You are on page 1of 30

PEDIATRIE

TESTE ASISTENT MEDICAL

1. Cât durează perioada de nou-născut:
1. 24 de ore după naştere;
2. 7 zile, cât stă copilul la maternitate;
3. 30 de zile de la naştere;
2. Copiii cu greutatea de 2.500 -2900 grame, născuţi la termen se numesc:
4. normoponderali;
5. subponderali;
6. prematuri;
7. macrosomi.
3 . Născut cu asfixie albă, nou-născutul prezintă:
8. mişcări respiratorii normale;
9. bătăile cordului în limite normale;
10. aspect de păpuşă de ceară;
11. cianoza extremităţilor.
4. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare, acesta va fi:
12. poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng;
13. ridicat în braţe şi bătut pe spate;
14. liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen.
5. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G
nu indică a fi elemente patologice:
15. eliminarea meconiului în primele 24 de ore;
16. frecvenţa respiratorie de 70/minut;
17. culoarea galbenă a pielii;
18. sângerarea ombilicului.
6. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă:
19. mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani);

20. naşterea prematură a nou-născutului;
21. valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi;
22. scăderea în greutate a nou-născutului

7. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în:
a. alcool de 70°;
b. tinctură de iod;
c. rivanol;
d. protargol.
8 . Prima manevră de îngrijire, imediat după naştere, ce se acordă nounăscutului este:
a. tăierea cordonului ombilical;
b. dezobstruarea căilor respiratorii;
c. stropirea cu apă rece;
d. înfăşarea nou-născutului
9. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi
se dezvoltă în intestin:
a. bacilul coli;
b. bacilul bifidus;
c. salmonella.
10 . Ce se înţelege prin criza genitală:
a. creşterea în greutate;
b. tumefierea mameloanelor;
c. scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale;
d. descuamaţia fiziologică.
11 . Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nounăscutului:
a. să fie din nylon;
b. să se poată fierbe;
c. să aibă cusătură pe mijloc;
d. să se încheie pe umeri cu şireturi.
12 . Nou-născutului de 4 zile, în greutate de 2.500 grame, cu tegumente
icterice, trebuie să i se efectueze unele intervenţii; care sunt acestea:
a. vaccinarea BCG;

b. fototerapia;
c. alimentaţia la sân;
d. baia generală.
13. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare:
a. a nerespectării orelor de masă;
b. a nerespectării regulilor de igienă;
c. a naşterii premature;
d. a hidratării suficiente.
14. Detaşarea bontului ombilical ligaturat, în mod fiziologic se face după
naştere:
a. între 7-10 zile;
b. între 10-12 zile;
c. între 5- 7 zile;
d. după 14 zile.
15. Pentru supravegherea nou-născutului, asistenta are datoria să înregistreze
zilnic:
a. aspectul tegumentelor, scaunul, urina;
b. somnul, respiraţia, temperatura;
c. funcţiile vitale, reflexul suptului;
d. funcţiile vitale, reflexul suptului, greutatea.
16. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi
cianoză:
a. la eutrofici;
b. la prematuri;
c. la dismaturi;
d. la macrosomi.
17. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului:
23. temperatura 37°C, umiditate 70-80%, oxigen 40 vol.%, sistem de
eliminare a dioxidului de carbon, sistem de alarmă;
24. temperatura de 40°C, umiditate 50%, oxigen 20 vol%, sistem de
alarmă;
25. temperatura 36°C, umiditate constantă, oxigen 40 vol%, sistem de
eliminare a dioxidului de carbon.
18. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee

după 2-4-6 ore. c. c. probabil. asistenta îl cheamă la cabinet: a. b. alimentarea la timp a copilului. ultima realizare. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V. c. după 24-72 ore. respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. baia pe porţiuni. La 7 luni. nu are poftă de mâncare. dezobstruarea căilor respiratorii. masarea blândă a toracelui. este propus pentru vaccinare antipolio: a. d. c. c. i se face reprogramare pentru anul viitor. de 12 ani.tranzitorie sunt. prioritar. c. 22. nu are rost să fie chemat la control. e. i se face vaccinare conform programării. d. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a. se instalează după 2-3 ore de la naştere. . întoarcerea de pe o parte pe alta.. xx. urmăreşte reacţia imediat.. să stea în picioare. b. apare în a 3-a zi după naştere. de 15 ani. este: a. are o dezvoltare normală psihomotorie. scoaterea la aer a copilului. urina sunt normal colorate. b. 19. b. nu va fi vaccinat deloc. a. d. are febră şi diaree. să stea în şezut fără sprijin. starea generală este bună. gavaj. 21. 20. d. Copilul xx. b. i se face tratament şi reprogramare. recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic. prezintă stare de disconfort şi prurit anal. scaunul. baia generală. este: a. Copilul xx de 8 luni. stare generală alterată. b. d. în intervenţiile medicale. 23. susţinut.

