IONESCU ION JANUS PETRE EDITURA DIDACTICA $1 PEDAGOGICA BUCURESTI, 1969 Instalatii electrice in constructii MANUAL PENTRU LICEE DE SPECIALITATE ANUL IVCapitolul 1 INTRODUCERE Ca urmare a necesitatilor sporite de energie, izvorite din_nevoile mereu crescinde ale societatii moderne, energia ‘electrica a capatat 0 raspindire care li confer in stadiul actual al dezvoltarii societatii un. loc de frunte, Dezvoltarea si diversificarea rapidi a instalatiilor necesare produce- ri, transportului, distributici si utitizirii acestei forme de energie, are la baz avantajele sale deosebite, si anume : posibilitatea de a fi produs’ cu cheltuieli din ce in ce mai reduse, deci in conditii economice su- perioare, posibilitatea de a fi transportaté mai comod si cu_pierderi mici, la distante oricit de mari si in fine, posibilitatea de a fi usor si economic transformata in orice alte forme de energie, ca de exemplu : energie termica, mecanica, luminoasd, chimica cte Primele forme de utilizare si de producere a energiei electrice, au fost legate de curentul continuu, energia produsa fiind distribuité unor consumatori aflati la mici distanfe, in zona uzinei care producea energia. in anul 1890 s-a realizat prima instalatie de producerea si distri- butia energici electrice in curent alternativ, De atunci se realizeazi din ce in ce mai multe agemenea instalatii si o daté cu cresterea numarului centralclor electrice, creste si puterea lor instalata. Revolujia tehnicé impune necesitatea interconectirii centralelor elec- trice, in sisteme electroenergetice, capabile si transporte energia elec- tricd’ la distanfe mari si si acopere necesitatile mereu crescinde de energie ale unor consumatori tot mai importanti. In fara noastra, in anul 1944, puterea totalé instalatd in centrale electrice nu depisea 740 MW, din care efectiv erau folositi numai 600 MW. Aceastd putere era produsé de mici centrale, cu puteri sub 1000° kW ficcare ; cea mai mare dintre centralele electrice existente la inceputul anului 1945 era centrala de la Groziivesti, care avea o putere instalaid de 20 MW, Sprijinindu-se pe inviifitura marxist-leninista, potrivit careia elec- trihearea reprezinté © condifie hotiritoare pentru succesul constructiei socialiste, conducerea de partid si de stat, finind seama de slaba dez- voltare a energeticii din tara noastré, a inscris problema dezvoltarii ei inaintea celorlalte ramuri ale economiei nationale, ca o sarcind prin-ice in cldidirt 1 elaborat centralele ‘Coma- cipal a politicli sale eocictes. Booz Oe ee planuri de electrificare electrice de la Doicesti, Ov nesti, Hunedoara, Bicaz, Astilev. 3 Pind la sfirsitul primului plan de tura sistemului energetic national, inauz totalizind 23000 km de linii de transpor cu tensiuni de 110 kV. Le sfirgitul anului 1965, puterea instalata & trice interconectate in sistemul electroenergetic nasi si furniza economiei noastre nationale 17,7 miliarce In perioada 1960—1985 linile clecivice au 93000 km. Au fost electrificate 7000 sate; consumul de energie electric’ pe locuitor sian, indice sintetic in aprecierea rezultatelor tehnico-economice ale unei economii, ajungea la 925 kWh, Conform prevederilor planului actual, la sfirsitul anwlui 1975, pro- ductia anual de energie clectrici in fara noastri urmeaz’ si fie de 55—60 miliarde kWh. Din intreaga putere instalat&, o insemnata parte va fi distribuita din centralele clectrice de termoficare, care vor furniza in acelasi timp 40—45 milioane kcal energie termica. Consumul de energie clectrick va atinge 2850 kWh/an si locuitor. Pentru a se_asigura energia necesara electrificarii va fi instalat’ in perioada 1965—1975, 0 putere de 10000 MW, dintre care o prima parte de 4000 MW va intra in functiune pind la sfirsitul