APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

SERIE NOU|, ANUL XII, NR. 132

decembrie 2010

~nv\]\m`ntul
de container

PROIECT

STRATEGIA SINDICATULUI DIN ~NV|}|M~NT

NEAM} PENTRU ANII 2011 - 2012
CONJUNCTURA

omnia trece printr-o

perioad\ de profund
recul politic, economic, social [i
moral. Clasa politic\
[i guvernan]ii s`nt
incapabili [i nedoritori s\ ofere solu]ii
realiste pentru redresare [i `ncearc\
s\ transfere toat\
povara crizei lor pe
umerii salaria]ilor, oferind `n
acela[i timp favoruri apropia]ilor puterii.
~n aceste condi]ii, pentru
majoritatea popula]iei nivelul
de trai se deterioreaz\ de la o
zi la alta, continu\ politizarea
excesiv\ a institu]iilor statului,
se `ncalc\ drepturile fundamentale ale cet\]enilor, valorile
democra]iei s`nt ignorate, tot
mai mul]i romni valoro[i
p\r\sesc ]ara.
Aceast\ stare de fapt se
reg\se[te [i `n sistemul educa]ional, permanent subfinan]at, ba chiar `n termeni mai
gravi dec`t `n alte domenii
sociale.
~n plus, a fost pornit\ o
campanie nemai`nt`lnit\ de discreditare a mi[c\rii sindicale,
pentru ca aceasta s\ nu se mai
poat\ opune reglement\rilor
rela]iilor de munc\ `n favoarea
intereselor financiare interna]ionale care haiducesc prin
economia romneasc\ (at`t c`t
a mai r\mas din ea).

OBIECTIVE
I. Ap\rarea drepturilor
membrilor de sindicat intabulate
`n legi [i `n alte acte normative.
II. P\strarea unit\]ii sindicale la nivel jude]ean, federativ
(Federa]ia Sindicatelor Libere
din ~nv\]\m`nt) [i confederativ
(Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Romnia).

III. Solidarizarea prin ac]iuni

concrete cu membrii de sindicat
afla]i `n dificultate.
IV. Implicarea `n elaborarea
legisla]iei pentru `nv\]\m`nt.
AC}IUNI

1. Ac]iuni `n instan]\:
- continuarea proceselor
pentru
aplicarea
Legii
221/2008, pentru decontarea
navetei, pentru acordarea altor

- execut\ri silite;
- sesizarea CEDO.
3. Interven]ii pe l`ng\ ordonatorii de credite pentru plata la
timp a salariilor.
4. Aplicarea corect\ [i unitar\, `n toate unit\]ile de `nv\]\m`nt, prin decizii ale Comisiei Paritare I.S.J. Neam] Sindicat, a con]inuturilor documentelor normative elaborate
pentru `nv\]\m`nt.
5. Interven]ii directe pe l`n-

Ning\ peste voi

cu dragoste, pace
[i bel[ug, lumin\ [i
`n]elepciune, `nghe]e
r\ul, r\sar\ speran]a,
`ntroieneasc\-se
nedreptatea, fac\-vi-se
toate bucuriile, la
cump\na sf`r[itului
[i `nceputului!
La mul]i ani!
Redac]ia
APOSTOLUL
drepturi de asigur\ri sociale,
pentru reducerea cu 25% a indemniza]iei de concediu de
odihn\;
- ini]ierea unor noi ac]iuni
`n instan]\ pentru membri de
sindicat necuprin[i `n ac]iunile
ini]iale;
- deschiderea de ac]iuni `n
instan]\ pentru re`ncadrare
`ncep`nd cu ianuarie 2010, pe
Legea 221/2008;
2. Punerea `n aplicare a
hot\r`rilor judec\tore[ti deja
pronun]ate pe Legea 221/2008
[i plata tran[elor suplimentare
de vechime prin:
- discu]ii directe cu ordonatorii de credite;
- pl`ngeri penale;

g\ ordonatorii de credite pentru

a preveni abuzurile `n aplicarea
actelor normative elaborate
pentru `nv\]\m`nt.
6. Punerea `n dezbaterea
Comisiei de Dialog Social de
pe l`ng\ Prefectura Neam] a
unor teme fundamentale pentru sistemul de `nv\]\m`nt
(finan]are, normare, salarizare,
condi]ii de munc\, protec]ie
social\).
7. Informarea membrilor de
sindicat despre ac]iunile organizate de c\tre sindicatul
jude]ean, federa]ie [i confedera]ie prin intermediul massmedia, a Revistei Apostolul, a
site-ului sindicatului, prin comunicate [i materiale trimise prin
po[ta electronic\ `n unit\]ile

[colare [i liderilor de sindicat

sau prin `nt`lniri directe cu
membrii de sindicat.
8. Implicarea `n mi[carea
sindical\ na]ional\ [i interna]ional\ prin participarea la
ac]iunile organizate de federa]ie [i confedera]ie.
9. Demersuri pe l`ng\ I.S.J.
Neamt, Ministerul Educa]iei [i
alte institu]ii pentru rezolvarea
unor probleme punctuale ale
membrilor de sindicat.
10. Consolidarea grupelor
sindicale din [coli prin reorganizarea lor, `n cazul restructur\rii
re]elei de `nv\]\m`nt [i prin
acordarea de asisten]\ `n vederea organiz\rii alegerilor de noi
lideri de sindicat, acolo unde
este cazul.
11. Consilierea membrilor
de sindicat cu privire la drepturile lor, ce decurg din legi [i
alte acte normative, `n special a
celor afla]i la inceput de carier\.
12. Solidaritatea cu membrii de sindicat afla]i `n dificultate prin derularea programului
de ajutoare sociale.
13. Organizarea [i derularea unor activit\]i de formare
sindical\ (cursuri, simpozioane, dezbateri).
14. Implimentarea unor
proiecte cu finan]are european\.
15. Identificarea posibilit\]ilor de a realiza unele parteneriate sociale avantajoase
pentru membrii de sindicat.
16. Schimburi de bune
practici na]ionale [i interna]ionale.
17. Asigurarea de bilete de
odihn\ [i tratament la pre]uri c`t
mai avantajoase.
18. Reces\m`ntul membrilor de sindicat.
Pre[edintele Sindicatului
din ~nv\]\m`nt Neam],
Prof. Gabriel PLOSC|

