Apostolul, Nr. 87 (2006)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
SERIE NOU|, ANUL VIII, NR. 87
SINDICATUL LIBER AL LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|M~NT

{I CERCETARE {TIIN}IFIC| NEAM}
COMUNICAT
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
REAC}II {I INI}IATIVE
edin]a Consiliului Jude]ean Neam] desf\[urat\ `n

ziua de 17.11.2006 a avut la ordinea de zi cteva
probleme ce merit\ aduse `n fa]a dumneavoastr\:
1.Informare privind activitatea Consiliului [i
Biroului Executiv pe ultimele trei luni.
2.Aspecte [i probleme din [coli `n aceea[i
perioad\.
3.Analiza comunicatului Colegiului Na]ional al
Liderilor din 16.12.2006 [i m\surile ce se impun pentru perioada urm\toare.
4.Diverse.
Dezbaterile la care au participat colegii no[tri
din [coli au conturat unele observa]ii cu caracter general
asupra desf\[ur\rii `nv\]\mntului nem]ean [i au sugerat [i
adoptarea unor atitudini [i modalit\]i de ac]iune viitoare pe linie
sindical\.
Existen]a unei st\ri de presiune `n [coli, generat\ de modul
de organizare [i desf\[urare a activit\]ii de `ndrumare [i control
la nivelul Inspectoratului {colar, pornind de la atitudinea arogant\
[i tiranic\ manifestat\ de inspectorul general prof. Dorina
Lumini]a Drexler fa]\ de directori [i cadre didactice.
Rezolvarea `n mod discriminatoriu [i preferen]ial a reducerilor
de personal nedidactic [i didactic auxiliar `n unit\]ile [colare cu
implicarea direct\ `n actul decizional a serviciului contabilitate
CONGRESUL
NA}IONAL
AL ~NV|}|TORILOR
DE LA ARAD
n zilele de 28 [i
29
octombrie
2006, la Arad, a
avut
loc
Congresul
Na]ional
al
~nv\]\torilor/
Institutorilor din
Romnia [i al
~nv\]\torilor/
Institutorilor
romni de peste
hotare.
S`mb\t\,
28
octombrie s-au deschis
lucr\rile congresului prin
cuv`ntul oficialilor, cuv`ntul
`nv\]\torilor romni de peste
hotare [i al unor reprezentan]i
ai `nv\]\torilor [i asocia]iilor
din c`teva jude]e.
Totodat\ s-a precizat [i s-a
votat modul `n care se poate
amenda textul proiectului de
rezolu]ie, s-a participat la o
sesiune de comunic\ri
[tiin]ifice ale unor speciali[ti ai
{tiin]elor Educa]iei din ]ar\ [i
str\in\tate, ziua `ncheindu-se
cu o sear\ cultural\.
Membri ai Asocia]iei
~nv\]\torilor din jude]ul Neam]
`nv. Tatiana G~RBEA
`nv. Daniela Maria
MAR}OLEA
(Continuaare `n pag. 4)
normare condus de doamna Condurat Eugenia f\r\ consultarea

sindicatelor.
Existen]a unei amenin]\ri permanente din partea
Inspectoratului General asupra suplinitorilor [i chiar titularilor cu
m\suri de pedepsire (grada]ii [i salarii de merit, examene, ore
suplimentare, promovare etc.) `n cazul atitudinii de ne`nregistrare
la politica de guvern\mnt.
Adoptarea unui sistem birocratic att de `nc\rcat, obositor [i
mig\los de `nregistrare [i raportare a activit\]ilor didactice zilnice,
pe etape, sau de evaluare imposibil de realizat.
Organizarea ac]iunilor de instruire [i perfec]ionare comune
pentru ciclul gimnazial [i liceal ce necesita transportul unui num\r
mare de oameni `n locuri mai greu accesibile [i plecarea lor
smb\ta [i duminica perturb\ att programul elevilor ct [i al
cadrelor didactice.
Tergiversarea [i amnarea nejustificat\ a Comisiei paritare
care s-ar putea interpreta ca anularea dialogului social au dus [i
vor continua s\ men]in\ multe probleme nerezolvate, ba mai mult
chiar accentuarea st\rilor conflictuale din [coli sau dintre
Inspectoratul {colar [i Sindicatul Liber din ~nv\]\mnt.
noiembrie 2006
ntrunit `n [edin]\ de lucru, Consiliul Jude]ean al

Sindicatului din ~nv\]\m`nt Neam], analiz`nd
Comunicatul Federa]iei Sindicatelor Libere din
~nv\]\m`nt, dat de Colegiul Liderilor `n data de
16.11.2006, corobor`nd cu st\rile de lucru concrete specifice jude]ului Neam], [i ]in`nd seama
de:
1. Presta]ia lamentabil\ a domnului Mihail
Hrd\u `n func]ia de ministru al educa]iei;
2. Discriminarea la care snt supu[i
salaria]ii din `nv\]\m`nt de c\tre actuala
guvernare prin refuzul de suplimentare a fondurilor destinate
cheltuielilor de personal, ceea ce va face ca aceast\ categorie
socio-pprofesional\ s\ nu beneficieze de major\ri salariale
`ncep`nd cu data de 01.01.2007;
3. Nealocarea procentului de 6% din P.I.B. prev\zut de art.
170 alin.(1) din Legea 84/1995;
4. Nerespectarea de c\tre Guvernul Romniei a punctului
VII din Acordul semnat cu federa]iile sindicale reprezentative
din `nv\]\m`nt `n data de 28 nov. 2005, `n sensul c\ nici p`n\
la aceast\ or\ nu a fost elaborat proiectul legii salariz\rii `n sistemul bugetar, lege care s\ reflecte prioritatea na]ional\ a
`nv\]\m`ntului;
Biroul Executiv - {tefan CORNEANU

LEON MREJERU
AR PUTEA FI
M~NDRU
Interviu cu domnul prof.
Gheorghe Amaicei, pre[edintele Asocia]iei Inv\]\torilor
Neam], participant la congres
ed.: - Domnule
professor ca particcipaant direcct am
vreaa, mai `ntì,, s\
informaa]i cititorii
no[tri
desspre
scopul [i prograa mul acesstui congress.
D-l Amaicei
G h e o r g h e : - Redarea demnit\]ii [i locului pe
care cadrul didactic, `n mod
expres `nv\]\torul [i institutorul, cei care pun `n m`na

copiilor
prima
carte,
ABECEDARUL", `l merit\ `n
prezent, deoarece ei s`nt
arhitec]ii sufletelor copiilor
neamului romnesc (din ]ar\
[i din afara grani]elor t\rii).
Congresul s-a desf\[urat
la Arad `n zilele de 28-29
octombrie 2006.
Red.: - Ce ne pute]i relaataa desspre particcipaan]i? Atmoss feraa generaal\. Staareaa afecctiv\
a particcipaan]ilor.
A hot\r`t:
1. Demararea unei ample ac]iuni, la nivel na]ional, de
str`ngere de semn\turi pentru demiterea domnului Mihail
Hrd\u din func]ia pe care o exercit\;
2. Declan[area unei greve japoneze pe durata dezbaterii
bugetului;
3. C`t prive[te consultarea, prin Referendum, a membrilor
de sindicat afilia]i la F.S.L.I. privind neparticiparea la teza
unic\ [i la examenele na]ionale din vara anului 2007, aceasta
va fi organizat\ `n func]ie de desf\[urarea evenimentelor [i
de cursul negocierilor la o dat\ stabilit\ ulterior prin hot\r`rea
Consiliului Jude]ean.
~n situa]ia `n care clasa politic\ decizional\ va continua s\
manifeste aceea[i
atitudine de dispre] [i indiferen]\ fa]\
de dasc\lii acestei ]\ri, urmeaz\ ca, dup\ 1 ianuarie
2007, s\ stabilim calendarul concret al ac]iunilor de protest pe
care le vom declan[a.
Avertiz\m [i pe aceast\ cale guvernan]ii c\ nu va fi lini[te
`n `nv\]\m`nt `n anul 2007 [i c\ exist\ riscul major de
declan[are a unei greve generale `n sistem, ceea ce poate
conduce la blocarea sf`r[itului de an [colar.
A consemnat
{tefan CORNEANU
20.11.2006
Biroul Operativ
Pre[edinte,
Prof. Florin FLORESCU
F E S T I VA L U L D E P E R C U } I E - u n e v e n i m e n t n a ] i o n a l
greu s\ tragi linie sub ecourile
unui festival de percu]ie, c`nd
bubuiturile timpanelor [i
al\murilor `]i bulverseaz\ `nc\
`n capul t\u de pl\ie[ c`ntecul
molcom al pove[tilor de la
Hanul Ancu]ei [i sc`ncetul
Miori]ei.
La acest risc s-au g`ndit
probabil [i organizatorii
numitei `nt`mpl\ri muzicale:
Asocia]ia Cultural\ "Festivalul
Interna]ional de Percu]ie Piatra Neam]",
Academia de Muzic\ "Gheorghe Dima" din
Cluj, Teatrul Tineretului, aici de fa]\, dar [i
finan]atorul principal- Consiliul Local Piatra
Neam].
L-au g`ndit, [i l-au asumat [i, miz`nd
pe deschiderea, receptivitatea [i educa]ia
publicului nem]ean, au c`[tigat.
Ce au c`[tigat? ~nc\ un semn cultural
care, al\turi de Teatrul Tineretului [i
Festivalul de Teatru, al\turi de "Vacan]ele
Muzicale", al\turi de Bienala "Lasc\r
Vorel" [i de Festivalul Interna]ional de
Folclor, poate constitui un argument de
marc\ `n individualizarea spiritual\ a urbei
noastre.
Ini]ial, organizatorii au depus la
sf`r[itul anului trecut, la Ministerul Culturii
[i Cultelor, un proiect care g`ndea aceast\
ini]iativ\ ca un festival-concurs interna-
]ional de percu]ie, un proiect la care `nc\

nu s-a primit nici un r\spuns. Cunosc personal non[alan]a cu care ministrul secretar de stat Ioan Onisei r\t\ce[te h`rtiile,
dar nu pot paria c\ proiectul nem]enilor a
ajuns pe masa domniei sale. Dar, acum nu
mai are importan]\.
A[adar, `ntre 16, 17 [i 18 noiembrie,
au evoluat pe scena Teatrului Tineretului:
Ansamblul de percu]ie al Academiei de
Muzic\ "Gheorghe Dima Cluj Napoca,
condus de Grigore Pop; Ansamblul de
Mircea ZAHARIA
ULTIMA OR| LA ROMAN

PROIECTE
EUROPENE LA
ROMAN- VOD|
n perioada 2228 octombrie

2006 a avut loc,
`n Olanda, la
Amsterdam, cea
de-aa treia conferin]\ tematic\
`n cadrul proiectului Comenius 3
"Cinematografia
european\ [i
tinerii", proiect
care
se
deruleaz\ `n peste 20 de [coli
din Italia, Fran]a, Spania,
Olanda, Germania, Marea
Britanie, Irlanda, Finlanda [i
Romnia, `n parteneriat cu
universit\]i, asocia]ii culturale
organizatoare de festivaluri [i
alte institu]ii din ]\rile participante. Cele dou\ [coli din
Romnia implicate `n proiect
s`nt Liceul de Art\ Timi[oara
[i Colegiul Na]ional "RomanVod\" Roman.
Obiectivele proiectului se
refer\ la dob`ndirea de competen]e `n ceea ce prive[te
discern\m`ntul tinerilor `n
asimilarea mesajelor din
media, dezvoltarea g`ndirii
critice [i a rezisten]ei la
manipularea prin imagine [i
sunet dar [i cunoa[terea altor
culturi prin intermediul limbajului cinematografic sau `n
mod direct, `n cadrul `nt`lnirilor de proiect la care elevii
din diferite ]\ri particip\
`mpreun\.
Proiectul se adreseaz\
at`t elevilor c`t [i profesorilor
de la [colile participante [i a[
enumera doar c`teva dintre
ele: analiza limbajului cinematografic `n cinematografia
universal\, realizarea unor
scurte analize ale filmelor produse de cinematografiile
na]ionale, asimilarea de c\tre
elevi a diferitelor aspecte
legate de realizarea unui filmscenariu, editare, regie, lumini, sunet dar [i realizarea
unor filme de scurt metrajdocumentare de fic]iune sau
de anima]ie.
Programul celei de-aa treia
conferin]e anuale, cu participarea coordonatorilor de
proiect, care s-aa desf\[urat la
Amsterdam, a inclus `n acest
an `nt`lniri cu profesori universitari- speciali[ti `n cultura
vizual\, vizita la Muzeul de
film din Amsterdam, prezent\ri de filme educa]ionale.
~n cadrul evalu\rii activit\]ilor din proiect, un moment
important a fost proiec]ia
celor mai bune filme realizate
de elevi `n al doilea an de
proiect. Surpriza pl\cut\ a
fost prezen]a `n cadrul acestei
selec]ii a filmului "Lumea e o
scen\" a elevilor de la
Colegiul Na]ional "RomanVod\", film care a produs o
impresie excelent\ [i a dat
consisten]\ particip\rii noastre `n acest proiect.
Filmul men]ionat este
unul din produsele finale ale
proiectului [i a fost realizat de
echipa de proiect coordonat\
de profesoara Roxana
Prisacaru, operatorul Ovidiu
Leonte [i regizorul Aurel
Palade. Celelalte activit\]i din
cadrul proiectului `n acest an
au inclus cursuri de specialitate, activit\]i practice, participarea unui grup de cinci elevi
la o `nt`lnire de proiect la
Munchen `n Germania `n
aprilie, `nt`lnire la care au participat elevi din Italia, Spania,
Olanda
[i
Germania.
Consider\m c\ participarea
elevilor [i profesorilor `n
proiecte europene contribuie
fundamental la dezvoltarea
personal\, cunoa[tere intercultural\, dezvoltarea de
abilit\]i absolut necesare `n
perspectiva
integr\rii
europene.
Prof. Daniela
SUMAN
Director Colegiul Na]ional
Roman- Vod\
EUROPA LA NOI ACAS|...

n ultimii ani, `n [colile
romne[ti a luat o
amploare deosebit\
dezvoltarea
unor
proiecte europene
prin care profesorii
no[tri, dar mai ales
elevii, au posibilitatea de a cunoa[te
de-aproape
a d e v \ r a t u l
`nv\]\m`nt
european. Putem astfel
s\ ne compar\m cu confra]ii
europeni, [i nu de pu]ine ori constat\m c\ munca depus\ de noi
nu este nici mai pu]in\, nici mai
slab\ calitativ dec`t a lor, dar cu
siguran]\ mai prost pl\tit\ [i
aproape lipsit\ de motiva]ie.
De regul\, cei care se
implic\ `n astfel de proiecte s`nt
profesorii care doresc s\ completeze munca la catedr\ cu
activit\]i care solicit\ capacit\]i
organizatorice [i care `]i ofer\
posibilitatea de a dep\[i rela]ia
formal\ profesor- elev. Ace[tia
devin parteneri [i este o
adev\rat\ provocare s\ tratezi

reac]ia elevilor c`nd le propui un
mod constructiv de a-[i petrece
o parte din timpul liber, av`nd
surpriza s\ te love[ti de indiferen]\ sau de refuzul lor de a participa la ac]iuni care necesit\
timp, implicare [i, uneori, aport
financiar. {i, totu[i, exist\ elevi
deschi[i comunic\rii, care vor s\
se formeze `ntr-un cadru european, con[tientiz`nd c\ experien]a acumulat\ le este de mare
folos `n societatea romneasc\
de tranzi]ie. Ei uimesc partenerii
str\ini prin folosirea u[oar\ a
limbilor str\ine [i, mai ales, prin
utilizarea calculatorului.
Grupul {colar "Vasile Sav",
Roman, se afl\ printre [colile
implicate `n tot ceea ce
`nseamn\ deschidere spre nou.
~n acest an [colar, aici se
deruleaz\ un proiect lingvistic cu
un partener din Republica Ceh\,
Gymnasium Lovosice. Av`nd ca
titlu: "Myrhes, legends et contes
de fees- moyens d'enrichir le
langage des jeunes et la connai-
NATURA
EUROPEAN|
ssance de l'autre ("Mituri, legende [i basme- modalit\]i de a