anului 1970. In anji .1970—1971, va fi pusé in functiune hidrocentrala de la Porfile de Fier, care va asigura pe partea romAneased, 0 putere insta lata. de 1000 MW si o productie anuald de energie de 5 miliarde kWh. Pe riurile interioare ale (arii — Lotru, Somes, Sebes, Olt, Cris, Siret — vor fi construite alte hidrocentrale, totalizind o putere insta~ lat& de 1800 MW. La sfirsitul anului 1975 in Republica Socialist’ Romania se va produce jn mai pufia de 12 zile, intreaga energie produsi in fara in amul 1928. Pentru transporiul acest sese 3500 MW ‘manual. energii pind in cele mai indepartate col- turi ale farii, in vederea ridicdrij economice a tuturor regiunilor sale, vor fi executate si date in exploatare 3000 km de Sinii cu tensiuni de 220,..400 KV si 30.000 km linii de 220.110 kV.Capitolul 2 PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI DISTRIBUTIA ENERGIE! ELECTRICE 1. Forme de energie existente in natura ificate ip dowd mari categorii: ener- sul diferite forme, si energie intr-o forma iprimara Formele de energie pot fi clasi gie primara, care se giseste in natu; secundara, objinutaé print-un proces tehnic, d de enersic. Energia primara se gaseste in naturé sub urmiatoarele forme :ener- gia chimicd existent in combustibili (cdrbuni, gaze, titei), energia disponibild a apelor, energia hidraulicd — aga-zisul crbune alb —. energia termicd furnizata de Soare, energia disponibild a vintului si in ultima vreme energia rezultata din fisiunca atomului Din aceste forme de energie primara, prin diferite procese tehno- logice, se_obfine energia electricd care este o forma de energie se- cundara. In acest scop s-au creat centrale electrice corespunzatoare fiecirui gen de energie primara consumata: ccntrale termoelectrice, hidroelectrice, atomoelectrice, eoliene (folosind energia vinturilor) ete. Dintre aceste genuri de centrale electrice, uncle aut utilizare (cum sint cele termoelectrice si hidroclectrice cu un caracter istoric, foarte putin aplicate (cum alicle cum sint centralele atomoclectrice au perspective mari de dez= voliare, Energia objinutd in aceste centrale este transformata cu ajutorul transformatoarelor clectrice in energie electricd cu parametri ce inles- nese transportul energiei la mari distanje, prin Hinii electrice de trans- port, in condifii-cconomice si cu randamenie ridicate. Usurinta de a se transporta energia electrica la mari dis a airas dupa sine posibili- tatea amplasarii centralelor electrice in locuri apropiate de surscle de energie primera, disponibile (mine de c&rbuni, resurse hidraulice ete.), 2. Centrale termoelectrice Centraiele termoelectrice folosesc ca sursi primara de energie: cir- buni ca putere calorific mic si medic, gazele combustibile, titeiul, moto- rina, benzina etc, Centralele termoclectrice de putere instalati mic&ie Instalatis electrice in eldidiri folosese combustibili eu putere calorific’. mare — motorind, benzin’, gaze. Ele au cosiuri de exploatare mai ridicate si de aceea nu au o largé Pispindire, Sint ins& folosite ca centrale de virf, functionind un numac redus de ore pe an si acoperind anumite virfuri accidentale de putere. Centralele termoelectrice de putere mare, constituie baza obtinerii de energie clectried in fara noastra; cle folosesc cirbunii de calitate inferioara, Costu lor de investitii pe unitatea de putere instalata nu este asa de mare ca cel al centralelor hidroelectrice, dar costul energici objinute in acest gen de cen- fe trale este mai mare decit cel ob- finut in centrale hidroelectrice. ‘Asemenea centrale au un. pro- ces telinologic care este aratat simplificat in figura 2.1. Com- bustibilul este ars in focarul ca~ zanelor Cz; in cazan, agentul motor, apa se transforma in abur éu temperaturi 