You are on page 1of 8

Examenul arcadelor alveolo-dentare

Se precizeaza
dentatia(statusul dentar) poate fi
-temporara(6 luni-6 ani)
-mixta(6-12 ani)
-permanenta(dupa 12 ani)
dentitia (varsta dentara)-poate fi
-concordanta cu varsta cronologica
-neconcordanta precoce
-intarziata
forma arcadelor

normal-semicerc in dentatia temporara


-parabola,la maxilar;semielipsa la mandibula,in dentatia

permanenta
-patologic-V-ingustare la nivelul frontalilor
-omega-ingustare la nivel premolar
-U-segmentele laterale de arcada paralele,ingustare la
molari
-M-meziopalatorotatia incisivilor centrali
-pentagon-zona anterioara in V+vestibulopozitie a
caninilor
-trapez-pozitionarea incisivilor pe o linie dreapta
Examenul arcadelor se continua cu apelul dintilor,examenul monomaxilar,examenul
ocluziei statice,examenul ocluziei dinamice. Examenul monomaxilar si examenul
ocluziei statice se pot face si pe modelul de studiu.
Apelul dintilor prezenti pe arcada,pentru care se vor preciza modificarile de
- pozitie:-vestibularizari/palatinizari
-mezializari/distalizari
-suprapozitii/infrapozitii
-gresiuni/versiuni
-rotatii-pentru incisivi se precizeaza localizarea axului de rotatie-acelasi cu axul
dintelui (rotatie axiala)sau la nivelul unei margini(rotatie marginala)
-forma
-volum-macro-sau microdentie-generalizata sau localizata in mod normal suma
incisiva superioara este SI=28-35 mm
in cazul malpozitiilor se apreciaza deficitul de spatiu,mobilitatea dentarafiziologica/patologica;integritatea-leziuni carioase simple sau complicate,distrofii sau
displazii dentare,abrazii,fracturi sau fisuri dentare.In cazul obturatiilor calitatea
acestora,fiind important
In dentatia temporara o importanta deosebita are planul postlacteal,stabilit de fetele
distale ale molarilor doi temporari,deoarece determina relatia in care erup molarii de
6 ani.Pentru obtinerea unui raport neutral la molar in sens sagital,planul postlacteal
trebuie sa fie drept sau in treapta meziala.
Variante patologice ale acestui plan sunt-in treapta mezializata(mezializarea peste 2
mm)-insotit de mezializare si anterior(la canin,incisivi)
-in treapta distalizata

La pacientii intre 4-6 ani,prezenta spatierilor dentare-tremele primatelor,situate la


maxilar intre incisivul lateral si canin,iar la mandibula intre canin si primul
molar,precum si aparitia campului retromolar indica o crestere maxilara normala.
Lipsa abraziei dintilor temporari poate fi o cauza de AnDM-neabrazarea caninilor
temporari determina devierea mandibulei spre anterior sau lateral ,cu obtinerea unei
ocluzii mezializate sau incrucisate.
Modificarile de pozitie monomaxilare se apreciaza folosind cele trei planuri de
referinta(sagital,transversal,vertical).
Planul sagital este un plan vertical,orientat antero-posterior,planul transversal este
orizontal iar planul vertical este perpendicular pe celelalte doua.FIG

Se examineaza zona frontala si zona laterala dr/stg.


