You are on page 1of 17

1.

Notiunea si caracteristica dr
funnciar si al mediului ca ramura
de drept.
Dreptul funciar – ramura distincta in
sistemul national juridic ce cuprinde o
totalitate de norme juridice stabilite sau
sanctionate de stat, care reglementeaza
raporturi sociale de folosire a
pamintului, conditiile si mijloacele de
productie, in scopul folosirii lui
rationale, al imbogatirii solului, precum
si al apararii drepturilor si intereselor ale
subiectilor relatiilor funciare.
Dreptul mediului – acea ramură de
drept care cuprinde normele juridice ce
reglementează relaţiile dintre persoane în
legătură cu folosirea, protecţia,
conservarea şi dezvoltarea
componentelor mediului
Obiectul dreptului funciar. Obiectul
dreptului funciar îl constituie, în
principal, relaţiile sociale legate de
folosinţa pământului, oricare ar fi
destinaţia terenurilor, forma de
proprietate sau persoana beneficiarului
folosinţei funciare.
De asemenea, dreptul funciar mai
reglementează şi o serie de relaţii
funciare ce privesc măsurile adoptate de
către stat, în vederea realizării politicii
sale funciare, adică a organizării şi
evidenţei funciare. În obiectul acestei
ramuri se mai includ şi relaţiile de natură
funciară născute în legătură cu realizarea
măsurilor privind folosirea deplină şi
raţională a tuturor suprafeţelor de
pământ.
Aşadar, normele juridice ce alcătuiesc
conţinutul dreptului funciar ca ramură de
drept se pot clasifica astfel:
- norme juridice care reglementează
formele proprietăţii asupra terenurilor şi
regimul lor juridic;
- norme juridice care reglementează
modul de exploatare a terenurilor în
România;
- norme juridice care reglementează
sistemul de evidenţă şi publicitate
imobiliară;
- norme juridice care reglementează
folosirea, protecţia şi ameliorarea
terenurilor.
Obiect de reglementare a Dreptului
mediului – relaţiile sociale ce apar între
persoane fizice sau juridice în legătură
cu folosirea, conservarea, dezvoltarea şi
protecţia factorilor de mediu.
Pot fi distinse patru grupe de relaţii
sociale ce constituie obiectul de
reglementare a Dreptului mediului:
• relaţii legate de folosirea raţional a
componentelor mediului;
•relaţii privitor la conservarea factorilor
de mediu;
• relaţii privitor la dezvoltarea factorilor
de mediu; relaţii privitor la protecţia
factorilor de mediu
Izvoarele dr funciar si al mediului
Constituţia reprezintă cel mai
important izvor al dreptului funciar,
stabilind cadrul juridic general al
reglementării în domeniul proprietăţii,
precum şi norme care reglementează, în
mod expres, anumite aspecte legate de
proprietate, cum ar fi formele proprietăţii

în Md, bunurile ce fac obiectul exclusiv
al proprietăţii publice, regimul juridic al
acestora, ocrotirea proprietăţii etc.
Codul funciar-adoptat la 25 decembrie
1991 si intrat in vigoare la 1 ianuarie
1992 vine sa eglimenteze relatiile
funciare din R Md. Codul funciar
contine norme care reglementeaza
urmatoarele aspecte ale relatiilor
funciare ; privind componenta fondului
funciar ce se compune din categorii de
teren :cu destinatie agricola ; din
intravilanul localitatii ; destinate
industriei, transporturilor,
telecomunicatiilor ; destinate ocrotirii
naturii, sanatatii, activitatii recreative,
terenurile de valoare istorico-culturala,
terenurile zonelor suburbane si ale
zonelor verzi, ale fondului silvic, ale
fondului apelor, ale fondului de rezerva ;
proprietetea(publica, privata) asupra
terenurilor ; protectia ecologica asupra
terenurilor; inregistrarea de stat asupra
terenurilor si a dreptului de proprietate
asupra lor in Registrul Bunurilor
Imobile al cadastrului territorial; norme
ce stabilesc componenta organelor de
stat, care aucompetenta aplicarii si
executarii fondului funciar.
Actele organeloe administratiei
publice ca izvoare ale dr funciar
ca de exemplu pot servi ordonantele,
instructiunile si dispozitiile Ministerului
agriculturii si industriei alimentare,
actele cu character normative adoptate
de agentia nationala cadastru, resurse
funciare si geodezie.
Deasemenea ca izvor de drept poate fi
considerate practica judiciara in
domeniul folosirii pamintului su al
aplicarii legislatiei funciare un rol
important ii revine practicii judiciare
• Legea privind fondul ariilor naturle
protejate de stat(rezervatii, biosfera);
• Legea privind pretul normativ si modul
de vinzare-cumpărare a terenurilor;
• Legea exproprierii pentru cauză de
utilitate publică;
• Legea privind arenda in agricultura;
• Regulamentul privind atribuirea
terenurilor.
LEgi si alte acte subordinate legii ca
izvor de drept funciar.
1.legea cu privire la impozitul funciar si
modul de impozitare din 1992
2.legea cu privire la proprietate din 1991
3.legea cu privire la arenda din 1992

2.Raportul juridic de drept funciar si
al mediului.
Rap juridice de dreptu funciar –sunt
acele relatii sociale specific legate de dr
de proprietate asupra terenurilor de orice
fel si de exercitarea atributerol principale
ale acestui drept-posesia, folosinta si
disozitia, de evidenta funciara prin
registrul agricol, cadastru si publicitatea
imobiliara de folosire a terenurilor
pentru productia Agricola precum si in
alte scopuri de circulatia juridical a
terenurilo, organizarea si amenajarea
terenurilor agricole, de protectia juridical
a trenurilor.
In ceea ce priveste elementele raportului
juridin funciar sunt
Subiectele sau partile intre care se
stabilesc rapor. Juridice.
2.Continutul rapo juridic funciar care
cuprinde drepturile subiective si
obligatiile partilor
3.Obiectul raportului juridic funciar
este inteles fie ca o actiune ori conduit
fie care trebuie s-o urmeze partile rap
juridic funciar fie in sensul ca obiectul
rap juridic funciar fie in sensul ca
obiectul de rapor. Juridic funciar il
constituie bunurile sau terenurile la care
se refera dr si obligatiile partile. Din
analiza rapor. Juridic funciar rezuta ca o
mare inportanta o reprezinta obiectul
juridic funciar. In cazul rap juridic
funciar subiectele nu pot fi decit
persoana fizica si juridical . Au calitate
de personae juridice primariiile care
administreaza terenurile rmase la
dispozitia comisiilor locale . Sunt si
rapor juridice funciare in care ambele
parti sunt personae juridice. In aceste
cazuri terenurile proprietate de stat sunt
in administratrea diferitor institutii si
statiuni de cercetari stiintifice, agricole ,
silvice.
Raportul juridic al mediului- este
deasemenea relatia sociala formata intre
persoanele in legatura cu prevenirea
poluari, refacerea mediului poluat si
imbunatatirea conditiilor de mediu
precum si sanctionarea abaterilor
,,ecologice” reglementata prin norme
juridice specific imanuncheate in ramura
dr mediului, a carui realizare este
asigurata in caz de nevoie de forta
coercitiva a statului Ca si rapo. Juridice
funciare, rapo juridice ale mediului
cuprind 3 elemente: subiectul, continutu,
obiectul
Subiect- pot fi personae fizice si
juridice. In rapo de dr al mediului
participa ca parti in primul rind statul
reprezentat de Ministrul Finantelor sau
de un alt orga al sau desemnat prin lege
inaintat in rap international ori unitati
admi-teritoriale.
Continutul- participantii la rap juridice
sunt legati intre ei prin dr su obligatii
consecrate de lege care impreuneaza
forma continutului rap juridic.
Formularea in mod abstract a dr
consacratr denumite dr subiective ale
subiectilor participant garanteaza
posibilitatea acestora de a actiona intron
anumit fel si de a pretinde din partea
celorlalti o conduit corespunzatoare.

6) Administrarea de stat a fondului funciar. 2) Circuitul terenurilor ca obiect de dispunere. modul de achitare şi percepere a impozitului pe bunurile imobile.Principiile dr funciar si al mediului La baza structurii si continutului dreptului funciar ca ramura de drept stau anumite principii ca notiunitemeinice. altfel spus luate în calcul de toţi agenţii economici în costurile lor de producţie. dreptul funciar se afla in legatura organica cu dreptul Constitutional. apararea juridica a drepturilor funciare sint numai unele din punctele de tangenta ale dreptului funciar cu dreptul civil. iar prevenirea si combaterea poluarii ca si imbunatatire conditiilor de mediu sunt rezultatul unor activitati 3.Principiile dreptului funciar sint: 1) Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului.d. falsul în actele publice şi alte componenţe de infracţiune din Codul penal. izvoarele. 3. a biosferei. pe termen lung continuarea refacerii deteriorării şi compensării pagubelor conducât la stagnarea şi chiar frânarea dezvoltării. degradarea sau poluarea mediului trebuie să suporte atât costurile privind realizarea şi exploatarea instalaţiilor de denocivizare a emisiilor poluante.corelatia dr funciar si al mediului cu alte ramuri de drept. ce reglementeaza raporturi funciare omogene. Principiul abordării globale Acest principiu presupune abordarea globală a impactului produs de activităţile socio-umane asupra ansamblului factorilor de mediu şi a soluţionării adecvate a problemelor ecologice. O strânsă corelare se manifestă între dreptul funciar şi dreptul ecologic (dreptul cetăţenilor la un mediu ambiant sănătos. Principiul prevenirii degradării sau poluării mediului Se expirmă practic de-a lungul întregii legislaţii ecologice.). Administrarea de stat a fondului funciar. Cum obiectl rap juridic al mediului este compex.-este acel fenomen asupra caruia sunt indreptate dr subiective si obligatiile participantilor la rap juridice. diversitatea formelor de gospodarire si apararea drepturilor si intereselor proprietarilor constituie baza legislativa a dreptului funciar. a unui bun imobil străin. precum şi pentru şantaj. înscrise în actele de reglementare privind protecţia mediului. ca o parte a mediului natural. În consens cu obiectivele şi funcţiile specifice pe care le îndeplineşte. corupere activă.a. pentru eliminarea implicaţiilor ce pot apărea în privinţa factorilor de mediu. cu ocazia elaborării actelor de reglementare în materie. inclusiv din punct de vedere juridic şi aspectelor privind protecţia mediului. este locul de amplasament al tuturor obiectelor naturale. aplicabile şi în cazul încălcării sau nerespectării legislaţiei funciare.a. . construirea. ceea ce se datoreaza faptului ca poluarea mediului poate fi rezultatul celor mai variate activitati ale participantilor la aceste rapo. particularitatile raporturilor juridice funciare. pentru ocuparea. Dreptul Fuciar are si sistem ca ramura de drept si ca ramura de stiinta. În acest sens. Fiind o parte componenta a sistemului national de drept. legatura dreptului funciar cu dreptul civil. 1. refuzul de a îndeplini legea. dreptul penal. ca şi a cetăţenilor. dreptul mediului este dominat de o serie de principii generale care se reflectă. distrugerea sau deteriorarea intenţionată a bunurilor. dreptul silvic. în caz de degradare sau poluare. dreptul subsolului s. escrocherie. Partea speciala a dreptului funciar cuprinde regimul juridic al categoriilor de terenuri.Caracterul unitar al mediului şi interdependenţa elementelor sale. Relatiile de proprietate. protecţia naturii etc. El se inspiră din Teoria economică potrivit căreia costurile sociale externe care însoţesc producţia trebuie să fie internalizate. Institutiile acestei parti contin norme juridice concrete. proiectarea. care generează efecte negative „în lanţ”. dreptul fiscal. Legea mediului prevede că autorii responsabili de afecarea. Acestea se afla intr-o strinsa legatura. pentru a se putea integra şi corobora preocupările şi interesele acestora în decizii ca şi pentru a ţine seama de măsurile necesare a fi adoptate. Principiul Poluatorul plăteşte Acest principiu.m. '3) Folosirea rationala a paminturilor . în conţinutul şi semnificaţiile normelor sale. pe calea contractelor de ramură. sub o formă sau alta. altor edificii şi obiecte. 314. Protecţia mediului este o problemă de interes general . controlul ecologic etc. obiectul si metoda dreptului funciar. drepturile patrimoniale. fără drept. corelatia dreptului funciar cu ramurile ecologice de drept . cerinţele ecologice la amplasarea. sau programelor interdepartementare) iar pe de alta concertarea cu organismele publice (prin contractele in materie de zgomot. frecvent utilizat mai ales în literatura de specialitate. normele căruia stabilesc răspunderea penală pentru încălcarea dreptului de proprietate. a sistemelor de supraveghere locală şi a pagubelor produse beneficiarilor afectaţi sau cadrului natural. posibilitatea de aplicare a normelor dreptului civil privind relatiile funciare se extinde considerabil. publice sau private care riscă să aibă un impact asupra calităţii factorilor de mediu. impun o abordare şi soluţionare globală. Normele constitutionale privind proprietatea. abuzul de putere sau abuzul de serviciu. dar se deosebesc prin cercul problemelor abordate. Principiul colaborării obligă la consultarea autorităţilor responsabile faţă de protecţia mediului. protecţia. dar si corelatia lui cu alte ramuri de drept. normele căruia stabilesc cotele.5) Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.4) Gospodarirea de sine'statator a terenurilor conform destinatiei lor . 5. In etapa actuala. a altor factori interesaţi.dreptul apelor. . precum si alte actiuni. Prin urmare. Reglementările în domeniu sunt abia la început. corupere pasivă.este conditionata de faptut ca pamintul. inclusiv a terenurilor. reglementarile juridice s.Prin natura şi importanţa excepţională a calităţii mediului pentru lumea vie. Sistemul dreptului funciar ca disciplina de studiu cuprinde partea generala si partea speciala. 2. cunoaşte sensuri diferite şi nu a cunoscut o consacrare şi înţelesuri juridice precise.). conservarea şi dezvoltarea sa constituie o problemă de interes general. pornind de la adevărul că această acţiune comportă costuri mult mai reduse decât remedierea factorilor de mediu. economia de piata. excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Principiul exprimă în practică două cerinţe fundamentale: pe de o parte imperativul concertării cu poluatorii (prin negocieri cu aceştia.principiul la un mediu sanatos si echilibrat din punct de vedere ecologic 4. proprii dreptului in ansamblu si dreptului funciar ca ramura aparte. ParTea generala contine notiuni si categorii de fond. dreptul funciar se afla in strinsa corelatie cu alte ramuri ale drep¬tului. Principiul presupune atât acţiunea asupra cauzelor care produc poluarea sau degradarea cât şi activităţi de limitare a efectelor distructive sau nocive pentru factorii de mediu. O mare importanta are. 6. raspunderea administrativa a persoanelor vinovate de incalcarea legislatiei funciare dovedesc existenta legaturii dreptului funciar cu dreptul administrativ. Avind in vedere ca in etapa actuala legislatia permite vinzarea-cumpararea pamintului. iar practica aproape inexistentă. Legea cu privire la protecţia mediului drept o problemă de interes naţional. obligaţia juridică de a lua în calcul cerinţele protecţiei mediului cu ocazia oricărei acţiuni.Obiectul. Schimbarile esentiale care au loc in raporturile funciare in legatura cu demonopolizarea proprietatii de stat asupra pamin¬tului au influentat nu numai metodele si principiile dreptului funciar. principiu preluat şi dezvoltat în numeroase acte normative în materie. cât şi penalităţi pentru depăşirea limitelor admise la emisii. de asemenea. 7) Raspunderea juridica pentru incalcarea legislatiei funciare Principiile fundamentale ale dreptului mediului. darea în exploatare şi exploatarea întreprinderilor. Fara folosirea pamintului este imposibila folosirea celorlalte obiecte si resurse naturale. inclusiv a impozitului funciar. stiinta dreptului funciar fiind cu mult mai larga ca ramura dreptului funciar.