1 prestunt Lj ridicate. Aburul este suprain- a calzit_ mai departe in supra incdlzitorul Sp, de unde cu en- Fig, 24, Schema de principiu a unei cen- falpia ridicaté é este trimis trale termoclectrice + prin conductele de transportat Gio Seatac wranaport a agemsutue mee abr Cz la turbine. Ajungind ee T——™—C SEEMS Pt_MGGateatoe do chore “ceesce; —lovind paletele acestora si im- q — condensator; Pe ~ pompa de conden: primind o miscare de rotatie SR Pg Doe ee ome? Rr arborelui turbinei ; acesta antre- neazi generatorul de curent, care inc=pe sa debiteze energie clectricé. Astfel are loc o dubla trans- formare de energie: energia termici a aburului este transformat’ in energie mecanicé de rotatie la arborele turbinei iar aceasta este trans- format apoi in energie electricd. Dupa ce a cedat cea mai mare parte cin energie, aburul iese din turbin& si trece in condensatorul Cy, unde Se réceste si se condenseazé, pentru a putea fi mai departe vehiculat, cu ajutorul pompelor P. si P, si readus la cazanul C.; se inchide astfel cir- cuitul termic al centralei termoelectrice. Apa de racire este adusé cu 0 pompa la condensatorul C,, fie dintr-un riu sau lac — in circuit des~ chis — fie dintr-un circuit inchis prevazut cu turnurile necesare pentru racirea ci. Apa de ricire de ia aceste centrale poate fi utilizati pentru furni- zarea de energie termica (termoficare) consumatorilor industriali sau lo~ cuintelor si cladirilor social-culturale. Energia electrics se obfine la centralele termoelectrice cu anumite pierderi, Randamentul ceniralei depinde de randamentele clementelor componente ale intregului ansamblu al instalatiel, Astfel randamentul cazanului, al conductelor de abur, al turbinelor, al grupului turbo-ge-Producerea, transportul si distribufia energiei electrice 7 nerator, al transformatorului, al circuitului termic, se cumuleaza si al- suiese un randament general, de circa 350/ Pentru obfinerea energiei electrice la un randament cit mai ridicat, cu pierderi cit mai mici de energie, trebuie s se acjioneze in vederea imbunatatirii randamentelor partiale si in special a ran- oa damentului_ circuitului ter- roe ara mic; cu valoarea sa de sub yee 50%/, acesta face si scada be mult randamentul general al centralei termoelectrice. a Termocentrala de la Craiova, construité in ani socialismului are ca parame- tri inifiali: presiunea la in- tvarea in turbinaé 185 ata si temperatura 535°C, find e- chipata cu cazane de 1020 t abur/ora si cu turbine de 315 MW. Tot in anii sociatismu- Jui, au fost construite gi alte termocentrale foarte mari cum sint cele de la Borzesti, Ludus, Ovidiu, Singeorgiu e de P&dure, Doicesti si acum — eyp} e aC) in urma Bucuresti Sud si Deva. Pentru ridicarea tem- peraturii si presiunii cu care = & 6 aburul lucreazi in turbine, oe & |& ino) 7 fBr8 a se ridica aceste valori la cazan, si prin urmare f& e fe Law a utiliza cazane scumpe, se utilizeaz& suprainedlzirea in- ; ; vee Rig. 22. Scheme de supraincdlzire intermediara termediard a aburului intre M8 2% Scheme de sipraincalzire intermediara cazan si turbine. Accasta s¢ a — os oreincatzire intermeaiard irectd; > — eu roe cme eae din jnciiiitor “ae amestee; ecu cielu. suprapus? utilizeazd dupa schemele din soil Nreincalsiir | C; ~eazan $3; = suptainetiaie figura 2.2. Avantajele utili- tér intermeatar ; T.