You are on page 1of 11

Maşina sincronă

Se numeşte maşina sincronă o maşina de curent alternativ construită pentru a funcţiona cu o
viteză constantă, legata de frecventa f a reţelei şi de numărul p de perechi de poli ai maşinii, prin
relaţia:

n  60

f
p

Aceasta viteza se numeşte viteza de sincronism, iar maşina respectiva, după destinaţia sa,
generator sincron sau alternator, motor sincron si compensator sincron.
Maşina sincronă este una dintre cele mai răspândite maşini electrice. Ca generator sincron de c.a.
trifazat de frecventa industriala, ea deţine un foarte larg domeniu de utilizare, deoarece in prezent
energia electrica se produce aproape exclusiv numai sub forma trifazata. Ca motor, este utilizata
destul de des atunci când se cere o viteza de rotaţie constanta şi puteri depăşind 50 kW, motorul
prezentând in exploatare o serie de avantaje: cos φ ridicat, siguranţă de funcţionare, economie. De
asemenea, funcţionând in regim de motor sincron supraexcitat, maşina sincronă poate fi utilizata ca
generator de putere reactiva sau compensator sincron, pentru a ameliora factorul de putere al reţelei
la care este cuplata.
Construcţie:
După forma rotorului: cu poli aparenţi şi cu poli înecaţi.

- miezul feromagnetic statoric este realizat din tole cu crestături, miezul feromagnetic rotoric este
masiv cu poli aparenţi sau înecaţi. Pe miezul rotoric exista crestături pentru colivie (pornire
asincron), prezente in ambele situaţii şi dispuse in talpa polilor. In cazul polilor înecaţi înfăşurarea de
excitaţie este plasata in crestături dispuse neuniform pe periferia rotorului. (la dimensiuni mari
miezul rotoric se construieşte din tole stanţate din tabla de otel mult mai groasa; tolele nu sunt
izolate intre ele).
- înfăşurarea statorică este polifazată repartizată, deschisă, similară cu înfăşurarea statorică a
maşinii de inducţie.
- înfăşurarea rotorica de excitaţie este concentrată şi dispusă in jurul polilor aparenţi sau in
crestături, capetele ei fiind conectate la doua inele colectoare. Înfăşurarea rotorică in colivie este
dispusa nesimetric in crestăturile din talpa polilor.

Câmpul magnetic învârtitor rezultant din întrefierul maşinii la funcţionarea in sarcina. este dat de suprapunerea câmpului inductor şi al indusului.LUCRAREA 1 DETERMINAREA REACTANŢELOR MAŞINII SINCRONE CORESPUNZĂTOARE REGIMULUI STAŢIONAR SIMETRIC Câmpul învârtitor obţinut pe cale mecanică produs de înfăşurarea inductoare rotorică şi câmpul învârtitor obţinut pe cale electrica. o poziţie relativ fixa.e.  jX d I d este indusa de câmpul total al curenţilor statorici in axa d (suma a câmpului de dispersie din axa d şi a câmpului longitudinal de reacţie) şi pe această bază reactanţa Xd se numeşte reactanţa longitudinala sincronă a maşinii. Maşina sincronă cu poli plini este simetric magnetic după cele doua axe d. XS – reactanţa sincronă a maşinii. b). Z d  RS  j X d Z q  RS  j X q A x a lo n g itu d in a la A x a tr a n s v e r s a la a). Maşina cu poli aparenţi prezintă asimetrie magnetica şi se înlocuieşte rotorul real cu un rotor cu întrefier constant. X = ωL. q (δ = ct. (in general L  >0). produs de înfăşurarea indusului. Aplicând legea inducţiei electromagnetice pentru o curba ce se închide prin conductoarele fazei statorice şi pe o linie a tensiunii la bornele înfăşurării considerate avem: U   RS I  jX S I  U eE Z S  RS  j X S . care traversează întrefierul şi  înlănţuie înfăşurări din ambele părţi. Analog Xq este reactanţa transversală sincronă a maşinii. au pentru o încărcare a maşinii. A x a lo n g itu d in a la A x a tr a n s v e r s a la . Pentru stabilirea ecuaţiilor ce definesc comportarea maşinii se utilizează sistemul de axe d. q solidar cu rotorul. repartizat oricum pe pasul polar. Turaţia comuna n1 cu care se rotesc se numeşte turaţia de sincronism. Aceasta interacţiune constituie reacţia de indus şi este dependenta de caracterul sarcinii şi tipul constructiv al maşinii. numit câmp de reacţie al indusului. T. i Reactanţa Xd reprezintă reactanţa totala a unei faze statorice atunci când axa câmpului învârtitor rezultant al maşinii. coincide cu axa d.).m. L – inductivitatea unei înfăşurări a unei maşini rotative corespunde câmpului magnetic principal al înfăşurării.