Grup frontal:
Sagital
-normal
-superior-inclinare spre vestibular cu 15 grade
-inferior-inclinare spre lingual 0-5 grade,apreciate
prin raportul intre baza apicala si baza coronara

-modificari

-protruzie(proalveolodentie)
-retruzie(retroalveolodentie)

Transversal

Vertical

Grup lateral:
Sagital
tuberal

-normal
aliniere dentara cu puncte de contact
-modificari
-inghesuire
-spatiere(diastema,treme)
-normal
-grupul frontal atinge planul de ocluzie
-modificari
-suprapozitie-marginea incizala depaseste planul
ocluzal
-infrapozitie-marginea incizala nu atinge planul ocluzal
-normal-fetele distale ale ultimilor molari superiori ating planul

-modificari-mezializari,cu scurtarea arcadei dentare


-distalizari(rar)
Transversal
-normal-simetria hemiarcadelor fata de planul mediosagital(planul medio-sagital are ca repere:anterior-intersectia celei de a-2-a pereche de
rugi palatine cu linia mediana;posterior spina nazala posterioara)-se apreciaza cu
simetroscopul
-modificari-ingustare simetrica/asimetrica
-largire
Vertical
-se examineaza curba sagitala de ocluzie,care in mod normal este
convexa spre inferior
-modificari-curba Spee aplatizata,accentuata,inversata

Examenul ocluziei statice se poate face in cavitatea bucala sau pe modelul de studiu.
Deoarece mandibula este osul mobil,maxilarul este considerat reper,cu rezerva ca se
va face distinctie intre modificarile de cauza bazala(osoasa)si cele de cauza dentara
Examinarea se face:
- in zona frontala
-in zona laterala-la canin si la molarul unu,pe ambele
hemiarcade,in cele trei planuri
spatiale(sagital,transversal,vertical)
Frontal
Sagital-normal-raport psalidodont,cu treapta sagitala(overjet) de 1-2 mm
-raport labiodont(cap la cap)-considerat normal la copii daca rapoartele
ocluzale in zona laterala sunt corecte
-modificari-angrenaj invers cind 1-2 dinti inferiori sunt situati anterior fata de
antagonisti

-ocluzie inversa frontala-cind tot grupul frontal inferior este situat


anterior fata de antagonisti.-in prognatism mandibular,retrognatism maxilar etc. ocluzia
inversa poate fi cu contact interdentar sau cu treapta sagitala negativa,element de care
depinde gravitatea anomaliei
-inocluzie sagitala-treapta sagitala marita(4-6-10mm).masurarea
treptei sagitale se realizeaza intre fata palatinala Isup si fata vestibulara a Iinf,la nivelul
marginii incizale a Isup-in compresie de maxilar cu proalveolodentie,retrognatism
mandibular,ocluzie distalizata

Transversal-normal-linia interincisiva inferioara se afla in prelungirea celei


superioare,pe linia medio-sagitala. Liniile mediene nu se traseaza in functie de frenurile
labiale ,deoarece acestea pot fi deviate
-modificari-devierea liniei interincisive inferioare fata de cea superioarapoate fi data de laterodeviere mandibulara,laterognatie sau de migrari dentare

Vertical

normal Isup acopera 1/3 din inaltimea Iinf


-modificari-cresterea gradului de acoperire:1/2,2/3,1/1
-inocluzie verticala-ocluzie deschisa. Spatiul de inocluzie
are o dimensiune orizontala-nr.de dinti cuprinsi si o dimensiune verticala marimea
inoluziei(mm)

Lateral examinarea se face la nivel canin si la nivel molar(M1)


Sagital
Canin- normal-virful cuspidului caninului superior este situat intre Cinf si PM1
-modificari-raport distalizat,cind reperul inferior se afla mai
distal.distalizarea poate fi de cuspid,1 cuspidetc.,sau se poate aprecia in mm
-raport mezializat,cind reperul inferior este situat mai
mezial.de asemenea ,mezializarea poate fi de diverse grade

Molar-normal-verticala prin virful cuspidului mezio-vestibular al M1 sup se afla in


prelungirea primului sant intercuspidian al M 1 inf-cheia de ocluzie a lui Angle
Modificari-raport mezializat
-raport distalizat

transversal
canin normal-fata palatinala a Csup vine in contact cu fata vestibulara a Cinf si a PM1inf
-modificari-treapta transversala
-raport cap la cap
-angrenaj invers

