You are on page 1of 20

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………………….3
Capitolul I. Sanatatea - un serviciu public…………………………………………………...4-6
Capitolul II. Serviciile publice de sănătate din Republica Moldova………………………….7
2.1 Situația sistemului de sănătate publică după obținerea independenței

în

Republica

Moldova………………………………………………………………………………………....7-9
2.2 Situaţia persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova…………………….................9-15
Concluzii………………………………………………………………………………………...16
Bibliografie……………………………………………………………………………………...17
Anexe………………………………………………………………………………………...18-19

2

Introducere
Menţinerea şi îmbunătăţirea sănătăţii a fost încă din Antichitate una dintre priorităţile
oamenilor, realizându-se şi în prezent o serie de activităţi în vederea descoperirii unor noi şi mai
bune medicamente, metode de vindecare pentru acest lucru.
Deşi la începuturi , sănătatea era mai mult o problemă individuală, odată cu dezvoltarea
civilizaţiei acest aspect s-a schimbat, devenind o preocupare complexă, care priveşte întreaga
societate. Pentru o dezvoltare a civilizaţiei cât mai rapidă şi eficientă este necesară o o viaţă
sănătoasă şi lungă a omenirii.
Pentru o familiarizare cu acest domeniu, este necesară prezentarea sănătăţii ca un serviciu
public, cu prevederile şi funcţiile specifice. Tot în acest sens , prezentarea unui exemplu concret,
Republica Moldova în lucrarea de fată, cu istoria,situaţia actuală şi viitoare soluţii pentru
îmbunătăţirea în ceea ce priveşte acest domeniu.

3

În ultimii ani au fost implementate un şir de reforme menite să îmbunătăţească sistemul ocrotirii sănătăţii cetăţenilor. inclusiv instituirea stării de alertă epidemiologică. care funcţionează sub controlul guvernamental. există Compania Naţională de Asigurări în Medicină care este o organizaţie de stat autonomă de nivel naţional."  reglementarea domeniului sănătăţii publice.  protejarea populaţiei împotriva riscurilor din mediu. dreptate socială şi egalitate. adăpostul. instituţiile de învăţământ şi cercetare din domeniul sănătăţii. sistemele de servicii de sănătate. iar instituţia responsabilă de implementarea şi coordonarea acestora este Ministerul Sănătăţii.  monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populaţiei. Sănătatea – un serviciu public Sănătatea publică este starea de sănătate a populaţiei în raport cu determinanţii stării de sănătate: socio-economici. educaţia. biologici. prin promovarea unor stiluri de viaţă sănătoase şi productive. pe planuri multiple. . mâncarea. nu doar absenţa bolii sau a infirmităţii. un ecosistem stabil. clasicele elemente de educaţie sanitară." Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) o consideră „drept fundamental al oricărei fiinţe umane". Sănătatea este definită ca „o stare completă de bine. stil de viaţă. aplicarea şi controlul aplicării acestei reglementări. educarea şi comunicarea pentru promovarea sănătăţii. cu resurse de încredere. De asemenea. În Republica Moldova sistemul sănătăţii este reglementat printr-o serie de legi şi hotărâri. mental şi social. fondată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova în 2001 în scopul implementării Legii cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală. se folosesc o serie de indicatori în cadrul unor analize complexe.  prevenirea epidemiilor. Definiţia curentă din Encyclopedia of Global Health identifică sănătatea publică drept „ştiinţa de a proteja şi a îmbunătăţi sănătatea comunităţii prin educaţie. care dispune de personalitate juridică şi desfăşoară activităţi nonprofit în domeniul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.I. comunităţile sociale din care face parte 4 . vaccinuri sau controale medicale sunt insuficiente. în plan psihic. de mediu. asigurarea cu servicii de sănătate. veniturile. În 1986. actorii din domeniul sănătăţii publice sunt: agenţiile publice de sănătate. Evident.  informarea. afirmându-se că cerinţele obligatorii pentru o sănătate bună sunt pacea. prin împlinirea intereselor societăţii în eforturile de asigurare a condiţiilor în care oamenii pot fi sănătoşi. Pentru măsurarea sănătăţii publice. definiţia aceasta a fost extinsă. În acest context.

