You are on page 1of 66

ras

LOCUIREA N ROMNIA

cursul 13

problematica specific
BUCURETI
o perspectiv istoric

ROMANIA SI MODELELE DE LOCUIRE


LOCUINTA MODERNA PANA IN 1944

1856 2012
2009:
1830:
228 kmp, cca 1.900.000 loc.: cca 85 loc/ha
Cca 30 kmp, cca 60.000 loc.: cca 20 loc/ha
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

un ora balcanic / post-bizantin


1459: prima atestare documentar

BUCURETIUL PRE-MODERN

Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii
Mahalalele poart nume de meserii, de biserici, de boieri.
Aceasta reflect cteva aspecte definitorii pentru structura
social i administrativ a oraului :
O organizare de tip corporatist funciona, chiar dac
1.
primele atestri documentare de bresle dateaz numai
din 1641.
Terenurile aparineau marilor boieri i bisericilor /
2.
mnstirilor. Prezena marii proprieti private se va
schimba treptat, dar va persista pana n perioada
interbelic.
Rolul bisericii n organizarea social este definitoriu:
3.
parohii.
Parohia = grupare comunitar relativ unitar n jurul unei
biserici, care i d numele, o identific i marcheaz i
silueta oraului.

Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala


poate cuprinde mai multe parohii.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii

1250 - 1400
1400 - 1450
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii

1650 - 1750
Uneori, mahalaua coincide cu parohia, alteori, o mahala poate
cuprinde mai multe parohii.

1400 - 1450
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Perspectiva domestic
Organizarea pe cartiere mahalale i parohii

1750
1850
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Perspectiva domestic
Diferena mic ntre esutul major i cel minor
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Perspectiva domestic
Spaiul public ulie, maidane, cldiri publice
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURETIUL PRE-MODERN
Perspectiva domestic
Viaa cotidian
amestec multietnic, colorat,
plin de contraste, relativ repartizat pe
mahalale/parohii;
spaiul public, dei dezordonat, e
populat, glgios, activ;
activitile agricole ocup un rol
important
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

LOCUINA BUCURETIULUI PRE-MODERN


n 1859:
122 000 locuitori,
16 232 case din care: 58 cu 3 caturi si 1.327 cu 2 caturi
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

LOCUINA BUCURETIULUI PRE-MODERN


1. locuine individuale izolate, joase, cu mari grdini n esut foarte lax:
- locuinele boierilor, mari conace, adesea nconjurate de ziduri
- locuine mai modeste, aezate pe lot indiferent fa de strzi
2. locuine meteugreti niruite:
- n zona Lipscani = centrul comercial
3. hanurile
- form de locuin de raport

BUCURESTIUL PRE-MODERN
Orasul se dezvolta extensiv, cu multe suprafete agricole: in 1810, generalul Kutuzov o descrie ca un oras
atat de mare incat depaseste orice oras rusesc cu exceptia capitalei.
Spre 1830 orasul avea:
supraf:
3000ha 60.000
locuitori.
(53.888 de rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044 straini)
Densitate: 20 loc / ha
Comparaie:
Viena 79 loc/ha
Berlin 119 loc/ha
Londra 288 loc/ha
Paris 316 loc/ha
New York 335 loc/ha
Este cel mai mare oras din sud-estul
european
Atena are in 1836 - 14.000 de
locuitori,
Belgradul, 12.900 in 1838.

Bucurestiul
cea mai mare capital din Balcani dup Constantinopol
cu pretenia unui mic Constantinopol
un mod de viata oriental
o traditie de edificare post-bizantina

Odata cu perioada fanariota (sec al XVIII-lea),


societatea romana intra intr-un intens si rapid proces
de aculturatie - absorbtie a influentelor (occidentale) -,
proces in care influenta franceza va juca un rol
determinant.
Acest proces patrunde la toate nivelurile societatii
romanesti si se reflecta si in arhitectura si
transformarea orasului.