2)UN.. Poziţia punctului de funcţionare p corespunzător tensiunii nominale.. Dar t.m. Pentru o sarcina inductiva cosφ = 0 . Caracteristica in sarcina reprezintă relaţia U = f(IE) pentru f = ct. reprezentata punctat. ca urmarea histerezei magnetice. I = ct. Întrucât I = 0 . se obţine ramura crescătoare 1 a caracteristicii de mers in gol. Caracteristica de mers in gol reprezintă relaţia U0 = f(IE) pentru n=ct. cosφ = ct. Reacţia de indus are U re m Caracteristica de scurtcircuit reprezintă curba Isc = f(I un caracter complet demagnetizant. indica gradul de solicitare magnetica a maşinii. La scăderea monotona a curentului de excitaţie.e. Daca pentru un curent de excitaţie IE dat se cunoaşte t. (x d = xS + xad) b). se poate determina experimental reactanţa longitudinala Xd. In practica pentru a evita aceasta legătura dintre curentul de excitaţie şi tensiunea indusa se utilizează caracteristica medie. I = 0. Ie m Câmpul magnetic din întrefier se reduce simţitor fata de situaţia de mers in gol.. UeE şi curentul de scurtcircuit Isc corespunzător. reactanţa reacţiei indusului atinge valoarea sa minima. Crescând monoton curentul de excitaţie prin intermediul reostatului de excitaţie R E. este proporţionala cu fluxul polar şi prin urmare caracteristica reprezintă la alta scala caracteristica magnetica a maşinii. se obţine U 0 = UCE. De obicei se trasează caracteristica de mers in gol pana la (1. ramura de întors se plasează deasupra celei de sus.e. la scurtcircuit maşina apare nesaturata pe calea câmpului magnetic principal.1.m.). (f=ct. Liniile de câmp ale fluxului de reacţie statoric se închid după axa magnetica longitudinala a maşinii. f = ct. Scurtcircuitul staţionar la maşina sincronă nu este periculos. Deci. Curentul de alimentare atinge valoarea sa minima şi reactanţa înfăşurării induse este maxima. Prin măsurarea experimentala a tensiunii induse remanente Urem se poate determina fluxul remanent Φrem al maşinii. Axa polilor rotorici coincide cu axa câmpului învârtitor. reluctanţa circuitului magnetic al statorului fiind maxima.15. (xq = xS + xaq). Liniile de câmp ale fluxului de reacţie statoric se închid după axa magnetica transversala . unde U0 este tensiunea la borne. iar curentul din stator valoarea maxima. Ue0 U0 P UN 2 1 I e E) pentru U = 0.a). Reluctanţa este minima.