`nd `ncep disponibiliz\rile `ntr-o unitate bugetar\,

angaja]ii intr\ `n fibrila]ii.
Viseaz\ ur`t. Se v\d [omeri. Paradoxal, bo[ii
r\m`n imperturbabili. Normal, disponibiliz\rile nu-i
ating, mai ales dac\ au sprijin politic. {i au. Ast\zi,
nici la circ nu te angajeaz\ dac\ nu ai o anume
culoare politic\. Cum se trece la "r\ritul"
angaja]ilor? Simplu.Ca la r\ritul p\pu[oilor de[i
sem\na]i. Unul se taie, unul se las\. {eful de la
gunoaie, dac\ e cinstit, `i d\ afar\ `n primul r`nd pe
be]ivi. Le zice: "B\ sugative nes\tule, gata cu
g`lg`iala pe [estache. De azi `nainte pute]i pili f\r\ jen\, dac\
ave]i bani! "Buc\tarul [ef `i pune pe liber pe cei care fur\
carnea de la cazan. Primarul t`rgului, care de obicei e inginer,
scoate castanele din foc cu m`inile directorilor subordona]i. ~i
cheam\ la el [i-i toac\ m\runt - m\runt. Fiecare director [tie
s\-[i p\streze angaja]ii buni. Dac\ s-ar face disponibiliz\ri la
teatru, alegerea ar avea un mare grad de dificultate. Directorul
de aici, care e artist, regizor sau scriitor, `[i va opri numai
mon[trii sacri. Cite[te: pe actorii care umplu s\lile cu spectatori. A[a e rentabil. {i exemplele cu disponibiliz\ri ar putea
continua . A]i ghicit: cu cadrele didactice. Pleca]i din sistem cu
jdemiile din varii motive. Bejeni]i `n str\in\tate la munc\, dup\
euroi.
C`nd au `nceput s\ "dispar\" posturile din `nv\]\m`nt?
Odat\ cu "defectarea" reformei. Cu sc\derea popula]iei
[colare. Odat\ cu comasarea claselor: [i a [colilor dup\ principiul elevi mul]i `n clase pu]ine. Atunci c`nd s-a ajuns la concluzia c\ schelele de `ncadrare din [coli sunt prea"umflate".Ce
a urmat? Se [tie. La examenele de titularizare pentru un post
concureaz\ sute de profesori sau `nv\]\tori."S-a t\iat `n carne
vie", zic cei care au p\]it-o. Motivele? Le cunoa[te]i. Bugetul e
s\rac [i fl\m`nd. Economia nu mai duduie. Nu mai sunt bani.
Nici pentru salarii, nici pentru pensii, nici pentru mamele care
au plozi de crescut. ~n unele [coli rurale lipsesc [i banii pentru
cret\. Apropo, a]i v\zut la televizor [coal\ primar\ organizat\
`ntr-un container? Se pare c\ `nv\]\m`ntul romnesc merge
`ntr-o bujie.
Ce spun profesorii r\ma[i f\r\ catedre? Multe. Pretind c\
disponibiliz\rile s-au f\cut pe ochi frumo[i","pile" [i "apartenen]\ politic\". C\ au trecut prin patul miticului Procust. Nu s-a
]inut cont nici de rezultatele `n munc\, nici de situa]ia material\, nici de... Ce fac cadrele didactice f\r\ catedre? Str`ng
cureaua [i recitesc Miori]a, istoria criptic\ a neamului romnesc. {ti]i care e culmea `nv\]\m`ntului romnesc pe timp de
criz\ economic\? Nu [tim s\ mai facem cum trebuie acordul
dintre subiect [i predicat pentru c\ mai important a devenit
acordul cu FMI [i Banca Mondial\. "Reforma" doare, dar vom
fi ferici]i. La anu' [i la mul]i ani.
Dumitru RUSU

Legea Educa]iei, `n dubl\ variant\

Legea asumat\ blocheaz\
institu]ional sistemul, sus]ine
secretarul FSLI, Liviu Marian Pop
egea Educa]iei a devenit un "balaur" cu dou\ capete,
care le d\ de furc\ la fel de mult Puterii [i Opozi]iei.
Cele dou\ p\r]i se `ntrec `n a-[i sus]ine [i promulga
propriul proiect, arunc`nd [i mai mult\ confuzie `n
r`ndul celor care vor suporta efectele. Situa]ia este
unic\ [i pare mai mult rezultatul interesului celor dou\
tabere [i mai pu]in al respectului [i grijii pentru
`nv\]\m`ntul romnesc.
~n timp ce Guvernul a[teapt\ o nou\ oportunitate
de a-[i angaja r\spunderea asupra Legii, varianta parlamentar\ se "plimb\" pe la Senat. Luni, 6 decembrie,
senatorii au decis s\ retrimit\ proiectul la Comisia de
`nv\]\m`nt, pentru refacerea raportului, care nu ar fi fost `ntocmit
cu respectarea Regulamentului Senatului, cum au motivat

reprezentan]ii Puterii. Ace[tia au propus un termen de 30 de zile,

`n care Guvernul ar putea s\-[i treac\ propria lege, suspecteaz\
parlamentarii Opozi]iei.
Diferen]a dintre cele dou\ legi este mare, de la structura de
`nv\]\m`nt propus\ [i p`n\ la admiterea la liceu [i examenul de
bacalaureat. Iat\ c`teva deosebiri `ntre proiecte:
Legea Guvernului:
4 clase primare, 5 ani de gimnaziu, 3 ani de liceu;
Doi ani de master didactic plus un an de mentorat;
Portofoliul elevului cu pondere de 70% la admiterea la liceu;
Predarea istoriei [i geografiei Romniei `n limba matern\;
Probe transdisciplinare la Bacalaureat;
Dou\ posibilit\]i de desemnare a rectorului: scrutin universal [i
concurs managerial.
M.D.
(Continuaare `n pag. 3)

COLEGIUL NA}IONAL
DE INFORMATIC|
PIATRA NEAM}
(Pag. 4 - 5)

PRIMIM DE LA ROMAN
Vasile Sav,
posibil colegiu!

rupul {colar "Vasile Sav" Roman, o [coal\ care, din "liceu

metalurgic", a devenit `n ultimii ani principalul concurent al
preacentenarului Colegiu (a[ !) Na]ional "Roman Vod\", are
mari [anse s\ urce `n grad, c`t de cur`nd, spre folos propriu
[i, mai ales, spre c`[tigul `nv\]\m`ntului roma[can, `n general... Confirmarea pentru o astfel de schimbare (nu doar !)
de titulatur\ a venit s`mb\t\, 4 decembrie, din partea Prof.
Dan Lauren]iu Leoreanu, primarul de succes al Romanului,
care a l\sat `n urm\ o bun\ temelie la Colegiul Tehnic
"Miron Costin", unitatea care-i datoreaz\ `n mare parte rangul de "colegiu". Revenind `ns\ la "Vasile Sav", mirare mare
nici c\ ar putea cuprinde pe cineva, la a[a veste, dovad\
fiind ultimii m\car 20 de ani `n care liceul de pe bulevardul
cu miros prim\v\ratec de tei a spart barierele obi[nuite ale
performan]ei prin elevii care, an de an, au ob]inut rezultate deosebite la
concursurile [i olimpiadele [colare. Drept dovad\, numai faptul c\
majoritatea numelor, at`t de dasc\li, c`t [i de elevi roma[cani propu[i
pentru premiere la recenta "gal\" a `nv\]\m`ntului nem]ean ne
`ndrept\]e[te s\ vorbim despre viitorul Colegiu Tehnic "Vasile Sav".
"Sunt mai mul]i pa[i de f\cut `n acest scop, a declarat primarul
Romanului, `ns\ eu voi sus]ine acest demers deoarece munca celor de
la aceast\ [coal\ merit\ `ncununat\ cu aceast\ titulatur\".