— turbini; 77 — turbina inaintaga j ae ee eee int; © ~ senerator :Cq — condensaee! P— pompa f zBrii acestei_metode sint: 5, genimbater de edidura; im — rexervor inte cresterea randamentului ge- mediar; CIP — cazan de inalt& presiune, neral al centralei si posibili- tatea folosirii utilajului existent in centralele ce urmeazé a se moderniza, reconstrui si extinde, intr-o perioadi foarte scurta. Preincalzirea generativa a apei de alimentare, se face prin interme- diul unor preincalzitoare P, instalate in circuitul termic, intre conden- sator si cazan; ridicarea temperaturii apei se realizeaci cu ajutorulInstalafié electrice in clidire sui luat din mai multe prize intermediare ale turbinelor 1, 2, 3, nt de o constructie speciala (fig. 2.3). Cu ajutorul acestor ‘prein= vere, apa de alimentare a cazanului ajunge le o temperaturi de a9n*C, cucerea mixtA de energie electric si cdlduré este o alta metod& cresterea randamentului general al centralei. Centralele de ter~ moficare produe si furnizeaza consu- matorilor energie electrica si energie termicd. Energia electric’ este pro- dusé de generatoarele antrenate de turbine prevazute cu prize, iar ener. gia termica provine de la apa de ra cire a condensatoarelor, temperatura acesteia fiind ridicaté cu ajuterul aburului preluat de la prizele inter mediare ale turbinei. Atanci cind cererea de caldur& este micd, cen- trala electrica de termoficare (CET) functioneazé cu un numar redus de cazane si turbine si produce o canti- tate mai mici de energie electricd, neacoperind nevoile consumatorilor hema efreuitulut tenmic, eu TACPdati Ja ea. Centrala find ins& calzitoare pentru apa de'ali, interconectat& fntr-un sistem ener- mentare : getic, acesta furnizeaza energia elec- ; T—turbind ou prize tric neacoperit’ de centralé. Cind 5 G _~ generator: Cu — com: necesarul de caldura este mare i pompa de conden ; Pua pompe de con CET functioneaz’ la intreaga sa = pompa de alimentare a eaza- capacitate, surplusul de energie elec- Fen sue Spams tic& rezultat este debitat in siste- aoa mie. ipiermeuiare do mul energetic la care centrala este “ racordata. uresti_ functioneaza centralele electrice de termoficare : CET . CET Grozivesti, CET Grivita Rosie iar alte centrale in di- e ale tirii, rale hidroelectrice Jele hidroelectrice foloscse energia disponibilé — cineticd si ‘2 — a apelor in migcare, cum sint cursurile de apa si marcele. a se folosi aceasta energie, in scopul transformarii ci sed, se executa amenajarile hidraulice necesare ; acestea asigura astante de apa si presiuni corespunzdtoare ; aceste amenajéri foarte castisitoare,Producerea, transportul si distribujia energied electrice 9 Dup& o formuld aproximativa, puterea obtinuti la arborele — unei turbine hidraulice este data de relafia : P= 981 Q Hone unde : Fy este puterca data de turbina, in kW ; @ — debitul de ap& ce trece prin turbina, in m%/s; H — diferenja de nivel dintre cota apei in amonte de centrala ¢i axul turbinei, in m ; 41 — vandamentul turbinei. Dup& marimea cursului de api, amenajiirile hidraulice pot fi mai mari sau mai mici, existind in mod obignuit mai multe tipuri de cen- trale : cu baraj, cu derivatie si mixte. Perajele se exccuta din pimint, anrocamente sau beton armat si au rept scop crearea unui bazin, in care se acumuleazi apa necesard functionarii centralei, Un baraj, executat sub forma unui dig drept sau concav, inchide o vale, ancorindu-se puternic cu ambele eapete in ma~ lurile acesteia pentru a suporta presiunea apei. Bazinele sau Jacurile de acumulare se intind pe distanfe marj inun- dind porfiuni intinse de teren si necesitind in acest fel costuri mari de investitie, in vederea amenajarilor hidraulice, a reconstructiei asezi- rilor ce trebuie evacuate, sccaterii din cireuitele agricole a terenurilor ete. Toate acestea sint ins& compensate de avantajele pe care le au aceste amenajari si anume : — utilizarea energici hidraulice in scopul obfinerii energiei electrice cu un pret de cost scazut ; — inlesnirea circulajiei fluviale — navigatie si plutarit — pe por- fiunile de riuri regularizate si pe lacurile de acumulare create ; — amenajari cficiente pentru