ridicata experimentala. Pt funcţionarea in regim de generator se antrenează rotorul maşinii sincrone cu ajutorul unui motor de curent continuu cu excitaţie derivaţie figurat in partea stângă a montajului. se creste progresiv curentul de excitaţie de la valoarea 0 pana la valoarea pentru care la bornele generatorului sincron se măsoară o tensiune de cca. UN= V. 1. Motorul de curent continuu se porneşte cu rezistenta de pornire Rp la valoarea maxima şi rezistenta de câmp la o valoare pozitiva. prin antrenarea sa cu ajutorul motorului de c. Se adopta curba medie a caracteristicii de funcţionare in gol ca medie a ordonatelor celor doua ramuri. având acelaşi sens de rotaţie. E Q + IN= 2 n= 2 rot/min Rezultate experimentale: Pentru subpunctele a). caracteristica de funcţionare in gol. Cu întrerupătorul manual Q1.la creşterea curentului IE IE [A] U0 [V] Caracteristica in gol .la descreşterea curentului IE IE [A] U0 [V] L L L 1 Datele nominale ale maşinii sincrone: SN= kVA. Pentru ridicarea caracteristicii de funcţionare in gol. c) maşina sincronă funcţionează in regim de generator. cu excitaţie derivaţie.3*UN (aproximativ 500 V) scăzând treptat valoarea rezistentei de excitaţie RE. rotorul se aduce la turaţia nominală a maşinii sincrone. prezintă o ramura pentru curentul de excitaţie continuu crescător şi o ramura pentru curent de excitaţie continuu descrescător. Pentru punctul d).c. cuplat in circuitul de excitaţie al maşinii sincrone. 2 . ea deplasându-se in originea axelor de coordonate. conectat in poziţia 2 (excitaţie cuplata) şi Q2 deschis (nu exista sarcina in circuitul indusului).Schema de montaj R + A p 1 K M M S 3~ R - K C T ru s a m a s u ra A R 1 2 A. a). ambele maşini funcţionează in regim de motor. Caracteristica in gol . b). Crescând apoi progresiv valoarea rezistentei de excitaţie R E curentul de excitaţie se aduce la valoarea minim posibila. În consecinţă.

3*UN. înfăşurarea indusului (stator) maşinii sincrone se scurtcircuitează prin realizarea unei legături comune ale bornelor de ieşire ale întrerupătorului K2. Pentru ridicarea caracteristicii in sarcina. În aceasta situaţie. Determinarea reactanţelor sincrone prin metoda alunecării Mărimi măsurate Mărimi calculate Umax [V] Imin [A] Umin [V] Imax [A] Xd [Ω] Xq [Ω] xd xq . Cu maşina antrenata la turaţia nominala a câmpului învârtitor al MS se măsoară curentul de scurtcircuit corespunzător tensiunii electromotoare remanente.c. după care se închide contactorul K2 şi se măreşte. la factor de putere inductiv. c). In acest sens se porneşte motorul sincron in asincron.c. Se calculează reactanţele sincrone. respectiv. transversale. variind rezistenta de câmp Rc a acestuia pana se ajunge la o turaţie apropiata de cea a câmpului maşinii sincrone şi in acelaşi sens cu aceasta. curentul de excitaţie. progresiv. la motorul de c. se conectează. Pentru ridicarea caracteristicii de scurtcircuit simetric permanent. se deschide Q1. se ridica caracteristica in sarcina U = f(IE). Se obţine caracteristica Isc = f(IE). corespunzătoare reactanţei sincrone longitudinale. Apoi se porneşte motorul de c. rotorul are o anumita alunecare fata de câmpul statoric iar polii inductorului trec prin cele doua poziţii limita. Se notează valorile maxime şi minime ale tensiunii şi curentului măsurate la trusa de măsura. (I reprezintă curentul prin statorul MS) în condiţiile unei sarcini (ideal inductive) variabile pentru care cosφ ≈ 0 şi n = const. După realizarea pornirii în asincron.. aproximativ 175 V ) prin acţionarea contactorului electromagnetic K2 . Caracteristica în sarcina inductivă I = IE [A] U0 [V] A = const. cu întrerupătorul Q1 închis in poziţia 1 şi alimentând indusul maşinii sincrone cu tensiune redusa (0. o sarcina inductiva constând dintr-o maşina de inducţie trifazata cu rotorul bobinat funcţionând in regim de bobina variabila. Se determina sensul de mişcare al câmpului statoric. Se realizează montajul pentru funcţionarea in regim de motor a maşinii sincrone. în condiţiile menţionate anterior. Menţinând I = const. Caracteristica în scurtcircuit U = 0 IE [A] U0 [V] d).b). prin întrerupătorul manual Q2. menţinând deschis întrerupătorul Q2.