Câteva dintre principalele funcţii ale asistenţei de sănătate publică. cu doar 25.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt următoarele: Banca Mondială şi OMS au fost interesate de impactul bolilor asupra unei comunităţi. S-a ajuns la o dezvoltare atât de importantă . pentru oamenii din cele mai bogate regiuni.În anul 1997. Raportul a mai arătat că. unde speranţa de viaţă măsurată în ani de sănătate este.3 ani de sănătate. strategiilor şi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice. în timp ce România s-a situat pe poziţia 80. între alţi indicatori. cercetători la Şcoala de Sănătate Publică de la Harvard au conceput pentru OMS un sistem de calcul al calităţii vieţii şi stării de sănătate (DALY/QALY).  cercetarea-dezvoltarea şi implementarea de soluţii inovatoare pentru sănătatea publică. ei au oferit soluţia cuantificării anilor de viaţă pierduţi sau câştigaţi de o comunitate.  dezvoltarea politicilor.secolul serviciilor’’ . Ultimul raport OMS bazat pe acest sistem de calcul a fost dat publicităţii în anul 2000. 5 .cetăţeanul.9 ani de sănătate. în timp ce în ţările cele mai crunt lovite de sărăcie. ţările în curs de dezvoltare duceau 90% din povara de boală globală.Realităţile lumii contemporane demonstreză foarte clar faptul că serviciile ocupă un rol important in viaţa economic-socială a ţărilor dezvoltate. Statele Unite au ocupat abia poziţia 24. iar etapa actuală una de transformare într-o civilizaţie a serviciilor. Există o multitudine de clasificări ale serviciilor publice. de 74. mortalitatea şi morbiditatea. cu un prag de 70 de ani. Practic. Printre acestea se găseşte şi serviciul de sănătate. precum şi de control al bunei funcţionări al acestui sistem. cu o medie de 62. mass media. sănătatea publică suntem noi şi cei din jurul nostru. conform Legii nr. prin apariţia unor boli sau prin implementarea unui program de sănătate. media este de 14%. în timp ce erau recipientele a numai 10% din fondurile disponibile pentru sănătate globală. Impactul legii asupra stării de sănătate personală şi publică într-un stat poate fi apreciat prin prisma existenţei unui set de legi care reglementează sistemul serviciilor de sănătate acordate cetăţenilor şi prin prisma existenţei unui mecanism bine pus la punct de implementare a acestor legi. încât o serie de specialişti au numit secolul al XX-lea. costurile financiare suportate de comunitate. măsurând. Conform raportului. La capătul opus al clasamentului este Sierra Leone. Astfel. în funcţie de o serie de criterii. în medie. ţara cu cei mai sănătoşi cetăţeni este Japonia. 9% din anii vieţii sunt marcaţi de boală. locul de muncă şi angajatorul individului.5 ani. Christopher Murray şi Alan Lopez. În urma unui raport global din 1990. ‚.

reprezentând şi o însumare a stărilor de sănătate ale indivizilor din populaţia de referinţă. Aceasta are o misiune de interes general. asigurându-i fiecărui cetăţean acces egal la serviciul medical. 6 . în mod continuu.Sănătatea publică reprezintă rezultatul eforturilor depuse în sensul obţinerii unui nivel ridicat de bună stare fizică şi psihică a unei colectivităţi sau naţiuni.