c. sub 6 luni. b. 2 prize x 40 pic. implementare. d. V.d. are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a. folosindu-se pipeta pentru administrare: a. 26.000-100. 80-100/min. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. 120-140/min. c. B. d. peste 100.. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore.. d. să apuce obiecte cu mâinile. pe priză. i se efectuează urocultura care este pozitivă.. pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a. c. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a. c. pe priză.000 germeni/ml. 27. 4 prize x 20 pic. b. b. b. 60. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. Ce se înţelege prin enurezis: a. planificare. evaluare. între 10. câte prize sunt în 24 ore şi câte picături. este adus la spital cu febră şi disurie.000 germeni/ml. . pierderea de urină în cursul nopţii. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a. sub 10. 90-100/min. pe priză. de 7 luni.F.. c.80/min.. 6 prize x 10 pic. diagnostic de nursing. b. 25. 28. 29. sub 2 ani. în vârstă de 6 ani. 24. b. nu se administrează medicamente cu pipeta.000 germeni/ml. inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea.

Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a. 39^K)°C. d. c. administrare de purgativ. poziţia copilului va fi: a. 32. 3 zile consecutiv. din scaunul spontan. b. diversificată. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. temperamentul agitat. 38°C. sub 6 ani. 37. c. c. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a. este internată cu otită medie acută bilaterală. 30.5-37° 35. 34. b. La copiii 0-3 ani. c. c. d. naturală. d. decubit dorsal fără pernă sub cap. sub 1 an.5°C. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a.. . CI. b. d. b. de sub unghii. d. artificială. 31. după puncţie. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. febra. mixtă. d. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a. epilepsia. 36. din anus. pauză alimentară de 12 ore. nu se efectuează decât clismă baritată. de 2 ani. glicozuria. cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a. b. 33. clismă evacuatoare.c.

se practică mai întâi spălătura gastrică. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a. b. de infirmiere. 36. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a. decubit dorsal cu pernă. c. de mamele însoţitoare. c. b. migdale. c. 40. Pacientului G. introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă. buna dispoziţie. de asistentele medicale. decubit lateral. . c. b. administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate. provocarea vărsăturilor se va face: a. scaune frecvente modificate. după 6 ore de la ingestie. d. este intoxicat cu ciuperci. 37 . Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a. d.. Copilul D. acetonă. de 10 ani. nu se practică provocarea vărsăturii. d. c. d. d. se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 39. tegumente curate integre. c. d. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a. în primele 4 ore de la ingestie. 38. pliu cutanat persistent. administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. mere coapte. aerisirea încăperii. i se recomandă examenul copropazitologic. usturoi.b. b. decubit ventral. b. 41.

d. administrarea de fenobarbital 1/2 fiola 46. coprocultor steril cu apă distilată. d. se vor aplica următoarele intervenţii: a. c. d. de 3 ani. .9°C. cu portamponul steril ştergi: a. b. 0.. b. 0 . valul palatin. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D.pentru recoltare foloseşti: a. b.1 an.3 luni. coprocultor direct. determină prezenţa microbilor. o cutie de chibrituri. d. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a. e. toţi indivizii. 44. În caz de convulsii. un borcan curat. d. 45. comprese călduţe pe frunte. Antibiograma este metoda de laborator care: a. amigdalele.28 zile. c. 42. arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv. c. c. orofaringele. c. administrarea de analeptice cardiovasculare. persoanele care fac tratament cu antibiotice. 0-5 zile. 0 . b. Perioada de nou-născut este cuprinsă între: a. administrarea de antibiotice. b. nu arată decât creşterea germenilor. b. copiii mici. c. persoanele care fac tratament cu cortizon. la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39. mucoasa nazală. 43. administrarea de diazepam 1-2 zile.