Terenurile pot fi dobindite nu numai in proprietate. prin acte juridice intre vii. este clar ca terenurile pot fi dobindite in proprietate nu numaiin baza legii si a hotaririi judecatoresti.constă în dreptul de proprietate al unei persoane.g) terenul agricol poate fi retras din proprietate privata.Exproprierea poate fi declansata in diferite scopuri: agricole si neagricole. 7. putem afirma ca exproprierea este o metoda de scoatere a terenului din circuitulagricol. odata expropriat.Regula fundamentala in materie este cuprinsa in articolul 14 din Codul funciar si este formulata dupa: "Terenurile dobindite in proprietate privata se transmit prin mostenire. consim-tamintul. asigurarea unei deplinelibertati si certitudini ale consimtamintului (desigur. adicatransmiterea dreptului de proprietate. adica "simpla manifestare de vointa este nu numai necesara. posesiune si folosinta in cazurile in caredetinatorul cu titlul respectiv nu-1 cultiva. il utilizeaza contrar scopului sau nu intreprinde masuri de protectie si ameliorare a solului. . proprietate a unei persoane fizice sau juridice?'.c) scoaterea (excluderea) terenului din circuitul agricol poate fi efectuata nu numai in interese publice. 1 art. d) orice scoatere (excludere) a terenului din circuitul agricol presupune. Totodata. privitor la construcțiile. schimbareadestinatiei acestuia.. 15 din Legea nr. industriale si civile. obiectul si cauza) . in mod obligatoriu. incheierea actelor juridice de instrainare a terenurilor instrainareeste stipulate la art. implicind si interesul public. instruct cele din domeniul public sint scoase din circuitul civil. el evocindnumai ideea de stramutare a dreptului de proprietate dintr-un patrimoniu in altul. Ea reprezinta o sarcina impusa asupra unui imobil.succesiunea legala. Conditiile speciale de valabilitate a actului juridic intre vii sint: forma autentica si instrainarea terenurilor cu exercitarea dreptului de preemtiune. Proprietarul bunului păstrează practic numai dreptul de a dispune de bun în sens juridic. a unui teren ori a unei constructii. servitutile valabil constituite anterior intrarii bunului in domeniul public se mentin daca satisfac interesul public.succesiunea testamentara. fiindcatransmiterea dreptului de proprietate asupra terenului agricol din extravilan de la instrainator la dobinditor depaseste interesele obisnuite ale partilor.legea. care se cere ad validitatem sau ad solemnitatem. apeducte etc.. una dintre conditiile de valabilitate a oricaror acte juridice civile (capacitatea.servitutea. plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea altuia.contractul translativ sau constitutiv de drepturi reale asupra terenurilor. precum este si contractul de vinzare a terenurilor.cumpărare cu privire la bunul în cauză. b) deoarece exproprierea pentru cauza de utilitate publica poate avea loc numai cu o prealabiladespagubire. Uzufructul este un drept real de folosință asupra unui bun imobil. pentru ca dreptul de proprietate privata asupra terenurilor poate fi dezmembrat. însă cu îndatorirea de a le conserva substanța (art.indiferent de intinderea suprafetei. dar si prin acte juridice intre vii si prin succesiune. Desi actele juridice civile. in conditiile prevazute de lege. întocmai ca însuși proprietarul lor. ci si de la alti detinatori — cu titlu de posesiune si beneficiere funciara. Noua lege a proprietatii publice mentine servitutile estiste atit intre bunurile(terenuril. se bazeaza pe unele ratiuni:atentionarea partilor asupra importantei deosebite pe care o au aceste acte juridice. prin constituirea de drepturi reale principale derivate la care trebuie sa adaugam dreptulde folosinta funciara si faptul ca terenurile pot fi (in conditiile legii) ipotecate.. sint dominate de principiulconsensualismului. Incetarea a)exproprierea (precum si alienarea si instrainarea fortata .Desigur. avrnd loc numai schimbul proprietarului. un contract de vânzare . Uzufructul. instrainarea prin acte juridice intre vii se admite in stricta conformitate cu legislatia in vigoare".modalitatile de dobindire si incetarea a dreptului de proprietate asupra terenurilor. Circulatia juridica a terenurilor se realizeaza prin diferite modalitati de dobindire a dreptului de proprietate si a altor drepturi reale asupra terenurilor. întrucât titularul acestuia deține numai o parte din atributele dreptului de proprietate. Legea interzice instrainarile sub orice forma. teren. in numele societatii. este de la sine inteles ca circulatia terenurilor se refera la terenurile care se afla in proprietate privata. pentru lucrari de interes public..e) schimbarea folosintei agricole nu inseamna excluderea terenului din circuitul agricol. conducte de gaze. cu respectarea celorlalte prevederi ale legislatiei) siexercitarea unui control. pe tottimpul solutionarii acestor litigii". de exemplu. nu schimba destinatia de baza aacestora.servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai in masua in care aceste servituti sunt compatibile cu uzul sau interesul pub. Terenurile agricole pot fi retrase nu doar de la proprietariifunciari. cladire pentru uzul si utilitatea unui imobil. atribuirea unui alt lot de teren in schimbul celui expropriat. dar si in interesele_ detinatorilor de terenuri.Forma autentica ceruta de lege . de catre stat asupra acestor acte juridice intre vii. respectiv ar putea încheia. adica in orice mod. Superficia. O atentie deosebita O are circulatiei terenurilor prin acte juridice intre vii si prin mostenire. care are un alt stapin.703 Cod civil). ci si suficienta pentru caactul juridic civil sa ia nastere in mod valabil din punctul de vedere al formei pe care o imbracamanifestarea de vointa facuta in scopul de a produce efecte juridice".ic caruia ii sunt destinate bunurile aferente’’. 54/1998: "sint interzice instrainarilesub orice forma ale terenurilor cu privire la titlul carora exista litigii la instantele judecatoresti.5. 6. . Iar in al doilea caz. in scopul garantarii unor drepturi de creanta. anume doar posesia. terenul agricol este scos din circuitul agricol.Dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia și de a le culege fructele naturale. 14 din Codul funciar care prevede ca terenurile din extravilan pot fi instrainate. cladiri) din domeniul public.uzucapiunea (prescriptia achizitiva) si accesiunea (nu sint reglementate de legislatia RepubliciiMoldova) hotarirea judecatoreasca. Desi aceasta formula nu contine sintagma terenurile pot fi dobindite. plantațiilor.'. Legea proprietatii publice stabileste ca .in baza ultimului caz. . ca masura de despagubire. a carei nerespectare atrage dupa sine ineficacitatea actului juridic respectiv prin nulitate absoluta. . fiind un text de exceptie. teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință. ci si cu alt titlu. termenul de instrainare nu poate fi interpretat decit respectiv. Se precizeaza ca. actiune aprobata de organele puterii executive de comun acord cu organele pentrumediu.f) retragerea temporara a unor terenuri din circuitul agricol pentru executarea unor lucrari de prospection igeologice.Dreptul de uzufruct este un dezmembrământ al dreptului de proprietate. nu si lacele mortis cauza. inclusiv cele translative. este cert caterenul expropriat nu este neaparat scos din circuitul agricol.. in anumite cazuri expres prevazutede lege este necesar ca manifestarea de vointa sa imbrace anumite forme. poatefi tratata ca un schimb fortat de terenuri. schimbindu-i-sedestinatia. insacredem ca textul trebuie modificat ca unul referindu-se in exclusivitate la actele juridice intre vii. numită superficiar. Forma autentica a actului juridic incheiat intre vii pentru instrainarea terenurilor agricole din extravilan. de instalare a unor linii de telecomunicatii. Acestea sint: . de regula forma scrisa. in cazul instrainarilor lacare ne referim. cladirile) care anterior faceau parte din domeniul public sau care nu faceau parte din aacest domeniu. partile neputindu-si realiza scopul urmarit prin incheierea actului. ale dreptului de proprietate. Laacestea adaugam interdictia cuprinsa in alin. autenticasau cu semnatura privata.uzufructul si superficia Servitutea-este un dezmembramint al dr de proprietate potrivit CC.ca termeni sinonimi) inseamna "trecerea in posesia statului. accesoriu dreptului de proprietate asupra construcțiilor. Tot CC arta ca servitutile izvoras sau din situatia naturala a lucrurilor sau din obligatia impusa de lege sau din cazul bunurilor (terenuri. in primul caz.

. Forma autentica ceruta pentru valabilitatea acestor acte juridiceinseamna. intocmireaactului prin care se determina destinatia etc. vinzatorul lotului de teren se obliga a transmite terenul. cumparatorul poate face acest lucru de sine statator. cumparatorul este in drept de a cere reducerea pretului de vinzare sau recuperareamijloacelor folosite pentru ameliorarea terenului.Dat fiind ca terenul este un bun imobil. care nu au fost specificate de catre vinzator in contract siexistenta lor nu a putut fi stabilita in mod normal (infectarea lotului cu substante chimice. la organulimputernicit de Guvern. in special. se efectueaza cu tot cu plantatiile multianuale si alte bunuri imobiliare amplasate pe el. in forma stabilita de lege. de regula. nici procedura transmiterii prinmostenire a terenurilor nu intimpina obstacole.1554-XIII din 25 februarie1998 .Vinzare-cumpararea terenurilor. dupa caz. bacteriologicesau de alta natura). 3 art. Aceasta cerere va fi examinata in termen de o luna. incompatibilitate cu exprimarea implicita. Prin urmare. unilateral. Astfel.1308-XIII). dupa cum am maiaratat. manifestarea expresa a vointei. 4 din Legea nr. in cazul in care vinzator este statul sau autoritatea publica locala. 238-253 din Codul civil. vointa vinzatorului care a scos terenul la licitatie isi pierdevaloarea juridica si acesta nu este in drept. 1308-XIII din 25 iulie 1997.257 alin. cumparatorul este in drept dea cere acest lucru de la vinzator. in acest scop. prin urmare. in Legea cu privire la pretul normativ si modul de vinzare-cumparare a pamintului nr. esential al actului. deoarece in aceste cazuri de dreptul preferential decumparare beneficiaza coproprietarii (art. precum si aceea privind dreptul detinatorului asupra terenului. 2 dinLegea 1308-XIII). potrivit caruia "terenurile dobindite in63 proprietate privata se transmit prin mostenire in modul stabilit de legislatia in vigoare". 6 alin. potrivit caruia "donatia de catre cetatean persoanei juridice a bunurilor poate fi conditionata defolosirea acestui bun in scopuri socialutile". unitatilor administrativ-teritoriale. Astfel.pentru valabilitatea actului de instrainare intre vii a unor terenuri dinextravilan este un element constitutiv. Dreptul de vinzare-cumparare a terenurilor apartinestarului. 1308XIII). cu manifestarea tacita aconsimtamintului. 3 alin.Daca la vinzarea-cumpararea prin contract. Regimul juridic general al contractului de vinzare-cumparare este reglementat de art.incheierea juridica a contractului de vinzare-cumparare a terenurilor poate sa nu coincida cu realizare de fado a acestei tranzactii.in sfirsit.Donatia terenurilor Donatia terenurilor se efectueaza prin intermediul contractului de donatie. de a modifica conditiile licitatiei si consecintele ei. comunei sau. apoi la licitatie determinanta este vointacumparatorului — cistigatorul licitatiei.La vinzarea terenurilor partile nu pot schimba. nerespectareaacestei norme atrage dupa sine nulitatea tranzactiei invocata de oricare dintre coproprietari. procedura de vinzarese completeaza cu un sir de actiuni: delimitarea lotului in natura. aceasta presupune. inasemenea cazuri. 5 din Legea 1308-XIII). precum si persoanelor fizice Si juridice autohtone (art. vinzarea lotului de teren. din pretul terenului plus pretul bunurilor imobiliare amplasate pe el (alin. prezentate deAgentia Cadastrala Teritoriala si Cadastrul Bunurilor Imobile (art. Procesul de transmitere a lotului de teren vindut dureaza pe timpul cit are locinspectarea pentru a-1 aduce la starea indicata in contract. Ramine valabila si conditia folosirii terenului conform destinatieicu respectarea cerintelor agrotehnice si ecologice. in principiu. acest lot este amplasat in cadrul suprafetelor de rezerva si este vindut pentru prima data (spre exemplu. in mod voluntar. de autoritatile publice locale). actele de vinzarecumparare sint insotite de informatia privind parametrii cantitativi sicalitativi ai terenului. Totodata. Actualmente. de a nu admite agravarea starii ecologice in urma activitatii sale. 561-594 din Cod civil. a primi terenul si a achitao anumita suma de bani prevazuta de contract. b) la licitatie.conditiile de valabilitate a acestei tranzactii ramin aceleasi ca si pentru altele asemanatoare: forma scrisaautentificata notarial. inregistrarea contractului in cadastrul bunurilor imobile. Altereglementari legale ale vinzariicumpararii terenurilor sint cuprinse in Codul funciar si. 9. 3 dinLegea nr.Mostenirea terenurilor este reglementata in special de doua acte legislative de baza.Autoritatea publica locala trece noul detinator in registrul cadastral al detinatorilor de teren in termen de10 zile din momentul incheierii contractului si-i elibereaza titlul de autentificare a dreptului detinatorului.in prezent procedura de donare a terenurilor nu se confrunta cu nici un fel de dificultati. lipsa lui atragind intotdeauna.Procedura de vinzarecumparare libera a terenurilor se complica atunci cind se vinde un sector din cadrulsuprafetei ce apartine mai multor proprietari. nulitatea absoluta a acestuia. in modul stabilit delege. 257-258 din Codul civil. 1.Tranzactiile de vinzarecumparare a terenurilor se efectueaza prin doua metode:a) prin contract la pret normativ sau la pret liber.Cumparatorul mai este obligat sa foloseasca terenul in conformitate cu cerintele generale stabilite in Codul funciar:de a utiliza eficient lotul. destinatia acestora cu exceptia cazurilor prevazuteexpres de legislatie si de aceea cumparatorul poate utiliza terenul numai in conformitate cu scopurile fixate in actulcare determina regimul juridic al acestui teren. al carui regim juridic estereglementat de art.Procedura de vinzarecumparare libera a terenurilor depinde de faptul daca lotul de teren se afla in proprietatea cuiva sau.Referitor la dobindire.inaintea incheierii tranzactiei. Reglementarile succesiuniilegale si testamentare sint cuprinse in art. insatoate cheltuielile suportate vor fi incasatede la vinzator . O reglementare speciala este cuprinsa in art. orasului. de a majora fertilitatea. la moment. in cazul depistarii unor neajunsuri. precum si desfacerea contractului de vinzarecumparare. Codul funciar consacra acestei probleme art. dea respecta normele agrotehnice etc. legislatia Republicii Moldova nu contine o norma imperativa 8.in cazul in care starea lotului nu corespunde conditiilor indicate in contract. 5 p. iar cumparatorul se obliga. adica necesitatea obtineriidatelor privind puritatea dreptului de proprietate al vinzatorului asupra lotului. 1308XIII).Procedura de vinzare depinde si de faptul cine este vinza60torul.Una dintre conditiile de baza ale procedurii de vinzarecumparare a terenurilor este autentificarea-notariala a contractului. precumsi cele care apartin statului si unitatilor administrativ-teritoriale. in acest ultim caz. 2 din Legea nr. la pret liber. 1308-XIII). 14 alin. instalarea bornelor de hotar. importanta este manifestarea libera a vointeiambelor parti — a vinzatorului si a cumparatorului. Pretul de vinzare se constituie. fixindu-se pretul terenului siactiunile ce vor urma dupa incheierea contractului de vinzarecumparare (art. a carui nerespectare atrage nulitatea acestuia (art. este confirmat legaldreptul de proprietate privind capacitatea juridica a partilor etc. cumparatorul va depune o cererede cumparare a terenului la primaria municipiului. 6 alin. eliberarea unui nou titlu deautentificare a dreptului de proprietate. in proprietatea cumparatorului. iau nastere drepturi si obligatiuni informationale.Prin contractul de vinzare-cumparare.3 inredactia Legii privind modificarea si completarea unor acte normative nr. 5 din Legea nr. in acelasi timp.in Republica Moldova pot fi vindute terenurile aflate in proprietatea privata a persoanelor fizice si juridice.