8 ani. condiţiile neadecvate de muncă ale femeilor. faţă de 68. statutul social şi economic al femeii. care a dat faliment din cauza reformelor economice (privatizarea.6 mii persoane. la femei – 72. fapt care s-a amplificat în perioada următoare. ameliorarea sănătăţii generale a mamei şi copilului şi. transformări ce au avut impact şi asupra sănătăţii publice şi managementului sanitar. aceasta este în scădere.2 mii persoane. Pentru o mai bună inţelegere a situţiei sănătăţii publice din Republica Moldova. Micşorarea mortalităţii infantile şi stabilizarea nivelului mortalităţii generale a populaţiei au exercitat o influenţă pozitivă asupra speranţei de viaţă la naştere. violenţa în familie. datorită declinului socio-economic. speranţa de viaţă la naştere în anul 2007. Dacă în anul 1995 (an cu valoarea minimă a indicatorului din ultimii 20 de ani) acest indicator constituia 65. a ‚. Noul stat. Nivelul relativ înalt al mortalităţii materne din Republica Moldova este cauzat de un ansamblu complex de factori socio-economici şi medicali. morbiditatea. atunci începând cu 1996 el este în creştere şi în 2007 a constituit 68. reflectând calitatea sistemului de ocrotire a sănătăţii în ansamblu dar şi gradul de orientare a acestuia către necesităţile mamei şi ale copilului: accesul la asistenţă medicală specializată. 1 În ceea ce priveşte mortalitatea maternă. au avut loc o serie de transformări în viaţa economică si socială a ţării. dar se situează la un nivel foarte ridicat faţă de alte ţări europene . stării ecologice necorespunzătoare. conform unui comunicat de presă al Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova din data de 22 august 2008. SERVICIILE PUBLICE DE SANATATE DIN REPUBLICA MOLDOVA 2. În anul 2000 au decedat 41. finanţarea bugetară insuficientă) şi din cauza remuneraţiei scăzute oferită medicilor şi altor angajaţi.8 ani. caracteristic sistemului economic socialist.4 în anul 2006. avorturile etc.05 mii persoane. urmând ca acest număr să atingă un apogeu în anul 2005 de 44. în 1991 . a fost de 68.II.8 ani. existând o corelaţie incorectă în ceea ce 1 7 .1 Situaţia sistemului de sănătate publică după obţinerea independenţei în Republica Moldova După obţinerea independenţei Republicii Moldova. Astfel. Sistemul sănătăţii publice din Republica Moldova a fost reprezentat prin Sistemul Naţional al Sănătăţii până în anul 1992. diminuarea riscului sarcinii şi al naşterii. prin extindere.moştenit’’ o serie de maladii datorate condiţiilor de muncă.6 ani (înregistrând valoarea maximă din aceeaşi perioadă).0. la bărbaţi – 65. dar ajungând in 2007 la un număr de 43.Una din cele mai îngrijorătoare manifestări în dezvoltarea demografică nefavorabilă din ţară este creşterea mortalităţii populaţiei. am analizat câţiva indicatori de bază a ocrotirii sănătăţii. principalii din ei fiind şomajul.

Această 8 . s-au realizat o serie de transformări în toate domeniile. prin conducerea unitară de stat la nivel central şi raional. etc. acţiuni determinate de puterea centrală deatunci. În ceea ce priveşte sistemul de organizare a asistenţei medicale. trebuie de menţionat faptul că nu s-a respectat principiul de gratuitate şi de liberă accesibilitate. realizându-se o integrare a programelor medicale în planurile de dezvoltare social economice. dar se crează în acelaşi condiţii de trecere treptată la medicina prin asigurare şi cea privată. deteriorată însă din punct de vedere material. Fig. În programele de activitate a guvernelor s-a prevăzut în primul rând menţinerea sistemului de asistenţă medicală gratuită garantată totodată de stat. Scăderea numărului de spitale a început din 1998-1999 prin lichidarea spitalelor de circumscripţie şi transformarea lor în centre de sănătate preponderent în sectorul rural.priveşte volumul şi calitatea serviciilor medicale. baza tehnicomaterială a ocrotirii sănătăţii a rămas aceiaşi. Cu toate acestea. al dotajului cu aparate. Sistemul Naţional al Sănătăţii avea caracter planificat.1 Cheltuieli pentru ocrotrea sanatatii Sursa : Biroul Național de statistică În urma formării statului independent Republica Moldova.