`mbog\]i limbajul tinerilor [i de
cunoa[tere a celuilalt"), proiectul
`[i propune motivarea adolescen]ilor pentru `nv\]area unei
limbi str\ine mai pu]in difuzat\
(romn\/ ceh\) [i valorificarea
cuno[tin]elor dintr-o limb\
str\in\ studiat\ `n cele dou\ ]\ri
partenere (franceza). Se au `n
vedere tr\s\turile fundamentale
ale celor dou\ culturi [i
`mp\rt\[irea valorilor universale
identificate prin traducerea `n
limba francez\ de c\tre fiecare
partener a unui mit, legend\ [i
basm din cultura na]ional\, care,
ulterior, va fi scenarizat\ [i interpretat\ de partener. Produsul
final va fi reprezentat de un DVD
cu `nregistrarea reprezent\rilor
teatrale [i pagina web a proiectului. Proiectul de tip Comeius
1.2. este finan]at de Uniunea
European\ prin programul
Socrates, Grupul {colar "Vasile
Sav"
fiind
coordonatorul
transna]ional.
Prima
mobilitate
se
desf\[oar\ la Roman `n perioada 23.X. - 4.XI. , c`nd 13 elevi
cehi, `nso]i]i de dou\ cadre
didactice, vor lua contact direct
cu mediul de via]\ romnesc,
elevii cehi urm`nd s\ locuiasc\
dou\ s\pt\m`ni `n familiile celor
14 elevi romni coordona]i de
prof. Carmen Lozonschi [i
Daniela D\sc\li]a. A doua
mobilitate este programat\ pentru luna aprilie 2007, c`nd elevii
no[tri vor fi oaspe]i la
Gymnasium Lovosice din Cehia.
~n
s\pt\m`na
30.X.3.XI.2006, Grupul {colar "Vasile
Sav" va g\zdui [i o `nt`lnire a
proiectului [colar "Medii de via]\
europene- diferen]e care ne
apropie", c`nd ne vor vizita
reprezentan]i
ai
[colilor
partenere din Belgia, Bulgaria,
Spania [i Fran]a, proiect coordonat de prof. Adriana Petrovici.
Prof. Daniela
D|SC|LI}A
Grupul {colar "Vasile Sav"
Patrimoniu na]ional
`ntr-o lume a globaliz\rii
r\im `ntr-o perioad\ de transform\ri [i evolu]ii socio- economice f\r\ precedent care `n general au ca efect
`mbun\t\]irea calit\]ii vie]ii dar care, pe de alt\ parte,
atrag [i pericolul afect\rii ireversibile a naturii cu toate
consecin]ele ce decurg de aici.
~n cadrul temei generoase a proiectului [colar
Comenius 1.1. "Identitate versus Globalizare" elevii [i
cadrele didactice de la Colegiul Na]ional Roman- Vod\
din Roman, jud. Neam] [i partenerii belgieni de la Liceul
"De Bron" din Tielt, Belgia au hot\r`t s\ abordeze subtema: "Protec]ia mediului; Parcuri [i rezerva]ii naturale `n
contextul globaliz\rii". ~n cadrul s\pt\m`nii de proiect au
participat 17 elevi romni [i 17 elevi belgieni, coordona]i de profesorii
romni Danciu Sorina, Lozinc\ Maria, Timirgaziu Cristina [i profesorii
belgieni Noel Lievrow [i Patrik Rebry. Elevii s-au familiarizat mai `ntì
cu diverse aspecte legate de parcurile [i rezerva]iile naturale din
Romnia precum [i cu eforturile f\cute de Romnia pentru a se conforma reglement\rilor europene dac\ ]inem seama c\ din cele 198
tipuri de habitat, 94 s`nt din Romnia iar din cele 64 habitate prioritare, 23 tipuri s`nt din ]ara noastr\. "Odat\ cu acest proiect am
redescoperit frumuse]ile ]\rii noastre. C`nd vizitezi rezerva]iile naturale `n compania unui str\in consta]i c`t de frumoas\ este propria ta
]ar\ cu o biodiversitate impresionant\, unic\ `n Europa. Te sim]i
m`ndru [i `]i promi]i c\ te vei afla mereu de partea celor care lupt\
pentru a proteja acest patrimoniu inestimabil". (Manca[ Andrei, elev).
Uniunea European\ este ata[at\ conceptului de dezvoltare
durabil\, cu alte cuvinte, o dezvoltare care s\ permit\ genera]iilor
viitoare s\ se bucure de o mai bun\ calitate a vie]ii, nu doar `n
Europa ci la nivel global. Aceasta presupune un echilibru `ntre prosperitatea socio- economic\ [i mediu. Unul din principiile de baz\ este
c\ prevenirea polu\rii este mai bun\ dec`t combaterea efectelor
acesteia.
Elevii romni au ]inut s\ le arate colegilor belgieni c`teva locuri de
o rar\ frumuse]e din aceste parcuri naturale, organiz`nd o excursie
care a cuprins vizita la Rezerva]ia de Zimbri [i fauna Carpatin\
"Drago[ Vod\", Lacul Izvorul Muntelui- Bicaz, Cheile Bicazului [i
Lacu Ro[u din cadrul Parcului Na]ional Cheile Bicazului- H\[ma[,
rezerva]ia forestier\ pe valea mun]ilor Gurghiu cu Lacul Ursu- Sovata
p`n\ la Parcul Na]ional Piatra Craiului. Astfel, elevi [i profesori au
avut `nt`lniri cu administratorii parcurilor [i s-au purtat discu]ii referitoare la elementele caracteristice fiec\rei rezerva]ii precum [i despre
eforturile de conservare. "~n compara]ie cu Belgia, Romnia are un
vast spa]iu natural de o diversitate impresionant\. Multe din aceste
zone naturale s`nt nealterate de ac]iunea omului [i ne bucur\m c\
am avut ocazia s\ le vedem. Ar trebui s\ v\ considera]i noroco[i c\
ave]i astfel de frumuse]i naturale" (Noel Lievrow). Excursia s-a
dovedit a fi o idee bun\ deoarece a `nsemnat o adev\rat\ "baie" `n
natur\, un contact direct cu o varietate impresionant\ de faun\ [i
flor\, care te face s\ meditezi la importan]a protej\rii [i conserv\rii
acestor monumente ale naturii pentru genera]iile ce vor urma.
Coordonatori proiect:
Prof. Sorina DANCIU
Prof. Maria LOZINC|
Prof. Cristina TIMIRGAZIU
Colegiul Na]ional "Roman- Vod\", Roman
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
TRADI}IONAL {I MODERN
~N CERCUL PEDAGOGIC
n cei peste 30 de
ani de activitate
didactic\ am avut
parte de multe
[edin]e ale cercului
pedagogic [i, radiografiindu-le critic,
constat c\tunele
dintre ele eviden]iau o form\ de
blazare, promovat\
de stereotipia organiz\rii acestor activit\]i.
La activitatea din 4 noiembrie 2006, am sim]it c\ nu a
fost a[a. Managementul ei a
cuprins o arie vast\ de organizare
at`t
din
partea
Inspectoratului {colar, reprezentat la "Cercul de limba [i
literatura romn\", `n zona
Pag. 2
Roman, de doamna inspector

Elena Mercore, a direc]iunii
[colii nr. 6 [i {colii CotuVame[, dar [i membrilor cercului metodic, condus de doamna
profesoar\ Mariana {ufaru.
Activitatea a f\cut vizibil\ o
interferen]\ dintre modern [i
tradi]ional.
Tematica propus\ `n
diver[i ani [colari, corelat\ cu
cerin]ele momentului, cu priorit\]ile reformei stabilite de
"Minister" dar [i cu situa]iile
concrete ale [colilor (resurse
umane, materiale didactice)- a
conturat `n acest an la cercul
pedagogic ni[te dominante ale
muncii dasc\lilor de limba
romn\, dar [i ni[te c\i pe
care trebuie s\ mergem pentru
a ne perfec]iona.
Din "caietul metodic"
elaborat de Inspectoratul
{colar, am constatat c\ ponderea cea mai mare au avut-o
activit\]ile
demonstrative,
fiindc\, este de domeniul eviden]ei, lec]ia este laboratorul
reformei `n cadrul oric\rei discipline de `nv\]\m`nt.
Poate c\ n-ar fi r\u ca pentru urm\toarele cercuri ale
obiectului limba romn\ [i nu
numai, `n locul `nt`lnirilor dup\
clasicul tipar, lec]ie demonstrativ\- referat metodic- dezbatere s\ fie ini]iate ac]iuni,
precum: `nt`lniri cu scriitori,
referate [i comunic\ri pe
diferite teme; excursii la muzee
[i case memoriale etc.
Revenind la cercul din 4

noiembrie 2006, am constatat
c\ ai no[tri colegi de la {coala
6 [i {coala Cotu- Vame[ s-au
str\duit s\ fie la `n\l]ime,
oferind colegilor pliante [i ecusoane, semne c\ au trecut prin
[colile respective [i c\ au l\sat
o raz\ luminoas\ din spiritul
meditativ al profesorului de
limba romn\.
Cu to]ii, av`nd-o `n mijlocul
nostru pe doamna inspector
Elena Mercore, am avut sentimentul integr\rii `ntr-o familie
cald\, `n marea familie a profesorilor de limba [i literatura
romn\.
Prof. Valerian
PERC|
APOSTOLUL
CURS DE FORMARE
Realizat de Sindicatul Liber Neam]
n perioada 1719 noiembrie,

Sindicatul Liber
al Lucr\torilor
din ~nv\]\m`ntNeam], a organizat cursul de formare cu membrii
Consiliului
Jude]ean [i persoane cu abilit\]i de manager
de proiecte.
~ntregul grup ]int\,
alc\tuit
din
membrii
Consiliului Jude]ean al SLLI,
a fost coordonat `n activitatea
de formare de lector universitar doctor Viorica Pau[, de la
Facultatea de Jurnalism [i
{tiin]e ale Comunic\rii din
cadrul Universit\]ii Bucure[ti,
[i doamna Niculina Ni]\, formator regional [i expert `n

PROJET Manager.
Temele
cursuluiComunicarea
eficient\;
Negocierea [i rezolvarea
conflictelor; Management de
proiect; Proiectul de accesare al fondurilor structuraleau impus un interes deosebit
pentru participan]ii la cursul
de formare.
Al\turi de cursan]i au fost
prezen]i [i sindicali[tii din
conducerea jude]ean\, dar
sufletul [i organizatorul acestui curs a fost domnul Gabriel
Plosc\vicepre[edintele
SLLICS Neam] [i al FSLI.
Cursant, prof.
Valerian PERC|
noiembrie 2006
ROMNIA DE L~NG| NOI

ZIUA
NA}IONAL|
A ROMNIEI
uminic\, 1 decembrie (18
noiembrie pe stil vechi)
1918, la Alba Iulia,
Adunarea Na]ional\ a
tuturor romnilor veni]i din
toate
col]urile
Transilvaniei, Banatului [i
"}\rii ungure[ti", reunea
1228 de delega]i ale[i,
`mbr\ca]i `n straie de
s\rb\toare [i peste
100.000 de transilv\neni,
"aduna]i prin reprezentan]ii lor
`ndrept\]i]i". ~ntr-o atmosfer\ de mare
entuziasm, Adunarea a decis unirea
Transilvaniei cu Regatul Romniei.
Pe 14 decembrie, o delega]ie a
Consiliului Dirigent al Marelui Sfat
Na]ional ales pe 1 decembrie, delega]ie din care f\ceau parte Vasile
Goldi[, Alexandru Vaida- Voievod,
precum [i episcopii Cristea [i Hosu, a
prezentat regelui Ferdinand actul
unirii. Decretul regal semnat `n 11
decembrie a fost apoi adoptat `n
[edin]a Parlamentului din 29 ianuarie
1919. Unirea teritoriilor romne[ti
avea `n spate o lupt\ diplomatic\ `n
]\rile occidentale [i eforturile eroice
ale romnilor din ]inuturile r\pite
vremelnic. Atunci s-a realizat
Romnia Mare.
E 1 Decembrie, zi de mare
s\rb\toare. E Ziua Na]ional\ a
Romniei. Anul trecut pre[edintele
Traian B\sescu a cerut romnilor s\
demonstreze c\ s`nt patrio]i m\car de
1 Decembrie. {eful statului i-a rugat
prin intermediul presei, s\ dea
dovad\ de m`ndrie na]ional\. "~i rog
pe romni s\ pun\ `n balcon mìne (1
Decembrie- n.n.) un drapel tricolor. "E
drept c\ pietrenii simpli nu s-au prea
omor`t s\-[i pun\ pe balcoane
drapelul ]\rii. Situa]ia a fost oarecum
salvat\ de institu]iile publice.
Drapelele tricolore au putut fi v\zute
la sediile administra]iei publice locale,
lucru ce trebuie remarcat. Spunem
asta pentru c\ au fost [i institu]ii ale
statului care au uitat s\ `nal]e tricolorul. Aten]ie, de Ziua Na]ional\.
Demonstra]ia de patriotism a fost
palid\. Bine c\ nu s-a l\sat cu
huiduieli ca la Alba- Iulia `n 2004, c`nd
s-a strigat "Romnia, treze[te-te!",
"Bandi]ii!", "Ho]ii!"
Dumitru RUSU
R|ZE{II LUI SADOVEANU S~NT LA POR}ILE EUROPEI?!

n fiecare toamn\, de cteva zeci de ani,
cu mici sincope, cinstim memoria celui
care ne-a l\sat un num\r impresionant
de opere, unele devenite repere importante `n evolu]ia romanului, a literaturii
romne - MIHAIL SADOVEANU.
,,Sadoveniana'' din acest an a avut
ca tem\ sintagma din titlul de mai sus,
mai pu]in cele dou\ semne de punctua]ie.
Manifestarea, `n organizarea
Direc]iei pentru Cultur\, Culte [i Patrimoniu
Cultural a Jude]ului Neam] (director Adrian Alui
Gheorghe), a Prim\riei Comunei Tupila]i (primar
Petru Gherghel) [i a Bibliotecii ,,Mihail
Sadoveanu'' din comuna Tupila]i (bibliotecar
Romic\ Leonte), s-a desf\[urat la ,,Hanul
R\ze[ilor'' (patron Ioan Asaftei) [i s-a bucurat de
o larg\ participare scriitoriceasc\: Aurel Sasu
(Cluj), C\lin Vasile [i Lucian Pricop (Bucure[ti),
Gellu Dorian, Lucian Alecsa [i Vlad Scutelnicu
(Boto[ani), Adrian Alui Gheorghe, Emil Nicolae,
Adrian Gh. Romil\, Nicolae Sava [i Constantin