ţinut în braţe şi legănat uşor. 3000-4000 g. culcat în decubit ventral.3500 g. c. b. Alimentaţia artificială constă în: a. Frecvenţa pulsului la nou-născut este cuprinsă între: a. sugarul trebuie: a. c. b. 52. 48-52 cm. Imediat după supt. b. 3000 . 49.80 p/min. 80-100p/min. culcat în decubit lateral.47. d. Nou-născutul normoponderal are la naştere o greutate cuprinsă între: a.3000 g. ţinut în poziţie verticală cu capul sprijinit şi bătut uşor pe spate pentru favorizarea eructaţiei. în primele 6-12 ore. 60 . după 24 ore. nou-născutul cu vârsta gestaţională sub 37 săptămâni. c. c. b. Alimentaţia la sân a nou-născutului normoponderal este corect să fie instituită: a. c. alimentarea sugarului în primele 3-4 luni cu un alt lapte decât cel . nou-născutul cu greutate sub 3000 g. c. 2500 . 130-140p/min. nou-născutul cu greutate sub 2500 g şi vârsta gestaţională sub 37 săptămâni. în primele 4 ore 51. 50. Lungimea unui nou-născut la termen este de: a. 38 -42 cm. 52-55 cm. 48. b. 2000-2500 g. d. b. 53. Este considerat prematur: a.

c. b. 55. alimentarea sugarului cu lapte de mamă şi un alt preparat din lapte. cu linguriţa. 54. c. 58. b. la sân. b. monitorizarea. izolarea de sursele potenţiale de infecţii. PPD d. AP. cu biberonul. alcool 70°: c. b. Meconiul este: a. 57. BCG. temperatura constantă. 60. d. c. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 ani se face: . Rivanol 1%o. alimentarea sugarului cu preparate necorespunzătoare vârstei. tinctura de iod. d. schimbarea pansamentului ombilical. Pansamentul bontului ombilical se face cu comprese sterile îmbibate în: a. Prematurii de gradul III şi IV sunt alimentaţi: a. e. DTP. b. cântărirea sugarului înainte şi după toate supturile fără a-l schimba intre aceste doua cântăriri. Efectuarea probei suptului constă în: a. Primo-profilaxia TBC se face în maternitate cu vaccin: a. 59. scaunul nou-născutului în primele 2-3 zile. toaleta tegumentelor. b. c. cântărirea sugarului înainte şi după toate supturile dintr-o zi. prin gavaj. 56. scaun cu mucozităţi şi celule descuamate de culoare verde. c. Incubatorul nu poate asigura: a. b.de femeie. o malformaţie congenitală. cântărirea sugarului după suptul de la ora 7. c.

păstos. scaunul grunjos cu X. c. c. 67. toaleta locală cu apă şi săpun. 66. nu prezintă importanţă pentru sugar. introducerea de noi alimente. scaunul grunjos cu X. în cavitatea bucală. 62. . b. c. b. 65. Oul se administrează sugarului mic: a. diversificarea începe la 3 . scaunul grunjos cu Z. mai mică decât cea măsurată în axilă. scaunul meconiu cu M. în afară de lapte. mai mare cu 0. introducerea în alimentaţie a sucurilor de fructe. în plică axilară. scaunul lichid cu scaunul normal cu I. la vârsta de 3-4 luni. regim alimentar echilibrat. bogat în lichide şi vitamine: b. scaunul meconiu cu b. Scaunele sugarului se notează în foaia de temperatură astfel: a. în rect. alimentarea sugarului cu regimurile alimentare ale adulţilor. scaunul mucos cu 7 c. d. scaunul mucos cu X.3°-0. ochi românesc. La sugarul eutrofic. făinos în lapte. plimbări zilnice în aer liber. integral.a. Temperatura copilului măsurată în rect este: a. toaleta parţială după fiecare scaun. cu termometru individual lubrifiat. scaunul mucos cu Z. b. 64. Regimul de viaţă al femeii care alăptează constă în: a. aplicaţii de unguente protectoare. Diversificarea alimentaţiei sugarului presupune: a. b. b. scaunul meconiu cu M. aplicare de unguent protector în regiunea fesieră şi schimbarea ritmică a lenjeriei de corp. c. 63. c. cu termometru special.5°C.3 1/2 luni cu: a. somn corespunzător din punct de vedere cantitativ şi calitativ. c. fiert moale. Eritemul fesier al sugarului se previne prin: a. numai gălbenuşul fiert tare. 61. egală cu cea măsurată în axilă.