Centru de excelen]\ la Roman

levii performan]i la `nv\]\tur\ din
`nv\]\m`ntul gimnazial, dar [i din
cel liceal nem]ean au de-acum
posibilitatea s\ se preg\teasc\ `n
cadrul unui Centru Jude]ean de
excelen]\ care, dup\ foarte multe
a[tept\ri, si-a deschis o... filial\ [i
`n urbea mu[atin\, s`mb\t\, 4
decembrie. Astfel, al\turi de
Colegiul Na]ional "Petru Rare["
din Piatra Neam], de Colegiul
Na]ional "{tefan cel Mare" din
T`rgu Neam], pe lista [colilor care vor g\zdui
aceast\ institu]ie a performan]ei, la nivel

DASC|LI DE TOAT|
FALA...

ine n-a mai `n]eles c\ pe vremea lui Tomis Imperator

d\sc\lia se face doar pentru c\ ace[ti f\clieri (nu mai socotim infimele excep]ii !!!), care sunt dasc\lii, au inima mai
mare dec`t punga, chiar n-a priceput nimic din ceea ce ar
trebui, obligatoriu, s\ priceap\ un om! Spun asta g`ndindum\, deopotriv\, la profesorii care fac naveta pe coclaurile
patriei, p`n\ la mae[trii cu doctorate luate pe r`uri de
sudoare care n-au nici m\car titulatura luat\, nu pentru c\
n-ar fi frumo[i [i de[tep]i ci a[a, pentru c\ nu vrea "mogulul" ! Pe unul dintre cei care `ntregesc la ceas de ru[inoas\
"criz\" lista celor din categoria "Rara avis" l-am cunoscut `n
urm\ cu vreo patru ani, cred. Omul de la catedra unei [coli
generale roma[cane, chiar dac\ "cu [taif", doctor `n
Astronomie (nu-l mai scriu pe nume deoarece sunt mul]i ca
el [i sigur mi-ar repro[a c\ i-am tulburat modestia poate prea accentuat\), s-a `mprumutat la banc\ pentru a putea r\spunde unei invita]ii la
un Congres Mondial "`n bran[\", cum ar spune b\dia Costic\, unde,
poate p\rea de necrezut, doar doi romni au primit o astfel de invita]ie!
Trec`nd peste asta ([i c`te n-or mai fi!), vreau s\ v\ spun c\ un profesor roma[can de o calitate remarcabil\ ne-a reprezentat din nou la
un nivel foarte `nalt, "afar\". Nu [tiu dac\ cu bani de `mprumut, au ba,
dar sigur cunosc faptul c\ a f\cut-o acolo unde nu toat\ lumea dore[te
s\ spun\ c\ este romn. Ovidiu Albert, profesor la Colegiul Na]ional
"Roman Vod\", pentru c\ despre el este vorba de data aceasta, a fost
prezent, recent, la o conferin]\ pe tema egalit\]ii de [anse organizat\
la nem]i acas\, unde nu te joci, organizatorii manifest\rii fiind pe
m\sur\ de galona]i, respectiv Serviciul de Schimb Academic German
[i Universitatea "Julius Maximilian". Asta, a[a, `ntre paranteze, dac\
este s\ ]inem seama de faptul c\ la conferin]a cu pricina au participat
fo[ti bursieri din mediul academic din Statele Unite, Irlanda, Congo,
Cehia, Singapore, Turcia, Kazastan, Finlanda [i Grecia, unde roma[canul nostru a prezentat situa]ia accesului la educa]ie `n Romnia
post-decembrist\, at`t partea bun\, c`t\ o fi, c`t [i limitele impuse de o
asemenea tem\. Obi[nuit cu astfel de adev\rate acte de eroism
s\v`r[ite de oameni cu leaf\ de femeie de servici, mirarea mea, [i nu
cred c\ numai a mea, se traduce prin "oare de ce n-aa r\mas?!", dup\
modelul antedecembrist. Iar eu chiar am `n]eles de ce a (re)venit l`ng\
tinerii care, [tiu eu sigur, abia-l a[teapt\, mereu: pentru c\ are inima
mai mare dec`t punga [i pentru c\, poate, vreodat\, vreun ministrel
ne[tiutor va descoperi c\ [i la Roman, ca mai peste tot `n Romnia
ultimelor decenii, dasc\lii se `ntorc acas\ de drag [i doar ca s\
zideasc\ s\ nu ne pr\v\lim de tot

zonal, figureaz\ cu `ncepere din aceast\ iarn\

[i Colegiul Na]ional "Roman-Vod\", unitatea
etalon a `nv\]\m`ntului liceal roma[can.
Astfel, pe viitor, `n baza acestui mult
a[teptat proiect dedicat `nv\]\m`ntului de performan]\, la centrul din Roman vor func]iona
grupe de preg\tire la matematic\, limba
romn\, chimie, fizic\, geografie, [tiin]e
socio-umane, istorie [i astronomie, ultima din
lista disciplinelor de excelen]\ num\r`nd la
Roman mae[trii consacra]i chiar la nivel mondial, cum este cazul Prof. Dr. Radu Murdzec,
al\turi de care a ob]inut performan]e
deosebite de-a lungul anilor
[i prof. Tit Tihon care pred\
chiar la "Roman Vod\". ~n
ceea ce prive[te lista lectorilor selecta]i pentru preg\tirea elevilor, ace[tia s`nt
dup\ cum urmeaz\: profesorii Alecsandrina Olaru,
Maria Gheorghiu, Mircea
Bursuc, de la {coala nr. 1,
Teofilia Cercel, de la {coala
nr. 8, Marian Urs\rescu [i
Gabriel Constantin, de la
Colegiul Na]ional "RomanVod\", la matematic\, Roxana Ciu[tea [i Radu Murdzeck, de la {coala nr. 1,
Constantin Ostafe, Gheor-

ghe Irimia [i Mircea Gligor, de la Colegiul

Na]ional "Roman-Vod\", pentru fizic\, la
limba romn\ elevii vor fi preg\ti]i de Liliana
Moldovanu, de la {coala nr. 1, Paul
Alexandru, Gabriela Romano, de la Colegiul
Na]ional "Roman-Vod\", Mihaela B\ltoi [i
Paraschiva Buciumanu, de la Colegiul Tehnic
"Miron Costin", [i Elena Dr\ghiceanu, de la
Seminarul Teologic "Sf`ntul Gheorghe", Viorel
Stan, Aurica Enescu, de la Colegiul Na]ional
"Roman-Vod\", [i Paula Leanc\, de la Grupul
{colar "Vasile Sav" vor r\spunde de
preg\tirea elevilor pasiona]i de chimie,
Claudia Macovei [i C\t\lin Macovei, de la
Colegiul Na]ional "Roman-Vod\", la
geografie, pentru disciplina istorie vor `ncerca
s\ aduc\ performan]e la Roman profesorii
Mihaela Tanovici [i Ovidiu Albert, de la
Colegiul Na]ional "Roman-Vod\", `n vreme ce
de [tiin]ele socio-umane, respectiv de
astronomie vor r\spunde mae[trii `ntr-ale
acestor discipline, profesorii Nicolae Spoial\
[i Tit Tihon, tot de la Colegiul Na]ional
"Roman-Vod\". O m`hnire f\r\ de margini i-a
cuprins `ns\ pe elevii pasiona]i de Biologie
care, din p\cate, nu vor avea [ansa celorlal]i
colegi, asta `n contextul `n care foarte mul]i
elevi roma[cani se preg\tesc intens la
aceast\ disciplin\ care este inclus\ `n programul de admitere al facult\]ilor de medicin\ din
majoritatea centrelor universitare din ]ar\.