Tom[a (Piatra-Neam]) [i a inclus `n program, pe
lng\ dezbaterea temei amintite mai sus, lansarea
ctorva c\r]i: ,,Divina Paradoxalia'' de Aurel
Dumitra[cu (antologie de poezie), ,,B\tr`nul [i
Marta'' de Adrian Alui Gheorghe (un roman] [i
c`teva povestiri), ,,Dic]ionarul biografic al literaturii
Sadoveniana
romne'' coordonat de Aurel Sasu, ,,Insula
Matriochka'' de Gellu Dorian [i ,,T`rgul cu arlechini'' de Vlad Scutelnicu.
Ct prive[te dilematica problem\ - Dac\
r\ze[ii lui Sadoveanu se afl\ la por]ile Europei sau
snt deja intra]i `n marea familie continental\ p\rerile au fost `mp\r]ite [i s-au axat mai mult pe
chestiunea circula]iei valorilor literare `n acest
,,spa]iu'', din care, de la 1 ianuarie 2007, va face
parte [i Romnia.
Referitor la ,,r\ze[ii lui Sadoveanu'',

chestiunea se pune `n func]ie de cum folosim
aceast\ metafor\. Dac\ ne referim la personajele
sadoveniene ce apar]in aceste categorii sociale,
ele se ,,plimb\'' de mult timp prin Europa, avnd `n
vedere traducerile, fie c\ snt sau nu luate `n
seam\.
Dac\-i avem `n vedere pe urma[ii r\ze[ilor,
ace[tia se afl\ peste tot, de la grani]a de est a U.
E. la cea de vest, de la nord la sud [i chiar peste
limitele acestui spa]iu, `n lumea larg\, nefiind
vorba doar numai de ,,c\p[unari'', ci [i de intelectuali, oameni de cultur\ [i art\ care s-au impus
prin valoare incontestabil\, fie c\ este vorba de
literatur\, de teatru, de art\ plastic\, de activitatea
[tiin]ific\ etc. Nu d\m nume, pentru c\ ar fi nevoie
de un spa]iu mult prea mare fa]\ de cel pe care `l
poate oferi publica]ia noastr\.
A[adar, tema edi]iei din acest an a
,,Sadovenienei'', dac\ ]inem seama [i de discu]iile
purtate, ar trebui reformulat\: ,,R\ze[ii lui
Sadoveanu (nu) snt `n Europa?!'' (C.T.)
A DOUA CARTE DE ~NV|}|TUR|
n mai pu]in de un an, scriitorul Adrian Alui Gheorghe

aduce `n libr\rii pentru
credincio[i, [i nu numai, o a
doua carte alc\tuit\ despre
[i cu ajutorul p\rintelui
Iustin Prvu, stare]ul
m\n\stirii cu hramul Sfin]ii
Arhangheli Mihail [i Gavril
de la Petru Vod\.
Prezent\m, a[adar,
cititorilor no[tri, o a doua
carte (,,Cu p\rintele Iustin
Prvu despre moarte, jertf\ [i iubire'',
Editura ,,Conta'', Piatra-Neam], 2006),
dup\ prima (,,P\rintele Iustin Prvu [i
morala unei vie]i c[tigate'', 2005), care
s-a bucurat de un succes aparte, tirajul
celor dou\ edi]ii epuizndu-se rapid din
libr\rii.
De data aceasta nu vom mai face
referiri asupra unor momente din via]a
p\rintelui Iustin Prvu, pentru c\ cititorii le cunosc din cartea precedent\ [i
din recenzia noastr\ asupra acesteia
(v. revista ,,Asachi'' nr. 200, decembrie
2005, pp. 11-12). Mai mult, numele
p\rintelui duhovnic care a ctitorit
a[ez\mntul monahal de la Petru Vod\
este unul deja foarte cunoscut.
~ntregul discurs al c\r]ii este ancorat `n realitatea noastr\ imediat\, la zi
am putea spune, Adrian Alui Gheorghe
avnd grij\ de acest lucru, iar cititorul
va constata c\ nu pu]ine snt pasajele
ce seam\n\, unele fiind aproape identice cu texte din tableta ,,cronica de
cinci secunde'', pe care o sus]ine
cotidian `n ziarul ,,Ceahl\ul'' din PiatraNeam].

Dup\ o ,,prefa]\'' inedit alc\tuit\,
cu 12 capitole [i `nc\ dou\, numerotate
11, respectiv 12 (de ce 12?!), intitulate
sugestiv (,,Cnd te caut\ Iisus, trebuie
s\ fii acas\, s\-i deschizi''; ,,Numai
credin]a [i rug\ciunea v\d cu
adev\rat'' [. a.) [i, dintre ele, o not\
aparte are cap. IX, ,,La Aiud, voluntari
`n slujba neamului'', `n care snt
cuprinse ,,m\rturii'' ale celor care l-au
cunoscut [i au p\timit al\turi de p\rintele Iustin, `n anii de pu[c\rie: pr.
Vasile P\tra[cu, Grigore Caraza [i
pr.Mihail Lungeanu.
Cartea propriu-zis\ este alc\tuit\
din cinci p\r]i, toate contribuind la
sus]inerea temei din titlu - ,,despre
moarte, jertf\, iubire'': I.- ,,Moartea,

jertfa, iubirea''; II.- ,,P\catul''; III.,,Ispitele''; IV.- ,,Biserica vie''; V.,,Aforisme, pilde, sfaturi... Alfabetar
duhovnicesc''. Acesta din urm\, dup\
m\rturia lui Adrian Alui Gheorghe, ,,a
fost realizat, `n mare parte, prin
decantarea textului din cartea precedent\.
Merit\ subliniat faptul c\ cele
peste dou\ sute de ,,aforisme, pilde,
sfaturi'', a[ezate `n ordinea alfabetic\ a
titlurilor, de la primele (,,Acas\'' [i
,,Acas\ e `ntoarcerea la Dumnezeu'')
la ,,Biserica'', ,,Crea]ia'', ,,Credin]a'' [i
pn\ la ultimele dou\, ,,Vr\jma[ul'' [i
,,Ziarele'', se constituie `ntr-o
,,`nv\]\tur\'' pe care p\rintele Iustin a
adunat-o cu `n]elepciunea-i bine
cunoscut\ [i ne `mp\rt\[e[te pe noi
cei care am citit prima [i vom citi [i
aceast\ a doua carte.
Cit\m cteva fragmente: ,,Acum
cnd au trecut at]ia ani de la moartea
lui Ceau[escu, noi putem zice c\ am
sc\pat de un om, dar n-am sc\pat de o
concep]ie.''; ,,Copiii no[tri cunosc to]i
fotbali[tii pe de rost, dar nu [tiu numele
sfntului pe care `l poart\...''; ,,Pe
Eminescu l-am iubit, poeziile lui snt ca
rug\ciune.''; ,,Mama este numele
sfin]eniei pe lumea asta, [i chiar lumea
asta este f\cut\ din sngele [i din
pl\m\deala trupului [i a sufletului ei.'';
,,Raiul se cump\r\ cu credin]\ mult\ [i
nu cu saci de bani.'' , iar `n `ncheiere,
despre ,,Rom`nul de azi'', un text,
demn de ]inut minte de c\tre fiecare
romn care h\l\duie[te prin Europa,

dar mai ales de c\tre cei care se afl\
`nc\ ,,la por]ile'' ei: ,,Am ajuns
cer[etorii Europei [i ai lumii `ntregi.
Bra]ul cel mai ieftin de munc\ este al
bietului romn. ~n ce umilin]\ a ajuns
neamul nostru cre[tinesc... Oare toat\
fr\mntarea [i durerea aceasta nu ne
fac s\-l compar\m cu poporul iudeu
care merge `n P\mntul F\g\duin]ei?
Eum cred c\ da. Dar `n P\mntul
F\g\duin]ei n-au intrat dect cei `ntin\scu]i, care `[i l\saser\ toate amintirile `n urm\, `n casa robiei. La fel [i
ast\zi, doar cei care `[i vor l\sa toate
amintirile din perioada comunist\ `n
urm\ vor trece `n Romnia F\g\duin]ei
[i se vor salva.''
{i poate c\ aceste cteva rnduri
ale noastre ar trebui s\ se `ncheie cu o
concluzie. Iat-o: Cartea alc\tuit\ de
Adrian Alui Gheorghe, despre [i cu ajutorul p\rintelui Iustin Prvu, stare]ul
M\n\stirii Sfin]ii Arhangheli Mihail [i
Gavril de la Petru Vod\ este una pe
care to]i ar trebui s\ o citim [i s\
medit\m asupra `nv\]\turii/lor pe care
o/le cuprinde [i, poate, a[a vom deveni
mai credincio[i, mai cura]i suflete[te,
mai buni cu noi `n[ine [i cu cei din
preajma noastr\.
Ajun[i la ultima pagin\ a acestei
c\r]i, involuntar, ne vin `n minte cuvintele cronicarului, care se potrivesc att
de bine pentru a face o apreciere la
superlativ: ,,Carte frumoas\, cinste cui
te-a scris!''
Constantin TOM{A
EUROCULTIN - opt premii la a opta edi]ie!

n perioada 9-12 noiembrie 2006, o delega]ie de elevi , membri ai Cenaclului literar EUROCULTIN" de la {coala Nr. 2 din
Piatra-Neam] au participat la festivitatea de premiere a celei
de-a VIII a edi]ii a Concursului Na]ional de Cultur\ [i Crea]ie
literar\ IULIA HA{DEU.
Competi]ia este organizat\ de Revista CLIPA SIDERAL| din Chi[in\u, Republica Moldova , `n colaborare cu
Uniunea Scriitorilor din Basarabia [i cu sprijinul Institutului
Cultural Romn din Bucure[ti. S-au acordat premii pe grupe
de vrst\, respectiv gimnaziu [i liceu. Sec]iunile concursului
au fost: proz\, poezie, eseu [i traduceri. Participan]ii au fost
elevi de pe ambele maluri ale Prutului.
Juriul a avut `n componen]\ pe urm\torii scriitori [i publici[ti din
Moldova : Ion Hadrc\ - pre[edinte, Eugenia Bulat -redactor-[ef al revistei Clipa Sideral\, C\t\lina Trifan, Claudia Partole [i Tatiana Fiodorovmembri ai juriului.
Din jude]ul Neam] au participat cu lucr\ri la sec]iunile poezie [i
proz\ cinci elevi de la {coala Nr.2 - membri ai Cenaclului Eurocultin, prof.
`ndrum\tor Cristea Monica. To]i participan]ii s-au reg\sit printre laurea]i.
Palmaresul este urm\torul:
poezie-gimnaziu: premiul I- Anca Popescu, premiul II- Flavian
Mihnea Ro[u (Colegiul Na]ional Petru Rare["), premiul III - Robert
{tefan Ipate , to]i elevi `n clasa a VI a;
proz\ -gimnaziu : premiul I- Smaranda Laiu, clasa a VII a, premiul -
noiembrie 2006
III Teodor Rotaru clasa a VI a.

~n interven]ia doamnei Eugenia Bulat ,fondatoarea [i sufletul competi]iei, aceasta a f\cut o remarc\ deosebit\, care onoreaz\ participan]ii
nem]eni : De cte ori sosesc lucr\ri ale elevilor din Neam] ele dau peste
cap procesele verbale `ntocmite de juriu, pentru c\ schimb\ ierarhizarea
Concursul na]ional
IULIA HA{DEU
[i ne iau primele locuri".
Organizatorii concursului au acordat diplome de excelen]\ unor institu]ii de `nv\]\mnt care s-au remarcat prin rezultatele ob]inute; din acest
motiv {colii nr. 2 i s-a decernat o astfel de diplom\.
O diplom\ similar\ au primit [i trei profesori care au avut elevi laurea]i; printre ei se num\r\ [i conduc\toarea cenaclului nem]ean , profesoara Cristea Monica.
De altfel, reprezentan]i ai jude]ului nostru au fost prezen]i pe podiumul laurea]ilor de la prima edi]ie, din anul 1998. Acesta a [i fost motivul
pentru care Inspectoratului {colar Neam] i s-a atribuit de asemenea o
diplom\ de excelen]\. A[adar 6 premii individuale [i dou\ colective
APOSTOLUL
reprezint\ recolta" anului la aceast\ competi]ie .

8 premii la a VIII a edi]ie ! Acesta poate fi considerat un rezultat de
nota 10 atribuit tinerelor talente nem]ene [i cadrelor didactice care le
`ndrum\ activitatea.
Gazdele au organizat festivitatea propriu-zis\ de premiere `n incinta
Bibliotecii Onisifor Ghibu" din Chi[in\u. Premiile, constnd `n c\r]i [i lei
(moldovene[ti), au fost decernate de pre[edintele juriului, secondat de
domnul Vasile Nanea - ata[at cultural la Ambasada Romniei `n
Republica Moldova. Ca la toate festivit\]ile anterioare de premiere, `ntr-un
sfe[nic, sub portretul Iuliei Ha[deu [i al lui Mihai Eminescu, au ars trei
lumn\ri: una ro[ie, alta galben\ [i cea de-a treia albastr\. S-au recitit
poezii sau fragmente de proz\ din lucr\rile laurea]ilor, s-au spus cuvinte
frumoase [i sincere, s-a subliniat necesitatea unirii culturale [i spirituale
a romnilor de pe ambele maluri ale Prutului. Atmosfera a fost deosebit\
att prin ambientul bibliotecii ct [i prin fondul sonor. Participan]i: elevi,
profesori, oameni de cultur\, membrii ai Uniunii Scriitorilor din Moldova
s-au `ntre]inut la un furschette" cu laurea]ii.
Zilele petrecute la Ci[in\u au avut `n program [i alte activit\]i interesante precum: vizitarea unei expozi]ii cu Figuri de cear\", vizionarea
unui spectacol la Teatrul Satiricon", `ntlniri cu membrii Cenaclului literar Iulia Ha[deu", `ntlniri la Uniunea Scriitorilor, plimb\ri prin centrul
istoric al capitalei [i prin Parcul Central care are ca ax\ o alee a scriitorilor romni.
Prof. Monica CRISTEA
Pag. 3
CONGRESUL ~NV|}|TORILOR {I INSTITUTORILOR