29 din Codul funciar il obliga sa faca acest lucru. daca contractul sau legea nu prevede altfel. d) se constituie prin acte administrative individuale. naturala sau mixta. orasului sau municipiului. drumurile tehnologice. piscicultura si altele". 7 din Legea cu privire la arenda. Astfel. cit si alte reglementari stabilesc reguli speciale care vin sa completeze celelalteaspecte ale regimului juridic al terenurilor.ei vor fi sanctionati contraventional.Dreptul de folosinta mai poate inceta si cu titlu de sanctiune. dezmem-bramint al dreptului de proprietate. Marimea arendei poate fi schimbata numai de comun acord. pomicole. industria forestiera. Dreptul de folosinta prezinta urmatoarele trasaturi specifice: a) este un drept real. chiar si proprietarului.Asadar.este un contract bilateral sau sinalagmatic (dind nastere la obligatii reciproce). . dreptul de folosinta este acel drept real. familiilor lucratorilor care isi satisfac serviciul militar activ sau celor care fac studii. 25 din aceeasi Lege.este un contract cu titlu oneros (fiecare parte urmarind un folos patrimonial propriu in schimbulangajamentului luat). cel putin in persoana arendasului. art. 41 alin.in conformitate cu art.2 din Legea16/1994.10. citsi din initiativa arendasului (art. 1 sintimobile fie prin natura lor (terenurile si constructiile). 861-XII din 14 ianuarie 1992 in lipsa unei definitii legale a arendarii terenurilor. dreptul real de folosinta inceteaza deplin drept incazul in care beneficiarul sau decedeaza.Arendarea terenurilor Atit Codul funciar. Maimult.Sediul materiei este cuprins in art. art. care au ocalitate speciala. Potrivitart.Titularul dreptului real de folosinta este lipsit cu desavirsire de atributul de dispozitie asupra terenuluiagricol ce i-a fost atribuit. Astfel. beneficiarii funciari care nu indeplinesc obligatiile aratate mai sus vor fi somatiin scris de catre autoritatea publica locala pentru executarea lor. 2 din Legea arendarii. Beneficiarul folosintei funciare detine terenul doar pentru a se considera titular al dreptului real defolosinta. se obliga sa asigure celeilalte parti. si anume: terenuri agricole productive — arabile. 17 din Legea mentionata stipuleaza ca "se pot atribui.Aceasta regula generala are si citeva exceptii. Astfel. 5 din Legea cu privire la arenda contine o enumerare exhaustiva a obiectelor arendei. arendarea terenurilor agricole este considerata contractul prin care o parte. Prin urmare. finete si pasuni) in folosintalucratorilor din anumite ramuri ale economiei nationale: transporturi. Astfel.. 1 alin. viile. constructiile de orice fel.orasului sau.consideram necesar a ne referi la art. iar contractul este incheiat in forma scrisa. durata contractului de arenda este de 99 de ani . care stabileste ca prin bunuri agricolecare pot fi arendate se intelege terenul cu destinatie agricola. 40 din Codul funciar. plantatiile de hamei si duzi — pasunile impadurite. 4 din Codul funciar.Plata de arenda si ordinea de incasare a acesteia sint stabilite de comun acord si fixate expres in contractin forma baneasca. in cazul in care beneficiarii funciari nu-si indeplinesc obligatiile intermenul stabilit (nu mai mare de 2 ani) ei vor pierde dreptul de posesiune si de folosinta a terenului prindecizia instantei judecatoresti la cererea proprietarului funciar. dezmembramint al dreptului de proprietate privata al comunei. care consta in posibilitatea lui de a exploata terenul in scopul obtinerii de produse agricole. gospodaria apelor. 1719 din Codul funciar al Republicii Moldova. cu privire la uneleterenuri agricole aflate in proprietatea comunelor. dreptul realde folosinta se dobindeste printr-un act administrativ individual. b) este un drept real intuitu personae pentru faptul ca se constituie numai in favoarea unor persoane fizice. masinile. oraselor si municipiilor. transmiterea terenurilor in conditii de subarenda esteadmisa in cazul in care acest lucru este prevazut in contractul autentificat (conditie inadmisibila inRominia). partile cunosc existenta si extinderea obligatiilor lor). art. terenurile ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice.Desi art. 19 din Codul funciar prevede ca terenul atribuitcu drept de folosinta se pastreaza in urmatoarele cazuri: la pensionarea titularului. utilajele si alte bunuri destinate exploatarii agricole.El este afectat de un termen extinctiv incert. livezile. silvicultura. Aceasta inseamna ca este opozabil tertilor.este un contract incheiat intuitu personae. precum si in Legea cu privire la arenda nr. art. a municipiului. folosinta unor bunuri agricole (in primul rind terenuri) pe o durata determinata66in schimbul unui pret.Fiind un contract bilateral. Dreptul de folosinta confera titularului sau doua atribute: posesia si folosinta. fie prin destinatie (animalele. arendasul mai achita toate impozitele.Din definitia mentionata rezulta neindoielnic urmatoarele caractere juridice ale contractului de arendare : . arbustii fructiferi. platformele si spatiile de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenurile neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola. valabila si pentru tara noastra.Potrivit art.in afara de arenda.este un contract comutativ (la incheierea acestuia. 2 art. la cerere. c) este un drept inalienabil. masinile.in final constatam ca contractul de arendare poate fi desfacut anticipat atit din initiativa arendatorului. 29 din Codul funciar prevede catoti detinatorii de terenuri agricole sint obligati sa asigure cultivarea acestora si protectia solului.Analiza reglementarilor legale in materie permite sa constatam ca acest drept real are caracter temporar.telecomunicatii. constituit in favoarea unor persoane fizice prin acte administrative individuale. Acest ultim caracter nu estevalabil pentru contractul de arendare reglementat de legislatia Republicii Moldova.este un contract cu executare succesiva (o anumita durata fiind de esenta locatiunii) . numita arendas. inauntrul acestui termen.Atribuirea terenurilor in folosinta Acest drept real este prevazut in art. Bunurile enumerate in alin. ne vom referi la formula cuprinsa in art. numita arendator. calitatea de arendator o au Guvernul si autoritatile publice locale incazul arendarii terenurilor proprietate de stat si proprietarii titulari in cazul arendarii terenurilor proprietate privata. stabilit de parti. dar transformate in drept decreanta). terenuri agricole (pentru gradini. membrilor inapti de munca ai familieilucratorilor care si-au pierdut viata in exercitiul functiei: sotului inapt si parintilor batrini — pe viata. Fructele obtinute din cultivarea terenuluidevin proprietatea titularului folosintei funciare. Atribuirea terenului infolosinta se face prin decizia emisa de primaria unitatii administrativteritoriale respective. arendarea are un obiect dublu — lucrul arendat si pretul (arenda).este un contract netranslativ de proprietate (usus sifructus. numit arenda. pepinierele viticole. precum si animalele.in lumina Legii cu privire la arenda.. iar copiilor — pina la atingerea majoratului. Astfel. amenajari piscicole side imbunatatiri funciare. atita timp cit nu a intervenit o cauza legala destingere. . utilajele sialte bunuri asimilate destinate exploatarii agricole). Caracterul inalienabil rezulta im-plicit din reglementarile incidente in materie si dincaracterul sau intuitu personae. 17 si 18 din Legea cu privire la arenda) 11. Reamintim ca terenurile in privinta carora se constituie dreptul real de folosinta pot fi utilizate numai in scopuri agricole. Atunci cind nu dau curs acestei somatii. Atribuirea se face din terenurile proprietate a comunei.. care sint atribute ale dreptului de proprietatece se transmit din patrimoniul arendatorului in patrimoniul arendasului. dupa caz. dreptul de folosinta poate inceta incazul in care titularul nu mai are calitatea de salariat (in Rominia dreptul real de folosinta inceteaza si incazul parasirii de catre salariat a localitatii respective). unde aceste persoane isi desfasoara activitatea.

economici şi sociali. inadmisibilitatea interventiei unor organe de stat in competenta si functiile altora. . Atributiile Parlamentului Republicii Moldova: . pentru fiecare componentă a mediului. . • crearea conditiilor favorabile de exploatare si protectie a sectoarelor de teren . elaborate de Guvern. 837 din 28 noiembrie 1994. . . tragerea contravenientilor la raspundere juridica in caz de necesitate a legislatiei. . Documentaţia de proiect şi planificare. Reglementarea de stat a raporturilor funciare consta in crearea organelor statale si stabilirea sferei obligatiilor lor in baza legala . Vorbind despre tipurile expertizei ecologice.organizarea evaluarii terenurilor conform metodicii unice. . Din categoria organelor de competenta speciala fac parte: Ministerul Ecologiei.. prin efectuarea controlului de stat.12. Expertiza ecologica obsteasca: Expertiza ecologică obştească se organizează şi se efectuează din iniţiativa asociaţiilor obşteşti oficial . pe întreaga perioadă de desfăşurare a activităţii economice preconizate. Expertiza ecologica :notiune. tipuri si modul de efectuare. . se studiază riguros variantele de soluţii tehnice menite să asigure îndeplinirea cerinţelor ecologice. exploatarea. a carui competenta este prevazuta de Regulamentulaprobat prin ordinul ministrului agriculturii din 14 iulie 1995.solutionarea litigiilor funciare in limitele competentei lor.privarea de drepturi a detinatorilor de terenuri in conditiile prevazute de lege. tip de proprietate si forma de gospodarie.reglementarea legislativa a relatiilor funciare pe intreg teritoriul Republicii Moldova. o experienţă de muncă în specialitate de cel puţin 5 ani şi care sînt atestaţi de comisia de atestare. inclusiv construcţia obiectului. 13. demolarea sau lichidarea acestuia. ministere şi departamente în organizaţiile şi întreprinderile din subordine. Administrarea terenurilor se imparte in : dministrarea generala – este organizata de organelle de competenta generala si speciala si se extinde asupra tuturor terenurilor. din experţi ecologi care au studii superioare. .organizarea controlului asupra respectarii legislatiei funciare.aprobarea suprafetelor de vii si livezi supuse casari Atributiile autoritatilor publice locale: -exercitarea controlului asupra folosirii si protectiei terenurilor. de alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice. . Subiectele expertizei ecologice: autoritatea centrală pentru mediu. 731 din 3 iulie1998. a carui structura si alecarui atributii de baza au fost aprobate prin Hotarirea Guvernului Republicii Moldova nr.stabilirea suprafetelor cu regim juridic special. prezentată pentru efectuarea expertizei ecologice de stat. ale carui functii si sarcini de baza sint prevazutein Regulamentul aprobat prin Hotarirea Guvernului nr. Atributiile Guvernului Republicii Moldova: -elaborarea masurilor de protectie a terenurilor si organizarea realizarii lor. în funcţie de complexitatea acesteia. Documentaţia de proiect pentru casele de locuit şi obiectele sociale cu asigurare tehnică centralizată se examinează în termen de 15 zile.gen de activitate îndomeniul protecţiei mediului înconjurător.repartizarea si retragerea terenurilor in modul stabilit de lege. Sistemul organelor administrarii de stat in domeniul funciar si al mediului. Expertiza ecologică de stat a documentaţiei de proiect şi planificare se efectuează în termen de pînă la 45 de zile de la data prezentării.autentificarea drepturilor detinatorilor de teren.stabilirea modului de incasare a impozitelor funciare. planificarea activitatii in domeniul dat.tinerea cadastrului funciar si organizarea reglementarii regimului proprietatii funciare pe teritoriulrepublicii. privind folosirea rationala si protectia lor . asociaţiile obşteşti.tinerea cadastrului funciar in teritoriul din subordine. Notiunea . GuvernulRepublicii Moldova. armonizate cu particularităţile regionale.. . precum si a functiilor exercitate de aceste organe. Reglementarea de catre stat a raporturilor funciare presupune acordarea deplinei libertati tuturor subiectilor raportului de folosinta funciara. Serviciul de Stat pentru Reglementarea Regimului Proprietatii Funciare si Cadastrul Funciar de Stat din cadrulMinisterului Agriculturii si Industriei de Prelucrare.formele si metodele de administrare a fondului funciar Administrare de stat a raporturilor funciare este pate componenta a administrarii statale in general si reprezinta activitatea organelor de stat in vederea organizarii si folosirii rationale a terenurilor si protectiei lor prin adoptarea masurilor economico-juridice.stabilirea si schimbarea destinatiei terenurilor. Expertiza ecologică de stat se efectuează ţinîndu-se cont de avizele centrelor de igienă şi epidemiologie ale Ministerului Sănătăţii şi de avizele altor organe de supraveghere şi control de stat. prin organizarea teritoriala. acestea sunt de 2 tipuri: expertiza ecologica obsteasca si expertiza ecologica de stat. Formele si metodele de administrare statala sunt foarte variate si le gasim in normele juridice. Expertiza ecologica de stat: Sistemul expertizei ecologice de stat este constituit din subdiviziunile structurale ale autorităţii centrale pentru mediu şi din organizaţiile subordonate acesteia. Administrarae ramurala – se realizeaza prin intermediul ministerelor si departamentelor si este bazata pe principiul subordonarii intreprinderilor. Dirijarea metodologică privind organizarea şi efectuarea expertizei ecologice de stat se pune în sarcina Direcţiei expertiză ecologică de stat a autorităţii centrale pentru mediu. . în cadrul căreia se iau în considerare factorii ecologici. indifferent de categorii. . Exercitarea de organizare de stat a functiilor de administrare are la baza 2 principi: delimitarea competentei si functiilor dintre verigile corespunzatoare ale aparatului de stat si autoritatilor locale. normelor şi standardelor în vigoare. a corespunderii parametrilor acestor activităţi actelor legislative şi altor acte normative. neadmiterea amestecului in activitatea gospodareasca a acestora. Functiile organelor de stat privind administrarea terenurilor au putere juridical si pot fi aplicate atunci cind este necesara interventia statului. precum si autoritatile publice locale. Administrarea terenurilor urmareste mai multe scopuri : • asigurarea respectarii legislatiei funciare. şi menţinerea stabilităţii ecosistemelor naturale în contextul unui eventual impact. Din categoria organelor de competenta generala fac parte: Parlamentul Republicii Moldova. Organele administrarii de stat in domeniul folosirii si protectiei terenurilor se clasifica in functie decompetenta in: organe de competenta generala si organe de competenta speciala. a celor organizatii care au in posesiune terenuri. Expertiză ecologică .stabilirea tarifelor pentru calcularea pretului normativ al pamintului si impozitului funciar. . 14. Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare. . constînd în aprecierea prealabilă a influenţei activităţilor economice preconizate asupra stării mediului. Corpul de experţi din sistemul expertizei ecologice de stat se constituie.determinarea listei de intreprinderi ale caror terenuri ramin in proprietatea statului. este supusă unei examinări complexe.aprobarea cadastrului funciar anual.fixarea formelor si metodelor de administrare. evidenta loturilor.schimbarea destinatiei terenurilor. Statul este obligat sa organizeze si sa tina evidenta terenurilor pe categorii de folosinta.