Provoc\ri [i deziderate `n educa]ie

f`r[itul primei s\pt\m`ni din luna
decembrie 2010 a adus pe agenda urbei mu[atine a Romanului o
serie de activit\]i cultural[tiin]ifice de rezonan]\ regional\
sau chiar na]ional\. Din acest [ir
de manifest\ri se deta[eaz\, de
departe, Conferin]a Na]ional\
dedicat\ excelen]ei `n educa]ie
organizat\ din ini]iativa unui grup
de cadre didactice de la Grupul
{colar "Vasile Sav". Conferin]a de
s`mb\t\, 4 decembrie, intitulat\ "Calitate [i
Excelen]\, provoc\ri [i deziderate `n
educa]ie", s-a adresat `n mod deosebit
cadrelor didactice din unit\]ile de `nv\]\m`nt
preuniversitar cu scopul de a oferi participan]ilor posibilitatea confrunt\rii ideilor inovatoare precum [i aceea a l\rgirii orizontului
profesional, printr-un schimb benefic de
informa]ii [i de experien]\. Prezen]a la conferin]\ a unor somit\]i `n materie de excelen]\ `n educa]ie a oferit un argument `n plus
vizavi de rostul ziditor al dezbaterilor care au
avut loc cu aceast\ ocazie.
Astfel, al\turi de nume sonore precum
cele ale universitarilor ie[eni Gheorghe
Anicul\iesei [i Gheorghe Nag`], sau Prof. Dr.
Florian Colceag, recunoscut ca principalul
mentor al excelen]ei `n educa]ie din
Romnia, `n programul conferin]ei au fost

cuprinse circa [aizeci de cadre didactice

care au prezentat comunic\ri, au participat la
workshop-uri pe tema propus\ de conferin]\.
Beneficiarii pe termen lung ai `nt`lnirii de la
Roman au fost f\r\ `ndoial\ elevii. Culeg`nd
roadele acestei `nt`lniri reu[ite, organizatorii
s-au g`ndit chiar la o permanentizare a conferin]ei, proiectele de viitor av`nd `n vedere

organizarea unei [coli de var\ at`t pentru

profesori, c`t [i pentru elevi, ultimii urm`nd
ca, astfel, s\ aib\ un acces mai larg la acest
tip de cuno[tin]e indispensabile pentru a parcurge cu succes reforma din sistemul
educa]ional.

Grupaj de A. OPRI{

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
artea Aspaziei Sandu - "Petale de g`nd asimetric", se
deschide cu poezia "Dor de libertate", autoarea vr`nd, parc\,
f\r\ a face acest lucru `n mod ostentativ, s\ contrazic\ pe cei
care cred c\ nu ne-am c\p\tat libertatea cu vreo dou\zeci de
ani `n urm\. Chiar de la primul vers, pentru a preveni cititorul,
`[i exprim\ op]iunea de a-[i pl`nge durerea "`n rime", constat`nd, la fel ca alt\dat\: "i-at`t de sub]ire [tiin]a uman\",
`nc`t r\spunsul la fr\m`nt\rile noastre `l vom afla tot `n
credin]\.
De altfel, `ntreaga sa carte este o pledoarie `n sus]inerea
acestei idei, autoare neput`nd fi pasiv\ `n fa]a spectacolului
ce i-l ofer\ lumea `nconjur\toare, pe care `l consider\ grotesc
[i `l stigmatizeaz\: "De-a[ putea s\ stau deoparte s\ privesc
cu nep\sare / lumea care vine, trece [i apoi `n praf dispare, / poate m-a[
mira o vreme de-a[a fug\ ne-n]eleapt\ / dup\ senzualitate [i-mplinire nu
prea coapt\." ("De pe tu[a de joc") (...)
Autoarea este preocupat\ chiar de soarta lumii ("Soarta lumii m\nfioar\") [i simte o acut\ nevoie de comunicare ("Am nevoie de un
z`mbet, / de pe buze, din privire, / deseori de-o m`n\-ntins\ / [i-un minut
de convorbire." - "Declara]ie").
Cu u[urin]\ `n versificare, abordeaz\ o diversitate de subiecte, mai
ales pe acelea cu mesaj moralizator, `n spiritul credin]ei cre[tine. ~ntreaga existen]\ terestr\ este v\zut\ de Aspazia Sandu ca st`nd `n m`na lui
Dumnezeu, care nu este un despot, ci un iubitor de oameni ("Dumnezeu
nu este-n criz\ / [i nicic`nd nu o s\ fie. / El, 'nainte s\ apar\, / orice
fenomen `l [tie." - "Dumnezeu nu este-n criz\"). ~nt`lnim [i versuri `n care
este strecurat umorul fin, abia perceptibil: "Am uitat, vine [i fiul / na[ului
meu Grigora[ / care-i consul `ntr-o ]ar\ / f\r\ niciun b\[tina[" ("Chemare

Pag. 2

acas\"), dar [i umorul negru, precum `n relatarea unui praznic de

pomenire a mor]ilor, transformat, `n final, `ntr-un veritabil chef ("S-a-nserat, a venit noaptea; / muzica e-n toi, / toat\ lumea se distreaz\ / peste
gard de noi." -"Din mersul vremii"), la fel cum din alte versuri se desprind
`nv\]\minte din biblie, alc\tuind un adev\rat cod etic, at`t pentru cei mici,

Note de lector:

O CARTE DE POEZIE
OPTIMIST|
dar [i pentru cei mari ce au responsabilit\]i `n educarea propriilor copii:
"Cei care-au comis adulter / ce rol mai aveau acas\? / Cum `[i educau
bobocii / c`nd se adunau la mas\? ("Alegere ori [ans\").
S`nt luate `n discu]ie [i tr\s\turi ce definesc fiin]a uman\ [i limitele
acesteia ("Nu-i niciun om s\-nsemne totul, / oric`t ar fi de cizelat; / conven]ii s`nt, atrac]ii fine, / dar individu-i limitat" - "Sinceritate"): egoismul
("Nu avem `n]elepciune / de la mare p`n' la mic; / egoismul devoreaz\ /
[i pe prunc [i pe bunic." - "Pagini de ziar"), toleran]a, iubirea aproapelui
[. a. (...)
Nu pu]ine s`nt momentele c`nd poeta este cuprins\ de nostalgie
dup\ anii tinere]ii, din vremea primilor iubiri, constat`nd cu regret