CONGRESUL
NA}IONAL
AL ~NV|}|TORILOR
DE LA ARAD
(Urmaare din pag.1 )
uminic\, 29 octombrie, s-a aprobat textul definitiv
al rezolu]iei, componen]a forurilor reprezentative
ale `nv\]\torilor, principiile lor de func]ionare [i
statutul Asocia]iei Generale a ~nv\]\torilor din
Romnia. Aceast\ unic\ activitate s-a `ncheiat cu
un tur al municipiului Arad.
Printre participan]ii la congres au fost [i
reprezentan]ii Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul
Neam]: prof. Amaicei Gheorghe- pre[edintele
Asocia]iei ~nv\]\torilor Neam], `nv. Filip Marin{c. nr. 10 Piatra Neam], `nv. G`rbea Tatiana- {c. cu clasele
I- VIII "Otilia Cazimir" Cotu Vame[ [i `nv. Mar]olea Maria
Daniela- {c. cu clasele I- VIII Ruginoasa, care prelu`nd
tradi]iile asocia]iei din perioada interbelic\, doresc s\-[i aduc\
contribu]ia la dezvoltarea educa]iei, a [colii moderne [i profesionalizarea dasc\lilor nem]eni prin formare continu\.
Pentru to]i participan]ii la congres a fost o experien]\
necesar\ ca informare metodic\, dar [i ca semn al solidarit\]ii
[i organiz\rii cadrelor didactice din `nv\]\m`ntul primar pentru
ap\rarea intereselor lor culturale, na]ionale [i sociale.
Acest congres are o semnifica]ie special\ pentru c\ nu a
mai fost organizat din anul 1938 (la Bucure[ti) [i `n premier\
au fost prezen]i [i `nv\]\tori romni de peste hotare.
Rezolu]ia acestui congres a vizat [coala [i comunit\]ile
locale, gestionarea domeniului educa]iei, flexibilitatea ofertei
de `nv\]are venit\ dinspre [coal\, introducerea unor noi
modalit\]i de selectare [i de organizare a obiectivelor [i a
con]inuturilor [i responsabilizarea agen]ilor educa]ionali.
Participan]ii la acest congres au lansat colegilor provocarea solidariz\rii `n spiritul "breslei `nv\]\tore[ti" cu scopul
red\rii demnit\]ii [i locului pe care cadrul didactic `l merit\ `n
lumea de azi, deoarece ei s`nt arhitec]ii sufletelor copiilor
acestei ]\ri.
Integrarea `n Uniunea European\ presupune performan]\
`n [coala romneasc\, iar acest congres este un prim pas
pentru a atinge un grad de eficien]\ c`t mai ridicat `n progresul `nv\]\m`ntului. Educa]ia este o prioritate a societ\]ii
asupra c\reia trebuie concentrate eforturile pentru ca elevii s\
se poat\ bucura de toate deschiderile integr\rii europene.
LEON MREJERU AR PUTEA FI M~NDRU

(Urmaare din pag. 1)
G . : - La congres au
participat peste 450
de delega]i [i `n jur
de 180 de invita]i.
Atmosfera
a
fost extraordinar\,
afectiv\ [i emo]ionant\ deoarece un
astfel de congres
nu s-a mai ]inut din
anul 1938, iar
p r e z e n ] a
`nv\]\torilor/institutorilor
romni de peste hotare a f\cut
o impresie deosebit\.
Red.: - Care a fosst particcipaareaa la dezbaateri? Ce probleme deossebite s-aau ridiccat?
A . G . : - Participarea la
dezbateri a avut un nivel ridicat. S-au discutat `n mod
deosebit cerin]ele actuale ale
`nv\]\m`ntului romnesc.
Red.: Citind doccumentele
congressului
[i
relaat\rile particcipaan]ilor,, mul]i
dintre ei aducc `n prim-pplaan
l\rgireaa
concceptului
de
`nv\]\tor,, prin permaanentaa perfecc]ionaare a [colii de toaate
graadele [i evident a
e[aaloaanelor de cadre didaacticce
care luccrez\ la catedr\. ~ntr-uun
viitor foaarte apropiaat,, `nv\]\torii
vor fi abssolven]i ai `nv\]\m`ntului superior. ~n acesste condi]ii
maai putem vorbi desspre o
Asocia]ie a ~nv\]\torilor sau
v-aa]i g`ndi la o alt\ titulaatur\
maai larg\?
A . G . : - Discu]iile pe
aceast\ tem\ au fost foarte
aprinse,
unii
delega]i
propun`nd chiar `nfiin]area
{colilor Normale"
Toate aceste propuneri au
scos `n eviden]\ c\ dezvoltarea societ\]ii umane [i `n
mod deosebit a [colii
romne[ti impune ca toate
cadrele didactice (educatoare,
`nv\]\tori, profesori) care
lucreaz\ `n `nv\]\m`nt s\ aib\
studii de specialitate cu lung\
durat\.
Red.: - ~n ce m\ssur\ consideraa]i c\ obiecctivele propusse
prin Rezolu]iaa Congressului s`nt
proprii acesstei asocciaa]ii [i nu se
A.
supraapun pesste cele ale

M.Ed.C. sau cele ale
Sindiccatelor din `nv\]\m`nt?
A . G . : - Discu]iile din timpul Congresului au scos `n eviden]\ c\ Asocia]ia General\ a
Inv\]\torilor [i Institutorilor din
Rom`nia va c\p\ta denumirea
de Asocia]ia General\ a
Cadrelor
didactice
din
Romnia" [i va fi un partener
activ al\turi de M.Ed.C. [i de
federa]iile sindicale.
Asocia]ia nu va avea o
activitate care s\ se suprapun\
cu cea a sindicatelor, ci va
colabora str`ns cu acestea
pentru a scoate `n eviden]\ trecutul frumos [i de calitate a
`nv\]\m`ntului
romnesc,
cadrele didactice care au fost
[i s`nt de excep]ie [i va lupta
pentru a recupera baza material\ (cl\diri, c\mine etc.) pe
care a avut-o Asocia]ia
General\ [i care a fost preluat\ `n mod abuziv.
Red.: - Reorgaanizaareaa
unei asemeneaa asocciaa]ii la
nivel na]ionaal va `nssemnaa o
strucctur\ larg\ pe trei nivele,,
naa]ionaal,, jude]eaan [i loccal,, sau
numaai o preluaare traadi]ionaal\,,
deoaarecce `n 1944 aceaast\ asociaa]ie s-aa sindiccalizaat,, iar `n
momentul de fa]\ obiecctivele
ini]iaale au fosst preluaate `n totaa litaate pe dou\ canaale
insstitu]ionaale legaale: Federaa]iile

Sindiccatelor din Inv\]\m`nt [i
M.Ed.C.?
A . G . : - ~n reorganizarea
viitoarei Asocia]ii Generale a
Cadrelor Didactice s-a propus
ca structur\ de conducere:
Consiliul General al Asocia]iei,
Sec]iile Jude]ene [i asocia]ii
locale. Aderarea la Asocia]ie
este facut\ de bun\voie [i f\r\
s\ aib\ conota]ii politice.
Asocia]ia local\ [i sec]iile
jude]ene vor avea surse de
finan]are proprii (cotiza]ii mai
mult simbolice, sponsoriz\ri,
proiecte Phare, din folosirea
imobilelor, prin sponsoriz\ri din
partea
sindicatelor
din
`nv\]\m`nt [i a CAR cu care
s`ntem `n bun\ `n]elegere [i
care `[i desf\[oar\ activitatea
`n imobilele noastre.
Red.: - ~n ce m\ssur\ o
asemeneaa reorgaanizaare ar fi
vaalaabil\ la nivel na]ionaal [i care
ar fi ressurssele de finaan]aare?
A . G . : - Toate discu]iile au
scos `n eviden]\ c\ Asocia]ia
Inv\]\torilor din Romnia este
o organiza]ie necesar\, de
bun\ calitate, ea va func]iona o
vreme sub aceast\ denumire
pentru c\ toate actele de proprietate ale fostei asocia]ii
generale s`nt f\cute sub denumirea ei nu se pot ob]ine
lucrurile pierdute f\r\ aceste
acte. La congres s-a scos `n

eviden]\
c\
Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul Neam]
este singura din ]ar\ care a
ob]inut dou\ imobile Casa
Inv\]\torilor" [i C\minul
Inv\]\torilor" prin hot\r`ri
judec\tore[ti definitive [i irevocabile. ~nv\]\torul Leon
Mrejeru, p\rintele asocia]iei
noastre ar putea fi m`ndru.
Acest lucru nu ar fi fost
posibil dac\ nu ar fi fost o
colaborare bun\ `ntre Consiliul
Sindicatului Inv\]\m`nt [i
Cercetare Neam] [i Consiliul
Director al Asocia]iei.
Asocia]ia noastr\ a mai
avut dou\ imobile unul la
Eforie Sud [i unul la
Techirghiol. Posed\m acte de
proprietate [i vom lupta `n continuare `mpreun\ cu partenerii
no[tri (sindicat, CAR) pentru a
le putea redob`ndi.
Organizarea congresului a
fost exemplar\ iar meritele [i
mul]umirile se cuvin Asocia]iei
Inv\]\torilor din Arad, condus\
de domnul Viorel Dolha.
Vom `ncerca `n numerele
viitoare s\ afl\m prin ni[te
`ntreb\ri de sondaj din partea
Redac]iei p\rerea `nv\]\torilor
[i educatoarelor solicit`ndu-vv\
`n acest fel colaborarea dumneavoastr\.
MESAJUL C.N.R. UNESCO

STTIMA}I DASC|
|LI AI ROM
NIEI,,
Se `nt`lnessc azi,, `n nobilul oraa[ de pe malul Mure[ului,, Araad,, reprezentaan]i ai celei mai nobile
messerii [i vocca]ii din lume- `nv\]\torii.
Doaamnele [i domnii Traandaafir din Romniaa [i din ]\ri `nveccinaate se adun\ la sfaat: cum s\
lumineze mai bine minteaa celor micci? Este un Parlaament al luminii [i o Academie a generozit\]ii
de spirit. Este [i o Agoraa a viitorului,, pentru c\ ne `ndrept\m spre soccietaateaa cunoaa[terii,, `n care
vaalutaa- forte va fi `nv\]\turaa [i `n care educca]iaa va ocupaa loccul ce i se cuvine `ntre preoccup\rile
ob[tei: loccul `ntì.
Trudaa dasc\lului este adesseaa ignoraat\ [i adesseaa ner\sspl\tit\. Soccietaateaa noaastr\,, `n care
aurul e rege,, pune adesseaa preaa pu]in pre] pe cuget. Dar `n fieccare capodoper\ pe care o l\ud\m,,
`n fieccare interven]ie pe care o pre]uim,, `n fieccare premiu Nobel care `nccununeaaz\ un cap [i o
oper\,, noi,, oamenii,, aduccem un omaagiu impliccit [i `nv\]\torului neccunosscut care i-aa puss condeiul
`n m`n\ autorului,, inventaatorului,, premiaatului de azi.
Daa]i- mi voie s\ v\ fac o m\rturissire: din multele onoruri ce mi-aau fosst acordaate `ntr-oo viaa]\
lung\ [i zbucciumaat\,, cel mai mare a fosst [i cel dintì: titlul de dasc\l de matemaaticc\ `ntr-uun sat
din `mprejurimile Craaiovei.
~ng\dui]i-ii a[aadaar unui b\tr`n dasc\l s\ ureze succcess luccr\rilor Congressului celor mai ale[i
dintre colegii s\i,, care `nccep azi la Araad.
Alexandru MIRONOV
ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}

M o t t o : "Cine `nal]\ pe `nv\]\tor,
`nal]\ `ns\[i na]iunea".
socia]ia ~nv\]\torilor
din Jude]ul Neam] a
fost `nfiin]at\ `n anul
1912 de `nv\]\torul
Leon Mrejeru, ca
sec]ie a Asocia]iei
Generale
a
~nv\]\torilor
din
Romnia. De la
`nfiin]are s-a constituit ca persoan\
juridic\ cu scopul
de a ajuta cadrele didactice
dup\ modelul Societ\]ii
Corpului Didactic de toate
gradele din Romnia, care a
Pag. 4
func]ionat `n perioada 18781898.

La congresul din Ia[i din
1885 a luat parte [i Ion
Creang\, marele povestitor [i
unul din `nv\]\torii cu care se
m`ndrea [i se m`ndre[te corpul
didactic din jude]ul Neam].
Congresele anuale ale
Societ\]ii Corpului Didactic de
toate gradele aveau ca scop:
perfec]ionarea `nv\]\m`ntului,
s\ studieze lacunele existente
`n organizarea `nv\]\m`ntului,
s\ combat\ relele existente `n
`nv\]\m`nt, f\c`nd [i propuneri
Diesterrweg
de `ndreptare, s\ dea corpurilor legiuitoare, guvernelor

[i institu]iilor ]\rii concursul
pentru `ndreptarea relelor
sociale.
Totodat\ s-a urm\rit s\ se
consolideze rela]iile de amici]ie
[i colegialitate `ntre slujitorii
[colii.
Cadrele didactice din
jude]ul Neam] au aderat cu
mult\ `nsufle]ire la aceste principii.
Asocia]ia ~nv\]\torilor din
jude]ul Neam] a func]ionat p`n\
`n anul 1944 (1912- 1944) timp
de 32 ani, iar `ntre anii 19451990 asocia]ia nu a mai

desf\[urat activit\]i, dar nici nu
a fost desfiin]at\.
~n vederea continu\rii
luptei care s\ apere drepturile
legitime ale lucr\torilor din
`nv\]\m`nt, la data de 26
octombrie 1944, `n cadrul
adun\rii generale extraordinare a tuturor asocia]iilor din
`nv\]\m`nt s-a hot\r`t ca
Asocia]ia
General\
a
~nv\]\torilor,
Asocia]ia
Profesorilor Secundari [i
Asocia]ia
Profesorilor
Universitari s\ se uneasc\ `n
cadrul "Federa]iei corpului
didactic".
Pe parcursul anilor,
aceast\ federa]ie s-a transformat `n Sindicatul Muncitorilor
APOSTOLUL
din ~nv\]\m`nt, prelu`nd o parte

din problemele de mare importan]\ care st\teau `n aten]ia
`nv\]\m`ntului de stat din acea
perioad\.
Dup\ revolu]ia din anul
1989, prin sentin]a civil\ nr.
163 din 5 octombrie 1990 a
Judec\toriei Piatra Neam],
r\mas\ definitiv\ [i `nvestit\ cu
formula executorie "Asocia]ia
~nv\]\torilor din Jude]ul
Neam]", a fost recunoscut\ cu
statut de personalitate juridic\.
O parte din cadrele didactice prezente, `nv\]\tori [i profesori, au f\cut parte din
Asocia]ie cu mul]i ani `nainte
de 1944.
Prelu`nd tradi]iile asocia]iei
din perioada interbelic\ [i dispun`nd de cadre didactice cu o
bogat\ [i merituoas\ activitate