O hart a Europei 1592

PERIOADA MODERN
paradigma balcanic
Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde se intersecteaza mai multe etnii
cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale intarziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din
punct de vedere economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale Luminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand spatiul comun al Imperiului in
numeroase entitati, animate fiecare de doua imperative principale:
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare economica, sociala si
culturala, prin
asimilarea accelerata a valorilor occidentale.
(2) construirea unei noi identitati nationale
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul otoman (administratie, stil de
viata, cultura etc.)

ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica decat conditiile incipiente de
natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi cauzele. Principalele dimensiuni:
- respingerea patrimoniului oriental si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea = occidentalizare, conditie sine-qua-non a noii identitati
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

principalele evenimente istorice


VECHIUL REGAT
VALAHIA
1859
1821
Unirea Moldovei cu Valahia sub printul Al.I.Cuza
Revolutia lui T. Vladimirescu

1866
1848
Carol I de Hohenzollern
Revolutia burgheza

1877
Independenta si participarea la razboi

ROMANIA ACTUALA
ROMANIA MARE
1918
1944
Dupa primul razboi mondial,
Insurectia armata de la 23 august
Transilvania devine parte a Romaniei
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

privirea se ndreapt ctre Occident


Cand i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba dupa moda
europeana], intrand in
salon [vad] cam zece boieri, toti fumand lungi narghilele, erau asezati turceste pe podea,
fiecare langa scaunul sau, cu
jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa fiu corect, el [gazda] trona drept pe o
canapea, dar ceilalti
gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si, fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap,
nici nu le-a trecut prin
minte ca ar putea sa-si scoata jobenele. (Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)

PROGRAMUL IDEOLOGIC DE RESPINGERE A TRECUTULUI APROPIAT I


BALCANIC
PENTRU A DEVENI EUROPENI (VESTEUROPENI).
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

punctul de nceput
1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement,
lembellissement et
le maintient du bon ordre dans la ville de
Bucarest
Oras de joasa inaltime si densitate
redusa
La inceputul sec
19:
- 3000 ha
- 60 000 locuitori
- 10 bariere
1859 :
-122 000 locuitori,
-16 232 cladiri din care,
1.327 cu 2 niveluri
58 cu 3 niveluri

modernizarea oraului
Occidentalizarea modului de via / locuire;
Ordonarea vieii urbane dup modelul de dezvoltare economic modern/liberal:
dezvoltarea mecanismului modern al speculaiei imobiliare i funciare;
Ordonarea spaiului urban dup model occidental, pentru ca Bucuretiul s devin
o capital european: schimbarea relaiei dintre locuin i ora ca urmare a
lucrrilor de nfrumuseare.
Toate vor atrage schimbarea locuinei:
- Introducerea de noi tipologii i modificarea altora,
- Alt relaie a locuinei cu oraul: alte spaii ale vecintii.

n oraul nostru totul trebuie luat de la capt!

pERIOADA MODERN
modernizarea locuinei
Fenomenul afecteaza, n masuri si cu timpi diferiti desigur, toate nivelurile, starile, societatii:
lumea mare sau lumea aleasa (elita boiereasc),
clasa n formare a oamenilor de conditie (liber-profesionisti, functionari, negustori nstariti si cei ajunsi pe cai drepte oameni cu
oarecare avere),
si lumea desemnata de toti acestia ca stare a oamenilor de rnd (cele doua categorii de locuitori ai mahalalelor: cei cenzitari,
nascuti de generatii acolo si proprietari de case, edecuri ai mahalelor - pe care elitele i snobeaza ca mitocani - si chiriasii
mahalalelor, care lucreaza cu ziua pe la altii si care se muta la fiecare Sf. Gheorghe ori Sf. Dumitru).
La nceputul secolului al XIX-lea modul de viata occidental si decorul construit care trebuia sa-l reprezinte sunt preluate n primul
rnd de cei din lumea aleasa, ale caror locuinte snt primele care capata o alura si un fast occidental,
La sfrsitul secolului, lumea de conditie, noua clasa burgheza (la nceput formata mai ales din alogeni) se diferentiaza, se
emancipeaza, si formeaza si consolideaza o constiinta de sine si doreste sa-si consacre noul statut prin locuinta, ceea ce se reflecta
n cresterea numarului de locuinte noi, cu o tipologie foarte variata, cu tot mai multe mprumuturi occidentale si din ce n ce mai
ndepartata, att stilistic ct si distributiv, de cea traditionala. Noul dinamism social si schimbarile de mentalitate ajuta propagarea
fenomenului si n zonele mai marginase ale celorlalti.
Totul se reflecta ntr-o noua diversitate tipologica, foarte deschisa catre schimbare si mpartita ntr-o anume masura pe zone ale
orasului.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