APOSTOLUL

apropierea v`rstei a treia: "Atunci doream s\ fiu mare / nu [tiam ce `mi

doresc! / Acum a[ vrea s\ fiu mic\, / dar constat c\-mb\tr`nesc!" ("Cu pas
febril") ~n poezia de dragoste, cu toate c\ este str\b\tut\ de o anumit\
tent\ melancolic\, versurile con]in adev\ruri rostite cu sinceritate.
Dar Aspazia Sandu nu este o negativist\. Ea [tie s\ descopere, chiar
`n aceast\ lume detestabil\, "un strop de frumuse]e" ("De pe tu[a de
joc"). De data aceasta, ea dovede[te mai mult\ `ndr\zneal\, aceasta
determin`nd-o s\-[i versifice ideile cu dezinvoltur\. Se simte obligat\
chiar s\ argumenteze de ce s-a apucat s\ scrie poezie ("Dac\ vin `n
poezie, unde nu-i domeniul meu, / nu vin s\ g\sesc metehne, nici s-ating
vreun apogeu. / Pur [i simplu-mi scutur mintea de ceea ce-am adunat /
[i `n ritm f\r\ preten]ii `n timp s-au cristalizat." - "Spovedanie"). Nu are re]ineri nici `n ceea ce prive[te adresarea unor sfaturi pentru diferite categorii de oameni, inclusiv pentru colegii de breasl\ ("Cre[te]i oameni de
valoare, / nu scaie]i, nici p\dure]i; / totul pleac\ de la tine / de [tii ce [i
cum s\-nve]i." - "Responsabilitate de educator"), din toate degaj`ndu-se,
la un moment dat, un ton optimist, exprimat prin `ndemnuri de a tr\i via]a
frumos, demn [i cu folos: "Lunge[te-]i via]a, n-o scurta / n-o ai [i-a doua
oar\. / Este o [ans\, n-o rata..." ("F\r\ gesturi necugetate").
Chiar din textele sale, afl\m c\ autoarea [i-a propus s\ decodeze
multe din tainele lumii noastre, dar constat\ c\ mai are de lucru, a[a c\
ne putem a[tepta [i la alte c\r]i semnate Aspazia Sandu.

Constantin TOM{A

Not\: Acest text reprezint\ postfa]a la volumul "Petale de g`nd asimetric" ap\rut recent la Editura "Cetatea Doamnei" din Piatra-Neam].

decembrie 2010

{COALA NEM}EAN|, LA ZI
Se va face dreptate?
u mai pu]in de 151 de dosare au fost `nregistrate pe
rolul Tribunalului Neam] la `nceputul anului 2009
dasc\lii solicit`nd respectarea legii 221, privind majorarea salariilor cu 50%. Sindicatul Liber din ~nv\]\m`nt
Neam] a avut c`[tig de cauz\. Au `nceput s\ apar\ [i
deciziile instan]ei de recurs (tot favorabile, dar devenite
[i irevocabile). Lupta e aproape de final. Ministerul
Educa]iei, Cercet\rii, Tineretului [i Sportului a solicitat
Inspectoratului [colar Jude]ean Neam] (dar [i
institu]iilor similare din celelalte jude]e [i din Bucure[ti)
s\ `ntocmeasc\ un raport referitor la cuantumul total al
sumelor c`[tigate de profesori `n instan]\ (pe Legea
221/2008) `n baza unor hot\r`ri judec\tore[ti executorii.
Rezultatul este absolut nepl\cut pentru cei de la Bucure[ti, dar
trebuiau s\ se g`ndeasc\ la asta din timp. Numai `n Neam], valoarea total\ a restan]elor salariale recunoscute de magistra]i se
ridic\ la 86.638.141 de lei!
"Situa]ia drepturilor salariale restante ne-a fost solicitat\ de
minister, `ns\ nu [tiu c`nd se vor onora aceste sume foarte mari.
Din datele pe care ni le-au transmis [colile, rezult\ c\ salaria]ii din
unit\]ile de `nv\]\m`nt pentru care plata salariilor se face prin
intermediul consiliilor locale au de primit 83.784.718 lei. Colegii
no[tri din unit\]ile `n care plata salariilor se face prin intermediul
Consiliului Jude]ean (centrele [colare pentru educa]ie incluziv\,
de exemplu - n.r.) au de primit 2.236.803 lei. ~n fine, pentru
salaria]ii din unit\]ile `n care plata drepturilor lunare se face direct
de minister, prin Inspectoratul [colar (palate [i cluburi ale copiilor,
cluburi sportive [colare, Casa Corpului Didactic - n.r.), suma
restant\ este de 616.620 de lei", a declarat Lumini]a V`rlan inspector [colar general al ISJ Neam].

Proiecte europene
pentru [coli

Inspectoratul [colar Jude]ean Neam] va implementa `nc\ un

proiect cu finan]are european\ (prin Programul Opera]ional
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane), proiect care aduce un
element de noutate absolut\ `n peisajul `nv\]\m`ntului preuniversitar romnesc. Este vorba despre faptul c\ absolut to]i directorii
unit\]ilor de `nv\]\m`nt vor urma cursuri de management financiar, jude]ul Neam] fiind astfel primul din ]ar\ care va avea `n cel
mult doi ani un corp de manageri [colari cu adev\rat profesionist.
Valoarea total\ a proiectului este de circa opt milioane de lei, din
care contribu]ia Neam]ului, prin Ministerul Educa]iei, este de 1,6
milioane de lei. Inspectoratul [colar Jude]ean Neam] este aplicant
`n acest proiect, iar parteneri ne vor fi Inspectoratul [colar
Jude]ean Harghita, Casa Corpului Didactic din Neam] [i Casa
Corpului Didactic din Harghita. Prin intermediul acestui proiect
strategic (vizeaz\ dezvoltarea resurselor umane din jude]e care
apar]in de dou\ regiuni diferite - Nrd-Est [i Centru) vor participa
la cursuri de management financiar 400 de directori din cele dou\
jude]e. De asemenea, din grupul ]int\ mai fac parte 350 de contabili [colari, 400 de secretare [i 310 bibliotecari.

Bani pentru CNI

Elevii ce locuiesc `n c\minele Colegiului Na]ional de

Informatic\ Piatra-Neam] vor avea parte de confort sporit `nainte
ca sezonul rece s\ se `ncheie. La solicitarea conducerii unit\]ii de
`nv\]\m`nt din D\rm\ne[ti, reprezentan]ii Prim\riei Piatra-Neam]
au decis s\ aloce bani pentru montarea unei centrale termice care
s\ deserveasc\ at`t spa]iile de cazare c`t [i cantina colegiului.
Prim\ria prevede pentru aceast\ investi]ie 434.000 de lei, din

care o parte provin de la bugetul de stat, fiind aloca]i Colegiului

Na]ional de Informatic\ prin Hot\r`rea de Guvern 1.033/13
octombrie 2010 (pentru reabilit\ri [i utilit\]i).