`n domeniul `nv\]\m`ntului,
Asocia]ia ~nv\]\torilor din
Jude]ul Neam] dore[te s\-[i
aduc\
o
contribu]ie
substan]ial\ la dezvoltarea
educa]iei continue `n regiunea
Nord-Est, structur`ndu-[i [i orient`ndu-[i activit\]ile spre
satisfacerea cererilor de pe
pia]a local\ a muncii prin:
Organizarea de cursuri
de perfec]ionare/ specializare
`n domeniile de interes pentru
comunitatea local\;
Atragerea de cadre
didactice [i de speciali[ti de
marc\ `n activit\]ile de formare
profesional\ [i realizarea unor
suporturi curriculare etc.
Comitetul Director
noiembrie 2006
LEC}IA DE ISTORIE
Un devotat slujitor al [colii [i pedagogiei romne[ti
GRIGORE T|U{AN -
CINCI DECENII DE POSTERITATE

cum o jum\tate de veac`n 1956- a plecat `n
ve[nicie cel care a fost
admirabil profesor de
filosofie,
remarcabil
ziarist prin "senin\tatea
filosofic\ [i cuviin]a stilistic\" a articolelor lui, eficient cercet\tor al istoriei
culturii (cu prec\dere a
piscului
acesteia:
filosofia),
Grigore
T\u[an (24.01.1874- 20.04.1956).
S-a n\scut [i a tr\it la Bucure[ti. A
absolvit Colegiul Na]ional "Sf`ntul
Sava" [i facult\]ile de filosofie [i de
drept din Bucure[ti. A func]ionat ca
profesor de filosofie al liceului pe
care de cur`nd `l absolvise [i p`n\ la
pensionare. Din primii ani l-a avut ca
elev pe viitorul filosof Ioan Petrovici
(1882- 1972), care i-a remarcat
aleasa-i voca]ie pedagogic\,
excep]ionala-i preg\tire profesional\
[i deosebita-i grij\ pentru cultivarea
[i perfec]ionarea elevilor s\i. ~[i
aminte[te c\ a `nceput studiul
filosofiei cu "un tinerel sl\bu], c-o
umbr\ de musta]\ mij`nd\", dar
"dup\ pu]in timp am sim]it c\ [tie
carte, ne spunea lucruri care nu erau
`n manual [i, mai t`rziu, dirija discu]ii

filosofice `ntre elevi, iar la urm\ `[i
spunea p\rerea f\r\ a c\uta s\-[i
impun\ punctul s\u de vedere. ~n
ultima clas\ mi-a ar\tat o prietenie
deosebit\, invit`ndu-m\ la d`nsul
s`mb\ta dup\ pr`nz..." (Ion Petrovici:
De-a lungul unei vie]i: Amintiri, 1996,
Buc., pag. 129). Tot aici aminte[te
c\ Titu Maiorescu (1845- 1917), fostul lor profesor, l-a caracterizat:
"T\u[an este un spirit drept".
Gr. T\u[an [i-a perfec]ionat
studiile filosofice la "College de
France" (Paris) audiindu-l pe Henri
Bergson (1859- 1941) la cursul
despre neoplatonism. Lacunele din
prezentarea filosofului neoplatonic
Plotin (205- 270) l-au stimulat s\
publice, `n 1900, lucrarea de r\sunet
european "Filosofia lui Plotin", reeditat\ `n mai multe edi]ii, ultima `n
1993 la Editura Agora, Ia[i, 280 p. ~n
1899 a ob]inut doctoratul `n drept la
Bruxelles.
Gr. T\u[an a stimulat dezvoltarea [colii, a `nv\]\m`ntului [i a
pedagogiei romne[ti pe multiple c\i
[i mijloace: ca director general al
Casei de Credit [i Ajutor a Corpului
Didactic (1915- 1944); ca membru `n
conducerea Casei {coalelor (director 1942- 1944) [i a editurii acesteia;

ca membru `n conducerea Asocia]iei
Profesorilor Secundari din Romnia
[i a Asocia]iei Profesorilor de
Filosofie din ~nv\]\m`ntul Secundar.
O contribu]ie important\ a avut
ca ziarist, mai ales `n "Revista
General\ a ~nv\]\m`ntului", la a
c\rei `nfiin]are- `n iunie 1905- a contribuit. O cale important\ de difuzare
a reflexiilor sale pedagocice au constituit-o conferin]ele la radio.
Apreciind contribu]ia lui la ceea
ce {t. B`rs\nescu a numit `n epoc\
"pedagogizarea `ntregii na]iuni",
Academia Romn\ l-a chemat, `n 29
mai 1939, ca membru de onoare.
Credem c\ despre Gr. T\u[an
putem spune ceea ce a afirmat el
despre Vasile P`rvan (1882- 1927),
c\ a devenit "o lec]ie vie, un model [i
o busol\".
C\r]ile
publicate
s`nt
numeroase, consistente [i originale.
Unele exprim\ prin `nsu[i titlul lor
convingerea ferm\ a autorului c\,
cultura romn\ e sincron\, complementar\ [i integrat\ culturii
europene: Filosofi romni [i str\ini,
1939, Buc., 171 p.; Magicieni ai stilu-
lui- Schopenhauer, Erasm, N. Iorga,

I. Petrovici, Caragiale, f.a. Buc., 112
p etc.
Mai amintim c`teva lucr\ri,
relev`nd idei pedagogice care pot
`nc\ rodi, acum [i `n viitor: 1.
Ministerul Instruc]iunii Publice, Casa
{coalelor: "T`lcuirea Constitu]iei
pentru folosul ]\r\nimii- de Gr.
T\u[an", 1906 (an jubiliar), Buc., 52
p., unde citim: "Multe sunt de `nv\]at
din legi [i fericit e cine poate
`n]elege rostul lucrurilor [i r`nduiala
pravilelor care c`rmuiesc noroadele".
2. Contribu]ii filosofice [i literare,
1940, Buc., 124 p.: "ceea ce trebuie
s\ urm\reasc\ cu r`vn\ educatorul
[i m`nuitorul de oameni este crearea
[i consolidarea tipului armonic al
vie]ii..." (120). 3. Dincolo de cotidian.
Opinii literare [i filosofice, f.a., Buc.,
224 p... "Savoarea st\ totdeauna `n
noi, magia succesului st\ `n `ncrederea ce trebuie s-o purt\m `n for]ele
noastre de energie selectiv\ [i creatoare" (p. 34).
S\ cultiv\m aceste idei ca [i pe
cele cuprinse `n cartea sa de
aforisme "Opiniile unui singuratec.
Cuget\ri asupra lumei", 1924, Buc.,
31 p [i bune roade vom culege.
Prof. Traian CICOARE
REMEMOR|RI PEDAGOGICE
NOIEMBRIE 2006
~n numerele anterioare ale Apostolului s-au consemnat
urm\toarele anivers\ri `n noiembrie: M.D. Stamate, 1/1895;
Horia Hulubei, 1/1896; Ana Catzaiti, 1/1941; Mihaela
Gherghelescu, 3/1957; Ana Conta Kernbach, 5/1863; N.Gr.
Ste]cu, 10/1910; N. Milord, 11/1909; C. Prangati, 11/1934;
Maria Romanescu, 12/1904; C.D. Stahi, 14/1844; V. Conta,
15/1845; Agr\pina Stupcanu, 15/1911; C. Cri[an, 21/1939;
Aurel Dumitra[cu, 21/1955; Eufrosina S\vescu, 24/1884; I.
Scurtu, 27/1940; Radu Purice, 27/1957; D. Braharu, 28/1898;
Clement Pompiliu, 28/1923; Ion Popa Burc\, 29/1875.
{i comemor\rile: 2/2002, Eduard Covali; 3/1942, Virgil
Ioanovici; 3/1971, C. Matas\; 4/1948, Al. Pantazi; 6/1999, Al. Cojocaru;
13/1960, G.T. Kirileanu; 17/1999, C. Av\danei; 22/1901, V.A. Urechia;
25/1980, Natalia Mih\ilescu; 26/1937, I. Dr\gan; 29/1959, V. Gheorghiu;
30/1941, V. Petrovanu.
3/1939, n. la Ghel\e[ti, com. B\lu[e[ti, profesorul de lb. romn\,

eseist [i publicist Constantin Tom[a, pensionat de la Colegiul Tehnic "Gh.
Cartianu, a slujit [i sluje[te `nv\]\m`ntul nem]ean prin gazet\rie superioar\, inclusiv la Apostolul.
5/1924, n. `nzestrata [i vrednica profesoar\ de lb. romn\,
Pompilia Sferdinschi, pensionat\ de la {coala "Elena Cuza".
5/2003, a decedat profesorul Mihai R\d\voi, `n satul Neagra, com.
Ta[ca (n. 1943).
10/2006- De "Ziua Interna]ional\ a {tiin]ei", manifest\ri adecvate
`n numeroase [coli nem]ene.
20/1938, n. la Ghind\oani, profesorul de matematic\, V. Tofan,
afirmat la Liceul "Petru Rare[" din Suceava, [i ca inspector [colar
jude]ean Suceava.
28/1918, Unirea Bucovinei cu Romnia, eveniment marcat `n
[colile nem]ene [i ca preg\tire pentru s\rb\torirea Zilei Na]ionale a
Romniei- 1 Decembrie.
Prof. Traian CICOARE
IMNUL
~NV|}|TORILOR
(fragment)
hema]ii de sf`ntta dattoriie

D''a lumiina noii talpa ]\reii
Cuu dor de munc\ [i fr\]iie
R\spuundem
glasuuluui
chem\reii.
(...)
Precuum `n truup un suflett batte
{ii-nn cugett limpede un g`nd.
Un singuur dor,, fratte cu fratte,,
S\ ne `nc\lzeasc\ maii cur`nd.
C''avem nevoiie de''nfr\]iire

De cald [i sf`ntt enttuziiasm,,
De jerttf\ maii presuus de fire
Ca faptt s\ fie ce-aa fostt basm.
De-aacuuma `nttre noii uniire,,
M\re]uul pas fie cu spor
{ii ]intta c\ttre nemuuriire
Doriin]a noasttr''a tuturor.
Al nosttruu steag multt timp reverse
Siimbboluul traiiniiceii uniirii
{ii-nn cuta lui s\ stea ne[tterse
M\re]e pilde,, marii porniirii.
Decii pune]ii mintte l`ng\ mintte
{ii um\r l`ng\ um\r tare,,
C\cii prea s`ntt n\zuuin]e sfiintte
{ii prea ni-ii idealuul mare.
{ii str`ns lega]ii priin dor de munc\
Pe''nttinsuul ]\reii r\sp`ndii]ii,
De sus s'avem sf`ntta poruunc\::
"Naiintte `nv\]\ttorii, unii]ii!"
Victor BILCIURESCU
(Muzica: Al. MIH|ILESCU Bu[teni)
Din BULETINUL INFORMATIV (nr. 1, 2006)
al Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Arad
O ZI
DE
{COAL|
~N
MACE DONIA
Fil\ din jurnalul
`nv\]\torului
romn Gh. P.
Barba
de la [coala
romneasc\ din
Livezi- Grecia
CU TRICOLORUL SUB C|MA{|

Livezi, 5 mai 1923
levii stau `ngr\m\di]i, nelini[ti]i, privind lac\tul
mare care le ]ine `nchis\ poarta [colii. De un an,
autorit\]ile locale au interzis arborarea tricolorului al\turi de steagul noii st\p`niri care s-a `ntins
p`n\ la noi gra]ie Romniei [i a marelui b\rbat
de stat Venizelos. Acesta, recunosc\tor
Romniei, a promis solemn, sincer, garantarea
tuturor drepturilor de care vlahii no[tri se bucurau [i `n trecut sub "jugul otoman".
De un an copiii poart\ tricolorul sub
c\ma[\. De acum vor trebui s\ `nve]e [i carte,
`n limba matern\, pe ascuns? Ceea ce "p\g`nii"
au `ng\duit, "fra]ii cre[tini" ne vor interzice?
Directorul [colii, `nv\]\torul [i `n]eleptul
Canacheu Constantin (domnul Dina), cunosc\tor a 8 limbi
(romna, turca, elina, greaca, albaneza, bulgara, s`rba,
franceza), a plecat `n zori la Salonic, pe jos, pe scurt\turi
numai de el [tiute, `nc\l]at cu opinci u[oare cum numai el
[tie s\ le fac\, cu traista [i sarica pe umeri peste un
impun\tor costum trac pe care nu l-a schimbat niciodat\ cu
haine nem]e[ti. S-a dus s\ sesizeze consulatul Romniei
despre noul abuz al unor autorit\]i locale cu vederi `nguste.
La plecare, sigur de reu[it\, ne-a sf\tuit s\ ne p\str\m calmul, s\ nu for]\m intrarea `n [coal\, s\ a[tept\m m\surile
noiembrie 2006
ce se vor lua `n urma interven]iilor pe care le va face inimosul nostru consul [i pentru moment s\ ]inem lec]iile sub
cerul liber.
Luna mai, la noi, la Livezi, `nseamn\ `nceput de an
[colar (perioada de [colarizare este: Sf`ntu GheorgheSf`ntu Dumitru). O serie nou\ de elevi face cuno[tin]\ cu
[coala, cu alfabetul nostru latin. Vreo 20 de copii `nscri[i `n
clasa I-a s`nt `n grija mea. ~nva]\ cu interes literele alfabetului. Dar, azi nu avem clas\ [i nici tabl\.
Fratele meu, Nicolae, `nv\]\tor [i el, d\ o sugestie: pe
o vatr\ de cenu[\, `n coliba improvizat\ pentru cat`rul [colii,
s-ar putea exersa scrierea literelor `nv\]ate p`n\ acum. {i,
iat\-i pe copii st`nd turce[te `n jurul unei vetre mari de
cenu[\, desen`nd pe r`nd c`te o liter\. ~ncet, rotund, o
admir\ pentru o clip\. O mai corecteaz\. Apoi, nu f\r\
p\rere de r\u, netezesc cenu[a pentru a da r`nd altuia.
Dar, ca s\ se adevereasc\ zicala "un r\u nu vine niciodat\ singur", un [arpe de cas\, lung c`t toate zilele- lung mai
ales pentru micu]ii copii- se ive[te din iesle, [erpuie[te peste
vatra de cenu[\, desen`nd un "S" mare [i iese afar\ pe u[a
colibei larg deschis\. Copiii `ncremenesc de spaim\. Apoi,
c`t o eternitate, se scurg greu c`teva secunde `n cea mai
solemn\ t\cere. Secunde de grave reflec]ii at`t pentru
micu]ii mei [colari c`t [i pentru mine, `nv\]\torul investit cu
greaua r\spundere a model\rii genera]iei tinere `n astfel de
condi]ii. Doar c`teva secunde. Dup\ care, rup t\cerea: "{i
acum `n picioare, s\ c`nt\m". Dau tonul [i din colib\ 20 de
APOSTOLUL
voci cristaline, r\sun\ spre z\rile largi, p`n\ spre muntele