dezvoltarea faunei si florei in zon’; — crearea unor rezerve de apa rezultate din acumularea apelor de primavara, co pot fi folosite pentru irigare si alimentarea unor zone industriale sau a localitatilor si pentru imbunatatirea climei ; — posibilitatea de asanare a regiuniler altadatd inundabile si eli- minarea calamitatilor provocate de viiturile de primivara ; — amenajari turistice si crearea de zone de agrement. Amenajarile de baraje cu inaltime mica, pot crea lacuri cu com- pensare vilnicd, apa acumulata in cursul zilei, find folositd in cursul unei perioade scurte de functionare. Aceste centrale functioneazd numai in anumite ore de virf, cind necesarul de energie electricd este mare si nu poate fi acoperit economic de sistemul energetic la care sint Tacordate. In figura 2.4 se vad principalele amenajiri ale unci centrale hidro- electrice. Barajul 2 inchide valea, creind lacul de acumulare J, Apa este Girijat& prin canalul de aductiune 3, previzut vu gratare pentru a refine corpurile plutitoare — arbori, crengi etc. Aceste gritare sint amplasate la prizele de apa aflate Ja intrarea in canalul de aductiune.Instalafié electrice In eliidire zialt capt al canalului de aducjiune, la iesire, apa trece intr-un 2 echilibru 4, care are rolul de a permite linistirea apel, de a za ,loviturile de berbec‘* (fenomene hidraulice provocate de in : si deschiderea vanelor aflate pe canal) precum si de a distri =izcum ‘uniform apa in conductele fortate 5. Aceste conductc, ex Fig, 24. Amenajarea hidraulied cu baraj : a ~ plan ae situatie ; » — seciiune (pro 1 — 126 de Reumutare | 2 bate] de Hewon arma # — ca hal do aducfiune | 4'— castel de’ echitbra y= con ucts sovjate sy @'—" contrala“bldroeiecttied eu vurbine | 7 SNeanaiul’ de tga 8 turbinele. hidroelectriee cutate din ofel sau beton puternic armat, sint astfel calculate incit s& reiste si ele la loviturile de berbec. Panta acestor conducte, foarte mare, asigura 0 mare cddere de nivel astfel ci apa ajunsa in centrale 6, loveste cu putere in paletele turbinelor 8, ale cdror rotoare se invirtese si antreneazd generatoarele de energie electric. In acest fel se trans- forma energia cinetic’ si potentiala a apei, in energie mecanici de rotatie si apoi in cnergie electricé. Dupa ce a cedat cea mai mare parte din energie, apa este evacuati in canalul de fuga 7, de unde trece in albia cursului de apa Centrala poate avea cladirea inglobaté in baraj, atunci cind pre- mca apei nu este prea mare, rezultind o centrala de importanta siProducerea, transportul si distribufia energiet electrice u putere nu prea mare; cladirea poate fi insi si separaté, amplasata in apropierea barajului, in cazul unor centrale de putere si impor- tanta mare. In corpul harajului sint practicate niste deversoare, care asiguré scurgerea mai departe a unui debit constant de ap’, necesar tuturor asezirilor din aval, cit si Ia irigare. La cédorea apei prin deversor se amenajeazi un disipator hidraulic, care amortizeazi caderea apei Ja picioarele barajului, impiedicind erodarea fundub In corpul barajului, la fundul sau, sint deschiceri cu vane, necesare spalarii_periodice a aluviumilor ce sc depun la picioarele barajului. Deschizind aceste vane, apa trece prin baraj si antreneazi cu putere aluviunile, evacuindu-le in aval, evitind in acest fel depunerea lor si colmatarea barajului. Purbincle hidraulice pot fi cu actiune si reactiune. Din prima cate- gorie fac parte turbincle Pelton si Banky, utilizate pentru centrale de puteri reduse. Din cea de-a doua categorie fac parte turbinele Kaplan si Francis; prima este utilizaté in contrale cu debite mari de apa dar cu c&deri mici, cea de-a doua are larg& utilizare atit in centrale -de puteri mici cit si in centrale de puicri