Guvernul Republicii Moldova a promovat Politica Naţională de Sănătate. Conform acestei legi. În colaborare cu Organizaţia Naţională a Sănătăţii.2. de apărare a intereselor populaţiei în domeniul ocrotirii sănătăţii.1% din numărul total al copiilor din Republica Moldova. În conformitate cu principiile acesteia. precum şi a numărului în creştere a cazurilor de afecţiuni cronice (diabet. a fost adoptată “Legea Republicii Moldova cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală” din 27. Persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5. etc. cancer. numărul copiilor cu dizabilităţi variază între 93 de milioane în cazul copiilor în vîrstă de 0-14 ani pînă la 150 de milioane pentru grupa de vîrstă de 0-18 ani. 9 .). Dizabilitatea este o provocare tot mai serioasă la nivel mondial. bazate în primul rînd pe medicina primară . Aproximativ două treimi din persoanele cu dizabilităţi trăiesc în ţări în curs de dezvoltare şi cu economie de tranziţie. La 10 mii locuitori revin în medie 516 persoane cu dizabilităţi. 2. Numărul persoanelor cu dizabilităţi Potrivit estimărilor la nivel global în anul 2010 peste un miliard de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate sau circa 15% din populaţia lumii 1.situaţie a impus necesitatea elaborării unei noi concepţii de reformare a sistemului sănătăţii în Republica Moldova în perioada 1997-2003. iar fiecare a şasea persoană cu dizabilitate se încadrează în categoria celor cu dizabilitate severă 2. a riscului de accidente. Esenţa acestei strategii de dezvoltare a sistemului de sănătate consta în implementarea politicii care asigura accesul deplin al populaţiei la servicii medicale calitative. Totodată. În Republica Moldova sînt circa 183 mii de persoane cu dizabilităţi la evidenţa organelor de protecţie socială a populaţiei. Situaţia persoanelor cu dizabilităţi din Republica Moldova. boli cardiovasculare. din cauza procesului de îmbătrînire a populaţiei. S-au elaborat noi acte legislative şi normative. asigurarea obligatorie de asistenţă medicală reprezintă un sistem garantat de stat.02. 668/17 iulie 1997. iar copiii cu dizabilităţi – 2. programe naţionale cu destinaţie specială pentru realizarea pe etape a unui nou sistem de sănătate publică. inclusiv şi în Republica Moldova. trasată în 1997.2% din populaţia totală a ţării.98. aprobată de către Guvernul Republicii Moldova prin Hotărîrea Nr.

1 14.6 27. 9 118. mii persoane: dizabilităţi severe dizabilităţi accentuate dizabilităţi medii 14. mii 2008 2009 2010 2011 2012 173.4 1.7 34.5 1.3 26.1 7.2 116. numărul femeilor cu dizabilităţi a crescut din anul 2008 cu 2.8 15. 1 179.6% pînă în prezent.1 176.7 7.Tabelul 1.5 26. 5 34.5 Sursa:Biroul Național de Statistică În anul 2012 circa 136 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de pensii conform legislaţiei în vigoare cu întrunirea condiţiilor de stagiu de cotizare.5 dizabilităţi medii 33.1 5.0 6. Din total persoane cu dizabilităţi. iar 47 mii persoane cu dizabilităţi au beneficiat de alocaţii sociale.1%.În aspect gender.7 6.7 6.7 179.2 6.6 1.3 7.3 15.2 6.1 1. 15 la sută sunt persoanele cu dizabilitate din copilărie. La 10 mii femei revin 473 femei cu dizabilităţi comparativ cu 563 pentru bărbaţi. dat fiind că nu întrunesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie.5 inclusiv cu: dizabilităţi severe dizabilităţi accentuate 114. iar 8 la sută sunt copiii cu dizabilitate. 8 183. 10 . Numărul persoanelor cu dizabilităţi la evidenţa organelor de protecţie socială Total persoane cu dizabilităţi.7 26. 71 la sută au obţinut dizabilitatea în urma unei boli obişnuite.4 6.9 Din total populaţie cu dizabilităţi inclusiv copii.1 14. 7 25.9 1. numărul lor fiind în continuă creştere din 2008 cu circa 2. La 10 mii locuitori din mediul rural revin 539 persoane cu dizabilităţi şi respectiv 484 la 10 mii locuitori din mediul urban.5 34. 7 121.4 117.2 33. Circa 61% din numărul persoanelor cu dizabilităţi sunt din mediul rural.