operatii de modernizare
In general, operatiile de modernizare s-au bazat pe o permanenta negociere cu fondul traditional, astfel incat
orasul a pastrat o anumita unitate pe fragmente, care i-a conferit atmosfera si un caracter specific.

modele urbanistice
1. EXPERIENTA PARISULUI HAUSSMANN-IAN
2. EXPERIENTA ORASULUI-GRADINA

tipuri de locuinte moderne


Pentru paturile instarite (nobilimea si noua burghezie in formare):
IMOBILUL DE RAPORT, desfasurat pe inaltime mai mare, in general in centrul orasului
VILA, mai ales in parcurile rezidentiale de joasa inaltime
Pentru clasele mijlocii si muncitori:
LOCUINTA IEFTINA / POPULARA: proiecte tipde locuinte individuale, zone mai periferice

evolutie stilistica
Dupa prima asimilare a stilurilor occidentale (diversele stiluri de factura clasica, tendintele romantice istoriste,
eclectism), care inlocuiesc arhitectura balcanica traditionala si schimba aspectul strazi,pna la cel de al 2-lea razboi
mondial, arhitectura romaneasca se va alinia la toate tendintele occidentale:

- eclectismul de factura Beaux-Arts,


- cautarile nationale si regionale,
- modernismul
ARHITECTURA LOCUINTEI LE VA PARCURGE SI APLICA NOILOR TIPURI.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena Parisului haussmann-ian


adaptat construciei cheiurilor i tierii marilor bulevarde
noul tip de locuin:
imobilul de raport (de factura haussmann-ian)
1864 - Lege pentru expropriatiune pentru cauza de utilitate publica
1865 - Lege pentru infiintarea de cheiuri pe ambele parti ale raului Dimbovita pe toata partea dinauntrul
capitalei
1878 - Regulament pentru constructii si alinieri (modificat in 1881 + Regulament asupra salubritatii)
1897 - Conditii pentru constructiunile de pe bulevarde si cheiuri

1831 - 122 000 locuitori


1878- 177.646 locuitori
1899 - 282.071 locuitori
Ritmul de constructie:
-380 cladiri /an
21.037 cladiri in 1878
Din care:
635 inainte de 1800
3.963 inainte de 1830
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

noul perimetru al oraului


1831

1929
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

planurile directoare
1921
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL
1935
PRIMUL PLAN DE SISTEMATIZARE :
clasele de constructii
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

cele mai importante intervenii


dinaintea primului rzboi mondial
Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza:
1890 generalizarea regimului de inaltime
pentru alte strazi importante din centru
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

imobilul de raport
La fel ca n Paris, imobilul de raport devine vehiculul acestui tip
de modernizare
Noua tipologie se
construiete:
- n regim nchis (imobile iniruite sau cuplate pe trei laturi)
- n front aliniat mai transparent (imobile cuplate)
mbraca - odata cu orasul - toate
stilurile:
eclectism de factura EBA, neoromnesc, modernism
Se modernizeaz ca organizare si distributie interioara

ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

imobilul de raport
ca i la Paris, va parcurge
diversele cutri stilistice
i va absorbi modernismul
interbelic
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport

Imobilul de raport modernist


noua imagine urbana - axa N-S, in constructie
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

imobilul de raport
Imobilul de raport modernist
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

imobilul de raport
modernizarea tipologiei imobilului
ex.: imobilele lui Horia Creanga
1929 - Imobilul Pop si Gheorghiu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Duiliu Marcu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

noua imagine urban


ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

noua imagine urban


ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

Experiena oraului grdin


ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin

mai apropiata modului de viata romanesc (Cincinat


Sfintescu)