. orientată împotriva contaminării sau impurificării apelor. care o fac improprie folosirii în scopurile în care această folosire era posibilăînainte de a interveni alterarea. b) să ia cunoştinţă de documentaţia tehnico-normativă cu privire la efectuarea expertizei ecologice de stat.stipularea în sarcina utilizatorilor de apă a unor obligaţii în vederea folosiriiraţionale şi protejării calităţii resurselor de apă.recirculare şi folosire repetată. Protecţie calitativă. Expertiza ecologică obştească poate fi efectuată înainte de expertiza ecologică de stat sau concomitent cu aceasta.stabilirea de norme de calitate a resurselor de apă în general. Protecţia sanitară are drept scop prevenirea pericolului de alterare a calităţiiapelor prin contaminarea acestora cu bacterii. realizată prin folosirea raţională şi protecţia apelor împotriva epuizării. în conformitate cu legislaţia în vigoare şi convenţiile internaţionale ratificate de Republica Moldova. realizarea delucrări noi pentru alimentare cu apă potabilă sau industrială ori de extindere a celor existente. Asociaţiile obşteşti care efectuează expertiza ecologică sînt obligate să informeze populaţia din zona în care urmează să fie amplasat obiectul despre începutul şi rezultatele expertizei efectuate. documentaţia de proiect şi documentaţia privind evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (în continuare . conform unui regulament aprobat de Guvern. prin reprezentanţii săi. precum şi prin instituirea.Î). Folosinţa apelor (1) Se consideră folosinţă a apelor următoarele activităţi: a) captarea apei dintr-un corp de apă de suprafaţă sau dintr-un corp de apă subterană. de zonede protecţie sanitară în care se impun.I. componenţa comisiei de experţi.construcţiilor şi instalaţiilor de alimentare cu apă potabilă. să avizeze actele normative departamentale ale ministerelor şi altor autorităţi administrative centrale în problemele ce vizează domeniile sale de activitate. zăcămintelor de apeminerale utilizate pentru cură internă. care au depus cererea. se realizează sub trei forme principale: Protecţie cantitativă. b) îndiguirea sau depozitarea apei în spatele unui baraj sau al altor construcţii şi instalaţii hidrotehnice.stabilirea unor restricţii şi interdicţii de siguranţă în cazul punerii înfuncţiune de obiecte economice noi sau dezvoltarea celor existente. iar în cazul în care aceasta conţine secrete comerciale şi/sau alte secrete apărate de lege (cu excepţia secretelor de stat).dreptul de folosinţă a apelor de suprafaţă sau subterane. care au profilul protecţiei mediului înconjurător şi al căror statut prevede efectuarea expertizei ecologice obşteşti. În cazul în care au depus cerere două sau mai multe asociaţii obşteşti. • să efectueze expertiza ecologică a proiectelor actelor legislative şi normative. produsă direct sau indirect deactivităţi umane. a malurilor. Competenta Ministerului Mediului in domeniul expertizei ecologice Competenta Ministerului Mediului : • să efectueze expertiza ecologică de stat.elaborarea de planuri de prevenire şi de combatere a poluărilor accidentale şide sancţionare a poluărilor intenţionate. la şedinţele comisiilor de experţi la care se iau în dezbatere avizele expertizei ecologice obşteşti. stabilite prin acte normative în vigoare. Cererile asociaţiilor obşteşti vor cuprinde: denumirea. în jurul surselor de apă. se creează o comisie unică de experţi care efectuează expertiza ecologică obştească. lucrărilor de captare.interzicerea poluării în orice mod a resurselor de apă. 15. e) captarea şi folosinţa apei pentru lupta împotriva incendiilor sau în orice altă situaţie de urgenţă Protecţia apelor. Expertiza ecologică obştească se efectuează în baza cererii depuse de asociaţia obştească respectivă la organul administraţiei publice locale. aruncarea sau introducerea în orice mod a deşeurilor de orice fel. substanţe chimice. b) să întreprindă măsuri pentru protecţia apelor împotriva poluării. (2) Utilizatorii de apă sînt obligaţi: a) să folosească apa în mod raţional şi econom. c) să participe. să înainteze propuneri privind suspendarea acţiunilor cu impact negativ asupra mediului sau anularea acestora în cazul constatării abaterilor de la normele şi standardele în vigoare (nu modific nimik ca nustiu ce se poate de modificat aici :D ) 16. Articolul 22.contaminare radioactivă sau poluare termică. virusuri sau alte organisme vii sauimpurificarea chimică cu substanţe fitofarmaceutice. în sens larg. În decurs de 7 zile. chimică. Cetăţenii şi asociaţiile obşteşti au dreptul: a) să înainteze organelor sistemului expertizei ecologice de stat propuneri şi obiecţii privind proiectele obiectelor economice concrete. legislaţia în vigoarestipulează şi asigură:.E.. . sediul. se stabileşte prin autorizaţia organelor de stat pentru gestionareafondului apelor. e) modificarea albiei. permise/certificate şi acorduri de mediu. . de limite de încărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuateîn resursele de apă şi de limite de descărcare maxim admise. b) să solicite organelor sistemului expertizei ecologice de stat informaţii privind rezultatele expertizării noilor obiecte şi activităţi economice preconizate. c) irigarea terenurilor de pe lîngă casă. restricţii specifice în scopulevitării alterării calităţii apelor .obligativitatea respectării de către utilizatorii de apă a normelor de consumde apă pe unitatea de produs sau pe activitate se stabileşte la nivelul celor mai bune performanţe ale tehnologiilor folosite şi economisirii apei prin folosire judicioasă. lacurilor şi nămolurilor terapeutice. d) scăldatul şi agrementul. transportul şi folosinţa ulterioară a apei. c) să organizeze expertiza ecologică obştească a documentaţiei de proiect şi planificare pentru obiectele economice noi şi potenţial periculoase pentru mediul înconjurător. inclusiv depăşirea nivelului natural de radioactivitate. asupra deciziei luate. în volumul care nu permite divulgarea acestor secrete. de norme decalitate a apei potabile. a cursului sau a caracteristicilor unui corp de apă. Aceasta se realizează prin aplicareamăsurilor de protecţie a calităţii apelor. copia de pe statutul asociaţiei obşteşti. să coordoneze evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea strategică de mediu. În vederea protecţiei cantitative a resurselor de apă. d) devierea. tratarea şi evacuarea apei uzate. c) să respecte drepturile altor utilizatori de apă. Protecţie sanitară. d) să ţină evidenţa apei folosite şi să o raporteze. organul administraţiei publice locale informează oficial asociaţiile obşteşti.înregistrate.evacuarea de ape uzate. inclusiv a celor arteziene. b) adăparea animalelor fără utilizarea de structuri permanente. restricţionarea sau modificarea fluxului de apă într-un corp de apă. Prin poluarea apelor se înţelege orice alterare fizică. Protecţia calitativă a apelor se realizează prin: .M. biologică sau bacteriologică aapei. Folosinţa generală a apei (1) Se consideră folosinţă generală şi nu necesită autorizaţie de mediu pentru folosinţă specială utilizarea apei în următoarele scopuri: a) consumul uman şi alte necesităţi casnice. informaţia despre obiectul expertizei ecologice obşteşti şi termenele expertizării. diferenţiat. f) construirea de structuri permanente pe terenul fondului de apă. realizată în forma prevenirii şi combaterii poluării. noile activităţi şi tehnologii. în volum deplin. Asociaţiile obşteşti care efectuează expertiza ecologică obştească au dreptul: a) să primească de la beneficiar.Apele ca obiect de folosinta si protective Articolul 21. c) colectarea. să elibereze autorizaţii în domeniile sale de activitate.

Mayor susţine că . odată culansarea şi acreditarea ideii că apa reprezintă un patrimoniu natural mondial. Acest cod nu mai este valabil in prezent astfel principalul act devenind Legea apelor din 23. în scopuri sociale şi economice”. Fondul apelor reprezinta totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriulu iRepublicii Moldova. (art.12.d) ameliorării stării obiectelor acvatice şi păstrării lor pentru generaţiile prezente şi viitoare.2011. Orice persoană fizică sau persoană juridică are dreptul să studieze şi să primească date din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei în conformitate cu legislaţia privind accesul la informaţie. ori-cu drept de proprietate privată.. la prelevările şi la restituţiile de apă. pentru apă recomanda să se acorde.Astfel. inclusiv la identificarea. acestea devin obiecte ale proprietăţii private. În cazul construcţiei de obiective acvatice pe terenurile proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice. 18. precum şi obiectivele acvatice care sînt amplasate pe pîraie şi nuau o legătură hidraulică cu alte obiective acvatice de suprafaţă. şi înaceastă calitate.U. care are graniţe.e) protejării drepturilor persoanelor juridice şi fizice. precum şi elaborarea unei strategii de utilizaredurabilă a acesteia.10.1993. volum şi caracteristici de regim al apelor . T. delimitarea.toatălumea are dreptul de a accede la apă potabilă în cantitate şi calitate egale pentrunevoile sale esenţiale”. incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor. la patrimoniul hidrotehnic. la zonele şi fîşiile de protecţie.concentraţia de apă la suprafaţă în formele reliefuluiterenului sau în subsol.Cadastrul apelor Cadastru de stat al apelor – sistem informaţional de stat ce conţine evidenţa datelor referitoare la reţeaua hidrografică. Reglementările legale consacră un regim special de protecţie a apei. Informaţia din Cadastrul de stat al apelor şi din Registrul autorizaţiilor de mediu pentru folosinţa specială a apei este publică.această resursă rară.c) obiectivele acvatice situate pe teritoriul unui raion.b) apele subterane. incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor. Cadastrul conţine date referitor la reţeaua hidrografică. În proprietatea publică a statului se află: a) obiectivele acvatice de suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane.adoptat în vederea: a) asigurării folosirii raţionale a apelor pentru necesităţile populaţiei şi ale economiei naţionale.Personalităţi ştiinţifice şi culturale unite în .În 1997. Declaraţia Conferinţei O.2/4 CA) Fondul apelor reprezinta totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriulu iRepublicii Moldova.Grupul de la Lisabona” au iniţiato mişcare internaţională de opinie în favoarea elaborării şi aplicării unui . la resursele de apă. ale căror construcţii hidrotehnice se află la balanţa primăriilor şi care nu sînt atribuite în proprietatea publică a statului şi nici nu constituie obiectal proprietăţii private a persoanelor juridice sau fizice. destinate satisfaceriinecesităţilor apărării. trebuiesă fie considerată ca un tezaur natural care face parte din moştenirea comună aomenirii”. la construcţiile şi instalaţiile hidrotehnice. de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publicelocale. Proprietatea privată asupra obiectivelor acvatice. cu care se confruntănumeroase regiuni ale lumii.Administrarea fondului de stat a apelor Problema gestiunii apei a dobîndit noi dimensiuni în ultimii ani. Obiectivele acvatice în Republica Moldova pot aparţine: -cu drept de proprietate publică.. prin autoritatea administrativă de gestionare a apei. la ariile protejate situate în aceste zone.b) protecţiei apelor împotriva poluării.Atribuirea în folosinţă a obiectivelor acvatice proprietate publică se face. Acest document ar promova principiul că accesul la apa potabilăconstituie un drept economic şi social al oricărei personae.N. esenţială pentru viaţă.Proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvaticeseparate (închise).contractal apei”.2 CA) Obiectiv acvatic..f) consolidării legalităţii în relaţiile din domeniul apelor. în funcţiede importanţa lor.obiectivelor de telecomunicaţii.. persoanelor juridice sau fizice. domeniului transporturilor. Conferinţa specială O. cît şi un drept colectival întregii comunităţi umane. . care în prezent sînt privaţi de acest drept.În 1977. (art. Principalul act normativ care a reglementat regimul juridic al fondului acvatic al Republicii Moldova a fost Codul apelor al Republicii Moldova din 30. clasificarea şi la starea corpurilor de apă. El ar facilita accesul la apă a peste 1. din ce în ce mai mult ameninţată de poluare şi supusă unei cereri tot mai mari şidiversificate de folosinţă. precum şi date despre prelevările şi restituţiile de apă.prioritate absolută gravelor probleme ale apei dulci. de la Mar del Plata proclama că . Cadastrul de stat al apelor este ţinut de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului.U. impurificării şi epuizării.f) obiectivele acvatice parte a staţiunilor balneare de importanţă naţională În proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se află: obiectivele acvatice care sînt situate integral în limitele unităţii administrativteritoriale respective. Obiectivele acvatice proprietate publică se atribuie exclusiv în folosinţă. cuexcepţia apei care se atribuie în folosinţă conform legislaţiei în vigoare.17. serviciului meteorologic şi altor sisteme de stat.N.c) prevenirii şi lichidării efectelor distructive ale apelor.e) obiectivele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat. sistemului energetic. Fondul apelor -include toate obiectivele acvatice naturale şi artificiale de peteritoriul Republicii Moldova.4 miliarde deoameni. Ele nu se pot afla concomitent în proprietatea mai multor subiecţi aidreptului de proprietate publică. trebuie supusă unui juridic internaţional special..statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.d) obiectivele acvatice de frontieră.

Terenurile din fondul forestie (1) Terenurile din fondul forestier cuprind: a) . alunecări de teren. gospodăriei piscicole şi vînătoreşti. să consume economicos apă şi săefectueze măsuri de remediere şi îmbunătăţire a calităţii apei. realizarea şi efectuarea controlului de stat în domeniul forestier şi cinegetic în scopul asigurării şi promovării intereselor şi priorităţilor naţionale.b) executarea de lucrări topografico-geodezice şi de cartografiere specială a pădurilor. de igienă. instituţiilor. regenerarea eficientă. • Beneficiarii de folosinţă a apei sînt obligaţi: a) să folosească raţional resursele de apă. organele silvice de stat. conform unui sistem unic. care execută în cadrul fondului forestier lucrări nelegate de gospodărirea fondului forestier şi derularea folosinţelor silvice. să efectuezereconstrucţia şi lichidarea lor. organizaţii şi cetăţeni. pază şi protecţie a pădurilor şi a altor măsuri. (2) Fondul forestier cuprinde toate pădurile. această limitare nu trebuie să agreveze condiţiile folosiriiobiectivelor acvatice pentru aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă şi menajeră.hidroenergeticii.terenuri pentru împădurire: . precum şi determinareaordinii şi modalităţilor de executare a lor. Se atribuie în folosinţă obiectivele acvatice naturale şi artificiale de peteritoriul Republicii Moldova. indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire. precum şi pentru întreprinderi. incluse în amenajamentele silvice sau în Cadastrul funciar ca păduri şi/sau plantaţii forestiere.e) să asigure epurarea normativă a apelor reziduale.instituţiilor şi organizaţiilor.d) să edifice construcţii şi instalaţii pentru gospodărirea apelor. constituie fondul forestier. zăcămintelor minerale etc. precum şi terenurile neproductive. pazei şi protecţiei eficiente a pădurilor. regenerării. organizarea. 21. Poate fi beneficiar de folosinţă a apei orice persoană juridică şi fizică.Dreptul de proprietate asupra padurilor . conform unui sistem unic. o dată la 10 ani. exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative şi cantitative ale pădurilor. instituţii. Beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul să folosească obiectivele acvatice numai în scopurile pentru care acestea le-au fost atribuite. pante abrupte. acordate altor beneficiari de folosinţă aapri. terenurile afectate gospodăriei silvice. (4) Regulamentele. alte instalaţii pentrugospodărirea apelor şi dispozitive tehnice. transportului.d) să nu admită încălcarea drepturilor. în condiţiile legii. terenuri destinate împăduririi. altă informaţie necesară pentru gospodărireafondului forestier şi evaluarea rezultatelor activităţii economice în fondul forestier. soloneţuri etc. întreprinderilor. a măsurilor de regenerare. Însă. folosite în interes public. (2) Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora. stîncării. (3) Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic proprietate publică se efectuează de către autoritatea silvică centrală şi de autorităţile administraţiei publice locale.d) stabilirea terenurilor din fondul forestier.c) să folosească obiectivele acvatice pentru deversarea apelor reziduale. neinterzise de legislaţia în vigoare. ele pot fi date în gestiune sau în folosinţă. pădurilor. în gestiunea cărora se află terenuri din fondulforestier. beneficiarii silvici). asigurarea autorităţilor administraţiei publicelocale. săamelioreze parametrii lor de exploatare. împădurire. autorităţile administraţiei publice locale.f) să menţină în stare de funcţionare instlaţiile de epurare. Cadastrul silvic Ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat are drept scop organizarea folosirii raţionale a fondului forestier. Monitoringul forestier reprezintă un sistem de observaţii şi prognozări pentru relevarea schimbărilor stării pădurilor.c) să prevină poluarea. Amenajamentul silvic include: a) delimitarea hotarelor şi organizarea internă a teritoriilor întreprinderilor. interzisă parţial sau total. desfăşurarea acţiunilor sportive şi de asanare. faunei. beneficiarii de folosinţă a apei au dreptul: a) să extragă apa pentru folosirea ei ulterioară.Caracteristica generala si administrarea fondului de stat al fondului silvic (1) Pădurile. reieşind din interesele statului şi ale altor beneficiaride folosinţă a apei. de reconstrucţie. mediului înconjurător. instrucţiunile şi indicaţiile organelor silvice de stat sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de terenuri din fondul forestier (incluzînd proprietarii şi gestionarii de terenuri din fondul forestier. drepturile beneficiarilor defolosinţă a apei pot fi limitate. întreţinerea ansamblurilor naturale. Conform legislaţiei. în modul stabilit de legislaţia în vigoar. Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor de folosinţă a apei. care necesită efectuarea tăierilor de îngrijire. care afectează starea apelor. caracteristicilor calitative şi cantitative ale resurselor silvice.b) să nu admită deversarea în obiectivele acvatice a apelor reziduale cu unconţinut de impuritaţi peste limita admisibilă. bazate pe concepţia de dezvoltare durabilă a pădurilor şi silviculturii.inventarierilor şi cercetărilor fondului forestier.indiferent de forma de proprietate. stării lor. impurificarea şi epuizarea obiectivelor acvatice.b) să exploateze obiectivele acvatice pentru necesităţile agriculturii industriei. organizaţiilor şi cetăţenilor interesaţi cuinformaţii despre fondul forestier. c) terenuri neproductive: mlaştini. aprecierea lor sub raport economic.19. 20. să ţină în modul stabilit evidenţa cantirăţiişi calităţii apelor. Materialele evidenţei de stat a fondului forestier sînt correlate cu datele dincadastrul funciar Amenajamentul silvic include un sistem de măsuri pentru asigurare a gospodăririi raţionale a terenurilor din fondul forestier şi realizării folosinţelor silvice. • În conformitate cu destinaţia specială a obiectivelor acvatice. (3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier se exercită în conformitate cu legislaţia Administrarea de stat a fondului forestier şi cinegetic .activitate de elaborare şi implementare a politicii statului prin planificarea. b) terenuri afectate gospodăriei silvice. clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale. precum şi pentru alteacţiuni de folosire a obiectivelor acvatice.c) inventarierea fondului forestier prin determinarea compoziţiei şi vîrsteiarboreturilor. Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier (1) Pădurile în Republica Moldova.Dreptul de beneficiere acvatica Apa ca resursă naturală este proprietate publică exclusivă şi poate fi atribuitădoar în folosinţă.terenuri destinate reîmpăduririi. descoperirea şi prevenirea proceselor şi tendinţelor negative din păduri.În cazurile stabilite de legislaţia în vigoare.ameliorare. Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic: (1) Administrarea fondurilor forestier şi cinegetic este prerogativa statului (2) Administrarea de stat a fondurilor forestier şi cinegetic este exercitată de Guvern. folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitată. alte organe împuternicite în acest scop.Ţinerea evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat se efectuează de către organele silvice de stat pe baza amenajamentelor silvice. precum şi prejudicierea obiectivelor economice şi naturale (terenurilor.e) să folosească obiectivele acvatice pentru agrement. 22. terenurile destinate împăduririi. ocrotirii sănătăţii populaţiei.). paza şi protecţia pădurilor promovarea unei politicitehnico-ştiinţifice unice. pe terenurile aflate în proprietate privată. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. În scopul asigurării securităţii statului. valorilor istorico-culturale. Amenajarea pădurilor se efectuează de către serviciul de stat de amenajamentsilvic. Cadastrul silvic de stat conţine un sistem de informaţii despre regimul juridic al fondului forestier.