"Z`na":
"Ardealul, Ardealul
Ne trebuie Ardealul,
De-ar fi s\ ne-ngrop\m de vii"...
Copiii nu [tiu `nc\ unde este Ardealul. {tiu `ns\ c\ [i
`nv\]\torul lor, ca [i p\rin]ii unora dintre ei, [i-a riscat via]a
`nrolat voluntar `n armata francez\, pe "frontul Salonic",
pentru c\ "Ardealul ne trebuie, de-ar fi s\ ne `ngrop\m de
vii".
Aici, `n Macedonia, mai mult poate dec`t `n orice alt\
parte locuit\ de romni, tr\im senza]ia c\ f\r\ o Romnie
puternic\, `ntregit\ cu Ardealul, vom fi sorti]i pieirii.
Dup\ pauz\ reiau lec]ia de scriere: "Copii, `n orice r\u
se afl\ [i c`te un bine. S`ntem `ns\ datori s\-l descoperim [i
s\-l folosim. Iat\, [arpele ne-a ar\tat cum trebuie scris\ litera "S". Copiii r\m`n c`tva timp pe g`nduri. Studiaz\ atent
d`ra l\sat\ pe cenu[\ de `nfrico[\torul [arpe. Apoi, cu grav\
seriozitate, exerseaz\ pe r`nd litera "S".
Mul]umim domnului Vasile Barba din Freiburg,
pre[edintele Uniunii pentru Limba [i Cultura Aromn\, pentru c\ ne-a pus la dispozi]ie acest text al p\rintelui s\u
n\scut `n satul aromn Livezi din nordul Greciei, absolvent
al {colii Superioare Romne din Salonic, `nv\]\tor la [coala
romneasc\ din satul natal, voluntar `n Legiunea Romn\ a
armatei franceze, decorat de Regele Ferdinand pentru
r\nile de pe front, refugiat din Grecia `n Cadrilater.
Pag. 5
ACTUALITATEA SINDICAL|
Lista
ru[inii
urel Cornea a criticat

atitudinea
ministrului Mihail
H\rd\u, acuz`ndu-l
de inconsecven]\ [i
a ar\tat c\ "este
pentru prima oar\,
`n 16 ani, c`nd v\d
c\ un demnitar al
Romniei
nu-[i
respect\ cuv`ntul dat [i e surprinz\tor s\ avem un ministru
cu a[a dispre] fa]\ de categoria socio-profesional\ `n fruntea c\reia se afl\".
Amendamentul propus de
comisii [i sus]inut de sindicate
ar fi afectat capitolul investi]ii
cu doar 5%. Sindicali[tii au
dorit s\ publice o list\ a ru[inii,
cea a parlamentarilor din
comisiile reunite ale celor dou\
camere care au respins acest
amendament, paritatea fiind
de 14 voturi pentru [i 18 contra.
"Au votat contra urm\torii
senatori [i deputa]i: Varujan
Vosganian (PNL), Ionel
Popescu (PNL), Nicolae
Neagu (PD), Valentin -Zoltan
Pu[ka[ (UDMR), C\lin Petru
(PC), Nini S\punaru (PNL),
Radu -C\lin Dr\gu[ (PD),
Laszlo Borbely (UDMR),
Gheorghe Dragomir (PNL),
Istvan Erdei-Doloczki (UDMR),
Dan Grigore (PD), Ignat Miron
(minorit\]i), Gra]iela Denisa
Iordache (PD), Adrian Miroslav
Merka (minorit\]i), Alexandru
Mocanu (PD), Aurel Ol\rean
(PD), Dan Ru[anu (PNL) [i
Mihai Sandu- Capr\ (PNL)"
precizeaz\ materialul citat.
Apel la
justi]ie
Filiala Neam] a Federa]iei
Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt

va intenta o ac]iune `n instan]\
Inspectoratului {colar al
Jude]ului Neam], Consiliului
Jude]ean Neam], Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii [i [colilor care nu au respectat statutul cadrelor didactice.
Sindicali[tii nem]eni din
educa]ie urmeaz\ exemplul
conducerii na]ionale a FSL~
care a ac]ionat `n judecat\
Guvernul Romniei, dar [i cel
al unor filiale jude]ene din alte
jude]e ale ]\rii care au reu[it
s\ ob]in\ hot\r`ri judec\tore[ti
`mpotriva unor inspectorate
[colare pentru situa]ii similare.
Pentru a-[i argumenta
cererea `n instan]\ sindicali[tii
au nevoie de o serie de date
pe care le-au solicitat unui
num\r de [coli nem]ene.
Dorina Drexler, inspectorul
general [colar, le-a interzis
directorilor de [coli, `n
prezen]a prefectului Toader
Mocanu, s\ le ofere
informa]iile necesare celor de
la sindicat: "S-a cerut o situa]ie
din [coli cu num\rul de cadre
didactice care au o vechime
mai mare de 25 de ani. V\
atrag aten]ia c\ raportarea se
face numai la Inspectoratul
{colar [i la Consiliul Local. Noi
nu sprijinim sindicatul s\ ne
dea `n judecat\. Nu s`nte]i
subordona]i sindicatului! Dac\
vom ajunge `n instan]\ noi ne
vom ap\ra punctul de vedere
privind normarea".
554 privind accesul liber la

informa]ii.
"Ac]iunea noastr\ vrea s\
demonstreze c\ salariile nu
s-au pl\tit `n mod legal, iar normarea educatorilor [i a
`nv\]\torilor nu a respectat
prevederile Statutului cadrelor
didactice care spune c\, la o
vechime egal\ sau mai mare
de 25 de ani [i gradul didactic
I, normarea se face cu dou\
ore mai pu]in. Deci, din 18 ore
c`t este normarea pe
s\pt\m`n\ `n mod normal, trebuiau s\ se scad\ 2 ore [i s\
r\m`n\ cu 16 ore s\pt\m`nal",
a precizat prof. Constantin
Baroi, vicepre[edintele FSL~
Neam].
Orele f\cute `n plus, fa]\
de norma legal\ de 16 ore, ar fi
trebuit eviden]iate ca ore suplimentare [i pl\tite ca atare.
Preciz\ri
necesare
oate acestea contribuie implicit la sc\derea calit\]ii

actului de `nv\]are [i cu mai mult\ `n]elegere [i tact ar
putea fi `nl\turate de c\tre Inspectoratul {colar.
~n partea final\ a lucr\rilor, Consiliul a aprobat `n
unanimitate m\surile [i ac]iunile ce se impun `n
perioada urm\toare:
a)Vom `nainta o scrisoare deschis\ Prefecturii
Neam] privind `nc\lcarea Legii 354/2004 privind acordarea personalit\]ii juridice gr\dini]elor cu peste 100
de copii pre[colari [i unit\]ile [colare cu peste 200 de
elevi [i am`narea dialogului social Inspectorat Sindicat.
b)Adoptarea [i transmiterea `n [coli a Comunicatului
Colegiului Na]ional al Liderilor cu unele modific\ri propuse pentru
jude]ul Neam].
Sup\ra]i pentru interven]ia

nedemocratic\ a Dorinei
Drexler, reprezentan]ii conducerii FSL~ Neam] au venit cu
preciz\ri privind cadrul legal `n
baza c\ruia s`nt `ndrept\]i]i s\
cear\ [i s\ primeasc\ aceste
informa]ii: articolul 30, alineat
2 din Legea sindicatelor Legea nr. 54 din 2003 [i Legea
De la
grev\
japonez\
la blocarea
anului
[colar
~n perioada vot\rii Legii
bugetului pe 2007, profesorii

nem]eni, ca [i colegii lor din
`ntreaga ]ar\, au intrat `n grev\
japonez\, prin afi[area acelor
banderole albe pe bra], `n
semn de protest fa]\ de bugetul alocat `nv\]\m`ntului [i de
nivelul salariz\rii anun]at pentru anul viitor.
"~n situa]ia `n care clasa
politic\ decizional\ va continua
s\ manifeste aceea[i atitudine
de dispre] [i indiferen]\ fa]\ de
dasc\lii acestei ]\ri, urmeaz\
ca, dup\ 1 ianuarie 2007, s\
stabilim calendarul concret al
ac]iunilor de protest pe care le
vom declan[a. Avertiz\m pe
aceast\ cale factorii decizionali, c\ nu va fi lini[te `n
`nv\]\m`nt `n anul 2007 [i c\
exist\ riscul major de
declan[are a unei greve generale `n sistem, ceea ce poate
conduce la blocarea sf`r[itului
de an [colar", a declarat prof.
Florin Florescu, pre[edintele
FSL~ Neam].
Anul viitor membrii de
sindicat vor fi consulta]i privind
posibilitatea ca ace[tia s\ nu
participe la teza cu subiect unic
[i la examenele na]ionale din
vara anului viitor.
Major\ri S\
`nv\]\m s\
salariale
semnifica- negociem!
Filiala Neam] a Federa]iei
tive
Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt a
~ntre timp, ca urmare a
ac]iunilor sindicali[tilor, problema cre[terii salariale pentru
2007 s-a rezolvat pozitiv,
cadrele didactice vor primi
major\ri de 22% fa]\ de salariile actuale. Urm\toarele trei
]inte ale sindicali[tilor s`nt:
Legea de salarizare a bugetarilor, `n care personalului din
educa]ie s\-i fie dedicat un
capitol separat [i prin care s\ i
se fac\ dreptate, alocarea unui
buget de minim 6% din PIB
pentru 2007 [i un dialog social
real. Nemul]umit de rezultatele
dialogului social din ultima
perioad\ Aurel Cornea,
pre[edintele FSL~ a declarat c\
suspend\ acest dialog social [i
c\ sindicatul pe care-l
reprezint\ nu va mai discuta
pe marginea nici un proiect al
ministerului, situa]ie ce ar conduce la un blocaj `n activitatea
MEC.
organizat, `n perioada 17-19

noiembrie, cursuri de formare
dedicate membrilor Consiliului
Jude]ean al acestui sindicat [i
persoanelor cu abilit\]i de
manager proiecte.
Cursurile au avut ca obiective: crearea [i dezvoltarea
abilit\]ilor de comunicare, a
tehnicilor de negociere [i
rezolvarea conflictelor pentru
membrii CJ Neam] ai FSL~ , iar
pe de alt\ parte formarea competen]elor de management al
proiectelor
`n
vederea
acces\rii cu succes a fondurilor structurale.
Participan]ii au fost coordona]i `n activitatea de formare
de lectorul universitar dr.
Viorica Pau[, de la Facultatea
de Jurnalism [i {tiin]e ale
Comunic\rii
din
cadrul
Universit\]ii Bucure[ti [i prof.
Niculina Ni]\, formator regional
[i expert proiect manager.
Angela BRUDARU
REAC}II {I INI}IATIVE
c) Organizarea adun\rilor cu liderii pe zone pentru transmiterea [i acordul colegilor no[tri la m\surile propuse.
Roman luni, 20.11.2006
T`rgu Neam] mar]i, 21.11.2006
Piatra Neam] miercuri, 22.11.2006
{edin]a Consiliului a fost urmat\ de ac]iunea de
perfec]ionare organizat\ pentru membrii consiliului sub egida
Facult\]ii de Jurnalism [i {tiin]ele Comunic\rii Universitatea
Bucure[ti pe dou\ componente de baz\ ale activit\]ii sindicale
[i didactice:
I. Comunicarea eficient\. Negocierea [i rezolvarea conflictelor.
II. Managementul de proiect. Proiectul de accesare a fondurilor structurale.
Activit\]ile s-au bucurat de prezen]a [i aprecierea majorit\]ii
membrilor Consiliului, absen]ii avnd motive `ntemeiate.
~NV|}|TORII
FESTIVALUL DE PERCU}IE
ercu]ie "Prezent" al Liceului
de Art\ "Sabin Dr\goi"
Arad, condus de Mario
Florescu; Ansamblul de
percu]ie "Alternances" al
Universit\]ii
de
Arte
"George Enescu" Ia[i, condus de Florian Simion;
Ansamblul de percu]ie
"Game" al Universit\]ii
Na]ionale de Muzic\
Bucure[ti, condus de Alexandru Matei.
S`mb\t\, 18 noiembrie, `n rotonda
Teatrului Tineretului, sub genericul
"Muzica de percu]ie [i muzicienii ei", a
avut loc, sub bagheta consacratului
moderator al manifest\rii, prof.
Gheorghe Bunghez, inaugurarea unei
noi serii a "Colocviilor colegiale".
~ntrebarea cel mai frecvent rostit\ `n
timpul festivalului a fost De ce la Piatra
Pag. 6
Neam]? Se pare c\ aici este un loc

binecuv`ntat pentru arte, au c\zut de
acord, amintindu-[i [i de iscarea
Vacan]elor Muzicale, ie[eni, clujeni [i
bucure[teni deopotriv\. {i se mai pare
c\, `nt`mpl\rile muzicale ale ultimilor 30
de ani de la Piatra Neam] se suprapun `n
bun\ m\sur\ cu aceast\ perioad\ a
istoriei muzicii romne[ti.
S-a recunoscut `n unanimitate c\
profesorul Grigore Pop, directorul festivalului, a creat o [coal\ de percu]ie la
Cluj [i c\ discipolii s\i duc cu brio faima
acestei [coli acas\ [i peste hotare.
S-au eviden]iat generozitatea [i
receptivitatea forurilor [i sponsorilor, dar
[i cultura publicului, nivelul aspira]iilor
sale [i, nu `n ultimul r`nd valoarea [colii
romne[ti de percu]ie.
S`nt fapte care, f\r\ prezen]a academic\ a Facult\]ii de Muzic\ de la
Piatra Neam] nu ni le-am putut imagina
niciodat\.
Copiii lor urmeaz\ acum s\-i `nv\]\m

A[a cum [i pe ei tot noi i-am `nv\]at.
Vor trece ani [i poate cei mici vor fi
e-au pus mereu `n c`rc\ [i `n pe la palat
S\ pun\ `nc-o piatr\ `n spate de purtat!
spate
Tot ce au vrut [i `nc\ peste poate,
Iar noi le-am dus pe toate {i ast\zi, ei tot nou\ ne vor cere
socotind,
S\ punem um\rul c`nd este greu,
C\-i datoria noastr\, c\ noi {i s\ t\cem, s`nt tot ei de p\rere,
muncim, iubind.
C\ plata noastr\ e la Dumneezeu.
Ne-au spus ca-n [coal\ s\ facem mereu

apostolat,
C\-i lege na]ional\ [i-i prima la palat!
Dar au uitat cu to]ii, un lapsus explicat,
C\ legea ca s-o scrie, chiar noi i-am
`nv\]at.
APOSTOLUL
Noi am r\mas mode[ti, c\ altfel