8 . d. d.3 1/2 luni cu: a. 74. 72. cu excepţia: a. infecţii acute digestive.6 luni. 6 luni. în jurul vârstei de 6 luni. 1 an. c. la 8. alimentaţia cu lapte praf. 70. 69 Criza de astm bronşic la copil se manifestă prin: a.10 luni. Erupţia primilor dinţi începe: a. supraalimentaţia.18 luni. . Sugarul stă în şezut la vârsta de: a. c. stenoză hipertrofică de pilor. Cauzele vărsăturilor pot fi următoarele. la 4 . 7-8 luni. agitaţie. 71. b. mere rase cu brânză de vaci. wheezing. c. făinos în lapte. c. d. administrarea unor antibiotice pe cale orală. dispnee inspiratorie. Cauzele diareei acute la sugar pot fi următoarele. b. boli ale tubului digestiv. b. c. b. 4 luni. c. b. c. 68. mere rase cu biscuiţi. 16. ingerarea unor medicamente. anxietate. respiratorii. supă de zarzavat. diversificarea începe la 3 . administrarea medicamentelor pe cale parenterală. 73.b. b. La sugarul distrofic. cu excepţia: a. b. orez pasat cu brânză de vaci.10 luni. c. cianoza peri-oro-nazală. Sugarul merge în picioare la vârsta de: a.

debitul cardiac şi permeabilitatea capilară. b. SNC. Ventilaţia este influenţată de: a. c. b. Alimentele cele mai bogate în fier sunt: a. b. etapa circulatorie. c. c. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a. musculatura coapsei. c. diabet zaharat tip II insulino-independent. etapa pulmonară şi etapa tisulară. ambele răspunsuri sunt bune. în muşchiul deltoid. Actul respirator este reglat prin: a. sistemul neurovegetativ. difuziunea gazelor. 76. Cea mai frecventă formă de anemie întâlnită la sugar este: a. viteza cu care circulă sângele arterial. funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice. anemia hemolitică. 78. 80. brânza de vaci. 82. laptele de vacă. b. c. 77. Locul de elecţie al injecţiei intramusculare la sugar este: a. musculatura fesieră. b. b. b. 79. etapa tisulară. ficatul de vită. anemia posthemoragică. . inspiraţie şi expiraţie. permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat. diabet zaharat tip I insulino-dependent. numărul şi calitatea hematiilor din sânge. ventilaţie. c. 81. anemia feriprivă prin carenţă de fier exogenă.75. b. c. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a. alimentaţie şi efort fizic. Diabetul zaharat al copilului este: a.

c. perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente. centrului pneumotaxic pontin. oprirea respiraţiei. 86. 85. b. 12-14 r/min. după care frecvenţa se reduce. b. 89. respiraţie normală. 83. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a. b. observarea culorii tegumentelor. c. centrului respirator bulbar. ciclul se reia. respiraţie dificilă. Astfel. . b. notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei. scoarţei cerebrale. 84. modificarea amplitudinii respiratorii. astm bronşic. b. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a. 87. afonie. 88. respiraţie foarte slabă. 16-20 r/min. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a. tuberculoză pulmonară. b. Dispneea este: a. b.c. c. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. sistemul nervos şi prin stimulare chimică. c. determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. urmează apnee. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a. disfonie. cancer pulmonar. 23-25 r/min. apnee. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a. c. c. sputa perlată este specifică pacientului cu: a.

c. c. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a. tusea. b. Atelectazia înseamnă: a. inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. percepute în timpul ascultaţiei. Ortopneea se defineşte ca o: a. Capacitatea vitală se referă la: a. murmurul vezicular. c. cianoza. utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar. zgomote supraadăugate. perioade de respiraţii rapide. hiperventilaţia. cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată. o modificare a respiraţiei. situaţia de criză. Drenajul postural înseamnă: a. e. pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare.c. 95. 91. amplitudinea respiratorie. aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 90. c. expectoraţie seroasă. respiraţie modificată întâlnită în stările febrile. o metodă de investigaţie a plămânului. Ralurile reprezintă: a. ortopneea. . b. b. b. patologice. Intre MD ale dispneei întâlnim: a. respiraţie în poziţie verticală a corpului. secreţii pe căile respiratorii superioare. f. b. c. 94. 92. întrerupte de perioade de apnee. paliditatea tegumentelor. respiraţie de tip superficial. 93. b. 96. c. respiraţie în poziţie orizontală a corpului. d. eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse. b.