în apă. în atmosferă sau în sol şi populează permanent sau temporar teritoriul republicii. moluşte etc. Sînt interzise acţiunile (inacţiunile)care. joacă unrol important în menţinera echilibrului ecologic. ştiinţifice.d) folosirea în scopuri economice.g) să îndeplinească alte cerinţe în conformitate cu regulamentele de folosire afondului forestier.f) nerespectării de către beneficiar a regulilor. ştiinţifice.04. să ia măsuri de apărareîmpotriva incendiilor în locurile de executare a lucrărilor. Conform legislaţiei.e) să execute lucrările prin metode care nu afectează starea şi regenerarea pădurilor.c) apariţiei necesităţii de retragere din folosinţă a unor specii de animale înscopul protecţiei lor. care le-au fost puse la dispoziţie pentru recoltarea masei lemnoase.1995. inclusiv monocelulare.b) să folosească resursele regnului animal utilizînd mijloace ce nu prejudiciază integritatea biocenozelor naturale şi asigură protecţia animalelor carenu au fost oferite în uzufruct.62-63/688 din 09. să le stingă în cel mai scurt timp. în atmosferăsau în sol.Drepturile încălcate urmează să fie restabilite. iar terenurile deteriorate în procesul exploatării să fie aduse într-o stare bună pentru folosire conformdestinaţiei. normele. 32 LRA)Sistarea dreptului de folosinţă a resurselor regnului animal se realizează prinanularea autorizaţiei de folosinţă de către organul de stat care a eliberat-o. fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. insecte. pe terenurile aflate în proprietate privată. ele pot fi date în gestiune sau în folosinţă. încalcă dreptul proprietăţii publice asupra regnuluianimal. (art.e) neachitării la termen a plăţii pentru folosirea animalelor. 25.439-XIII din 27. 30 LRA) Obligaţiunile beneficiarilor regnului animal:a) să respecte regulile.c) să cureţe parchetele de resturile de exploatare.Cadrul juridic pentru asigurarea protecţiei eficiente şi folosirii raţionale aresurselor regnului animal îl constituie Legea regnului animal (LRA) Nr. (art. 22 LRA) Persoanele fizice şi juridice au dreptul să practice doar acele modalităţi defolosire a resurselor regnului animal.altor mijloace de transport.d) să achite la termen plata pentru folosirea terenurilor din fondul forestier.11. cultural-educative şi estetice. iar în cazul apariţieiincendiilor de pădure. Un şir de specii de animaleservesc drept surse pentru obţinerea unor materii prime industriale. altor organe care exercităcontrolul asupra protecţiei şi folosirii resurselor regnului animal. sportiv şi de amatori. termenelor stabilite şialtor cerinţe de protecţie şi folosire a resurselor regnului animal.Dreptul de beneficiere asupra fondului foristier Beneficiarii silvici au dreptul: a) să primească în folosinţă terenuri din fondul forestier pentru recoltarea produselor pădurii. alte specii sînt utilizate în scopuriştiinţifice. locuri de parcare a autovehiculelor. (2) Proprietatea privată asupra pădurilor se admite în cazul plantării acestora. 30 CS) Beneficiarii silvici sînt obligaţi: a) să folosească raţional parchetele.b) expirării termenului de folosinţă stabilit. pot fi practicate următoarelemodalităţi de folosire a resurselor regnului animal:a) vînătoarea sportivă şi de amatori. să amenajeze platforme pentru stivuirea producţiei silvice.95 // în MO RM nr. nevertebrate şi cordate. Lege reglementează relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor sălbatice (mamifere.b) să nu admită pierderea masei lemnoase recoltate.g) să repare pagubele cauzate regnului animal .e) să acorde ajutor multilateral organelor de stat. culturaleducative şi estetice.d) lichidării unităţii căreia i s-a acordat dreptul de folosinţă. ca un component de bază al biocenozelor naturale. cu excepţia celor din pescuitul industrial.Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier (1) Pădurile în Republica Moldova. . folosirea şi reproducerea resurselor regnuluianimal. amfibii. în condiţiile legii. indiferent detipul de propritate şi forma de organizare juridică. în apă.f) să nu admită degradarea habitatului animalelor. produselor alimentare şi altor valori materiale. (art.b) pescuitul industrial. 31 LRA)Dreptul de folosinţă a resurselor regnului animal se sistează în cazul:a) dispariţiei necesităţii de folosinţă sau renunţării la ea. Dreptul de beneficiere asupra regnului animal Beneficiari ai regnului animal pot fi persoanele fizice şi juridice. cultural-educative şi estetice. (art.h) şi alte cerinţe privind protecţia. Regnul animal este proprietate publică. alte terenuri silvice. 1 LRA) Regn animal. medicinale. fîneţele.). 24. 23.Regnul animal ca obiect de folosinta si protective Lumea animală.e) folosirea proprietăţilor utile ale animalelor şi a produselor activităţii vitale aacestora. folosite în interes public. iar pagubele pricinuite deîncălcarea drepturilor beneficiarilor silvici urmează să fie integral recuperate. precum şi starea bazinelor acvatice şi a altor obiecte naturale. normelor. (art. păşunatul vitelor pe anumitesectoare şi pentru alte folosinţe silvice. necesare pentru satisfacereacerinţelor populaţiei şi ale economiei naţionale.cea mai mare categorie sistematică în biologie.Drepturile de folosinţă a resurselor regnului animal pot fi limitate de cătreorganele de control şi de autorităţile administraţiei publice locale în cazurilereducerii efectivului de animale sau retragerii din folosinţă a unor specii deanimale în scopul protecţiei lor. (art.b)să construiască drumuri. să verifice starea mediului lor de trai. (3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor din fondul forestier se exercită în conformitate cu legislaţia. precum şi pentru cositul fînului. într-un mod sau altul. Imixtiunea în activitatea beneficiarilor silvici este interzisă. păsări.Totalitateaunor specii de animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat.animale care vieţuiesc în mod natural pe uscat. peşti.c) dobîndirea de animale care nu constituie obiecte ale vînatului şi pescuitului. (art.f) să respecte regulile de apărare împotriva incendiilor.c) să ţină evidenţa efectivului de animale oferite în uzufruct.d) să realizeze măsurile necesare pentru reproducerea regnului animal. crustacee. Relaţiile în domeniul protecţiei şi folosirii animalelor domestice. blocuri de producţie şi administrative. 21 LRA)Respectînd cerinţele prevăzute de legislaţie. nu cad sub incidenţa prezenteilegi. precum şi aanimalelor sălbatice întreţinute în captivitate sau semicaptivitate în scopuri economice. termenele stabilite şi alte cerinţe de protecţieşi folosire a resurselor regnului anumal. reptile. care sînt stabilite de LRA şi permise în perioada respectivă sau pe teritoriul respectiv de către organele de stat pentru protecţia şi folosirea resurselor regnului animal şi de către autorităţileadministraţiei publice locale.

depistaţi pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare şi cînd vînătoarea nu se practică sînt reţinuţi de persoanele ce exercită supravegherea asupra respectării regulilor de vînătoare.El se formează din specialişti calificaţi în probleme de protecţie şireproducere a resurselor piscicole de la organizaţii de cercetări ştiinţifice. Stăpînul cîinelui de vînătoare reţinut are dreptul în decurs de 15 zile. a altor organisme şi plante acvatice(crustacee. în cazul în care nu au fost folosite de către vînători în scopuri personale. în branişti şi în zone de agrement pe tot parcursul anului poartă răspundere în conformitate cu legislaţia. să intenteze acţiuni ministerelor.să marcheze cu semne convenţionale hotarele sectoarelor piscicole. căzute. e) condamnate la privaţiune de libertate. Trofeele de vînătoare (coarnele. trebuie predate organizaţiilor de achiziţionare în termen de 20 de zile de la expirarea termenului de vînătoare stabilit pentru specia dată de vînat Persoanele care predau la organizaţiile de achiziţionare pieile de vînat limitat sînt obligate să prezinte cotorul autorizaţiei de vînătoare.1995Conform Regulamentului citat. ca organcoordonator şi consultativ. pieile.11. iazurile (heleşteele). pentru braconaj. instituţiide învăţămînt. altă producţie obţinută în urma vînătorii legale a animalelor. a achitat în modul stabilit cotizaţia de membru şi taxa vînătorească. ministere şi departamente. cumpărarea. care sînt înregistraţi anual la societatea de vînători. cu indicarea rasei. cîinele trece în fondul societăţii de vînători. 28. creşterea şi pescuitul peştelui. lacurile. la întreprinderile de prelucrare a peştelui şi de comerţ etc. iar persoanele care predau pielile de vînat nelimitat să prezinte carnetul de vînător. animalelor de blană şi animalelor copitate în decursul întregii perioade de vînătoare.să efectueze. Producţie de vînat se consideră carnea. Reglementarea juridica a vinatului Dreptul de vînătoare cu arme de foc de vînătoare pe teritoriul republicii se acordă persoanei care domiciliază permanent pe teritoriul ţării. bălţilor. departamentelor şi altor persoane fizice şi juridice care au încălcat RPRP. să ceară de la persoanele oficiale şi particulare explicaţii cu privire laîncălcarea RPRP. f) eliberate condiţionat din detenţiune.afluenţii.să realizeze măsuri pentru combaterea epizootiilor şi a dăunătorilor peştelui. care servesc sau pot servi pentru reproducerea. să-şi ia cîinele după recuperarea cheltuielilor pentru întreţinere. care în comun cu lucrătorii serviciului veterinar de stat vor determina utilitatea de comercializare a acestor animale. cîinele trece în mod gratuit în posesia persoanei care l-a reţinut. inclusiv condiţionat cu antrenarea obligatorie în muncă. eliberată de autoritatea silvică centrală. autorizarea şireglementarea pescuitului şi dobîndirii organismelor şi plantelor acvatice. Cîinii de vînătoare de rasă. să efectueze lucrări de amenajare a lacurilor. fixată pentru specia dată. toate bazinele şi cursurile de apă (rîurile. Colectarea.să nu depăşească cotele stabilite de pescuit şi să respecte regulile stabilite defolosire a uneltelor de pescuit. peştele şi alte organisme acvatice în locurile pentru pescuit.95. Coordonarea lucrărilor şi investiţiilor ştiinţifice în domeniul protecţiei. Caracteristica generala a regimului juridic de utilizare si protectie a subsolului . reproducerea şi folosirea raţională aresurselor piscicole din bazinele piscicole. zdrobite de mijloacele de transport se va comunica imediat reprezentanţilor organelor de protecţie a mediului.reproducerii şi folosirii raţionale a resurselor piscicole se efectuează de Consiliul ihtiologic. Dacă în decurs de 15 zile de la reţinerea cîinelui stăpînul n-a venit să-l ia. să ţină evidenţa pe specii a peştelui pescuit. Vînătoarea cu cîini este permisă numai cu cîini de vînătoare de rasă dresaţi special. dacă acesta a atins vîrsta de 18 ani. Dreptul de vînătoare nu se acordă persoanelor: a) care nu au vîrsta de 18 ani. înfiinţat pe lîngă Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale. coarnele (exceptînd cele abandonate). Posesorii cîinilor de vînătoare care le-au permis aflarea pe terenurile de vînătoare în perioada interzisă pentru vînătoare. protecţia. c) care nu dispun de autorizaţia de deţinere a armei de vînătoare. colţii. insecte. Pieile de vînat.26. lacurile de acumulare) de pe teritoriulrepublicii. să efectueze lucrări curente de întreţinere a canalelor şi gîrlelor dealimentare. Protecţia resurselor piscicole. pentru comiterea infracţiunilor premeditate. Despre animalele rănite. să controleze mijloacele de transport terestru şi pe apă. precum şi în rezervaţiile ştiinţifice. în scopul reparării pagubei cauzateresurselor pisciole. uneltele de pescuit. cu antrenarea obligatorie în muncă. avînd scop protecţia fondului piscicol al acestora. să întocmească procese-verbale cu privire la încălcarea RPRP. la depozite. confecţionarea diverselor articole) şi vînzarea blănurilor şi pieilor de vînat se efectuează numai de către întreprinderile de stat are au obţinut în modul stabilit autorizaţia de efectuare a lucrărilor menţionate. Regulamentul cu privire la protecţia resurselorpiscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole din republică(RPRP// în MO RM nr. altor organisme şi plante acvatice.să nu efectueze în bazinele piscicole lucrări care ar afecta condiţiile naturaleale acestora fără autorizarea Serviciului piscicol.62-63/688 din 09. pe al cărui teritoriu acestea au fost depistate. a susţinut probele minimumului vînătoresc. permisul (foaia. d) ale căror antecedente penale nu au fost declarate nule pentru infracţiuni premeditate. Reglementarea juridical a pescuitului Regimul juridic de folosire şi protecţie al resurselor piscicole dinRepublica Moldova este stabilit prin Legea regnului animal Nr. precum şi pentru orice infracţiune comisă prin aplicarea armelor de foc. iar dacă aceasta se dezice de el. sexsului. precumşi controlul de stat asupra respectării legislaţiei în domeniu ţin de competenţa Serviciului piscicol al Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale. întocmindu-se un act de forma stabilită. prelucrarea (tăbăcirea. a substanţelor explozive sau toxice. vîrstei şi numelui Vînătoarea cu cîini de vînătoare de rasă este permisă la vînarea păsărilor de apă şi penatelor. b) care suferă de boli psihice şi stau la evidenţă în unităţi medico-sanitare. acţiuni pentru protecţia şireproducerea resurselor piscicole. amfibii.Sarcinile de bază ale Consiliului ihtiologic sînt elaborarea şi promovarea unei politici unitare privind activitatea ştiinţifică şi cea economică în domeniul ocrotiriinaturii.) ale animalelor căzute se transmit beneficiarului terenului de vînătoare. colţii etc. Serviciul piscicol are dreptul: să controleze respectarea prevederilor Regulamentului cu privire la protecţia resurselor piscicole şi reglementarea pescuitului în bazinele piscicole dinrepublică (RPRP) de către persoanele fizice şi juridice. cu acordul Serviciului piscicol.439-XIII din27. este membru al unei societăţi de vînători. întreprinderi piscicole. plante imerse şi submerse). rîurilor. lacherhanale. se consider bazine piscicole. craniile.să prezinte Serviciului piscicol documentaţia de evidenţă a peştelui pescuit. Anexa Nr. 27. obţinute de vînători în urma vînătorii sportive şi de amatori sau ca trofee. Drept adeverinţă pentru dreptul de vînătoare servesc carnetul de vînător. fişa pentru recoltare) eliberate de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova pentru vînătoarea sportivă a păsărilor de baltă şi a animalelor cu blană sau autorizaţia de a vîna animale sălbatice copitate. Persoanele fizice şi juridice care practică pescuitul industrial sînt obligate: -să nu admită încălcarea prevederilor RPRP. 2. a îndeplinit minimumul de participări obligatorii prin muncă. a izvoarelor de apă şi a zonelor de pescuit.04. vopsirea. g) trase la răspundere administrativă pentru braconaj sau altă formă de folosire ilegală a armei. aprobat de Societatea Vînătorilor şi Pescarilor din Republica Moldova. care ar asigura dezvoltarea. fapt despre care se înştiinţează secţiile locale ale societăţii de vînători.