reactanţa sincronă longitudinală: X d  . X dn  = Ω 3I sc . .reactanţa saturata se determina din caracteristica in gol in sarcina inductiva la i g dat ( se ridica o U0 U verticala) ca raportul: X ds  = Ω. = u.valorile reactanţelor în unităţi relative: x d  .reactanţa sincronă transversală: X q  U max 2I min U min 3I max = Ω = . unde I este curentul constant la ridicarea 3I caracteristicii de mers in sarcina.reactanţa longitudinală nesaturată se determină (se ridică o verticală la caracteristicile în gol şi scurtcircuit) cunoscând la iE dat t.Exemplu de calcul: .e.impedanţa nominală a maşinii sincrone: Z N  Ω UN 3I sc = Ω Xq Xd xq  = u. la maşina nesaturată (se prelungeşte porţiunea liniară a U0 caracteristicii de mers în gol) şi curentul de scurtcircuit.r. ZN ZN .r.m..

deci curentul de scurtcircuit este independent în limite largi de turaţie. Se are în vedere că.m.c. Caracteristica de mers în gol 2. Caracteristica externă 4. cealaltă pentru c.m. şi I = 0. caracteristica de scurtcircuit 3. de excitaţie crescător. ridicarea acestor caracteristici este necesară.c.m (tensiune magnetomotoare) şi t. pentru n = const.m.LUCRAREA 2 CARACTERISTICILE GENERATORULUI SINCRON AUTONOM Maşina sincronă este foarte des întâlnită în practică. datorită valorii mici a rezistenţei statorului faţă de reactanţă. în special în instalaţiile folosite la producerea energiei electrice trifazate unde este folosită în regim de generator. Caracteristica de reglaj 1. I sc e defazat cu  /2 în urma t.Caracteristica generala de mers în gol a generatorului sincron 2. Caracteristica în sarcină 5. Datorită fenomenului de histerezis caracteristic materialelor feromagnetice din care e realizat miezul magnetic al maşinii. respectiv cea a maşinilor cu poli aparenţi (curba 2). = nN Datorită existenţei posibilităţii de a determina reactanţele maşinii din caracteristicile de mers în gol şi scurtcircuit trifazat. de excitaţie descrescător (după cum s-a prezentat anterior). (tensiune electromotoare). această caracteristică ridicată experimental prezintă două ramuri: una pentru c. Atât E cât şi Xd depind direct de turaţia maşinii. În figura 1 se prezintă caracteristicile de mers în gol ale maşinilor sincrone cu poli înecaţi (curba 1).e. în acelaşi regim de funcţionarea ceastă maşină se foloseşte ca generator de putere reactivă sau pentru ameliorarea factorului de putere al reţelei la care este cuplat ca şi compensator sincron. Caracteristica de mers în gol: exprimată de relaţia E0 = f(IE). de scăpări. Aceasta e echilibrată de reacţia longitudinală a indusului (statorul) şi de t. Figura : 2. face legătura dintre t. pentru U = 0 şi n = const.e. Caracteristica de scurtcircuit: este definită de relaţia I = f(IE). De asemenea. Curentul de scurtcircuit rezultă ca raportul dintre E şi reactanţa sincronă longitudinală X d.m.e. . .1. Comportarea generatorului sincron este descrisă de următoarele caracteristici: 1. E. Caracteristica de mers în gol este definită prin media pe ordonată a celor două ramuri.