{coli redenumite
la Roman
{coala cu clasele I-VIII nr.1 a solicitat, la propunerea Consiliului s\u profesoral, schimbarea denumirii `n [coala cu clasele
I-VIII "Vasile Alecsandri" Roman, sus]in`nd c\ unul din corpurile
de cl\dire dateaz\ din 1896 [i a fost construit cu o contribu]ie de
10.000 de galbeni din partea so]iei poetului, fapt atestat [i de o
inscrip]ie existent\ pe fa]ada cl\dirii. De asemenea, [coala cu
clasele I-VII nr. 2 a solicitat schimbarea numelui `n [coala cu
clasele I-VIII "Costache Negri" Roman deoarece, la data `nfiin]\rii
unit\]ii de `nv\]\m`nt (1876), [coala purta acest nume. Consilierii
locali au analizat [i propunerea privind denumirea de {coala cu
clasele I-VIII "Mihai Eminescu" pentru fosta {coal\ nr.4. {coala
nr. 5 va purta numele de [coala cu clasele I-VIII "Alexandru Ioan
Cuza" Roman, motivat de faptul c\ domnitorul Alexandru Ioan
Cuza f\cea popasuri la Roman, la Palatul Negruzzi. `n curtea
acestui palat ridic`ndu-se la `nceputul secolului al XIX-lea noua
cl\dire a [colii. Consiliul profesoral al {colii nr. 6 a solicitat ca unitatea s\ poarte numele {coala cu clasele I-VIII "Carol I", dat fiind
faptul c\ [coala a fost `nfiin]at\ `n anul 1888 - pe timpul domniei
regelui Carol I, [coala av`nd peste 120 de ani de activitate
ne`ntrerupt\. {coala nr. 8 a solicitat schimbarea denumirii unit\]ii
`n {coala cu clasele I-VIII "Calistat Hoga[", motivat de faptul c\
scriitorul [i-a petrecut o bun\ parte din via]a sa `n Roman. ~n cele
din urm\, prin comasarea {colii nr. 7 cu {coala de art\ Roman a
rezultat o singur\ unitate de `nv\]\m`nt cu personalitate juridic\,
ce poart\ numele de {coala de art\ "Sergiu Celibidache" Roman.

Formatori `n calitate

Agen]ia Romn\ pentru Asigurarea Calit\]ii `n `nv\]\m`ntul

Preuniversitar din Romnia se bazeaz\ pe serviciile unor cadre
didactice de un `nalt profesionalism care alc\tuiesc a[a-numitul
corp de formatori `n domeniul calit\]ii educa]iei. Printre ace[tia se
reg\sesc [i 14 profesori nem]eni, acredita]i de ARACIP s\ disemineze `n unit\]ile de `nv\]\m`nt informa]iile [i practicile care pot
ridica standardele educa]ionale. Este vorba de: Br`ndu[a Andrei
(profesor de chimie, titular\ la Colegiul Tehnic "Ion Creang\"
T`rgu-Neam]), Gheorghe Br`nzei (inspector [colar de limba [i literatura romn\, titular la Colegiul Na]ional "Calistrat Hoga["
Piatra-Neam]), Rodica Ciuchi (discipline tehnice, Grupul [colar
"Dimitrie Leonida" Piatra-Neam]), Veronica Corduneanu (discie pare c\, inevitabil, metehnele
europene ([i cele bune !) se
pr\v\lesc [i peste mioriticele
noastre plaiuri at`t de "conservatoare" (din p\cate doar) atunci
c`nd vine vorba despre ordinea
aceea "nem]easc\"
spre care r`vnim cu to]ii
[i pentru care, iar din
p\cate, nu prea suntem dispu[i s\ facem
mare lucru Numai c\ `n
zestrea oral\ a acestui popor at`t
de inconsecvent mai este [i
vorba care spune neao[: "vrei, nu vrei, bei
Grigore aghiazm\"! Prin [colile noastre pline
de ce vrei [i de ce nu vrei, de la maculatura
din birouri [i p`n\ la tampoane de fat\ mare

pline tehnice, Grupul [colar "Dimitrie Leonida" Piatra-Neam]),

Mircea Corl\]eanu (inspector [colar discipline tehnice, titular la
Colegiul Tehnic de Transporturi Piatra-Neam]), Mihai Floroaia
(inspector [colar `nv\]\m`nt particular, titular la Liceul Comercial
"Spiru Haret" Piatra-Neam]), Elena Roxana Irina (institutor la
[coala P`ng\ra]i), Mihai Pav\l (profesor psiholog la Grupul [colar
Bicaz), Adriana Petrovici (profesor de matematic\ la Grupul
[colar "Vasile Sav" Roman), Elena Preda (inspector [colar istorie,
titular\ la Colegiul Na]ional "{tefan cel Mare" T`rgu-Neam]) [i
despre Ilie }edli (profesor de matematic\, titular la SAM
Nisipore[ti).

Centru de Excelen]\
Aproximativ 800 de elevi nem]eni cu rezultate [colare
deosebite s-au `nscris pentru a participa la activit\]ile ce se vor
derula `n cadrul Centrului Jude]ean de Excelen]\ Neam] la cel
dint`i stagiu de preg\tire. Elevii din clasele V - XII, majoritatea de
la unit\]i de `nv\]\m`nt din ora[ele jude]ului, vor alc\tui 69 de
grupe, pe ani de studiu [i discipline, coordona]i fiind de tot at`]ia
profesori de specialitate.
Activit\]ile `n Centrul de Excelen]\ se vor desf\[ura s`mb\ta
[i duminica, cu grupe de cel mult 15 elevi care vor participa la c`te
trei ore de preg\tire pe s\pt\m`n\. Preg\tirea se va face `n [coli
din Piatra-Neam], Roman [i T`rgu-Neam]. ~n cadrul Centrului de
Excelen]\ se vor desf\[ura activit\]i specifice pe mai multe discipline: matematic\ (clasele IV - XII), limba [i literatura romn\,
fizic\/astronomie, chimie, geografie, istorie, limba englez\, limba
francez\ (toate acestea, cu elevi din clasele V-XII), respectiv
socio-umane (numai elevi de liceu).
M. GHEGHICI

sau ambalaje de cornuri cu nume de feti]e

dulci, prin aceste [coli vor c\lca cei de la
Garda de Mediu, speciali[ti care se vor trage
la locuri mai c\ldu]e p`n\ h\t spre prim\var\.
{i asta nu-i tot, deoarece mae[trii mediului
sunt pu[i pe fapte m\re]e, adic\ vin cu... tri-

cic\ `ntre 100 [i 500 de lei, cum gl\suie[te

comenduirea G\rzii de Mediu care a [i
anun]at c\ meseria[ii vor demara o serie de
controale `n [coli. Iaca un motiv `n plus pentru care acum nu-i bine s\ fii director de
[coal\ `n Romnica noastr\ etern\ [i fascinant\, unde oamenii de conducere
mai sunt [i obliga]i, `n baza Legii
127/2010, s\ organizeze sistemul de
colectare selectiv\, dar [i s\ `ncheie
contracte de preluare a de[eurilor, cu
firme specializate, f\r\ osebire de... culoare,
cum (nu) mai spune la catastif! {i uite-a[a
m\car, cu oare[ce proptire de unealt\
`n]ep\toare `n coaste, [colile noastre o s\
devin\ mai "verzi", chiar [i pe vreme de iarn\
c\, la a[a buget, nu se mai [tie dac\ prindem
([i) prim\vara (A. OPRI{)

{coli mai... verzi

coloru' `n unit\]ile de buchiseal\, trei recipien]i de fe[teal\ diferit\ `n care musai, cum
spune ardeleanu', vor trebui adunate
de[eurile, pe categorii, nu alandala, ca la
cocinele din cartiere. Ba[ca, acolo unde nu
va fi treaba pe sortimente [i pe culori, amenzile se ridic\, f\r\ s\ ]in\ seama de criz\,

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
(urmare din pag. 1)
Legea parlamentar\:

4 clase primare, 5 ani gimnaziu, 4 ani de

liceu;
Un an de master [tiin]ific [i un an de
master didactic care include mentoratul;
Portofoliul elevului cu
pondere pe 50% la
admiterea la liceu;
Predarea istoriei [i
geografiei Romniei `n limba
romn\;
Fiecare prob\ de
bacalaureat s\ testeze
cuno[tin]ele dintr-o singur\

disciplin\;
Universit\]ile aleg dac\ p\streaz\
alegerile colegiale sau adopt\ sistemul
managerial.