legate de studierea şi folosirea subsolului.b) înstrăinarea terenurilor necesare pentru exploatarea zăcămintelor desubstanţe utile în limitele perimetrelor miniere. indiferent de tipul de proprietate şi forma de gospodărire. folosirea raţională şi complexă aresurselor lui în corespundere cu proiectele şi schemele tehnologice. pot fi declarate. studiereaşi folosirea lui raţională Protecţia sectoarelor subsolului care prezintă o deosibită valoare ştiinţificăsau culturală. Acestea măsoară particulele suspendate şi gazele. b) neadmiterea folosirii neautorizate a subsolului. Fumul este un amestec de gaze şi substanţe chimice. smogul învăţuia Londra în timpul iernii. inclusiv la prelucrarea materiei prime minerale. incendii şi alţi factori.arheologice şi de altă natură. în anumiteregiuni. d) aplicarea metodelor şi tehnologiilor la studierea şi valorificarea subsoluluiîn scopul folosirii lui cît mai eficiente şi evitării acţiunilor dăunătoare asupramediului înconjurător.xenon. Drepturile şi obligaţiile fundamentale ale beneficiarilor folosinţei subsolului. electromagnetică. Guvernul a emis hotărîri pentru a împiedica oamenii ca. heliu. c) zădărnicirea în limitele perimetrului minier a ridicării de construcţii pesuprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile şi pe teritoriile situate de asupraobiectivelor şi construcţiilor din subteran. fonică sau vibrantă). obiectele paleontologice şi alte sectoare ale subsolului.i) evidenţa şi întocmirea dărilor de seamă statistice de stat cu privire larezervele de substanţe utile de bază şi secundare extrase şi lăsate în subsol. care prezintă o deosebită valoareştiinţifică sau culturală. vaporii de apă se condensează şi cad sub formă de ploaie. provocînd fenomenul de ploaie acidă. c) construirea şi exploatarea obiectivelor şi construcţiilor care nu sînt legate deextracţia substanţelor utile. precum şi persoanele fizice şi juridice străine. cînd în fiecare casă ardeau focuride cărbune. Poluarea aerului este adesea vizibilă sub forma fumului din hornuri şi a gazelor de la ţevilede eşapament ale maşinilor. cu consecinţe nefaste pentru populaţie şi/sau mediul înconjurător. precum şi protecţiasubsolului. care conţine şi mici cantităţi de alte gaze (argon. Dacă existăsubstanţe chimice în curenţii de aer. Parlamentul Republicii Moldova a adoptatLegea privind protecţia aerului atmosferic. lichidă. meteoriţi.Concentraţia poluanţilor din aerul atmosferic într-un punct sau zonă concretă. dioxid de carbon. inclusiv producţia fabricată şideşeurile industriei miniere. rezervaţii orimonumente ale naturii sau culturii. 30. obiectivelor şi construcţiilor de acţiuneadăunătoare a lucrărilor menţionate. Aflorimentele geologice rare. geomecanică. care conduc la degradareacalităţii substanţelor utile sau la deteriorea zăcămintelor. d) îngroparea (depozitarea) substanţelor nocive şi deşeurilor de producţie. 29. în modul stabilit. hidrogen). Orice activitate care încalcă integritatearezervaţiilor şi monumentelor menţionate nu se permite. ionizantă. obiecte paleontologice.În lupta pentru aer curat. c) preîntîmpinarea ridicării neîntemeiate şi neautorizate de construcţii pesuprafeţele cu zăcăminte de substanţe utile şi pe sectoarele situate de asupraobiectivelor şi construcţiilor din subteran. Beneficiarii folosinţei subsolului au dreptul: a) să folosească sectoarele de subsol în corespundere cu condiţiile şi scopurile pentru care li s-au repartizat. care poate avea o acţiune negativă asupra sănătăţii oamenilor şi/sau a mediuluiconstituie poluant.radioactivi şi de altă natură asupra atmosferei.Poluarea aerului are un efect devastator asupra mediului. Benefeciarii folosinţei subsolului sînt obligaţi să asigure: a) studierea deplină şi complexă a subsolului.b) să folosească rezultatele activităţii lor. termică.3LA)Orice substanţă în stare solidă. prezentă înaer.Beneficiarii folosinţei subsolului şi organul de stat pentru supraveghereaminieră sînt obligaţi să informeze opinia publică despre starea folosirii şi protecţiei subsolului şi îndeplinirea măsurilor de protecţie a subsolului. Smogul care rezultă are un miros neplăcut şi un efectnociv asupra stării sănătăţii oamenilor. demonitorizare a poluării aerului. mediului înconjurător. multe autorităţi au instalat monitoare pentru verificarea calităţiiaerului. iar atunci cînd aceştia se ridicădeasupra munţilor. obiectivelor şiconstrucţiilor. d) asigurarea studierii cît mai depline şi mai complexe a subsolului şi folosirii resurselor lui. cripton.Beneficiari ai folosinţei subsolului pot fi persoane fizice şi juridice dinRepublica Moldova. radon. Subsolul se dă în folosinţă pentru: a) studierea geologică. care poatedeveni şi mai toxic sub acţiunea soarelui.stabilită în baza unor măsurări sistematice şi analize comparative în raport cuanumite criterii (poluare de fond a aerului. ele vor cădea odată cu ploaia. legate defolosirea subsolului. legate de folosirea subsolului.poluarea atmosferei Poluarea atmosferei poate fi cauzată de modificarea proporţiilor normale ale . Caracteristica generala a regimului juridic de utilizare si protectie a aerului atmospheric Aer. prevenirii şi reducerii efectelor nocive ale factorilor fizici. să ardă altceva decît combustibili fără fum. inclusiv dioxidul de sulf şi monoxidulde carbon. Substanţele chimice emanate înatmosferă sînt transportate de vaporii de apă din curenţii de aer. risc pentrusănătatea oamenilor si/sau mediul înconjurător etc. neon. ce prezintă interes pentru ştiinţă şi cultură. biologici. Cerinţele principale în domeniul protecţiei subsolului sînt: a) respectarea modului stabilit de atribuire şi folosire a subsolului. vapori de apă şi diverse particule. b) desfăşurarea în condiţii de securitate pentru viaţa şi sănătatea lucrătorilor şi populaţiei a lucrărilor. e) satisfacerea altor necesităţi de stat şi publice. precum şi la primireaautorizaţiei pentru desfăşurarea etapelor ulterioare de studiere şi valorificare asubsolului. În anii ’50.În cazul în care în timpul folosirii subsolului au fost descoperite aflorimentegeologice rare şi formaţii mineralogice.) determină nivelul de poluare aaerului. CMA a poluanţilor. obiectivelor şi construcţiilor din subteran de inundaţii. gazoasă (de vapori) sau energie(radiantă.O dovadă a efectelor dăunătoare a poluării aerului este şi creşterea numărului de cazuri deastm şi de alte boli bronhiale.amestec de azot şi oxigen de necesitate vitală pentru organismeleaerobe. b) exploatarea zăcămintelor de substanţe utile. În vederea păstrării purităţii şi ameliorării calităţii aerului atmosferic.g) respectarea cerinţelor legislaţiei ecologice în timpul desfăşurăriilucrărilor. formaţiile mineralogice. e) protecţia zăcămintelor de substanţe utile.În scopul estimării nivelului de poluare a aerului se instituie un sistem desupraveghere sistematică a concentraţiilor de poluanţi din aerul atmosferic. asupra mediului înconjurător şi luarea măsurilor necesare de protecţie a lui şi de securitate a populaţiei. beneficiarii folosinţei subsolului sînt obligaţi să sisteze lucrările pe sectorul unde afost găsit obiectul şi să comunice despre aceasta organelor de stat respective. Acum ceva timp. ecologică şi de altă natură.h) asigurarea unei prognoze sigure şi aprecierea acţiunii lucrărilor. (art. Beneficiarii folosinţei subsolului au dreptul prioritar la: a) prelungirea termenului de acţiune a autorizaţiei. chimici.

educativ etc.Art. Masuri nationale pentru protectia stratului de ozon În scopul prevenirii distrugerii stratului de ozon. Republica Moldova a devenit parte la Convenţia pentru protecţia stratului de ozon (Viena. d) rezervatii naturale . Astfel au aparut teritorii care au statutspecial de protectie. în suspensie poate conţine combustibili ne arşi cât şi reactanţi. ce depinde de starea în care se găseşte agentul poluant: gaz.operaţiilor de măcinare. prăjire.spaţiu natural. . care poarta denumirea de arii naturale protejate de stat. elaborării bazelor ştiinţifice de protecţie a mediului. valoros din punct de vedere ştiinţific. . destinat menţinerii intacte a obiectelor şi complexelor naturale.. recuperării. termometre cu relee. 1. plantele. dirijate sau accidentale. instructiv. Particulele ce compun praful pot fi clasificate astfel: . materii organice în descompunere. stepa. stepele. solul.Fondul ariilor naturaleprotejate de stat din Republica Moldova include urmatoarele categorii de obiecte si complexenaturale: a) rezervatii stiintifice .lichide sub forma de suspensii. cultural. Art.Parcul naţional are statut de instituţie de cercetări ştiinţifice. aerosoli. pot avea un efect poluator indirect. acvatice. printer care: Ø eliminarea producţiei şi consumului de substanţe care afectează stratul de ozon. Rezervaţia peisajeră (de peisaj geografic) are ca obiectiv conservarea peisajelor geografice de importanţă naţională.Rezervaţia naturală are ca obiectiv asigurarea condiţiilor optime de protejare şi restabilire a speciilor. vulcanii. furtuni de praf.spaţiu biogeografic terestru şi/sau acvatic de importanţă naţională cu statut de instituţie de cercetări ştiinţifice. d) Determinări continue – supravegherea continuă a concentraţiei agenţilor poluanţi din atmosferă şi pentru a putea avertiza în cazul unor depăşiri a concentraţiei noxelor. oxizii de azot şi în cantităţi mai reduse acidul clorhidric şi fluorhidric. luncile – au inceput sa-si piarda aspectul sistructura lor naturala de alta data. Poluanţii atmosferici se găsesc în atmosferă în principal fie din: arderea combustibililor. c) monumente ale naturii. nisip. In industrie aceste substanţe se găsesc în combinaţii ca urmare a: . specii floristice şi faunistice autohtone. ce au rezultat din diverse procese tehnologice. a fost semnată Convenţia de la Viena şi Protocolul de la Montreal.poluarea sonoră. De a oblige persoanelor juridice si fizice care produc. importa. A doua obliga persoanele juridice care efectueaza asemenea operatii de a elabora strategii proprii pe termene scurte sau medii. e) rezervatii peisagistice .poluarea termică.46. economic. exporta recupereaza. protejate în scopul conservării lor pentru generaţiile viitoare. in urma impactului antropic necontrolat toatecomponentele naturii – padurile. regenereaza. peste maximă admisă.obiect unic al naturii avînd o deosebită valoare ecologică.după mărime: vizibile cu ochiul liber (granule. Substanţele gazoase cele mai importante. . trafic.turbiditatea atmosferei. Art. cenuşă. praf. culturale şi recreative. g) arii cu management multifunctional .In urma exploatarii nechibzuite a acestorterenuri ele au inceput sa degradeze sau. caz în care se folosesc radiometre.după starea de agregare: . caz în care se folosesc sonometre. ştiinţifică. făcând posibilă determinarea gradului de poluare al atmosferei pentru diferiţi parametri şi pentru diferite locaţii ale Globului pământesc. . turistic. utilizarea lor reglementată în scopuri economice. recicleaza. Rezervaţia de resurse are ca obiectiv conservarea resurselor naturale pentru menţinerea lor în stare naturală în vederea valorificării ulterioare. apele.31. .23. juridic. destinat utilizării în scop ştiinţific. b) parcuri nationale -spaţiu natural reprezentativ cu diverse peisaje geografice. unde aceste substanţe intră în contact cu gazele.constituenţilor naturali ai atmosferei.(1) Rezervaţia ştiinţifică are statut de instituţie de cercetări ştiinţifice şi se subordonează autorităţii centrale pentru mediu.vizibile cu microscopul electronic: fum. Substanţele poluante din atmosferă se găsesc sub următoarele faze: gaze. recreativ. impurităţi. Există două tipuri de noxe în gazele de ardere şi anume: praful şi substanţele gazoase. . f) rezervatii de resurse . c) Determinări de laborator – sunt precedate de o tehnică specială de prelevare a probelor pentru analiză.fluxul radiaţiei ionizante din aer. in conformitate cu legislatia nationala si internationala in materie la care Romania a aderat sau este parte. 31. istorică şi estetică. industrie. cernere.vizibile cu microscopul optic: pulberi. prin care sunt stabilite obligațiunile asumate de părţile semnatare. Subordonarea lui se stabileşte la momentul fondării. amestecare. . .terenuri stancoase. descărcări electrice. Ø aplicarea celor mai bune tehnologii de îmbunătăţire a reţinerii. Diversitatea peisajelor include terenuri de padure. luncile raurilor. baloane meteo etc. culturală. . comercializeaza sau utilizeaza substantelel mentionate in anexele Protocolului de la Montreal de a lua toate masurile pentru supravegherea. conservării biodiversităţii. obiecte şi complexe naturale şi cultural-istorice. de importanţă naţională. Surse de poluare a atmosferei In cazul localităţilor urbane. inlocuire sau eliminare a acestor categorii de substante. ceaţă. care au platforme industriale. unii din principalii poluanţi ai atmosferei se regăsesc în gazele de ardere sau vaporii evacuaţi în atmosferă. Ø cooperarea în domeniul: ştiinţific. Ø promovarea unor alternative pentru înlocuirea acestor substanţele. Praful sau cenuşa aflate. 22 martie 1985) 32. altfel spus . a comunităţilor vegetale şi animale semnificative din punct de vedere naţional. . în atmosferă. economic şi informaţional. pulberi de cărbune. estetice. de maximum 3 ani. caz în care se folosesc termometre. aerosoli. . Ø aplicarea măsurilor de control asupra substanţelor responsabile de afectarea stratului de ozon şi asupra produselor la fabricarea cărora se folosesc aceste substanţe. Obiectul reglementarii juridice al complexelor natural strict protejate de sta: notiune si statutul juridic Republica Moldova are un mediu natural bogat din punct de vedere al diversitatii peisajelor si alaspectului geomorfologic. b) Determinări spaţiale – se efectuează prin intermediul aparatelor de măsură amplasate pe sateliţi artificiali. Art. agricole si de alta natura. provocate de acestea. reciclării și/sau distrugerii substanţelor cu impact negativ asupra stratului de ozon. unde are loc amestecul între solid şi unul sau două gaze şi se formează fum. Substanţele eliminate în atmosferă pot avea un efect poluator direct sau prin combinarea lor cu alte substanţe în atmosferă. destinat păstrării şi restabilirii unui sau a mai multor componente ale naturii pentru menţinerea echilibrului ecologic. proveniţi de la instalaţiile de desulfurare şi reducere a oxizilor de azot. care trebuie eliminate din gazele de ardere sunt: dioxidul de sulf. Unii din aceşti componenţi pot fi recuperaţi şi refolosiţi ca spre exempl Metodele de determinare a poluării aerului sunt: a) Determinări terestre – se efectuează cu ajutorul unor aparate care au intrat în uzul curent şi se reflectă în următoarele aspecte ale poluării atmosferei: . . particule solide şi lichide.43. caz în care se folosesc anemometre. cît și a produselor ce conțin substanțe distrugătoare stratului de ozon protector.solide sub forma de pulberi . stocheaza. solurile. termografe. datorită introducerii în atmosferă a unor compuşi străini care se dovedesc a fi toxici sau periculoşi. picături.40. nisip calcinat). limitarea si prevenirea oricaror emisii. de limitare. agricultură. surse radioactive. fie ca rezultat al unor fenomene naturale: omul şi animalele.proceselor de ardere.operaţiilor de condensare cu formare de ceaţă.spaţiu natural care cuprinde resurse deosebit de valoroase. Art.