nu se poate,
{i vom purta mereu `n c`rc\ [i `n spate,
Tot ce ne-au pus. Din toate socotind,
C\-i datoria noastr\, s\-i `nv\]\m
iubind.
Radu DIMITRIE
noiembrie 2006
RADIOGRAFII SUBIECTIVE
ACAS| LA DOMNUL
TRANDAFIR
ornit-am `ntr-una din activit\]ile specifice mentoratului [i am ajuns la {coala Boi[tea din comuna
Petricani. Dup\ col] - Biserica din sat profilndu-se
acaparator- p`lpìe, `n a doua curte interioar\, c\
prima curte ad\poste[te, protejnd parc\ m\car
acum pe ultimele tr\iri, fosta [coal\- mumie ce
sfredele[te att de scumpe amintiri: aici a tr\it [i a
luminat min]i celebrul Domn Trandafir!!!!!!
Pe ct de nedrept, pe att de adev\rat. {coala
unde a muncit acest Dasc\l, simbol al {colii
romne[ti, st\ s\ cad\, a[teptnd s\ fie d\rmat\...
m\car spre a nu mai fi un pericol pentru elevii ce-[i
des\vr[esc aici formare lor ini]ial\.
Dasc\li la fel de blnzi precum Domnul Trandafir , cu priviri
adnci [i calde te `ntmpin\, al\turi de distinsa Doamn\ director Rogin Angela [i cu sfial\ spun c\ s-au tot dus pe la
autorit\]i, pn\ la jude] s\ spun\ s\-i ajute cu ce trebuie pentru a d\rma ambele corpuri ale {colii Boi[tea ce stau s\ cad\
peste elevi, nemaiinvocnd durerosul adev\r c\ AICI S-A
N|SCUT, A TR|IT {I D|RUIT DOMNUL TRANDAFIR!!!!!!!!
Voi spicui `n continuare ceva din Lucrarea metodico[tiin]ific\ pentru ob]inerea gradului didactic I `n `nv\]\mnt,
anul 1990 a domnului ~nv\]\tor Nechifor Dumitru de la {coala
Boi[tea [i coordonat\ de domnul profesor Leoreanu Relu :
Primul `nv\]\tor `n satul Boi[tea a fost dasc\lul Busuioc,
tat\l lui Mihai Busuioc (din `nsemnarea f\cut\ de Busuioc
dasc\lul, pe Irmologhionul din 1838, carte de cult din Biserica
Boi[tea dat\ de Oficul jude]ean de patrimonoiu cultural, unde
se aminte[te [i de un cutremur din ghenar" 10 zile, mar]i spre
miercuri noaptea la patru ceasuri). {coala func]iona pe lng\
biserica din sat, iar `n aceasta a `nv\]at [i Mihai Busuioc, cel
care avea s\ devin\ `nv\]\torul lui Mihail Sadoveanu despre
care, cu pio[enie, marele scriitor `[i aminte[te:" Mihai Busuioc,
`nv\]\torul meu din [coala primar\ rural\, unul dintre cei mai
pricepu]i [i mai devota]i pedagogi pe care i-am cunoscut `n
via]a mea !". N\scut la Boi[tea, comuna Petricani, jude]ul
Neam], `n 1847, Mihai Busuioc `ncepe studiul buchiilor cu tat\l
s\u [i le continu\ la {coala Domneasc\ de la Tg. Neam],
deschis\ `n prezen]a Domnitorului Grigorie Al. Ghica al V-lea
`nc\ din 1852... Trecnd `n nefiin]\ `n 1912, Busuioc a r\mas
ve[nic viu `n mintea [colarilor s\i. ...Despre locul de [coal\,
existent la Boi[tea, se pomen[te `nc\ din 1860. ~n adresa
`naintat\ Prefecturii jude]ului Neam], `n anul 1920 de c\tre
preotul Nicolae Bicleanu, se precizeaz\: Localul de [coal\ din
acest sat a fost cl\dit de stat `n 1860, Ast\zi e aproape o ruin\
c\ci partea de nord amenin]\ a se pr\bu[i".!!!!!
{I ACUM SUNTEM ~N ANUL DE GRA}IE 2006 [i {coala
Boi[tea se lupt\ s\ se mai arate c\ mai exist\, parc\ pentru a
ne for]a s\ ne amintim c\ trebuie s\ ne respect\m `nainta[ii"
{i ce `nainta[i!
Fie s\ aud\ [i s\ simt\ cei `n drept [i cu putere de
decizie!!!!!
Prof. Mentor Niculina NI}|
Campusuri
[colare `n Neam]
roiectul, pus pe tapet `nc\ de
anul trecut de ministrul Mihail
H\rd\u, privind construirea de
campusuri [colare pentru elevii
ce provin din alte localit\]i dec`t
cea `n care `nva]\, va fi pus `n
aplicare `ncep`nd de anul viitor.
~n jude]ul Neam], au fost ini]ial
[ase propuneri pentru construirea de campusuri, `n general
merg`ndu-se
pe
ideea
reabilit\rii [i moderniz\rii
cl\dirii unor foste internate. Urmeaz\ ca,
de anul viitor, s\ `nceap\ lucr\rile la campusurile din Piatra Neam], Roman [i
Bicaz.
La Colegiul Tehnic "Gheorghe
Cartianu" din Piatra Neam] va fi realizat\
`n campus [i o sal\ de festivit\]i, vor fi
reabilitate [i modernizate spa]iile vechiului
campus [colar. ~n toate cele trei campusuri, pe l`ng\ spa]iile de cazare [i cantina pentru elevi, vor fi realizate [i apartamente pentru profesorii debutan]i, ca
locuin]e temporare de serviciu, o solu]ie
provizorie p`n\ ce ace[tia `[i vor putea
cump\ra apartamente proprietate personal\.
Hoteluri [i
tab\r\ `n fostele
internate
Unele licee sau colegii din municipiul
Piatra Neam] au g\sit solu]ii pentru utilizarea fostelor internate `n a[a fel `nc`t
acestea s\ le aduc\ [i venituri extrabugetare. ~n aceast\ idee, cea mai mare
parte din internatul Colegiului Tehnic
Forestier se afl\ `n lucr\ri de reabilitare modernizare pentru transformarea `n
hotel.
De asemenea, la Grupul {colar
Economic- Administrativ, printr-un proiect
Phare [i cu finan]are de la Consiliul Local
Piatra Neam] fostul internat va deveni, `n
foarte scurt timp hotel, iar cantina un
restaurant modern. Lucr\rile s`nt la stadiul
de finisaje, fiind adus chiar [i mobilierul
necesar. "Aici vor face practic\ elevii de la
turism [i vor putea fi caza]i profesorii care
vor veni `n ora[, fie pentru cursuri de perfec]ionare, fie pentru alte activit\]i. Este
modelul Liceului Economic din Bucure[ti,
din {oseaua Viilor, unde am fost [i eu
cazat\ [i condi]iile s`nt dintre cele mai
bune", a precizat Dorina Drexler, inspectorul general [colar.
Fostul internat al Colegiului Tehnic de

Transporturi Auto va intra [i el `n lucr\ri de
reabilitare, urm`nd s\ fie transformat `n
complex de cazare pe timpul vacan]elor,
de tip tab\r\ [colar\.
Bani de liceu
pentru toat\
lumea
Clasa a VII-a
va simula tezele
Pentru prima dat\ de c`nd a intrat `n

vigoare, `n programul social al Ministerului
Educa]iei [i Cercet\rii "Bani de liceu" va fi
acordat\ suma de 180 lei RON tuturor
solicitan]ilor.
~n jude]ul Neam], num\rul beneficiarilor de anul trecut a fost de 2.700, iar anul
acesta 3.197 de elevi vor primi lunar acest
sprijin financiar. ~n fiecare an, nu beneficiau de acest sprijin `ntre 500 [i 1.000 de
elevi nem]eni din cauza fondurilor limitate
alocate acestui program. Treptat, suma
alocat\ programului la nivel na]ional a
crescut, cei care au depus dosarele, dar [i
cei care le-au verificat, au devenit mai
riguro[i, anul acesta `nregistr`ndu-se
aceast\ premier\ na]ional\, ce
mul]ume[te pe toat\ lumea.
Acest sprijin se acord\ numai pentru
perioada cursurilor [i, `n cazul elevilor din
clase terminale care dau examenul de
bacalaureat, pentru zilele efective de examen, calculate `mp\r]ind suma lunar\ de
180 RON la num\rul de zile de cursuri
dintr-o lun\ normal\ [i `nmul]ind cu
num\rul de zile afectate examenului.
Data la care elevii din clasa a VII-a ar

fi trebuit s\ se dea lucr\rile scrise de evaluare semestrial\ la limba romn\ [i
matematic\ a fost 27 noiembrie 2006.
Dup\ ce a ascultat contrargumentele
inspectorilor generali ministrul Mihail
H\rd\u a ajuns la concluzia c\ este mai
bine s\ am`ne aceste teze cu subiect unic,
ce ar produce emo]ii puternice at`t elevilor,
c`t [i p\rin]ilor.
A[a c\, `n semestrul al doilea, elevii
din clasa a VII-a din `ntreaga ]ar\ vor participa la o simulare a tezelor. Simulare
care nu va afecta mediile elevilor, al c\rei
rezultat nu se va trece `n catalog [i care, `n
final, va avea doar valoare de indicator
statistic, `n baza c\ruia speciali[tii MEC
vor analiza c`t de preg\ti]i s`nt elevii s\
treac\ la un nou sistem de admitere `n
licee sau [coli de arte [i meserii, sistem
care ar exclude sus]inerea testelor
na]ionale.
Burse pentru
elevii nem]eni
Consiliul de Administra]ie al
Inspectoratului {colar al Jude]ului Neam]
a aprobat criteriile de acordare a burselor
de merit, burselor de studiu [i burselor
sociale elevilor din jude].
Vor primi burse de merit elevii din licee
sau [coli de arte [i meserii care ob]in
media general\, pe anul anterior de
studiu, cuprins\ `ntre 9,85 [i 10 [i au
media la purtare 10. ~n cadrul bursei de
merit se instituie bursa de performan]\ ce
se acord\ c`[tig\torilor locurilor I - III la
fazele na]ionale ale olimpiadelor pe discipline [i elevilor califica]i la olimpiadele
interna]ionale. Burse de performan]\ vor
mai primi [i alte categorii de elevi care
ob]in rezultate de valoare `n cadrul unor
manifest\ri interne [i interna]ionale cu caracter artistic - burs\ artistic\ sau cu caracter tehnico-[tiin]ific sau sportiv (burs\
tehnico-[tiin]ific\ sau burs\ sportiv\).
Bursele de studiu vor fi primite de
liceenii care ob]in medii generale `ntre
9,84 [i 9,66 [i media la purtare 10. Bursele
sociale se acord\ elevilor ce provin din
familii defavorizate social, care au promovat anul [colar [i au nota 10 la purtare.
Directorii
dau concurs
Mai bine de jum\tate dintre directorii
unit\]ilor de `nv\]\m`nt din jude]ul Neam]
vor da concurs `n luna decembrie. Pentru
majoritatea a expirat contractul `ncheiat cu
Ministerul Educa]iei [i Cercet\rii, iar 26
dintre ei erau numi]i cu delega]ie p`n\ la
organizarea concursului. ~nscrierile au
avut loc `n perioada 7 -17 noiembrie, iar
concursul va avea loc `n perioada 4-15
decembrie, la sediul Inspectoratului
{colar.
Candida]ii pot afla ce cuprinde fi[a
postului, tematica [i bibliografia de concurs, criteriile de evaluare a proiectului de
dezvoltare iinstitu]ional\, metodologia [i
lista documentelor necesare `nscrierii de
pe site-ul Inspectoratului {colar sau la
secretariatul institu]iei. Concursul va consta `n evaluarea CV-ului, o prob\ scris\ din
legisla]ie [i managementul educa]ional,
prezentarea proiectului de dezvoltare institu]ional\ [i un interviu `n fa]a comisiei de
examinare, ce va fi condus\ de Dorina
Drexler, inspectorul general [colar al
jude]ului.
Grupaj realizat de Angela
BRUDARU
Cel mai recent
num\r al revistei
CONVORBIRI LITERARE
(nr.
10/2006) public\ un
amplu fragment din
dialogul avut de
Monica Lovinescu
[i Virgil Ierunca, la
Piatra Neam], cu
Gabriel Liiceanu, dialog
g\zduit la Teatrul Tineretului la
14 septembrie 1993, prin grija
poetului Adrian Alui Gheorghe.
~n acela[i num\r este lansat [i
noul
manifest
literar,
"Boierismul", care este semnat
de Paul Bogdan, Radu
Herinean, Felix Nicolau [i
Marius Marian {olea.
~n ZIARUL DE
DUMINIC| din 10 noiembrie
2006 este publicat un interesant interviu acordat lui Stelian
}urlea de c\tre Aurel Sasu,
scriitorul care a lansat recent

cel mai nou Dic]ionar Biografic
al Literaturii Romne, un
dic]ionar care tinde c\tre informarea exhaustiv\, `n ciuda
multor lacune pe care `nc\ le
are. Dic]ionarul a fost lansat [i
`n jude]ul Neam], acum dou\
s\pt\m`ni, `n prezen]a unor
scriitori care se reg\sesc `n
acesta.
Despre "Jung azi",
vorbesc `n DILEMA VECHE,
din 3-9 noiembrie a.c., `n
cadrul unui colocviu organizat
pe 20 octombrie 2006 de
Colegiul "Noua Europ\" scriitorii Andrei Ple[u, Dorin LiviuBatfoi, Ioan Vianu, Magdalena
M\rculescu Cojocea, Vasile
Dem Zamfirescu.
O polemic\ dur\ `ntre
scriitorii Mircea Iorgulescu [i
Bujor Nedelcovici, ambii pleca]i
noiembrie 2006
din ]ar\ `nainte de 1989, la

Paris, este g\zduit\ de revista
ROMNIA LITERAR| `n
numerele 39 [i 45 din acest
an. Cei doi se acuz\ reciproc
de colabora]ionism cu regimul
[i cu securitatea. Dup\ articolul lui Iorgulescu din nr. 39,
intitulat "Trei argumente pentru
inutilitate", Bujor Nedelcovici
Prezentarea este f\cut\ de

Mircea Handoca, un scriitor
care se ocup\ de mai mul]i ani
de opera [i via]a marelui scriitor, `n traducerea lui Dan
Caragea.
"Dreptul la nesim]ire".
Sub acest titlu, scriitorii
Magdalena Boiangiu, Mihaela
Re
evista prese
ei lite
erar
re
vine cu replica lui `n num\rul
45, sub titlul "C`nd [arpele iese
`n potec\..."
Un alt num\r mai
recent al revistei ROMNIA
LITERAR| (45/2006) public\
[i un text inedit al lui Mircea
Eliade, o prefa]\, p`n\ acum
necunoscut\, la romanul lui,
"Noaptea de S`nzìene".
Miroiu, Asztalos Csaba, Stela

Giurgeanu, Alin Fumurescu,
Corina Suteu [i Ion Manolescu
scriu `n DILEMA VECHE
despre "c`teva din `nc`lcitele
dileme ale ghemului de probleme privind discriminarea
pozitiv\ [i negativ\, cu convingerea c\ nici un fel de lege nu
poate rezolva ceea ce decurge
din experien]a majorit\]ii con-
APOSTOLUL
fruntate cu dinamica mereu

schimb\toare a alc\tuirii unor
alte [i alte minorit\]i".
~n num\rul din
octombrie al revistei CAFENEAUA LITERAR| este publicat un amplu interviu luat de
scriitorul Virgil Diaconu poetului nem]ean Adrian Alui
Gheorghe, sub titlul "P\rem a fi
o societate vanitoas\, incapabil\ de reac]ie constructiv\". ~n
acela[i num\r citim un frumos
grupaj de versuri sub
semn\tura
poetului
boto[\nean Gellu Dorian.
Un incitant interviu cu
scriitorul Dumitru }epeneag
g\zduie[te revista craiovean\
RAMURI `n num\rul s\u din
octombrie. Acesta r\spunde
`ntreb\rilor puse de M.V.
Buciu, iar `n acela[i num\r
poetul Gabriel Chifu scrie
despre [ansele literaturilor

mici, tem\ care a fost
dezb\tut\ [i la ultima edi]ie a
Festivalului de la Neptun din
aceast\ var\.
~n sf`r[it, cel mai recent
num\r al revistei ROMNIA
LITERAR| public\, sub
semn\tura lui Dumitru Hncu,
documente inedite din anii '50
despre Felix Aderca [i
autorit\]ile comuniste. Este
publicat\,
`n
extenso,
scrisoarea trimis\ de c\tre
scriitor fostului pre[edinte de
atunci al ]\rii, Gheorghe
Gheorghiu-Dej, `n care Aderca
se pl`ngea de faptul c\ manuscrisul s\u la care a lucrat o
via]\, o lucrare despre via]a [i
opera lui Goethe, nu era publicat de c\tre Editura pentru
Literatur\ [i Art\.
OCHELARIST
Pag. 7
Zig - Zag
Zig - Zag
{COALA NU E MOART|,
{COALA SE TRANSFORM|
ic\ ministeriabililor
no[tri le-a venit o
idee genial\, ultima
bomb\" ce vor s\ o
pun\ `n aplicare, un
program na]ional de
evaluare a [colilor.
P`n\ aici nimic surprinz\tor, ba chiar
a[ zice c\ este ceva
normal, `ns\ noutatea const\ `n faptul c\ acest
serviciu nou `nfiin]at are cu
totul alte criterii de apreciere,
nicidecum calitatea procesului
instructiv - educativ, ci vizeaz\
elemente precum: climatul
ambiental din clase, modul `n
care mobilierul este personalizat la fiecare clas\, consultarea elevilor `n luarea
deciziilor, rela]iile cu familiile
elevilor etc. Evaluarea se va
realiza cel pu]in o dat\ la trei
ani, fiind precedat\ de evalu\ri