persoane 2008 2009 2010 2011 2012 131.6 17.1 3.9 64.2 134.0 0. mii persoane 16-29 ani 30-54 ani 55-64 ani 65 şi peste Sursa:Biroul Național de Statistică Dizabilitatea primară 11 .8 130.0 62.Tabelul 2.5 61.6 3.0 1.0 1. Repartizarea pensionarilor cu dizabilităţi pe grade.0 18.9 1.2 133.9 1.5 3.8 136.0 1.2 de mii inclusiv: pe motiv de boală obişnuită pe motiv de boală profesională şi accidente de muncă participanţi la lichidarea avariei de la Cernobîl militari în termen Distribuţia pensionarilor pe grupe de vîrstă.1 2.9 1. categorii şi grupe de vîrstă Total pensionari dizabilitate.5 50.7 3.6 3.6 55.4 135.2 18.5 126.0 2.9 1.9 0.9 2.0 67.6 127.9 1.0 2.9 129.0 2.1 44.0 65.3 47.8 53.5 124.8 18.0 17.

5% faţă de 40. Numărul persoanelor cu dizabilităţi în vîrstă aptă de muncă este în descreştere faţă de anul 2008 cu circa 3.5% pentru femei. În anul 2012 la 10 mii locuitori revin în medie 44 persoane cu dizabilitate primară. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste. la 10 mii locuitori de vîrsta respectivă Sursa : Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă În structura persoanelor cu dizabilitate primară predomină bărbaţii cu o pondere de 59. La 10 mii locuitori în vîrstă aptă de muncă revin circa 49. Figura3.5%.6 mii persoane) a fost stabilit un anumit nivel de dizabilitate. Persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă 12 . Rata dizabilităţii primare la bărbaţi constituie 56 persoane la 10 mii bărbaţi în vîrstă de 18 ani şi peste. iar în cazul femeilor este de 34. iar în cazul a 79.4 persoane cu dizabilitate primară în vîrstă aptă de muncă.8 mii persoane. iar fiecare al treilea din mediul urban. Circa 95 la sută din persoanele cu dizabilitate primară sunt în vîrstă aptă de muncă.Conform datelor Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă..7% (12. precum şi a ponderii persoanelor cărora li s-a stabilit grad de dizabilitate. Comparativ cu anul 2010 se atestă o reducere a numărului de persoane expertizate. peste 60 la sută din ei fiind din mediul rural. Figura 2. comparativ cu 51 persoane la 10 mii locuitori în anul 2008. în anul 2012 au fost expertizate 15.

Figura 4.9%). circa 10 cu dizabilitate medie şi 4 cu dizabilitate severă. dar şi a tulburărilor mentale şi de comportament (7. Repartizarea persoanelor cu dizabilitate primară în vîrstă de 18 ani şi peste după gradul de dizabilitate Sursa : Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă În funcţie de diagnosticul în baza căruia s-a stabilit dizabilitatea primară. Practic.9%.5% cu dizabilitate medie (gradul III). ori comparativ cu anul 2008 numărul celor cu dizabilitate medie a crescut cu 2.Sursa : Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă În cazul repartizării persoanelor conform gradului de dizabilitate menţionăm că 11. bolile sistemului nervos (9. dar s-a redus în cazul celor cu dizabilitate severă cu 2. în anul 2012 preponderente sunt bolile aparatului circulator (19. 60. tumorile maligne (19.1%). 21 persoane sunt recunoscute cu dizabilitate accentuată.9%).5% sunt cu dizabilitate severă (gradul I). 13 . în fiecare zi.7%).6%). muşchilor şi ţesutului conjunctiv (8. anual se stabileşte dizabilitatea primară la peste o mie de persoane din cauza bolilor sistemului osteo-articular.7%.9% cu dizabilitate accentuată (gradul II) şi 27. De asemenea.