. viteza unei pulsaţii. 102. c. Măsurarea pulsului se poate efectua: a. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a. c. 101. 98. contracţiile inimii.c. alături de familie. b. în decubit dorsal. c. care poate fi comprimată pe un plan osos. unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. 50-70 bătăi/minut. însemnând: a. c. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". numai pe o venă vizibilă. b. c. b. puls superficial. în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 70-90 bătăi/minut. presiunea sângelui în vase. normal. rapiditate. 97. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. 60-80 bătăi/minut. 103. în cadrul intim. Acesta poate fi: a. Pulsul reprezintă: a. Pulsul tahicardie înseamnă: a. c. 100. b. c. ritmicitate. b. 99. puls rar. pe orice arteră accesibilă palpării. puls rapid. sincronă cu sistola ventriculară. b. rezultat al măririi ficatului sau inimii. o incizie la care se aplică un tub de dren. tărie. pacientul se va afla: a. b. numai pe artera carotidă. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.

. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. b. parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol.104. slab. o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. vârsta. forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. Valoarea pulsului variază odată cu: a. dimineaţa după somn. la sculare. 106. diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. c. valoarea tensiunii arteriale. alimentaţie şi factorii de risc. vârstă şi sex. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a. valoarea glicemiei. pulsul se defineşte a fi: a. 105. respectiv diastolei cardiace. c. c. b. 107. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a. rezistenţa vasculară periferică. Tensiunea arterială diferenţială este: a. 110. c. b. presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. b. 108. starea emoţională. b. c. c. diferenţa de tensiune individuală. b. în repaus. aceasta va determinată: a. Tensiunea arterială este determinată de: a. c. valoarea temperaturii corporale. 109. diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b. înainte de mese. filiform. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. neregulat.

În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. anorexie = refuzul mâncării. senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. inapetenţă. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. d. b. b. perioadele de activitate sau repaus. 114. eructaţie. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a. 112. c. anxietatea. c. climatul. la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. Polifagia reprezintă: a. b. vârstă. caşexie. în exclusivitate. b. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a beaşi a mânca: a. nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a. are caracter ritmic. la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. 116. meteorism. religia. b. c. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). b. pirozis. 117. malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c. determină tulburări: a. c. se numeşte: a. 113. 115. anorexie. regurcitaţie. activitatea şi vârsta individului. c. b. lipsa senzaţiei de foame. c. .111. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. d.

124. fără vărsături şi greţuri. b. 121. c. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a. pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. vărsături. cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. surplus. Care din următoarele formulări sunt corecte. cu referire la caracterele . 122. c. b. pacientul să fie echilibrat psihic. confortabil. b. greţuri.ca problemă de dependenţă . pacientul să aibă o stare de bine. b. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a. c. disfagie. 119. c. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a. conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. b. 45-60 cal/kg corp/24 h. În alimentaţia neadecvată în deficit. deficit. consum redus de lichide şi săruri minerale. 123. 35-40 cal/kg corp/24 h. Alimentaţia neadecvată . 25 cal/kg corp/24 h. c. c. b.se poate manifesta prin: a. actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. d. 40-4-5 cal/kg corp/24 h.118. d. polifagia. eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. disfagia. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. anorexia. Diureza reprezintă: a. 120. ca problemă de dependenţă. asigurarea unui climat cald.

c. Tratamentul oliguriei include: a. 126. c. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a. culoare deschisă. procesul de homeostazie. b. prin aparatul respirator. b. b. densitate scăzută 1001-1002. diureză. d. e. culoare deschisă. d. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a. c. culoare deschisă. densitate normală 1015-1020. b. 125. asigurarea unei hidratări adecvate. regularităţii scaunelor. d. e. anurie. poliurie. 130. prin aparatul cardiovascular. anurie. poliurie. oligurie. c. b. folosirea de soluţii intravenoase. culorii. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a. melenă. măsurarea densităţii urinare. densitate scăzută 1001-1002. culoare închisă. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a . mirosului. hematemeză. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a. obiceiurilor alimentare. d. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a. c. polakiurie.urinei. oligurie. uşurinţei defecării. c. prin aparatul renal. d. prin piele. consistenţei. prin aparatul genital feminin. 127. perioadei de zi sau noapte. 129. poliurie. 128. densitate crescută 1020-1040. disurie. măsuri de prevenire a deshidratării. d. e. b.