anuale f\cute de o comisie"
intern\. Iar am ajuns mai r\u
ca pe vremea `mpu[catului
fiind nevoi]i s\ desemn\n o
comisie" care s\ ne prezinte
comisiile ce func]ioneaz\"
`ntr-o [coal\ [i eventualele
rezultate (strict teoretice) ale
acestora. Rezultatul final al
evalu\rii va fi f\cut public, iar
unitatea [colar\ va primi un
num\r de stele, crini, garoafe,
panselu]e etc., numai margarete s\ nu fie c\ci ne-ar da
ANTREC - ul `n judecat\ pentru plagiat. Ce simplu ne-am
reprofilat!
V\z`nd
c\
`nv\]\m`ntul romnesc nu prea
mai merge am dat-o pe turism.
Ce bine ne vom sim]i c`nd vom
fi la [coal\ ca la pensiune.
C`nd vei preda la o [coal\
grozav\" de 5 stele, te mai
compari cu colegii t\i care

predau la [coli de 1 - 2 stele?
{i concursul de titularizare pe
post se va schimba `n func]ie
de categoria stelar\ `n care se
afl\ [coala. Abia acum
`ncepem s\ sim]im primele
rezultate
ale
reformei
`nv\]\m`ntului
romnesc
despre care s-a tot b\tut apa `n
piu\ at`]ia ani.
C`nd tanti Frosa de la
Cr\c\na]ii din Deal se va uita
pe internet
s\-[i aleag\
[coala pentru plodul ei, pu]in
retardat [i dep\[it de v`rsta
[colar\, `n func]ie de num\rul
stelelor sau florilor primite `n
urma evalu\rii externe s\ v\
v\d eu, pe unde scoate]i
c\ma[a domnilor? Cum v\ ve]i
face reclam\ publicitar\? Prin
ce? Prin mobilier frumos confec]ionat, prin difuzoarele din
Zig - Zag
s\lile de clas\, prin activit\]i

extracurriculare f\cute de
dragul lelei (ca s\ fie acolo)
etc. Stau [i m\ minunez ce a
ajuns [coala romneasc\! Mai
r\u dec`t situa]ia `n care se
aflau P\cal\ [i fra]ii lui c`nd
fiecare dintre ei nu [tia cum s\
ademeneasc\ `n propriul grajd
singura vac\ r\mas\ mo[tenire
dup\ moartea tat\lui. ~ntr-o
lume `n care s-a inversat ierarhia adev\ratelor valori fiind
promovate non-valorile nu ne
mai mir\ nimic. Vorba aceea:
Minte
n-am,
dar
cu
avere/urmez [coala de cinci
stele! {i ... dac\ ne mai g`ndim
[i la cei care conduc asemenea
[coli ... ne l\s\m p\guba[i.
Indivizi din fosta nomenclatur\
azi ne vorbesc, culmea, despre
... schimbarea mentalit\]ii! Care
mentalitate? A cui? A celor care
n-au trecut prin [coala de partid? Firesc este s\ ne `ntreb\m
care este situa]ia [colii
romne[ti. {coala nu e
moart\? {coala se transform\!
Ministrul secretar
de stat degeaba
AMALGAM AMALGAM AMALGAM

"Mai bine te `mprietene[ti cu
osp\tarul dec`t s\-l reclami."
(C. Noica). {i uite a[a am
sabotat noi istoria.
"Adev\rul e `n vin" (Hora]iu)
S\ nu-l c\ut\m deci `n
cerneal\. Ori prin tribunale.
"Am b\ut un vin at`t de bun,
c\-mi venea s\-i spun dvs".
(P\storel) Sau chiar Excelen]\!
Se spune c\ Goethe scria
pe un cal de lemn. Normal, pe vremea lui
nu erau mer]ane [i gip-uri.

"Via]a e un templu cu dou\ coloane:
dorin]a [i dezgustul" (Paul Valery)
Nenorocirea e c\ vin `mpreun\.
"O condi]ie a libert\]ii omului este
absen]a bibliotecii". (Sartre) O, dar nu mai
avem mult p`n\ acolo!
"Istoria nu este terenul fericirii". (Hegel)
Nici m\car a speran]ei.
"Muzica este pe ultimul loc pentru c\ ì
deranjeaz\ pe vecini" (Kant) {i vecinii mei
s`nt deranja]i la... stomac.
"Secolul XX `nseamn\ trecerea de la

frica lui Dumnezeu la frica de poli]ist" (I.D.
S`rbu) {i mai ales de securist.
"Folose[te-te inteligent de inteligen]\!"
(R. Zazzo) Bine, [i c`nd nu o ai?
"Un b\rbat nu vede copacii, iar femeia
nu vede p\durea" (I. Pop). Era deci imperios necesar\ c\s\toria.
D.A. Sturdza a introdus `n Romnia
obiceiul de a s\ruta m`na suveranului. C`t
despre s\rutarea regiunilor dorsale, obiceiul se pierde `n negura veacurilor.
Culese de Dumitru RUSU
DE R~SUL CURCILOR: I-auzi!

n ultimele s\pt\m`ni toat\
presa local\ [i central\ a
vuit c\ la votarea bugetului
pe 2007 singurii care n-au
primit nimic s`nt iar\[i profesorii.
Ceilal]i bugetari
vor primi premii de porc
sau de vacan]\, bonuri de
mas\ sau subven]ii la
carte, cursuri de calculatoare sau de conducere
auto gratuite...noi, tot
nimic. ~n acest timp M.E.C calculeaz\
de zor zeci de coeficien]i, dintre care
cel mai important este cel de izotermie (adic\ c`t `l cost\ pe stat s\ ard\
becul 9 luni pe an deasupra capului
unui elev) plin de dorin]a de luminare
prin `nv\]\tur\.
{i-atunci m-am apucat [i eu de
calcule; iat\ ce-am aflat:
1). ~n Romnia num\rul studen]ilor era `n 1990 de 160.000 , iar `n
2006 de 700.000 . S-a g`ndit cineva
s\ construiasc\ `n 17 ani c\mine studen]e[ti ca s\ nu se mai calce `n

picioare la cazare tineretul studios, `n
fiecare octombrie, sub privirea
neputincioas a rectorilor? Sau s-a
hot\r`t c\ pot dormi c`te 3 `n pat, ca la
psihiatrie, cei ai c\ror p\rin]i bugetari
nu au de unde da 150 euro/lun\ pentru o garsonier\ insalubr\ din
S\l\jean?
2).
~n Germania statul
cheltuie[te pe 1 student `ntr-un an
6.000 euro, `n Romnia doar 500
euro, `n timp ce proiectul " Schi `n
Carpa]i ", al fostului ministru-palmier
cost\ M.E.C-ul (de ce tocmai pe el?)
300.000 euro.
3). ~n Romnia un profesor stagiar are aproximativ 125 euro leaf\
pentru: haine, `nc\l]\ri, chirie (c\ care
cas\?), navet\, c\r]i, pixi, papa, c`t
despre logodnic\, nunt\ sau copii,
nici nu mai poate fi vorba; s`nt condamna]i la burl\cie, `ntr-un cort (dar
In memoriam
CONSTANTIN
GHERGHELESCU
Aproape
amintiri
r\sc noiembrie... luna `n care nu se `nt`mpl\ niciodat\
nimic [i care devine suportabil\ abia spre sfr[itul ei,
cnd noaptea Sf`ntului Andrei, cel ~ntiul chemat, alung\
to]i lupii, odat\ cu gndurile uscate ale unei toamne
antipatice.
Ocrotitorul cre[tinit\]ii romne[ti deschide spa]iul
sacru al tuturor s\rb\torilor ce vin `n `ntmpinarea
Na[terii Domnului, timp al copil\riei noastre aproape
uitate.
~ncepeam acum c]iva ani s\ ne `nvior\m cu o zi
mai devreme, pe 29, atunci cnd obi[nuiam s\ ne `ntlnim, ca s\-i spunem " La mul]i ani!", iar el ne primea `n pragul casei
s\ ne spun\: " Bucura]i-v\, `ncepnd de azi a[tept\m Cr\ciunul!".
Vesela petrecere sfr[ea trziu `n noapte, ca `ntr-un ritual acceptat, atunci cnd povestea singurul banc pe care-l [tia ( acela cu "tata
are dou\").Era ziua `n care rdea cel mai mult.
Avea un mod ciudat de a m\ proteja - f\cea pe impresarul. Atunci
cnd scriam critica tot, iar dac\ Doamne fere[te ì spuneam c\ n-am
mai avut pan\, m\ certa r\u, zmbind [mechere[te pe sub must\]i.
Odat\, m-a rugat serios s\-i scriu [i lui o poezie, care s\ r\mn\
[i `n care s\ se reg\seasc\ a[a cum era [i nu a[a cum credeau cei
care pretindeau c\-l iubesc, c\ ar putea el fi. Am scris-o `ntr-un trziu
[i i-am dat-o spre cetire.
A scos pixul cu ro[u, cu un gest ferm de dom' profesor exigent
[i-a [ters ochelarii cu multe dioptrii [i a `nceput s-o "corecteze", ca pe
o tez\ de istorie contemporan\, `n care era remarcat ca un mare specialist, adic\ a t\iat-o aproape toat\.
A l\sat totu[i dou\ strofe, c\rora le-a dat mndru titlul " Prietenie"
[i a decretat: publicabil\ ! A[a s-a [i `ntmplat `n " Ducatul inocen]ei"
de mai trziu, din care a ]inut s\ fac\ parte integrant\.
De[i atunci nu mi-a fost prea clar de ce a selectat doar anumite
versuri, acum m\ trezesc adesea recitdu-i-le:
" {i va `nfrunzzi p\durea

{i ne vom rena[te ieri
{i ne vom trezzi ca frunzza
~ntr-uun lan de condeieri
Toarn\ ziua cu ce cat\
Scuturase-vvor cocori
Nu e noapte s\ ne-aadape
Nici podoab\ de culori."
Mi-amintesc cu drag faptul c\ doar `n pu]ine privin]e ne exprimam
dezacordul, `n rest ne pl\cea s\ vorbim despre subiecte frumoase,
de exemplu am acceptat amndoi cu u[urin]\ ct de de[teapt\ este
defini]ia: " Un prieten adev\rat este acela care nu pleac\ niciodat\!"
european). Nici asta n-ar fi chiar

strig\tor la cer, dac\ acela[i coleg n-ar
fi obligat s\ ì m`ne `n fiecare
diminea]\ `n clase pe elevii s\i, care
vin la [coal\ cu jeep-uri de 100.000
de euro, cu celulare de 26.000.000 lei
[i cu adida[i de 4.000 euro. {i mai
`ntreab\ cineva de ce fac profii
preg\tire sau de ce pleac\ de la catedr\ la c\p[uni? Ce sa fac\, s\ le
treac\? S\ se calmeze c-o ]igar\?
4). Apropo! Am auzit c\ `n 2007
]ig\rile vor costa ca la Londra -2 lire
pachetul, dar orice emigrant are acolo
2.000 de lire, iar aici, dup\ dou\
decenii de munc\ [i toate gradele
luate, 1.400 roni [i 1.200 de extemporale [i 360 de teze [i zeci de alte
sarcini de rezolvat (inclusiv s`mb\ta).
Mai dori]i [i alte statistici? Vi le voi
furniza `n numerele viitoare. P`n\
atunci, tare-mi vine s\ "felicit" Guvernul, pe care-l doare `n cot, Pre[edin]ia care declar\ c\ s`ntem mediocri,
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Pag. 8
APOSTOLUL
29 noiembrie 2006
Bogdida
Parlamentul care-[i cumpar\ bilete de

Revelion `n Hawaii sau Ibitza [i mai
ales pe cei care dau la pace cu orice
guvernare din '90 `ncoace, pe nervii
no[tri din cancelarie.
Dar cum s\-ndr\zne[ti s\ spui
ceva r\u, c\ se supar\ [i zic c\ nu se
cuvine [i nu-i frumos, c\ doar e[ti prof
[i nu d\ bine! Da' s\ munce[ti cinstit
[i s\ tr\ie[ti umilit o via]\- e frumos?
Se cuvine? I-auzi!
Viespea DIDA
Materialele pentru APOSTOLUL se
pot trimite [i pe pe adresa de e-mail:
revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
Pre]ul: 1 RON
noiembrie 2006

Language

Apostolul, Nr. 87 (2006)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apostolul, Nr. 87 (2006)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL VIII, NR. 87

SINDICATUL LIBER AL LUCR|TORILOR DIN ~NV|}|M~NT

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

edin]a Consiliului Jude]ean Neam] desf\[urat\ `n

normare condus de doamna Condurat Eugenia f\r\ consultarea

ntrunit `n [edin]\ de lucru, Consiliul Jude]ean al

Biroul Executiv - {tefan CORNEANU

expres `nv\]\torul [i institutorul, cei care pun `n m`na

]ional de percu]ie, un proiect la care `nc\

ULTIMA OR| LA ROMAN

n perioada 2228 octombrie

EUROPA LA NOI ACAS|...

adev\rat\ provocare s\ tratezi

ssance de l'autre ("Mituri, legende [i basme- modalit\]i de a

Roman, de doamna inspector

Revenind la cercul din 4

n perioada 1719 noiembrie,

[i doamna Niculina Ni]\, formator regional [i expert `n

ROMNIA DE L~NG| NOI

R|ZE{II LUI SADOVEANU S~NT LA POR}ILE EUROPEI?!

Adrian Gh. Romil\, Nicolae Sava [i Constantin

Referitor la ,,r\ze[ii lui Sadoveanu'',

A DOUA CARTE DE ~NV|}|TUR|

n mai pu]in de un an, scriitorul Adrian Alui Gheorghe

cotidian `n ziarul ,,Ceahl\ul'' din PiatraNeam].

moarte, jertf\, iubire'': I.- ,,Moartea,

romn care h\l\duie[te prin Europa,

EUROCULTIN - opt premii la a opta edi]ie!

III Teodor Rotaru clasa a VI a.

reprezint\ recolta" anului la aceast\ competi]ie .

CONGRESUL ~NV|}|TORILOR {I INSTITUTORILOR

LEON MREJERU AR PUTEA FI M~NDRU

supraapun pesste cele ale

insstitu]ionaale legaale: Federaa]iile

acte. La congres s-a scos `n

MESAJUL C.N.R. UNESCO

ASOCIA}IA ~NV|}|TORILOR DIN JUDE}UL NEAM}

`nal]\ `ns\[i na]iunea".

func]ionat `n perioada 18781898.

de `ndreptare, s\ dea corpurilor legiuitoare, guvernelor

de 32 ani, iar `ntre anii 19451990 asocia]ia nu a mai

din ~nv\]\m`nt, prelu`nd o parte

bogat\ [i merituoas\ activitate

CINCI DECENII DE POSTERITATE

`n manual [i, mai t`rziu, dirija discu]ii

conducerea Casei {coalelor (director 1942- 1944) [i a editurii acesteia;

lui- Schopenhauer, Erasm, N. Iorga,

3/1939, n. la Ghel\e[ti, com. B\lu[e[ti, profesorul de lb. romn\,

hema]ii de sf`ntta dattoriie

C''avem nevoiie de''nfr\]iire

CU TRICOLORUL SUB C|MA{|

voci cristaline, r\sun\ spre z\rile largi, p`n\ spre muntele

urel Cornea a criticat

Sindicatului Liber ~nv\]\m`nt

554 privind accesul liber la

oate acestea contribuie implicit la sc\derea calit\]ii

Sup\ra]i pentru interven]ia

bugetului pe 2007, profesorii

organizat, `n perioada 17-19

Neam]? Se pare c\ aici este un loc