1 lei pentru cele cu dizabilitate severă. În anul 14 . Comparativ cu anul 2008 marimea medie a pensiei de dizabilitate a fost majorată în medie cu 42%. mărimea medie a pensiei de dizabilitate 4 la 1 ianuarie 2013 a constituit 779.6%). Astfel. Figura 5. persoana încadrată într-un grad de dizabilitate cauzat de o boală obişnuită beneficiază de o pensie de dizabilitate dacă îndeplineşte condiţiile de stagiu de cotizare. iar în funcţie de gradul de dizabilitate mărimea pensiei variază de la 497. Cuantumul mediu al pensiei în general s-a majorat cu 48% faţă de anul 2008. în raport cu vîrsta la data constatării dizabilităţii. iar în mediul rural bolile aparatului circulator (18. Distribuţia persoanelor cu dizabilitate primară după maladiişi mediu de reşedinţă în anul 2012 Protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi În Republica Moldova protecţia socială a persoanelor cu dizabilităţi este asigurată prin intermediul sistemului de asigurări sociale (pensii) şi prestaţii sociale. În conformitate cu prevederile legii privind pensiile de asigurări sociale de stat.1 lei pentru persoanele cu dizabilitate medie pînă la 988. persoanele cu dizabilităţi care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie din bugetul asigurărilor sociale de stat pot beneficia de alocaţii sociale de stat3.Pentru populaţia din mediul urban în structura dizabilităţii primare predominante rămîn a fi tumorile maligne (21.9%). Astfel. precum şi prin diferite servicii sociale.9 lei.

3 213.3 290.5 242.4 92.9 88.2 252.5 114.6 259.0 276.3 222.2 99.6 260. Mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru persoanele cu dizabilităţi.4 116. în creştere cu 25% faţă de anul 2008. Pentru persoanelor cu dizabilităţi severe din anul 2008 se atestă creşteri de circa 29%.5 67.1 Total beneficiari de alocaţii inclusiv pe categorii: Persoane cu dizabilităţi Dizabilitate severă Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie Persoane cu dizabilităţi din copilărie Dizabilitate severă Dizabilitate accentuată Dizabilitate medie Copii cu dizabilităţi în vîrstă de pînă la 18 ani Dizabilitate severă Dizabilitate accentuată 15 .3 234.0 220.7 260.6 325.5 285.2 242.3 107. lei 2008 2009 2010 2011 2012 198.5 279.4 59.6 259.1 242.9 215.2012.6 248.5 253. Tabelul 3.4 253.4 285.1 242.5 258.4 326.8 52.8 253. De un cuantum mai mare beneficiază copiii cu dizabilităţi severe în vîrstă de pînă la 18 ani şi persoanele cu dizabilităţi severe din copilărie.2 lei.2 82.0 271.6 103.7 224.4 297.0 59.9 100.5 215.5 124.8 278.5 116.5 285.7 132.1 63.2 242.3 230.1 100.7 305.1 277.2 105. mărimea medie a alocaţiei sociale de stat pentru toate categoriile a constituit 248.6 285.6 303.1 92.6 242.