134. b. 132.Pentru ca un pacient cu constipatie sa aiba tranzit intestinal in limite fiziologice. lipsa de control a sfmcterelor. ulcerul gastro-intestinal. hematurie şi melenă. unor bile dure de mărimea măslinelor. la indicaţia medicului. programul de eliminare intestinală. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a. de zeamă de pepene. 136. c. c. c. b. roşu deschis. 131. educaţia şi cultura. alimentele alterate. d. b. c. spasmele vezicale. 135. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic.elimina se numără: a. gastrita cronică. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a.asistenta medicala intervine: a. administrând laxative. c. eliminarea frecventă a gazelor intestinale. scaun la interval de 6-7 zile. 133. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a. c. vârsta. se poate întâlni în: a. intoxicaţii. b. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. constipaţie. hemoptizie şi hematemeza. d. pot fi: a. hematemeza şi melenă. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a. determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. poluarea apei. b. 137. b. unor bile conglomerate. apendicită acută. . oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. b. c.

5-1 cm la nou-născut şi 1-2 cm la sugarul mare 42. maron-verzui. în grosimea pielii. creşterea este mai lentă între 0-3 ani şi mai accelerată între 5-7 ani 143. pierderea conştienţei. 27. 140. ameţeala. astfel: 38. în primul trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 2 cm/lună 39. segmentele corpului nu cresc toate în acelaşi timp.5 cm la sugarul mare . măsurarea perimetrului cranian permite aprecierea dezvoltării fizice. 34. b. 31. 28. c. 2 cm la nou-născut şi 2.b. grosimea pliului cutanat variază între: 41.In mod normal. doză mai mică de insulină decât cea prescrisă. 0. în al treilea trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 1 cm/lună 144. sub piele în ţesutul celular subcutan sau hipodermic. transpiraţia. Hipoglicemia poate fi provocată de: a. sindrom de compresiune 142. ci alternative (exemplu: membrele superioare nu cresc în acelaşi timp cu cele inferioare) 37. c. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt: 26. simptomele de acidoză diabetică. negru ca păcura. tulburările de somn.Hipoxia este: 32. aport alimentar mai bogat decât cel planificat în dietă. embolie gazoasă. în al doilea trimestru de viaţă perimetrul cranian creşte cu 3 cm/lună 40. doză prea mare de insulină. 139. segmentele corpului cresc toate în acelaşi timp 36. scăderea oxigenului din sângele circulant. 138. Creşterea şi dezvoltarea normală a copuilului implică respectarea următoarelor legi: 35. 33. 30. ţesutul muscular.La copil. palpitaţiile. 141. Injecţia subcutanată se efectuează în: 29. anxietatea.

29 zile – 12 luni 49.Etapa de sugar în dezvoltarea unui copil se referă la perioada de: 47. 1-2 ani 147. între 1-3 luni 54. se va închide în primele 3-4 săptămâni 64. greutatea actuală/greutatea ideală x 100 146.5-1 cm la nou-născut şi 3 cm la sugarul mare 145. poate fi închisă la naştere sau. între 6-9 luni 149.Dentiţia de lapte (temporară) este compusă din: 59.43. greutatea actuală/greutatea ideală 45. greutatea ideală/greutatea actuală 46.Dentiţia de lapte apare de regulă: 56. 9 – 18 luni 55.5 ani 148. dacă există. este în mod obligatoriu deschisă la naştere şi se închide după 3-4 luni 63. 0-28 zile 51. 20 dinţi 61. între 2-4 luni 58.Etapa neonatală în dezvoltarea unui copil se referă la perioada: 50. 32 dinţi 151.Fontanela posterioară: 62. 1-1. în primele 3 luni 57. 29 zile – 12 luni 52. 0-28 zile 48. rămâne deschisă în primul an . 12 dinţi 60. între 5-9 luni 150.Fontanela anterioară se va închide în mod normal: 53.Indicele ponderal de apreciere a stării de nutriţie a copilului se calculează astfel: 44. 0.

La naştere. nou-născutul normal are o greutate de: 74. în timpul celui de-al treilea an de viaţă 157. 3 luni 85.Durata normală a sarcinii este de: 71. sub 2800g 76. 44 săptămâni 155. în timpul primului an de viaţă 78. 14 săptămâni 70. lipidele 82. 2800g-4000g 75. peste 4000g 156.152. 14 ani 153. 4 săptămâni 69.Organismul copilului începe să producă proprii săi anticorpi: 77. glucidele şi lipidele 158. în timpul celui de-al doilea an de viaţă 79. 6 săptămâni 84. 80 kcal/kg corp/zi .Principala sursă de energie pentru organism o reprezintă: 80. proteinele 81. 7 ani 67. 28 săptămâni 72.Primul dinte permanent şi primul molar apar de regulă în jurul vârstei de: 65. Necesităţile energetice globale ale copilului cu vârsta de 3-6 luni sunt de: 86. Mecanismul reglării aportului alimentar prin senzaţia de foame acţionează la copil după vârsta de: 83. 3 ani 66. 6 luni 159.In timpul sarcinii bătăile cordului sunt percepute în jurul vârstei de: 68. 39-40 săptămâni 73. 4 luni 154.