k) monumente de arhitectura peisajera – Art. l) gradini zoologice zonă umedă de importanţă internaţională . Încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejatede stat 34. fiind semnificative din punct de vedere național prin valoarea lor ecologică. parcuri silvice. i) folosirea peste normele admise a chimicalelor în zonele de protecţie. forestier. culturală. 33. zone prezentând o diversitate remercabilă din punct devedere biologic ori geologic care sunt în particular importante pentru conservarea resurselorgenetice. resurselor de apa și a pășunilor. de stepă și luncă. cu sau fără autovehicule. f) încălcarea regulilor de export al plantelor şi animalelor luate sub protecţia statului. apanourilor de avertizare sau a indicatoarelor. pășunatul și mișcarea vitelor. h) rezervatii ale biosferei – in curs de organizare i) gradini botanice j) gradini dendrologice – Art.tăierilor de lemne. j) recoltarea neautorizată a fructelor şi pomuşoarelor de pădure. colectarea plantelor medicinale sau a florilor șialte activități care lezează și schimbă starea firească a naturii. răspundere civilă.Art. ecologică. Regimul protectiei a unor categorii de teritorii strict protejate de stat. concomitent cu conservarea naturii se efectuează valorificarea reglementată a florii. în zonele cu protecţie integrală. de resurse genetice și altele Rezervația peisajistică( de peisaj geografic) care presupune de a fi un sistem naturalomogen silvic . având valoare științifică. g) executarea neautorizată a oricărei lucrări de amenajare şi construcţie. ştergerea sau ridicarea bornelor de hotar. ce au valoare deosebită științifică sau culturaleducativă ca formațiune delandsaft.combinate cu diverse modele scenice eleconfera teritoriului respectiv. după caz. Gradina zoological-este o instituție științifică de culturalizare și instruire.teritoriu şi/sau întindere de apă care include diferite tipuri de ecosisteme umede şi corespunde criteriilor de evidenţiere a zonelor umede de importanţă internaţională ale Convenţiei Ramsar. plantelor medicinale. parcurivechi. Regimul juridic al rezervaților științifice se caracterizează prin aceea că în ele se protejează tot complexul natural. seminţelor şi a organismelor acvatice. faunei.Aria cu management multifuncţional are ca obiectiv conservarea naturii şi gospodărirea reglementată a resurselor naturale. zoologic . studierii și demonstrării în condiții artificiale optime a unor specii deanimale valoroase din punct de vedere științific. reprezentând mărturiri ale evoluție peisagere și ale dezvoltării spirituale și sociale. instructivă și educatională. Grădina dendrologică are statut de instituţie ştiinţifică aplicativă şi se află în subordinea autorităţii administraţiei publice locale. . e) introducerea de plante şi animale străine zonei respective. Gradina Dendrologică-reprezintă suprafețele terestre și/sau acvatice în limitele cărora suntcreate în mod artificial colecții de arbori și arbuști și alte specii vegetale autohtone și exotice ce reprezintă interes științific aplicativ. se practică turismul reglementat. Monument de arhitectură peisagerăcare include obiecte și ansambluri de obiecte.Notiunea si particularitatile juridico-ecologice. tipice sau unice.recreativă. Teritoriul rezervației științifice cu toate obictele naturii.estetică. c) deteriorarea sau distrugerea ariilor naturale protejate. b) organizarea fără expertiză ecologică a activităţii economice în ariile naturale protejate. l) deteriorarea. în scopul protejării și conservării bodiversității. Rezervațiile științifice. care poluează fondul genetic autohton. valoros din punt de vedere științific. Rezervația este un teritoriu închis pentru vizită. a ciupercilor. geologic. geodezice sau topografice.grădini cu valoare istorică. Răspunderea juridică pnetru nerespectarea legislatiei privind ariile naturale protejate de stat este prevăzută pt urmăatoarele abateri: a) folosirea ariilor naturale protejate în alte scopuri decît în cele prevăzute de prezenta lege. raspunderea juridical pentru incalcarea regimului juridic a ariilor natural protejate de stat 35. r) fotografierea sau filmarea în scopuri comerciale fără achitarea de taxe. k) strămutarea nesancţionată a hotarelor ariilor naturale protejate. Încălcarea prezentei legi atrage. cu monumenteleistorico-culturale formează totalitatea fondului de rezervație și este exclus pentru totdeuna dincircuitul economic. Aria data are drept scop conservarea naturii și gospdărirea reglementată a resurselor naturale. pararel cu utilizarearesurelor lor naturale în diferite domenii de activitate. estetică. o) păşunatul în zonele interzise. h) deversarea deşeurilor industriale şi menajere în ape sau pe terenuri. aleii.67.speologic.72. administrativă sau penală. deţinînd o bogată diversitate biologică şi avînd un rol important în calitate de habitat pentru păsările acvatice.capturarea sau nimicirea animalelor incluse in Cartea Rosie a RM si in anexele a Conventieiprivind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie.în scopul conservării. care se constituieprin delimitarea unor teritorii terestre și/sau acvatice. precum şi în zonele lor de protecţie. cu anumite excepții Rezervația naturală presupune a fi spațiul natural.Ele fac parte din patrimoniul cultural și natural și sunt înscrise în Registrul RM ocrotite de stat. peisagistic.Rezervațiile științifice pot fi declarate loturile de teren șisuprafețele acvatice .În teritoriile date se interzice total orice activitate economică față de resursele naturale aflate în acest teritoriu: vânatul. un aspect deosebit de atractiv. constituie contravenții: Colectarea sau nimicirea plantelor. fiind supuse unui regim de administrare special.m) intrarea persoanelor neautorizate. colecțiile create servind drept depozit alfondului genteic și al resurselor de material reproductiv. Ele acoperă frecvent ecosisteme ori forme de viața fragile.Monumentul de arhitectură peisajeră are ca obiectiv păstrarea şi dezvoltarea compoziţiilor arhitectonice peisajere şi servesc ca depozit al genofondului de plante. supuse unui regim special de administrare. d) nelichidarea urmărilor ecologice ale avariilor. economică și recreativă. științific și estetică deosebită. 1 Potrivit Codului contravențional. pescuitul. rezervațiile naturale potavea carater predominant: botanic. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate. catastrofelor şi ale altor fenomene distructive. Arie cu management multifunctionalspațiu terestru și/sau acvatic (arie cu resurse gospodărite) în care. de baltă și mlastină. depozitarea lor în ariile naturale protejate şi în zonele lor de protecţie. habitatele animalelor fiind rare și valorase. paleontologic. Managementul rezervațiilor științifice asigură un regim strict de protecție prin carehabitatele sunt păstrate într -o stare pe cât posibil neperturbată 1.destinat păstrării și restabilirii unuia sau mai multorcomponente ale naturii prin menținereaechilibrului ecologic. marină. de zona umedă. . științifică. Răspunderea ecologică – obligaţia .50. destinat menținerii calităților sale naturale șiefectuării unor activități economice reglementate.

ex.: vînătoarea nelegitimă. reducerii. 36. art. autorul ei cauzeaza un prejudiciu patrimonial detinatorului terenului sau/sialtei persoane. disciplinară. În funcţie de caracter şi metoda de reglementare. potrivit caruia pagubele pricinuite detinatorilor de teren trebuie reparate integral. administrativă.Aceasta dispozitie legala generala este specificata in art.intr-adevar. distingem răspundere ecologică economică şi răspundere ecologică juridică. precum si Codul funciar (alaturi de raspundereacontraventionala si civila) contin prevederi cu privire la raspunderea penala. contraventionale . în ambele forme: a) intenţia – vinovatul îşi dădea seama de caracterul social periculos al acţiunii sau inacţiunii sale. potrivit legii penale. Delict ecologic – comportament nelegitim şi vinovat al unei persoane. bunurile materiale create de societate. fara sa scapam din vedere faptulca aceasta prezinta. abaterea trebuie sa prezinte un pericol social sporit. apelor. Incriminarea unor fapte in legislatia penala cu privire la regimul juridic al terenurilor este pe deplin justificata daca avem invedere importanta pe care o are pentru viata de pe pamint fondul funciar expus permanent poluarii. raspunderea intervenind daca el este vinovat. care prevad si sanctioneaza contraventia. precum si alte fapte ilicite pentru care legislatia prevede raspunderea administrativa. la drepturile si interesele legitime ale PF si PJ . ca forma a raspunderii juridice in cadrul raporturilor de drept al mediului.disciplinara. inclusiv avantajul ratat.in cazul prejudiciilor cauzate in cadrul raporturilor de dreptul mediului in general si al celor cauzate prinnerespectarea normelor legale privind protectia terenurilor agricole in special.. prin pîrghii juridice şi economice.De regula. a prevăzut consecinţele ei social periculoase şi le-a dorit (intenţie directă) sau le-a admis în mod conştient (intenţie indirectă).In cazul in care prin fapta savirsita in domeniul protectiei terenurilor agricole. b) de compensare – orientată spre restabilirea deplină.Prin faptele ilicite cauzatoare de prejudicii patrimoniale se poate viola un drept subiectiv renascut sigarantat prin lege ori se poate nesocoti o obligatie personala legal asumata. c) de prevenire – preventiv acţionează asupra comportamentului subiectelor prin înăsprirea treptată a măsurilor de constrîngere. Rezultatul obiectiv al acestor încălcări – intervenirea daunei sau ameninţarea reală cu această daună. Reieşind din obiectele naturii. Răspunderea ecologică juridică este consecinţa acţiunilor ilegale ale persoanelor fizice şi juridice. Latura obiectivă a delictelor ecologice – caracterul ilegal al comportării persoanei vinovate. avin-du-se in vedere atitudinea psihica a autoruluifata de fapta sa si consecintele ei. calificata de legecontraventie sau infractiune. sa fie vorba de o fapta incriminata de legea penala. pentru a antrena in acest domeniu raspunderea penala.a. din Codul funciar.materiala . stabileste sanctiuni si pentruatingerile aduse acelor valori sociale care sint ocrotite prin legislatia funciara a tarii. persoanele juridice [persoanele oficiale ale acestora] Latura subiectivă – vinovăţia persoanei care a cauzat prejudiciul naturii. Ea este stabilită de către organele de stat prin metode juridico-administrative şi apare în legătură cu faptul provocării daunelor mediului în ansamblu sau anumitor componente ale sale. nimicirea semănăturilor prin păşunat etc. si un anumit specific. ocrotit de legislaţie. să protejeze mediul ambiant. raspunderea pentru prejudiciile cauzate are caracter obiectiv . Prin urmare. Temeiul apariţiei răspunderii ecologice este delictul (conteavenţia) ecologică. pădurilor etc. vinovatia cauzatoruluide prejudiciu se prezuma. drepturilor si intereselor legitime ale proprietarilor. cind aplicam regulile raspunderii civile delictuale. b) imprudenţa – vinovatul fie că a prevăzut posibilitatea provocării consecinţelor social periculoase ale acţiunii sau inacţiunii sale. Răspunderea ecologică economică se bazează. .Raspunderea penala isi are locul sau in legatura cu protectia terenurilor fondului funciar tocmai datorita faplului ca dreptul penal.Conform sancţiunilor aplicate răspunderea juridico-ecologică se clasifică în răspundere penală. Contraventionala – consta in aplicarea de sanctiuni persoanei vinovate de incalcarea acelor dispozitii legale. limitarea drepturilor detinatorilor. sau de un fapt ilicit de nerespectare aunei obligatii civile. distingem răspundere juridico-ecologică pentru încălcarea legislaţiei despre ocrotirea pămîntului. pe interesul material al beneficiarului resurselor naturale în micşorarea gradului de poluare sau excluderea altei influienţe negative asupra mediului. Raspunderea penala pentru incalcarea normelor legale privind protectia terenurilor se inscrie in principiile si regulile generale ale raspunderii infractionale. ce este îndreptat împotriva ordinii ecologice şi care a cauzat un prejudiciu naturii sau a creat un pericol real de a pricinui o pagubă. RASPUNDEREA CIVILA:Raspunderea civila intervine in cazul incalcarii regulilor privind protectia terenurilor agricole prin cauzarea unui prejudiciu terenurilor. fie că nu a prevăzut posibilitatea unor asemenea consecinţe. civile.: nerespectarea regulilor securităţii contra incendiilor în păduri. RASPUNDEREA SPECIALA IN DOMENIUL PROTECTIEI . cum am aratat mai sus. în vedere îmbinării ştiinţifice a intereselor ecologice şi economice. ex. multmai grav decit contraventia. dar în mod nechibzuit considera că ele ar putea să nu se producă (încrederea exagerată în sine). Subiecte ale delictelor ecologice persoanele fizice. raspunderea civila are caracter subiectiv. omul. care atentează la ordinea de drept ecologică stabilită în societate. a prejudiciilor provocate mediului. . pescuitul nelegitim. independenta de culpa. civilă. In domeniul protectiei terenurilor. saconstituie infractiune. raspunderea juridical pote imbraca formele r. Obiect al delictelor ecologice – mediul ambiant. deşi trebuia şi putea să le prevadă (neglijenţa).degradarii. Răspunderea juridico-ecologică poate fi clasificată după diferite criterii.Desi. posesorilor si beneficiarilor funciari. materială. Contraventia administrative – o fapta care atenteaza la personalitatea. Funcţiile răspunderii ecologice: a) de stimulare – se materializează în motivarea persoanelor.penala . pentru a atrage dupa sine raspunderea penala.formele raspunderii pentru nerespectarea legislatiei funciare si a mediului Dupa specificul si caracterul normei incalcate si tipul raportului juridic in cadrul careia a avut loc incalcarea legii. se disting mai multe forme de raspundere juridica : . Specificul acestei raspunderi este determinat de naturaobiectivului ocrotit de lege si a carui atingere este adusa prin abaterea savirsita cu vinovati. in cazurileexpres prevazute de lege. o serioasa amenintare pentru interesele vitale ale oamenilor.persoanelor fizice. .civila . a interesului public. in functie de care vorbim deun delict civil. neglijarea regulilor de folosire a mijloacelor chimice în agricultură etc. el este obligat sa repareacel prejudiciu. penale s. Ca exceptie. 475 din Codul civil dispune: "Prejudiciul cauzat personalitatii sau bunurilor cetatenilor. în formă materială sau bănească. raspunderea civila poale fi si obiectiva. in ambele cazuri raspunderea arecaracter reparator. Cel ce a cauzat prejudiciul va fi eliberat deraspundere daca va demonstra ca prejudiciul a survenit fara vina lui". pe linga ca in ansamblu apara ordinea de drept. ce da nastere raspunderii civile contractuale.sau organizatiei este recuperat de catre persoana vinovata. Desigur. inrautatirea calitatii terenurilor RASPUNDEREA PENAL ALegea privind protectia mediului inconjurator.incalcarea normelor de protectie a terenurilor agricole trebuie sa prezinte un pericol social deosebit.administrativa . la proprietate. în particular. . desigur. la ordinea de stat si ordinea publica. persoanelor juridice şi statului de a respecta normele ce reglementează corelaţia societăţii şi naturii. sau sa fie savirsita in astfel de circumstante incit. Constatam ca pagubele pot fi cauzate pe mai multe cai: retragerea sau ocuparea temporara a terenurilor.

