta din fig. 21, in care se poate specifica si unghiul (Angle) cu care este rotita sectiunea fata de pozitia implicita. Optiunea este utilé pentru pozitionarea corecta a stilpilor dreptunghiulari SD. Fig. 21 Observatii * Optiunea Similar Stories functioneazi numai daca structura este vizualizata in plan {utilizand butonul [) si daca nu este efectuatd nici o selectie in fereastra de desenare, * Pentru a specifica exact pozitia stlpilor in plan, trebuie activati in prealabil optiunea Snap to Grid Intersections and Points, prin utilizarea butonului U4) din bara de instrumente de pe partea stngi a ecranului sau a comenzii de meniu Draw ~ Snap to Daca stalpii dreptunghiulari SD nu au fost pozitionai corect de la inceput, ei pot fi rotiti selectindu-i si utilizand comanda de meniu Assign — Frame‘Line — Local Axes (fig, 22). Se introduce apoi unghiul cu care trebuie rotiti stalpii (fig. 23), Laborator P.A.C.~1. Creifeleam ul = 2 = ob oe se Be MEY one KORG. EAS Hi © Rontety soe ak pe cn ada © Came pec Toms | Fig. 23 Selectia stlpilor se efectueaza in plan, conform fig. 19 a) (selectie stnga-dreapta). Se poate folosi si comanda general de meniu Select By Frame Sections, alegand sectiunea de bara respectiva, Comanda este valabila pentru orice element de tip bara. Daca sectiunile de bare nu au fost definite corect la desenare, se selecteaza barele care trebuie corectate si se foloseste comanda de meniu Assign Frame/Line Frame Section. in lista din partea stdnga a casetei din fig. 10 se alege sectiunea dorita si se apasa butonul OK. Observati wl * Pentru a anula o selectie, se apasi butonul situat& pe latura stanga a ecranului ETABS. * Pentru a selecta un singur element, se efectueaza click pe elementul respect. * Procedand conform fig, 19 a) (selectie stanga-dreapta), vor fi selectate doar elementele

You might also like