mari, In fara noastra centralele hidroclectriee cele mai importante s-au construit in anii puterii populare : la Bicaz — hidrocentrala V. I. Lenin — la Arges, la Sadu si se aflé in lucru cea de la Lotru si cea de la Portile de Fier. 4, Centrale atomoelectrice Pentru obtinerea cnergiei clectrice, in centyalele atomice se foloseste energia existenté in structura interni a atomilor materialelor fisio- nabile, Prin u.termediul reactoarelor nucleare aceasta se transform’ in energie termicé, care se inmagazineazi intr-um agent motor, de exemply abur ; acesta se transport la turbine unde are loc transfor- marea clasica, de la centralele termoelectrice, iu energie mecanicd de rotatic $i apoi in energie electricd, De acvea, se poate considera o centrald atomoelectrica, ca o central termoelectrica, la care locul caza- nului — deci al generatorului de energie termicad — este Iuat de un reactor nuclear, care in fond are acelasi ro! Deoarece ins, acest generator in activitatea sa degaja radiaii_ peri- culoase pentru operatorii ce conduc gi supravegheazi procesele in ase- menea centrale, el a fost realizat intr-un mod special, pentru a se asi- gura protejarea organismeior vi Combustibilul folosit in reactoarele atomice in funcfiune, este unul din materiale fisionabile din familia uraniului si a plutoniului, cu izo- topii lor radioactivi.R Instalaiit electrice in cltidirt Ureniul, in starea sa naturald este un amesice de izotopi Ut, si U* in proportii diferite, poncerea predominanta avind-o U** (99,31/)). Cel mai important este inst izotopul U2 deoarece prin bombardarea sa cu neutroni se poate dezlintui o reactie de fisiume in lan}, cu declan- garea puternic& a cnergici atomice. Prin aceasta reactie in lant, numarul neutronilor care bombardcazi se mireste cu neutronii rezultati din reac- tie, fisiunea luind proportii din ce in co mai mari, energia degajata cres- cind la rindul ei vertigiios si Gind insofiti de radiatii «, § si 7. Energia termicd obfinut’ se fnmagazineazi in agentul motor, apa- abur si trece o daté cu acesta inspre turbine sau schimbatoare de caldur’, Cantitatea de energie termic& produsé in reactor este foarte mare ; astiel, dintr-un kilogram de {ine energie termica in cantitati de milioane de ori mai mari al unui kilogram de carbune, comtbustibil obignuit in centratcie termocievirice. © centrald atomoelectric’ cuprinde: sala reactoarelor atomoelectrice, sala turbinelor, sala schimbatoarclor de ciidura, stafia electricd si camera de comanda. Caracteristic centralcior nucleare este accea ca prin procesul de fisiuno, rezulté si un alt combustibil nuclear, plutoniu Pu™, care poate fi folosit in acceasi centrala sau in altele. Elementele principale ale reactorului nuclear sint daic in figura 2.5. Barele de uraniu 3, imbogatit cu un procent mai ridicat de izotopi U5, sint dispuse paralel, inglobate in moderaterul 5 care poate fi apa, apa grea, grafit etc, izolate impreuna intr-o ew inconjurata Ja exterior de un reflector 2, ce inchide zona activa, Inguntrul careia se desfagoa: reactia in Janf. Capsulind intregul proces de fisiune, eeranul de protectie biologied 1 protejeavi mediul inconjurator de o iradiere prea puternicd si periculoasa, Procesul de fisiune se regleazi cu ajutorul barelor de cadmiu sav bor 4, care au o mare putere de absorbtie a neutronilor ; barele acestea. pot fi introduse mai adine sau scoase mai in afara, pentru a regla astfel reacfia de fisiune nuclear in lent, din care rezult’ un numar din ce in co mai mare de neutroni, Rolul moderatorului este acela de a incetini viteza de deplasare a neutronilor, inlesnind prin aceasta acjitnea de bombardare a nucleclor. Moderatoarele uiilizate in reactoarele cu neutroni Jenti pot lipsi im cele cu neutroni