Dizabilitate medie 215.2% mai mult comparativ cu anul 2011 (8.1 mii persoane cu dizabilităţi ale aparatului locomotor sau cu 12. Aproape fiecare al doilea beneficiar este persoană cu dizabilitate cu afecţiune generală.6 Sursa : Consiliului Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă Un alt tip de compensaţii destinate persoanelor cu dizabilităţi este compensaţia anuală pentru deservire cu transport în mărime de de 500 lei anual. Pe parcursul anului 2012. care este acordat în scopul asigurării unui venit lunar minim garantat.0 242. Începînd cu anul 2008 persoanele cu dizabilităţi pot beneficia şi de ajutorul social şi ajutorul pentru perioada rece a anului. Numărul familiilor care au beneficiat de ajutor social 16 .1 mii de ajutor pentru perioada rece. Figura 10.4 257.4 242.1 mii persoane).8 274. iar fiecare a cincea persoană este cu dizabiliate din copilărie. de compensaţie dată au beneficiat 9. În anul 2012. circa 37 mii familii cu persoane cu dizabilităţi au beneficiat de ajutor social şi 11.

2 mln.Concluzii În urma efectuării acestei lucrări am ajuns la concluzia că sănătatea este multidimensională şi nu poate fi realizată decît prin efortul integral al societăţii. lei. care la momentul actual au ajuns la 81. al comunităţilor locale şi al fiecărui individ în parte.Menţinerea şi întărirea sănătăţii este o sarcină socială primordială a statului ce poate fi soluţionată numai prin eforturile comune ale organizaţiilor de stat şi publice. medicina prin asigure şi medicină privată. gen serviciile cu plată în instituţiile medicale de stat. sporirea responsabilităţii fiecărei părţi şi cointeresarea reală a fiecărui cetăţean în păstrarea proprii sănătăţi şi a sănătăţii publice. În perioada de după declararea independenţei. ceea ce constituie 38.În ultimul deceniu în ţară s-a creat o situaţie medico-demografică nefavorabilă. luînd unele forme ce periclitează accesibilitatea populaţiei la serviciile medicale. exprimînd perioada de trecere de la sistemul ocrotirii sănătăţii publice la un nou tip de sănătate publică bazat pe medicina de stat. Starea sănătăţii populaţiei este un indice integrat al dezvoltării sociale a ţării. prin colaborarea reciprocă. cultural şi forţei de muncă a societăţii. al statului. o reflectare a bunăstării social-economice şi morale.0% din 17 . un factor decisiv de influenţă asupra potenţialului economic. care la momentul actual încă nu s-a format definitiv. în sistemul sănătăţii s-au produs schimbări structurale esenţiale. organelor şi instituţiilor medicale.

Bucureşti. 499-XIV din 14.md/public/files/Publicatii/2001/dezvoltarea_umana/Studiu%20Cerbu %20Alexandru11. Legea nr. 2.md/public/files/Publicatii/2001/dezvoltarea_umana/Studiu%20Cerbu %20Alexandru11.ipp. formîndu-se un mutant al medicinei private de stat. I.1999 5.regielive. pdf 4.pdf 6.int/iris/bitstream/10665/44575/20/9789730135978_rum. Managementul utilităţilor publice. G. Bibliografie 1.http://apps. http://www.com/doc/132117943/Servicii-Publice-referat-sanatatea 10.bugetul ocrotirii sănătăţii al Republicii Moldova. http://www.pdf 8.editura Uranus..scribd. http://www.07.ro/referate/management/serviciul-de-sanatate-publica-inrepublica-moldova-de-la- 18 .pdf 9. Raportului Mondial privind Dizabilitatea. Schileru. 2002.who. Stănciulecu.ro/proiecte/2006/000/40/3/leg_pl043_06.md/ministry/press_service/5952 7. .ipp. 3. http://biblioteca.cdep. http://www.ms. Suport de seminar – Sănătatea. https://ru.