Molar-normal-cuspizii vestibulari ai M sup circumscriu cuspizii vestibulari ai M inf


Modificari- ocluzie incrucisata--cuspizii vestibulari ai M inf circumscriu cuspizii
vestibulari ai Msup

-ocluzie inversa laterala


-ocluzie cap la cap--cuspizii vestibulari ai M sup vin in contact cu cuspizii
vestibulari ai M inf
-ocluzie lingualizata-dintii laterali superiori circumscriu cu mai mult de un
cuspid dintii laterali inferiori

Vertical
Canin-normal Csup acopera 1/3 din inaltimea Cinf
-modificari-cresterea gradului de acoperire:1/2,2/3,1/1
-inocluzie verticala-ocluzie deschisa.
Molar-normal-existenta contactelor ocluzale functionale
modificari- contacte ocluzale nefunctionale
-inocluzie verticala-ocluzie deschisa laterala
Examenul functional al ocluziei
se examineaza pozitia de repaus sau de postura a mandibulei.
Pacientul aflat in fotoliu cu capul orientat drept, planul Frankfurt, paralelcu podeaua, in
stare de relaxare, efectueaza o deglutitie, dupa care in momentul imediat urmator
mandibula se afla in pozitie de repaus. Se apreciaza: echilibrul muscular , pozitia
condililor, dimensiunea verticala a etajului inferior, spatiul de inocluzie in zona laterala si
gradul de acoperire incisiva.
din aceasta pozitie se examineaza drumul de inchidere parcurs de mandibula
pana la intercuspidare maxima, urmarindu-se pozitia mentonului si punctului interincisiv.
In cazul unui contact prematur se va observa o inchidere in doi timpi: primul timp de

contact initial, prematur, si al doi-lea timp, cu devierea mandibulei pana la opozitie de


intercuspidare maxima de convenienta.
se examineaza miscarea de propulsie, urmarim daca dintii superiori asigura
ghidajul anterior si daca se produce dezocluzia dintilor posteriori (laterali).
In cazul pacientilor cu retrognatie mandibulara se recomanda efectuarea testului
functional de propulsie: se comanda pacientului sa propulseze mandibula pana la relatii
neutrale la molari sicanini si se urmareste daca:
- se normalizeaza sau nu aspectul general de profil
- endobucal: ce procent se reduce din inocluzia sagitala prin propulsarea mandibulei si
ce procent trebuie desfiintat prin palatinizarea incisivilor superiori.
In cazul pacientilor cu prognatie mandibulara se va realiza testul functional de
retropulsie: se conduce mandibula in retropulsie cu o manevra asemanatoare celei de
conducere in relatie centrica. In urma acestui test putem avea:
- rezultate negative: daca mandibula nu poate fi condusa in retropulsie (in prognatii
mandibulare adevarate si in pseudoprognatii prin retrognatie maxilara)
- rezultate partial pozitive: mandibula poate fi condusa in retropulsie partial pana la
intalnirea unui obstacol (in pseudoprognatii mandibulare prin conducere cuspidiana si
in cele in care exista atat modificari functionale cat si anatomice)
- rezultate pozitive: mandibula poate fi condusa in retropulsie pana la relatii neutrale
(pseudoprognatii mandibulare prin conducere articulara)
se analizeaza miscarile de lateralitate dreapta si stanga precizandu-se tipul de ghidaj
si existenta sau nu a unor interferente sau contacte premature pe partea activa sau
inactiva.
In cazul in care linia mediana este deviata in ocluzie se va urmari daca aceasta se
corecteaza sau nu in repaus.
Daca avem o laterodeviere mandibulara sau ocluzie distalizata trebuie sa observam
pozitia mandibulei si in fonatie. De obicei se observa corectarea pozitiei in fonatie si
ameliorarea aspectului facial.
Interferentele se depisteaza si se inregistreaza cu ajutorul hartiei de articulatie sau a unui
val de ocluzie din ceara.