Aceasta definitie este insusita si dealti autori . distrugere aacestor categorii de substanţe. nu avem a face cu o sanctiuneadministrativcontraventionala..Elementul esential al acestei raspunderi este contraventia administrativa.republicata. ca. 9). in primul rind. in perspectiva. a peştilor. Rasspunderea contraventionala Contraventionala este forma raspunderii juridice care consta in aplicarea de sanctiuni persoanelor vinovate deincalcarea acelor dispozitii legale care prevad si sanctioneaza contraventiile. precum si alte fapte ilicite pentru care legislatia prevede raspundereadministrativa (art.infractiuni ecologice:notiune. in sensul ca nu tine nici de raspundereacontraventionala. stabilindu-le o raspundere mai dura in raport cu cetatenii derind.85 din Legea nr. la drepturile si interesele legitime ale persoanelor fizice si juridice. 38.infracţiunea de introducere in tara pentru depozitare. care este definita de Codul cu privire lacontraventiile administrative. ne referim pe scurt si la o "raspundere speciala" in domeniul examinatin aceasta parte a lucrarii. Subiectulcontraventiei poate fi orice persoana care.infracţiunea de aprobare sau facilitare ilegala a intrării in tara asubstanţelor sau deşeurilor periculoasec) Infracţiuni la regimul îngrăşămintelor chimice si a pesticidelor. in conformitate cu cerintele legii. pot intra in concurs cualte infracţiuni prevăzute de Codul penal.prezentarea unor concluzii false in studiile de impact b) Infracţiuni la regimul substanţelor si deşeurilor toxice si periculoase carecuprind: . ci cu o sanctiune specifica dreptului mediului.Continuarea activităţii după suspendarea acordului/autorizaţiei de mediu. sau care pun in pericol viaţa. sănătatea sau integritateacorporala a unor persoane (continuarea activităţii după dispunerea incetariiacesteia). B. este legata direct tocmai de protectia cantitativa sicalitativa a terenurilor. nu recunoaste persoanele juridice ca subiect activ al contraventiei. casubiecte ale contraventiilor administrative. De la caz la caz.).Articolele 24 si 25 din Codul funciar prevad ca.aceasta forma de raspundere se aplica in caz de prezenta a componentelor contraventiei. este recunoscutavinovata de comiterea contraventiei. . După obiectul supus ocrotirii..infracţiunea de nesupunere la testare a oricărei substanţe noi.infracţiunea de folosire a momelilor periculoase pentru omorârea animalelor sălbatice.Deci obiectulcontraventiei il constituie valorile (relatiile) sociale. . nu-1 cultiva sau nu iau masuri pentru protectia si ameliorarea solului. pesticide etc. incalcarea carenu este cuprinsa in .Aceasta este sanctiunea speciala la care se fac referiri in doctrina si care este considerata realizata incadrul unei raspunderi speciale de dreptul mediului. . fara motive intemeiate. . utilizare fără autorizaţie a acestor substanţe. spre deosebire de cea a Rominiei.infracţiunile de contaminare a mediului sau expunerea populaţiei la radiaţiidatorita nesupravegherii surselor de radiaţii ionizante.TERENURILOR Desi este o chestiune discutabila. careatenteaza la perso-103 nalitate.infracţiunea de neluare a masurilor corespunzătoare pentru limitare aimpactului substanţelor sau deşeurilor periculoase asupra mediului . ca o fapta (actiune sau inactiune) ilicita.infracţiunea de depozitare a deşeurilor sau substanţelor periculoase in spaţiisubterane neautorizate sau neadecvate. ca intentia legiuitorului a fost de a scoate din sfera contraventionalului faptadetinatorului de teren agricol si.care se exprima prin vinovatie. -eliberarea acordului/autorizaţiei fără documentaţia obligatorie completa. nici113de cea penala. in scop de consum sau comercializare.intr-adevar. referitor la aceasta sanctiune seconsidera.. posesorul sau beneficiarulterenului.infracţiuni de nerespectare a restricţiilor pentru protecţia apelor si a atmosferei.organul autoritatii publice locale va dispune aplicarea sanctiunilor contraventionale si ii va soma in scrissasi respecte obligatiile.infracţiunile de omisiune a raportării prompte a creşterii contaminării peste limita admisa. Infracţiunile prin care se aduce atingere protecţieiresurselor naturale si conservării biodiversităţii.infracţiunea de fabricare. a utilajelor folosite latransportul lor etc. grupează:.infracţiuni de descărcare direct in apele naturale a apeloruzate si a deşeurilor de pe anumite vase sau platforme. la ordinea destat si la ordinea publica. dat fiind faptul ca estevorba de incalcarea unei obligatii legale dintr-un raport de drept al mediului 37.Daca detinatorii de teren nu-si onoreaza obligatiile in termenul stabilit (nu mai mare de doi ani). de către organele de urmărire si cercetare penala. si cu atit mai mult de raspunderea civila..infracţiunea de nerespectarea interdicţiilor privind utilizarea îngrăşămintelor chimice si pesticidelor pe terenurile agricole. stocare.infracţiuni de spălare in apele naturale.Totodata. 2 din Codul funciar este stabilita obligatia detinatorilor de terenuri de aasigura cultivarea acestora si protectia calitatii solului. includ:. la proprietate.Infracţiuni prin care se aduc atingeri activităţilor economice si sociale cuimpact asupra mediului. intr-adevar.Latura subiectiva tine de atitudinea psihica a contravenientului fata de fapta savirsita si consecintele ei. fără autorizaţie de pesticide si desubstanţe sau deşeuri periculoase.infracţiunea de neasigurare si nesupraveghere a depozitelor pentru pesticidesi îngrăşăminte chimice.infracţiunea de omisiune a raportării prompte a unui accident major. a ambalajelor depesticide si de alte substanţe periculoase. care la rândul lor se grupează in: a) Infracţiuni cu privire la procedura de autorizare cum sunt: . infracţiunile prevăzute deart.cuprind faptele ce se concretizează printr-un rezultat negativ pentru mediu (contaminarea mediului cu substanţetoxice. in cazurile in care proprietarul. ca de exemplu:. drepturile sau interesele legitimeaparate prin norme de drept carora li se aduce atingere ori care sint puse in pericol de fapta savirsita.Una dintre sanctiunile speciale specifice dreptului mediului. art.137/1995. . deoarece ni se pare ca ea. in acest caz.infracţiunea de incinerare a deşeurilor periculoase in instalaţii neomologate. cuprind: a) Infracţiuni privind protecţia apelor siecosistemelor acvatice. reamintim ca in art. va fi consacrata. ei isi pierd dreptul de proprietate. 14 din CCA trateaza in mod special statutul persoanelor cu functii de raspundere.infracţiunea de transport sau tranzit. Latura obiectiva a contraventiei o formeaza actiunea sau inactiunea producatoare de consecintesocialmente periculoase sau care ameninta valorile sociale.Raspunderea contraventionala pentru incalcarea normelor privind protectia terenurilor se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati :. clasificare Infracţiuni ecologice. in al doilea rind.Remarcam ca legislatia Republicii Moldova. posesiune sau de folosinta a terenului prin decizia instantei judecatoresti lacererea autoritatilor publice locale sau a proprietarului. infracţiunile se grupează in A.Constatarea si cercetarea infracţiunilor ecologice se fac dinoficiu.d) Infracţiuni la regimul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizante. potrivitcompetentei legale. aprobat prin Legea din 29 martie 1985.

De regula.109Recuperarea pagubelor o fac intreprinderile.c) daca in tranzactia declarata nula sint depistate actiunile intentionate ale ambelor parti. neintoarcerea lor in starea de destinatie speciala. raspunderea civila are caracter subiectiv. sau de un fapt ilicit de nerespectare aunei obligatii civile. el este obligat sa repareacel prejudiciu. dar si in cadrul raporturilor de dreptul mediului. raspunderea civila poale fi si obiectiva. 52 din CCA si pot fi clasificate in mai multe )incalcari cu caracter economic:ocuparea nelegitima a terenurilor. donatie.neluarea masurilor de preintimpinare a eroziunii solului. cudeseuri radioactive. indreptateconsecutiv spre lezarea drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor terte. in cazurileexpres prevazute de lege.acestea repara detinatorilor de terenuri pierderile din productia agricola si avantajul ratat. iar ceea ce a primit ultima seincaseaza in beneficiul statului. ipotecare. inrautatirea calitatii terenurilor etc.Dintre contraventiile enumerate mai sus cele mai frecventcomise sint:a)ocuparea nelegitima a terenurilor Ocupare neligitima a terenului inseamna acapararea lui in lipsa unui temei legal.in cazul prejudiciilor cauzate in cadrul raporturilor de dreptul mediului in general si al celor cauzate prinnerespectarea normelor legale privind protectia terenurilor agricole in special. Pagubele sint restituite prin reabilitarea terenurilor afectate si aducerea lor in stare pentru a fi folosite conform destinatiei sau in forma baneasca. c) incalcari de alta natura:constructia nelegitima.. ce da nastere raspunderii civile contractuale. cind aplicam regulile raspunderii civile delictuale. cu ape reziduale. 475 din Codul civil dispune: "Prejudiciul cauzat personalitatii sau bunurilor cetatenilor.Una dintre incalcarile legislatiei funciare care comporta raspunderea civila este incheierea diferitelor tranzactii cu neglijarea cerintelor legislatiei. limitarea drepturilor detinatorilor.Prin faptele ilicite cauzatoare de prejudicii patrimoniale se poate viola un drept subiectiv renascut sigarantat prin lege ori se poate nesocoti o obligatie personala legal asumata.Raspunderea persoanelor vinovate de incheierea unor tranzactii care sint contrare prevederilor legale deasemenea este reglementata de normele dreptului civil. decoper-tarea neselectiva. nimicirea stratului fertil al solului. avin-du-se in vedere atitudinea psihica a autoruluifata de fapta sa si consecintele ei. in functie de care vorbim deun delict civil. abatereasamavolnica de la proiectele de organizare a teritoriului. vinovatia cauzatoruluide prejudiciu se prezuma. schimb si altetranzactii dintre detinatorii de terenuri incheiate cu incalcarea modului stabilit de legislatie sint nule. iar consecintele incheierii acesteia nulezeaza drepturile persoanelor terte. in ambele cazuri raspunderea arecaracter reparator. 47-63 din Codul civil. in acest sens exista urmatoarele modalitati:a) daca actiunile partilor tranzactiei nule nu au fost intentionate. de ameliorare si de alta natura.Astfel. drepturilor si intereselor legitime ale proprietarilor. potrivit caruia pagubele pricinuite detinatorilor de teren trebuie reparate integral.Conditiile nulitatii tranzactiilor sint stipulate in art. incalcarea termenelor de examinare a cererilor cetatenilor privind atribuirea terenurilor si tainuirea informatiilor despre fondul funciar disponibil.in cazul restituirii inoportune a terenurilor productive.la inrautatirea calitatii terenurilor ori la folosirea lor in alte scopuri. art.Contraventiile sint foarte diverse in general. Constatam ca pagubele pot fi cauzate pe mai multe cai: retragerea sau ocuparea temporara a terenurilor. sint trase la raspundere contraventionala persoanele indiferent de faptul in ce perioada de timp au comis contraventia: in orele de munca sau in afara acestora. a altor procese care inrautatesc starea solului. Cel ce a cauzat prejudiciul va fi eliberat deraspundere daca va demonstra ca prejudiciul a survenit fara vina lui". amplasarea.sau organizatiei este recuperat de catre persoana vinovata. art. Ca exceptie. constructia sidarea in exploatare a obiectivelor care provoaca efecte de poluare a solului. falsificarea informatiei privind starea si folosireaterenurilor. atunci fiecare dintre parti restituie celeilalte tot ce a obtinut in urmaincheierii tranzactiei. din Codul funciar.intr-adevar. Dintreacestea unele se savir..Aceasta dispozitie legala generala este specificata in art. Prin urmare. distrugerea bornelor de hotar.potrivit regulii generale.raspunderea juridico-civila si raspunderea prejudiuciului cauzat RASPUNDEREA CIVILA :Raspunderea civila intervine in cazul incalcarii regulilor privind protectia terenurilor agricole prin cauzarea unui prejudiciu terenurilor. b)incalcari cu caracter ecologic: poluarea terenurilor destinate agriculturii cu substante chimice. atunci partea vinovatarestituie celeilalte parti tot ce a obtinut in urma incheierii tranzactiei.schema componentei nu este sanctionata. cu incalcarea regimuluistabilit de atribuire a terenului in natura si fara obtinerea titlului de autentificare a dreptului asupra pamintului 39. inclusiv avantajul ratat. institutiile si organizatiile carora li s-au repartizat terenuriretrase. Toate contraventiile de acest fel sint expres enumerate in art. incalcarea termenului dereintoarcere a terenurilor ocupate temporar.raspunderea contraventionala se aplica intr-o ordine procesuala prevazuta de legislatie.In cazul in care prin fapta savirsita in domeniul protectiei terenurilor agricole. la scaderea productiei agricole si lainrautatirea calitatii ei. raspunderea pentru prejudiciile cauzate are caracter obiectiv. date in folosinta provizorie persoanelor juridice. calificata de legecontraventie sau infractiune. 95 din Codul funciar prevede ca actele de vinzare-cumparare. b) daca in tranzactia declarata nula se observa actiuni intentionate ale uneia dintre parti. precum si neindeplinirea masurilor obligatorii pentru imbunatatirea calitatii lui. posesorilor si beneficiarilor funciari. atunci in beneficiul statului se incaseaza tot ce au obtinut partile in urma incheierii tranzactiei . autorul ei cauzeaza un prejudiciu patrimonial detinatorului terenului sau/sialtei persoane.sanctiunile contraventionale se aplica numai de catre responsabilii sau organele de stat indicate expresin lege. sese in cadrul raporturilor juridice privind terenurile ce fac parte din fondulfunciar agricol. raspunderea intervenind daca el este vinovat. precum si persoanele fizice si juridice a caror activitate duce la limitarea drepturilor detinatorilor. independenta de culpa.