Persoane în vîrsta de 18 ani și peste .total Urban 2 531 2 439 2 215 2 159 2 019 1 872 3 236 3 350 3 137 2 865 2 686 2 681 Rural 3 474 3 438 3 087 3 005 3 082 2 881 4 780 4 900 4 836 4 661 4 795 4 528 pina la 29 ani Urban 133 164 137 179 164 110 225 215 254 248 181 185 Rural 261 250 237 189 252 201 348 445 408 381 350 392 30-39 ani Urban 257 236 244 281 325 254 305 320 373 320 339 310 Rural 385 342 395 409 456 391 513 531 540 517 560 478 40-49 ani Urban 629 615 600 567 543 483 648 754 621 559 521 474 Rural 1 021 933 903 878 890 752 1 064 1 105 1 097 978 1 059 996 50 ani și peste Urban 1 512 1 424 1 234 1 132 987 1 025 2 058 2 061 1 889 1 738 1 645 1 690 Rural 1 807 1 913 1 552 1 529 1 484 1 537 2 855 2 819 2 791 2 785 2 625 2 662 19 . Medii. recunoscuți cu dizabilitate primară după Grupe de vîrstă. recunoscuți cu dizabilitate primară Persoane în vîrstă de 18 ani și peste.ANEXE Anexa 1 Tabelul 1. Sexe și Ani Femei Barbați 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Grupe de vîrsta .

7 Boli ale aparatului genito46.1 5.9 16.5 23.9 51.5 48.2 14.2 31.9 7.4 51.3 6.5 19.4 19.7 16.3 122. organelor 14.7 130.6 47.Sursa : Biroul Național de Statistică Anexa 2.8 34.8 102.3 46.2 articular.6 48. Indicatori.7 21.4 20.6 20.9 35.6 22.8 23.1 35.9 685.7 88. Persoane cu morbiditati si Ani La 1000 locuitori Bolnavi cu diagnosticul stabilit pentru Bolnavi inregistrati prima data 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Clase de boli .5 770.total 664.3 22.8 331.6 133.3 21.4 23.2 21.6 30.0 132.7 15.8 14.6 6.8 3.4 6.5 Boli ale aparatului 119.3 88.3 15.5 353. 36. Tabelul 2.7 3.5 346.6 6.1 47.0 41. Morbiditatea populației după clase de boli Morbiditatea populatiei dupa Clase de boli.9 50.8 33.2 37.0 334.0 20.0 21.9 149.8 respirator Boli ale aparatului digestiv 80.4 24.5 141.1 48.3 7.1 16.0 20.8 13.8 7.7 151.5 361.1 25.6 55.1 29.3 19.6 31.6 nasterii si lauziei Boli ale pielii si tesutului 26. ale muschilor si tesutului conjunctiv 6.5 736.4 Boli infectioase si parazitare 37.4 21.9 21.3 6.3 95.8 3.0 41.5 46.2 20.0 Boli endocrine.5 19.3 24.4 46.9 144.7 6.8 Tumori 21.4 17.0 759.5 48.7 26.0 45.9 9.6 43.2 4.4 92.7 43.9 53.4 comportament Boli ale sistemului nervos si 48.9 108.2 50.2 7.9 38.2 19.7 hematopoietice si unele tulburari ale mecanismului imunitar Tulburari mentale si de 44.0 ale organelor de simt Boli ale aparatului circulator 110.1 22.9 23.7 52.6 6.6 34.4 16.6 23.9 23.1 20 .1 28.9 323.3 38.4 6.0 13.8 metabolism Boli ale singelui.3 25.7 26.4 22.1 15.9 50.4 46.9 19.8 14.5 37.9 6.6 20.4 155.6 40.8 35.8 49.3 753.9 14.6 celular subcutanat Boli ale sistemului osteo30.2 22.7 13.6 50.4 125.3 39.5 46.1 20.8 82.5 20.1 20.6 43.7 23.8 111.1 4.3 30.1 127.5 99.4 8.8 23.0 5.7 47.6 50.2 97.7 4.2 urinar Complicatii ale sarcinii.2 21.6 18.2 54.3 48.7 47. de nutritie si 28.7 22.8 36.3 736.2 116.4 126.0 93.9 5.2 52.6 18.6 3.6 29.2 123.5 6.8 15.3 23.1 325.3 5.0 14.4 20.

5 3.0 4.2 1.2 1.0 1.0 1. deformatii si anomalii cromozomiale 3.Malformatii congenitale.8 4.4 3.2 4.2 1.0 1.6 3.3 1.2 Sursa : Biroul Național de Statistică 21 .