40 kcal/kg corp/zi 160. este sufficient 90. 110 kcal/kg corp/zi 88. 87-95% 100. 48 ore de la naştere 165. 50% 99. creşterea ponderală se opreşte 91. Laptele matern conţine apă în proporţie de: 98. lapte matern exclusiv 96. Pentru a aprecia cantitatea de secreţie lactată pe care o are mama: 107. 30 minute la ambii sâni la interval de 8 ore 166. Alimentaţia normală a sugarului este alimentaţia cu: 95. preparate de lapte obţinute artificial. favorizând obezitatea 161.87. Dacă naşterea s-a produs pe căi naturale şi sugarul este sănătos el poate fi pus la sân după: 101. este excesiv. In perioada prepubertară un aport caloric de 40 kcal/kg corp/zi: 89. lapte de mamă 162. la care se adaugă un preparat de lapte adaptat 94. lapte de capră) 97. se face media cantităţilor primite în decurs de 3 zile 167. având ca sursă laptele de vacă 93. dar cu cantităţi identic naturale 163. 75% 164. un preparat de lapte adaptat. 24 ore de la naştere 103. 10 minute la ambii sâni la interval de 6 ore 106. 5 minute la ambii sâni la interval de 3 ore 105. Contraindicaţiile materne tranzitorii pentru alimentaţia naturală includ: . laptele altei specii (lapte de vacă. se măsoară cantitatea de lapte suptă la o masă 108. Prin alimentaţia artificială se înţelege alimentaţia sugarului în primele 4 luni de viaţă cu: 92. In prima zi nou-născutul va fi alimentat: 104. 6 ore de la naştere 102. este insufficient. se face media cantităţilor primite pe 24 ore 109. laptele de mamă.

se va începe cu administrarea unei cantităţi mici de lapte praf. bolile psihice grave caşexia infecţii ale sânilor 168. se va alterna o masă de lapte praf cu o masă de supt la sân 130. 10-12 mese/zi 172. decubit lateral drept 118. 5-10 minute 114. alimentarea se va face în braţele mamei. 5 minute 126. decubit lateral stâng 117. timp de: 113. schimbarea în scutece curate 120. 6-7 mese/zi 123.110. 111. Metoda complementară de introducere a alimentaţiei mixte presupune: 128. 112. în completare. masa fiind ompletată cu alimentarea la sân . 15-20 minute 127. Durata optimă a unei mese la sugarul alimentat mixt sau artificial este de: 125. sugaruzl va fi ţinut în braţe în poziţuie verticală pentru a eructa aerul înghiţit. copilul va suge la ambii sâni şi. După alimentarea la sân se recomandă aşezarea sugarului în pătuţ în poziţie de: 116. sugarul poate fi alimentat şi culcat în pat 171. Pregătirea sugarului pentru alimentarea artificială presupune: 119. 30 minute 173. După alăptat. în aceeaşi poziţie ca pentru alăptatul la sân 121. 30 minute 115. Numărul de mese ale sugarilor alimentaţi mixt sau artificial va fi în prima lună de viaţă de: 122. 2-3 mese/zi 124. 30-45 minute 169. va primi la fiecare masă un supliment de lapte praf 129. decubit dorsal 170.