rapizi. Reflectorul, care poate fi constituit din aceleasi materiale ca mode- ratorul, are rolul de a reflecta citre inteviorul zonei active neutronii care tind si asa in exterior, micsorind astfel picrderile de neutroni,Producerea, transporiul s¢ distributia enersi 13 Prin canalele practicate in reactor sf cave traverseazi zona central activa, trece agentul motor AM constituit din bioxid de carbon, apd, aer, ‘heliu, mereur sau azot; acest agent réceste reactorul absorbind energia 4 Pig, 25, Sectiune printr-un reactor nuclear : 1 SySeiR Se Prmtgee blolaset in beton, toma, ant 3 — efigtor ae Beat, apa Sau apa Gree? 3) — barele de uraniu imbowaqte ta Us a Bares de cadmsur sau bor penirw rogiatea Teucjel de fisiune’; 5 = mo- Geratoru? din grail, aah sat apa grea? AM! “'ogental t0tor (Dioxide carboa, ioe apa ete). ttermici rezultatdi din procesul de fisiune atomic, o inmagazineai si © transporté mai departe citre sala schimbatoarclor de cdldura, unde © cedeazii altui agent motor, Schemele termsice ale unor centrale nucieare sint de mai multe tipuri dupa natura agenjilor motori care circulé in reactor si dup’ numdrul lor,4 Insta elect ice in clddlivt 5. Froducerea energiei electric in alte feluri de centrale a. Centrale eoliene. Pentru obtinerea energiei mecanice de rotatie © astfel de central folose i or. care punind in migcare paletele unei elice de marime convenabilA antreneaz’ prin intermediul unei axe si al unor pinioane, un generator de energie electrica. Deoarece folosirea acestor centrale este condifionaté de frecventa, continuitatea, taria si constanta vinturilor, obtinerea energiei electrice cu acest gen de centrale este o solutie cu un caracter limitat, fara ras- pindire, b. Centrale cu motoare Diesel, Aceste centrale echipate cu_motoare cu ardere interna folosind drept combustibil pacura sau fijeiul brut, int centrale in care randamentele sint ridicate dar costul unui kilowatt- ord produs este ridicat. Pe ling& acest dezavantaj p&cura care este un combustibil superior, poate fi utilizaté in alte scopuri, cu rezultate eco- nomice mult superioare. Acest fel de centrale se utilizeazi ca centrale provizorii de santier sub forma grupurilor mobiJe sau pentru alimentarea obiectivelor indus- triale izolate precum gi ca centrale de rezerva sub forma unitatilor fixe ; ele au avantajul cd pot intra in functiune repede pentru a acoperi ia nevoie virfuri de consum; in acest scop sint conectate in sisteme energetice, dar actioneaz o duratd limitata. c. Centrale echipate cu turbine cu gaze, In figura 2.6 este data schema de principiu a unei centrale folosind gazele combustibile si functionind in circuit deschis, Motorul de pornire J pune in functiune agrega- tul compresor 2, care aspira aer din at- mosfera si il comprima trimitindu-l in camera de ardere 5, unde ard gazcle combustibile ; rezulta gaze de ardere cu iemperaturi foarte ridicate. Acestea 6, Schema de principiu s wnei sint conduse si se destind in turbina 3, centrale cu turbine cu gaze, functio- fjind apoi evacuate in atmosferd; cir- rine an GeUly deschis: ox, cuitul de Zunctionare este de tipul des- 4 — moior de pornire : fl 4 = bindad gore sa" genattior ad chis. ‘energie electrica | 5 ‘dere, © parte a lucrului mecanic produs de turbina se consum pentru antrena- rea compresorului, care in functionare curenté nu mai este antrenat de motorul de pornire ci de turbini. Centralele, functionind in circuit inchis, au in plus un recuperator de célduré pentru gazele care iegind din turbina intré in compres Pe aceasta parte a circuitului termic mai intervine si wn racitor, cu scopul de a asigura gazelor la intrarea in compresor, 0 anumita tem- peratura; in acest fel se imbunatdteste randamentul de funcfionare a acestuia.