Ambele variante nemul]umesc sindicatele din `nv\]\m`nt, care ar agrea

totu[i varianta parlamentar\.
"Cu siguran]\ vom asista la forme
de protest `n momentul `n care fiecare
angajat din `nv\]\m`nt va `n]elege capcanele la care este supus sistemul de

decembrie 2010

Legea Educa]iei, `n dubl\ variant\

`nv\]\m`nt dup\ asumarea acestei legi. Titularizarea
sistemului de `nv\]\m`nt dispare, to]i cei care s`nt titulari s`nt la m`na unui director sau a unui Consiliu de
Administra]ie, Consiliu de Administra]ie care doar o
treime este format din corp profesional, iar dou\ treimi

din exteriorul [colii [i ia decizii majore. Elevii finalizeaz\ `nv\]\m`ntul obligatoriu stabilit de Constitu]ie
f\r\ nici o calificare, ajung la 16 ani s\ intre `n c`mpul
muncii f\r\ nici o calificare, angaja]i necalifica]i",
declara, recent, secretarul general al Federa]iei
Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt (FSLI), Liviu Marian
Pop.
El a ad\ugat c\ noua Lege a Educa]iei va duce la
"privatizarea `nv\]\m`ntului", iar prin introducerea
finan]\rii pe elev, coroborat\ cu Legea salariz\rii
unitare, "se face o concuren]\ neloial\ `nv\]\m`ntului
de stat".
"Interesul nu `l [tiu [i nu vreau s\ discut despre
el. Cert este c\ un profesor, cel mai bun profesor din
sistemul de `nv\]\m`nt preuniversitar de stat, va fi
salarizat la 5,35 (coeficientul aplicat pe grila de
salarizare unitar\ - n.r.), `n schimb `n sistemul privat
poate s\ ia orice salariu, `n condi]iile `n care se
dore[te prin aceast\ lege s\ se aloce aceia[i bani [i
`nv\]\m`ntului de stat [i `nv\]\m`ntului privat pe cheltuieli de personal", a afirmat Pop.
Secretarul FSLI a spus c\ problema este c\ un
educator la stat nu va putea fi pl\tit cu mai mult de
250 de euro pe lun\, `n timp ce la privat va putea
ob]ine orice salariu.

APOSTOLUL

"Ce `nseamn\ asta? ~n prim\ faz\, profesorii [i

`nv\]\torii buni vor pleca la privat, pentru c\ vor avea
o salarizare mai mare, vor r\m`ne profesorii de mai
slab\ calitate `n `nv\]\m`ntul de stat, automat vor
pleca [i o parte din copii [i vom avea inegalitate de
[anse, pentru c\, mai ales `n mediul rural, unde
p\rin]ii nu `[i vor permite s\ pl\teasc\ o tax\ suplimentar\, vor r\m`ne copiii la [colile de stat `n care nu
vor exista profesori de calitate. Acesta este efectul
ascuns al acestei finan]\ri pe elev", a spus Pop.
Potrivit sursei citate, un alt aspect ascuns al noii
legi este legat de curriculum [i de aprobarea
op]ionalelor, deoarece prin legea asumat\ op]ionalele
s`nt aprobate de un Consiliu de Administra]ie.
"Dac\ dumneavoastr\ pute]i s\ `mi spune]i c\ un
Consiliu de Administra]ie, `n care s`nt trei profesori,
un director, [ase reprezentan]i ai p\rin]ilor, ai mediului de afaceri, ai primarului [i ai Consiliului Local [tie
ce op]ional fac eu la Astronomie, dac\ vre]i, [i ei pot
s\-[i dea viza s\ voteze un op]ional, ne `n[el\m
amarnic. Asta se aduce prin noua lege. Sper ca acea
lege s\ fie uitat\ pentru totdeauna, s\ ne `ndrept\m
aten]ia c\tre legea de la Senat, s\ `ncerc\m `mpreun\ cu p\rin]i, [i cu studen]i [i cu societatea civil\,
sindicate [i patronate, s\ `ncerc\m s\ amend\m
acea lege `n punctele care blocheaz\ reforma. Legea
asumat\ blocheaz\ institu]ional sistemul", a sus]inut
Liviu Marian Pop.

Pag. 3

C O L E G I U L N A } I O N A L D E I N F O R M AT I C | P I AT R A N E A M }
Festivalul Interna]ional
de Matematic\
[i Informatic\

Scurt istoric
Cu mai bine de patru decenii `n urm\, `nfiin]area unui liceu de cultur\ general\ `n Piatra-N
Neam], `n condi]iile `n care existau deja dou\
institu]ii de acest fel (Liceul Petru Rare[ [i Liceul Calistrat Hoga[), a fost nu numai un eveniment important, ci [i un act temerar. Astfel,
Neam].
prin ordinul nr. 5953 din 25 iulie 1968 s-aa aprobat `nfiin]area Liceului nr. 3 Piatra-N
~n intervalul 1968-11970, noua institu]ie de `nv\]\m`nt a func]ionat provizoriu la {coala Elena Cuza din Piatra-N
Neam], iar sediul actual
a fost dat `n folosin]\ la 1 septembrie 1970.
~ncep`nd cu anul 1973, liceul `[i schimb\ titulatura ini]ial\ `n Liceul Industrial Energetic, fiind patronat de I. E. Bistri]a [i de Ministerul
Energiei Electrice.
Schimb\rile de titulatur\ au continuat, iar `n 1974, Liceul Industrial Energetic devine Liceul Electrotehnic, fiind patronat de Trustul de
Construc]ii Hidroenergetice (T.A.G.C.H.) Bucure[ti.
Anul 1976 marcheaz\ `nceputul unei noi etape `n evolu]ia acestei institu]ii, Liceul Electrotehnic devenind Liceul Industrial nr. 1. ~n anii
urm\tori a fost dat\ `n folosin]\ cl\direa laboratoarelor, iar baza material\ a liceului a fost completat\ de o modern\ sal\ de sport.
~n anul 1990, Liceul Industrial nr. 1 [i-aa schimbat profilul, devenind Liceul de Informatic\ Piatra-N
Neam]. Astfel, `n anul scolar 1990-11991
au fost `nscrise 6 clase a IX-aa la `nv\]\m`nt de zi, profil informatic\, av`nd 174 de elevi.
~n 2004, ca o recunoa[tere a rezultatelor deosebite ob]inute de-aa lungul timpului, Liceul de Informatic\ devine Colegiul Na]ional de
Informatic\.
Clasele de gimnaziu func]ioneaz\ `n cadrul CNI din anul 1999, iar `n prezent, CNI are 25 de clase de `nv\]\m`nt liceal [i 7 clase de
`nv\]\m`nt gimnazial.
Colegiul Na]ional de Informatic\ din Piatra-N
Neam] este singura unitate cu profilul matematic\-iinformatic\ intensiv din jude]ul Neam], motiv
pentru care elevii provin de pe raza `ntregului jude], ponderea cea mai mare av`nd-oo elevii [colilor generale de prestigiu din Piatra-N
Neam].