Se evidenţiază influenţa valorii şi caracterului sarcinii (ohmică. . factorul de putere cos φ. factor de putere şi frecvenţă constante (cos φ. 2. – Caracteristicile de mers în gol şi de scurtcircuit ale generatorului sincron 3. în condiţiile în care curentul de excitaţie IE. U E0 E0 =f (IE) U=f (IE) U=f (IE) cos φ = 1 cos φ = 0 IE Fig. la sarcină constantă (I = const. O sarcină capacitivă are efect opus asupra tensiunii.).Figura : 2. f = const. scăderea lui cos φ determină scăderea tensiunii. Asupra tensiunii la bornele generatorului. aceasta crescând. şi frecvenţa rămân constante. Caracteristica în sarcină: arată modul de variaţie al tensiunii la borne în funcţie de curentul de excitaţie U = f(IE). inductivă şi capacitivă). caracteristica externă fiind căzătoare.). Caracteristica externă: defineşte dependenţa tensiunii de borne de curentul de sarcină U = f(I).2. O sarcină căzătoare provoacă o scădere a tensiunii la bornele generatorului. – Caracteristicile în gol şi în sarcină ale unui generator sincron 4.3.

– Caracteristicile de reglaj ale generatorului sincron . factorul de putere şi frecvenţa rămân constante. Figura : 2. Caracteristica de reglaj: reprezintă variaţia curentului de excitaţie la modificarea curentului de sarcină IE = f(I).4. – Caracteristicile externe ale generatorului sincron 5.5. considerând că tensiunea la borne.Figura : 2.

Hz A2 Sarcină capacitivă variabilă Datele nominale ale maşinii sincrone: SN= kVA. e) Caracteristica de reglaj: IE = f(I) pentru U = const. IN= A. şi cos  = const. UN= V. . Pentru realizarea acestui lucru se fac aceleaşi operaţii ca la primele trei subpuncte ale lucrării anterioare.Conţinutul lucrării Determinarea experimentală a caracteristicilor generatorului sincron autonom: a) Caracteristica de funcţionare în gol: U0 = f(IE) pentru I = 0 (lucrarea 1) b) Caracteristica în sarcină inductivă: U = f(IE) pentru I = const. şi cos  = const. (lucrarea 1) c) Caracteristica în scurtcircuit: Isc = f(IE) pentru U = 0 (lucrarea 1) d) Caracteristica externă: U = f(I) pentru IE = const. Schema de montaj Sarcină inductivă variabilă – + K2 + K1 B1 V1 – RE A3 Rp A1 B2 M Rc A1 A2 Q2 Sarcină ohmică variabilă TRUSA DE MĂSURĂ GS 3 n = const. Toate caracteristicile se determină la frecvenţa nominală (constantă). şi cos  = const. n= rot/min Rezultate experimentale În cazul încercărilor ce se vor efectua în cadrul acestei lucrări maşina sincronă va funcţiona în regim de generator.

respectiv la valorile sale limită (sarcină inductivă. Se repetă încercarea la alte valori ale factorului de putere. respectiv capacitivă. Curentul de excitaţie care asigură parametrii nominali reprezintă valoarea sa nominală.a) Pentru ridicarea caracteristicii externe U = f(I) se aduce generatorul sincron la mersul în gol la parametrii nominali: U = UN. se ridică aducând generatorul sincron la mersul în gol la parametrii nominali: U = UN. precum şi pe cea a factorului de putere (întrerupătorul manual Q2 este închis pe o sarcină pur ohmică). punând astfel în evidenţă influenţa naturii sarcinii asupra comportării maşinii. f = fN. f = fN. Menţinând constantă valoarea nominală a curentului de excitaţie IE astfel determinat. respectiv capacitivă). ca în cazul precedent. Se repetă încercarea. . pentru sarcină inductivă. b) Caracteristica de reglaj. Se măreşte progresiv sarcina menţinând constantă valoarea nominală a tensiunii la borne U. se măreşte progresiv curentul de sarcină şi se înregistrează valoarea tensiunii la borne. reprezentând dependenţa IE = f(I).