Hodac

Sate aparintoare: Aria, Bicau, Dubitea de Pdure, Mirigioaia, Toaca, Urice

Total locuitori: 4.981
Structura etnic: romni - 4.960, maghiari - 8, germani - 2, rromi - 11
Distribuia pe culte religioase: ortodoci - 4.236, greco-catolici - 352, romano-catolici -5, reformai - 4, alte culte
- 431
Suprafaa arabil: 1.021 ha; puni - 1.777 ha; fnee - 1.524 ha, pduri - 4.769 ha
Turism: centru etnografic romnesc - arhitectur specific zonei Gurghiu, interioare rneti tradiionale, meteri
renumii n confecionarea fluierelor ncrustate

Obiceiuri - Tradiii: srbtoarea folcloric Udatul Nevestelor, de Rusalii; Msura oilor - vechi obicei
pastoral organizat la nceputul lunii mai; Ospul oilor - petrecere organizat la alesul oilor (26
octombrie)
Localitatea Hodac este situat pe dreapta cursului mijlociu al rului Gurghiu, la 18 km de municipiul Reghin i la
48 km de municipiul Trgu-Mure. Localitatea Hodac este atestat documentar din anul 1453. Este sat pereche
cu satul Ibneti. Se poate numi pe bun dreptate un adevrat centru etnografic romnesc, cu o arhitectur
specific zonei Gurghiului, cu interioare rneti tradiionale, cu meteri vestii n furirea fluierelor ncrustate i a
obiectelor de artizanat (covoare esute, dantele, broboade).

Vechea mnstire
Mnstirea, numit Tyro", avea un fna de 12 care de fn i o grdin cu pomi. n anul 1765
avea un clugr David. Un clugr avea i n 1774. n 1780 egumenul[2] mnstirii era
Vlasie[3].

Economia i activitile industriale

Activiti specifice i economice zonei Hodac sunt exploatrile forestiere, agricultura,
zootehnia, artizanatul, agroturismul, prelucrarea lemnului, prelucrarea materialelor de origine
animalier, activitile comerciale, mica producie, confecionarea de jaluzele i tmplria
PVC.

Obiective turistice
Localitatea Hodac este vizitat pentru zonele montane, pitoreti precum i pentru pescuit i
vntoare.

Evenimente locale
Cteva dintre evenimentele de mare nsemntate ale satului sunt tradiiile pastorale precum
Msuratul oilor n sezonul de primvar i Udatul nevestelor n a doua zi de Rusalii.
Pe valea Gurghiului, la o altitudine de 650-700 m, la poalele Munilor Gurghiu se afl comuna
Hodac. Localitatea este situat n nord-estul judeului Mure, la 50 de km deprtare de Trgu
Mure, reedina de jude, i la 18 km de Reghin, cel mai apropiat ora. Cu o suprafa total
de 9768 de ha, comuna este alctuit din 7 sate: Hodac, Toaca, Dubite de Pdure, Bica,
Urice, Ari i Mirigioaia. Se nvecineaz cu urmtoarele comune: Ibneti la sud i est,
Lunca Bradului la nord i Gurghiu la vest.
Numele localitii de reedin, Hodac, provine de la cuvntul de origine slav hod
cale, la care s-a adugat prefixul ac, semnificaa compusului fiind cale de refugiu ctre
pduri i muni.
Istoric
Primul nucleu de aezare stabil pe teritoriul de astzi al comunei s-a format, conform
istoricilor, n Neolitic. n partea de est a satului Bica a fost descoperit un topor de piatr forat
i lefuit, datnd din Eneolitic. n epoca bronzului si hallstattiana teritoriul Hodacului este
locuit de daci pstori i agricultori, fiind parte a ariei de rspndire a culturii Witenberg. n
1453 aezarea este menionat pentru prima dat ntr-un document oficial, sub numele de
Hodak. Actul certific cedarea de ctre regele Ladislau V, lui Iancu Corvin de Hunedoara, a
cetii Gurghiului, cu satele aparintoare: Teleac, Petrilaca, Cava, Adrian, Hodac i Orova.
Cai de acces
Accesul rutier este asigurat de Drumul European E60 i Drumul Judetean 153C. Cea mai
apropiat gar de transport persoane i mrfuri este situat la 18 km deprtare de localitate iar
cel mai apropiat aeroport se afl la o distan de 60 de km.
Asezat pe o pitoreasca vale la poalele Muntilor Gurghiu, pe cursul
mijlociu al raului Gurghiu si al raului Isticeu, Hodacul cale de refugiu
catre paduri si munti, ilustreaza pe deplin conceptul de unitate in
diversitate. Doua biserici surori asezate una langa alta, ortodoxa si grecocatolica, construite dupa acelasi plan arhitectural te intampina inca la
intrarea in comuna. Ortodocsi si greco-catolici, hodacenii au convietuit, au
construit si au facut fata impreuna vicisitudinilor istoriei. Numai asa se
poate explica rezistenta cu succes a hodacenilor in fata incercarilor de
asimilare etnica, dar si in fata incercarilor de comunizare la care a fost
supusa Romania dupa 1945. Aici, la Hodac se poate vorbi cu adevarat de
existenta unui anume spirit, o imbinare de mandrie locala, de respect si
dragoste fata de valorile durabile ale unui neam.
O comunitate inchegata
Aspecte din viata economico-sociala, dar mai ales culturala a acestei
localitati au fost foarte bine ilustrate prin expozitia de fotografie
prezentata de bibliotecarul Vasile Lupu care, cu multa pricepere si grija, a
stiut sa selecteze intr-o conceptie unitara cele mai reusite si semnificative
fotografii, redand sugestiv evolutia unei localitati muresene reprezentative

pentru judet. Venind in continuarea acestui reusit moment, prezentarile de

carte care au urmat s-au incadrat pe deplin in conceptia unitara a actiunii,
lucru dealtfel mentionat si de moderatorul manifestarii, scriitorul Dimitrie
Poptamas. Totdata a fost comemorata si figura celui care a fost unul dintre
cei mai reprezentativi oameni de cultura ai localitatii, publicistul Dumitru
Boieriu-Hodaceanu, plecat recent la cele vesnice, ocazie cu care a fost
adusa in discutie problema colectiei sale de carte veche, in acest moment
in pericol de a se degrada si pierde definitiv.
Pentru o comunitate cum este si cea din Hodac este foarte important
sa se raporteze la reperele ei culturale, repere care vin sa completeze in
mod fericit istoria locala, parte inseparabila a istoriei nationale."
Scriitorul Melinte Serban prezentandu-si volumul "Cultura mureseana in
memoria cartilor"