Cu foarte rare exceptii, se aplica in oras, nu in afara lui ;


Se preia si se adapteaza pentru modernizarea si construirea zonelor
domestice de joasa inaltime.
TIPURI DE ZONE SI DE LOCUINTE:
- zone de vile : locuinta individuala
de lux
- zone de locuinte populare : locuinta
individuala
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

Experiena oraului grdin


Vila i cartierele de vile
Cartierele de vile (parcurile rezidentiale): lotizari noi pe terenuri mai mari,
cu
compozitii urbane peisagere, pitoresti.
Front al unor artere importante (bulevardele), pentru care gandirea orasului a
prevazut schimbarea caracterului pe lungimea parcursului lor (ex. Bulevardul E-V,
care se construieste cu vile spre Cotroceni; bulevardul N-S, pe tronsonul dintre
piata Romana si piata Victoriei etc.)
In oricare dintre cazuri se construiesc in regim individual sau cuplat, pe parcele mai
mari. Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului) este
considerat, pe drept, un factor de lux.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin

VILA SI CARTIERELE DE VILE


parcurile rezidentiale
In zonele mai scumpe ale orasului, mai departate de centru, pe parcele mai
mari.
Regim de constructie: individual sau cuplat
Gradul de izolare (deci marimea parcelei si procentul de ocupare a terenului)
este considerat, pe drept, un factor de lux.
Lotizarile urmaresc in multe cazuri un desen urban mai pitoresc, iar vegetatia
abundenta le face foarte apropiate de atmosfera orasului gradina.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin

parcurile rezidentiale
INAINTE DE 1900 - PARCUL IOANID
1912-PARCUL FILIPESCU
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin

parcurile rezidentiale
Parcurile Bonaparte si Filipescu
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin

bulevardele rezideniale
Bd. L. Catargiu (Colei)
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toade POPESCU

Experiena oraului grdin


vila
loc de absorbtie stilistica
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin


LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
definitii legale
LOCUINTA POPULARA: trei camere de locuit, o bucatarie, o sufragerie, o baie, o pivnita,
pod, sopron pentru combustibil, aria totala nedepasind 150mp. Scutite de impozit pe 20 de
ani.
LOCUINTA IEFTINA: cel mult cinci camere de locuit si o arie totala de maximum 250mp.
Scutite de impozit pe 15 ani.
Deci, e vorba despre subventionarea prin reducerea
taxelor, in
vederea facilitarii accesului la
proprietate.

1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE PENTRU

CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE


ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

Experiena oraului grdin


LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
diverse incercari in linia culturalista
Multe lotizari noi, care marcheaza ultima etapa de
parcelare a marilor proprietati private (achizitionate
de primarii, intreprinderi sau organismele /
societatile nou aparute care se ocupa de acest tip
de operatii imobiliare):
- in cea mai mare parte, locuinte individuale cuplate
- foarte rare insiruiri (ex: cateva strazi Vatra
Luminoasa)
- exista si altfel de cautari: mici incinte, cu locuinte
semi-individuale (mici imobile/vile plurifamiliale)
- imobile speciale pentru functionarii publici
1910 - LEGEA PENTRU INFIINTAREA SOCIETATII COMUNALE
PENTRU CONSTRUCTIA DE LOCUINTE IEFTINE

ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin


LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
un fel de cartiere-gradina intra muros
1910 - PROIECTE TIP DE LOCUINTE IEFTINE
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STOE/ asist. toader POPESCU