cu linguriţa 132. va fi încălzită în prealabil. Pentru sugarul alimentat artificial diversificarea alimentaţiei se poate începe la: 137. La sugar. pentru a fi mai uşor tolerată . dacă la introducerea unui aliment nou apar semne de intoleranţă (diaree. 4-6 luni 136. Dacă sugarul refuză introducerea unui aliment nou: 143. ontinuăm administrarea alimentului tratând medicamentos simptomatologia intoleranţei digestive 181. 3 luni 135.5 luni 138. cu linguriţa şi biberonul 175. continuăm administrarea alimentului. se va administra imediat ce a fost preparată 147. cu biberonul 133. dar în cantităţi mult reduse 141. deoarece există riscul apariţiei anorexiei psihogene la sugar 145. La sugar. acel aliment va fi suprimat 1-2 săptămâni şi se încearcă reintroducerea lui cu prudenţă 142.174. nu insistăm. Pentru sugarul euforic alimentat natural diversificarea alimentaţiei se recomandă după: 134. insistăm reducând cantitatea administrată 144. preparatul de lapte nou introdus se va administra: 131. 6-7 luni 139. 12 luni 180. vărsături): 140. 12 luni 176. La sugar masa de fructe: 146. administrăm acelaşi aliment sub altă formă de prezentare 182. 3-3. se va păstra la frigider dacă sugarul nu a consumat toată cantitatea. urmând a I se administra ulterior 148.

indiferent de greutate 186. includ fenomene inflamatorii la locul de inoculare (durere.183. se aplică la toţi nou-născuţii cu greutate mai mare de 2500 grame 156. 1-2 ani 166. Grişul şi alte produse ce conţin gluten se recomandă a fi introduce în alimentaţie după vârsta de: 149. Reacţiile vaccinale locale: 152. 1 an 188. 3-12 luni 165.Vaccinarea antidifterică se face la vârsta de: 164. 12 luni 184. se poate face şi după tratamentul chirurgical al plăgilor tetanigene 169. 1 lună 162.Vaccinarea B. se diluează cu 10 ml de diluant 160. 10 luni 151. 3 ani 189. eritem. 6 luni 163. Fiola de vaccine BCG: 158.Vaccinarea cu ATPA: 167. 8 luni 150.C. se aplică la toţi nou-născuţii cu greutate mai mică de 2500 grame 157. durează peste 72 de ore 154. se face subcutanat sau intradermic .G: 155. Între prima şi a doua doză de vaccine antipoliometilic se lasă un interval liber de: 161. necesită tratament antibiotic 185. după deschidere se foloseşte în decurs de 6 ore 187. conţine 20 de doze vaccinale 159. edem) 153. se aplică la toţi nou-născuţii. necesită intervale de cel puţin 6 luni faţă de alte vaccinări 168.

N. 0. 1000 ui/zi 187. carenţă de vitamina D 183. greutatea corespunzătoare taliei/greutatea reală 178. carenţă de vitamina C 184. carenţă de vitamina B6 195. 3-4 ani 197. Malnutriţia severă de gradul III a sugarului se caracterizează printr-un indice nutriţional cu valoare de: 179. la 6 luni de la naştere 191. protecţia apare după 3 luni de la vaccinare 192. greutatea reală/greutatea corespunzătoare taliei 177. La nou-născuţii ce provin din mame purtătoare Ag HBs vaccinarea antihepatică se va face: 170. 500 ui/zi 186.5 ml vaccine 175.190. la 3 luni de la naştere 172. în primele 12 ore de viaţă 171. 1-3 ani 190. alimentaţia naturală . 1 194. 3-6 luni 189. Vârsta de incidenţă maximă a rahitismului este de: 188. Rahitismul carenţial se corelează cu: 182. greutatea reală/greutatea corespunzătoare taliei x 100 193.Vaccinarea antirujeolică: 173. Profilaxia rahitismului include: 191. se face prin injectare subcutan a 1.9 181.8 – 0. Indicele nutriţional (I.) se calculează: 176.7 180. începe după vârsta de 9 luni 174. Nevoia zilnică de vitamina D este de: 185. 0. 1500 ui/zi 196.

Prematurul: 197. 198. este copilul născut după o sarcină cu o durată de gestaţie sub 37 săptămâni 198. este copilul născut după o sarcină cu o durată de gestaţie sub 39 săptămâni 199. ≤8 199. este un nou-născut cu greutate normală lanaştere după o sarcină cu durată mai mică de 37 săptămâni . este un nou-născut cu greutate mică la naştere după o sarcină cu o durată de gestaţie mai mică de 37 săptămâni 202. ≤6 195. ≤7 196. 193. expunere la soare. Reanimarea neonatală este indicată la nou-născuţii cu scor APGAR: 194. Dismatur: 200. este copilul născut după o sarcină cu o durată de gestaţie cub 40 săptămâni 200.expunerea la soare a copilului în anotimpul însorit alimentaţie naturală. este un nou-născut cu greutate mică la naştere. fără ca durata gestaţiei să fie scurtată 201. administrarea medicamentoasă a vitaminei D 192.