Experiena oraului grdin


LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
un fel de cartiere-gradina intra muros
1939 - VATRA LUMINOASA
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
1939 - VATRA LUMINOASA
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
Statistica 1878: clasifica cei 177 646 de locuitori activi ai
Bucurestiului in 6 categorii socio-profesionale
-proprietari, rentieri, liber-profesionisti - 50 997;
-negustori - 27 100;
-meseriasi si mestesugari - 64 732;
-muncitori - 11 993;
-slugi - 19 531;
-diverse - 3 313.
(Frederic DAME, Bucurestiul in 1906)
Sfrsit de XIX - apar functionarii publici legati de administrarea
statului modern - categorie mai nstarita, cu statut foarte onorabil.
Formata din romni cu acces la studii
- creste ca pondere dupa Primul Razboi Mondial si ca necesitate a
administrarii unui stat mai mare - pune in discutie conditia si

reprezentativitatea functionarului public (apare in discutie


functionarul sarac).
1923 -Lege pt statutul functionarului public
CEVA DIN RETORICA HOF-ULUI VIENEZ
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Experiena oraului grdin
LOCUINTA POPULARA - IEFTINA
locuinte pentru functionarii publici
Locuine pentru fucionarii Min. de Finane, Filaret
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent
Modernizarea zonelor vechi
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent

prin regulamente si tipologii spatiale noi


REZULTA:
- DIVERSE TIPURI DE SPATII URBANE DOMESTICE, SPECIFICE - EX.:
FUNDATURILE
- DIVERSE TIPURI INTERMEDIARE DE LOCUINTE - EX.: IMOBILUL DE RAPORT
DE MICA INALTIME
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Negocierea cu fondul existent

lotizari moderne
1856, 1867
1893 Lotizare moderna
Lotizari nereglementate
Lotizarea Gramont
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare

intre imobilul de raport si locuinta individuala


IMOBILUL DE MEDIE INALTIME, CU PUTINE
APARTAMENTE
Este un vehicul al densificarii (si rentabilizarii terenului urban).
Face o tranzitie gradata intre zonele cu locuinte individuale si bulevardele
inalte care marcheaza centrul si principalele bulevarde.
Se construieste atat in regim inchis (fronturi de medie inaltime) cat si in
formule cuplate sau izolate (fronturi mai transparente)
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare

IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI


Marcel Iancu - imobilul Gold
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

IMOBILUL DE MICI DIMENSIUNI


vehicul de densificare a tesutului vechi
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare

intre imobilul de raport si locuinta individuala


FUNDATURILE BUCURESTENE: UN SPATIU
TIPIC
Sunt un alt vehicul al densificarii si rentabilizarii terenului urban.
Fac o tranzitie gradata intre fondul vechi al orasului si o locuire moderna; este
diferita de close-ul orasului gradina, dar cu o locuire asemanatoare.
Se construiesc atat in regim inchis cu fronturi continui (de medie inaltime), cat
si in formule de fronturi mai transparente; cu locuinte individuale sau cu mici
imobile de raport, in forme de cuplare: insiruite, cuplate si izolate

ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II


prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare
1896

FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
1895-99
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare

FUNDATURILE BUCURESTENE
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
Tipologii intermediare

FUNDATURILE BUCURESTENE
un spatiu specific
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II
prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

BUCURESTIUL EUROPEAN
LOCUINTA PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL
mostenirea este totusi problematica
Modernizarea Romaniei s-a suprapus peste o medievalitate intarziata, cu o economie
predominant
agrara.
Multe aspecte contrastante: un Bucuresti elegant si cosmopolit inconjurat de zone rurale
si mizere;
imobile de apartamente elegante si vile printre mahalale sarace etc.
O statistica des utilizata de retorica comunista de dupa razboi (cu certitudine reala) arata
ca in
Bucuresti
45% dintre case sunt realizate cu materiale inacceptabile,
80% nu au canalizare,
72% nu au apa curenta,
52% nu au curent electric.
Un document din 1941 arata ca numai 6% din populatia Romaniei beneficiaza de
electricitate.
ALO 2011-12 / UAUIM / DITACP/ facultatea de arhitectura / anul II

prof. ana maria ZAHARIADE/ asist. miruna STROE/ asist. toader POPESCU

PANA LA AL 2-lea RAZBOI MONDIAL


majoritatea transformarilor principale ale
orasului sunt in curs de desfasurare