Profesorii
no[tri
50 de profesori cu gradele didactice I [i II
3 profesori au ob]inut doctoratul `n specialitate;
un profesor este doctorand;
11 profesori sunt formatori jude]eni [i regionali;
12 profesori sunt metodi[ti ai ISJ Neam];
6 profesori au studii postuniversitare cu specializarea managementul institu]iilor publice;
9 profesori specializati `n ORACLE;
6 profesori specializati `n ECDL;
23 de profesori au masterate cu specializ\rile:
didactic\, psihologie, educa]ie antreprenorial\,
teoria comunic\rii [i [tiin]ele limbajului;
35 dintre profesori sunt autori ai unor articole,
studii [i lucr\ri de specialitate.

Absolven]ii no[tri
Bogdan Amancei - brand manager la Metro, Romnia, Lumini]a Andrei - lector la
Universitatea din Bac\u, Constantin Apostol - director al Agen]iei de Dezvoltare NE, Dan
B\l\nescu - lector la Universitatea Tehnic\ "Gh. Asachi" din Ia[i, Ciprian Caloianu Microsoft - SUA, Ionel Cr`[mariu - director Renault, Bucure[ti, Bogdan F\rc\[anu Microsoft, SUA, Gheorghe Lupu - software developer la Canadian Bank Note Company,
Liviu Manolache - Microsoft, SUA, Constantin Mitocaru - [ef de departament la firma
Microsoft, Stela Palancianu Ifrim - solist\ la Teatrul Liric din Craiova, Andrei Ioan Papuc administrator baz\ de date, dezvoltare soft, BAT (British American Tobaco), Teodor Rogin
- medic la Spitalul Militar Central din Bucure[ti, Diana Rotariu - inspector re]ea la
Deutschtelecom Stuttgart, Germania, Bogdan S\hlean - lector la A.S.E. Bucure[ti, Iuliu
Sandu - asistent la Facultatea de Filozofie din Ia[i, Daniel {erban - doctor Public RelationSUA, Valentin Tablan - asistent la Facultatea de Informatic\, Universitatea "Al. I. Cuza" din
Ia[i, iar din 1999 activeaz\ la Departament of Computer Science, Univ. Sheffield, Anglia,
Adrian Teodorescu - software developer la Viena, Ciprian Toc - lector la Facultatea de
Medicina Veterinar\ din Ia[i, {tefan V\duva - Prince Water House Romnia, Silviu Verzea
- medic la Spitalul Militar Central din Bucure[ti, Adrian Vinca - Microsoft, SUA, Gheorghe
Vlasie - lector la Facultatea de Filozofie din Ia[i, Ionu] Gr\dinaru - Microsoft, SUA , Petric\
{oroag\ - Microsoft, SUA.

C`[tig\tor al Galei Premiilor `n Educa]ie,

locul I la sec]iunea {coala anului"
Miercuri, 3 noiembrie, `n cadrul celei de-a doua edi]ii a Galei
Premiilor `n Educa]ie, eveniment organizat de c\tre Funda]ia Dinu
Patriciu la Palatul Parlamentului, Colegiul Na]ional de Informatic\
din Piatra-Neam] a ob]inut locul `nt`i [i un premiu `n valoare de
30.000 de euro la sec]iunea {coala anului.
Ini]iat [i derulat de Funda]ia Dinu Patriciu la nivel na]ional din
2009, acest proiect `[i propune s\ promoveze persoane, proiecte [i
organiza]ii care au o viziune clar\ asupra `nv\]\rii [i care au un
impact semnificativ asupra sistemului educa]ional din Romnia.
Sec]iunea {coala anului premiaz\ performan]a [i impulsioneaz\ creativitatea `n domeniul educa]iei. ~n consecin]\, criteriile
de selec]ie (prezentarea a cel pu]in dou\ proiecte implementate `n

anul [colar 2009-2010, capacitatea de a ilustra bune practici `n asigurarea egalit\]ii de [anse [i a incluziunii sociale `n [coal\, asigurarea unui cadru pentru dialogul permanent cu p\rin]ii [i comunitatea, ob]inerea [i utilizarea `n mod sustenabil a resurselor materiale)
au fost nu doar g`ndite atent, ci mai ales aplicate riguros.
Rezultatul este cu at`t mai important, cu c`t a fost ob]inut `ntr-o
competi]ie al c\rei juriu a selectat, `n faza final\, [coli prestigioase din
`ntreaga ]ar\, printre care s-au num\rat Colegiul Na]ional Mircea cel
B\tr`n din Constan]a, Colegiul Na]ional Gheorghe Laz\r din
Bucure[ti, Colegiul Na]ional Alexandru Ioan Cuza din Foc[ani,
Colegiul Na]ional Vasile Alecsandri din Bac\u [i Mark Twain
International School din Voluntari.

Ajuns la edi]ia a VII-a, Festivalul Interna]ional de Matematic\ [i

Informatic\ este organizat de Colegiul Na]ional de Informatic\ [i
urm\re[te cultivarea excelen]ei `n studiul matematicii [i informaticii la
nivel preuniversitar. De asemenea, evenimentul vizeaz\ promovarea
calit\]ii `n procesul instructiv-educativ prin cunoa[terea [i utilizarea
unor instrumente [i metode de lucru moderne, prin `ncurajarea lucrului `n echip\ [i stimularea interesului pentru inova]ie `n matematic\,
informatic\ [i didactic\, prin `mbun\t\]irea mijloacelor [i tehnicilor de
comunicare `ntre tinerii de diferite na]ionalit\]i [i, nu `n ultimul r`nd,
prin cunoa[terea altor sisteme educa]ionale din spa]iul european.
~n cadrul Festivalului Interna]ional de Matematic\ [i Informatic\
este integrat\ [i sesiunea interna]ional\ de comunic\ri metodico[tiin]ifice Memorial Vasile }ifui, care se adreseaz\ profesorilor de
diferite discipline [i urm\re[te schimbul de bune practici `n implementarea mijloacelor IT [i media `n procesul didactic.
La concursul na]ional Made for Europe, care a avut loc la Bac\u
`n 16 aprilie 2010, CNI a ob]inut premiul I cu proiectul intitulat
Festivalul Interna]ional de Matematic\ [i Informatic\", coordonat de
doamna director Elena-Genoveva Irimia, proiect realizat cu sprijinul
UNESCO Romnia, partenerul [colii. Unul dintre produsele finale
generate a fost lucrarea digital\ intitulat\ Creativity of students in
developing educational software and tools", care cuprinde 20 de softuri educa]ionale [i utilitare ce au caracter transdisciplinar, realiz`nd o
bun\ aplicare a informaticii `n domenii precum: biologia, matematica,
istoria, economia etc.
Edi]ia din acest an a Festivalului Interna]ional de Matematic\ [i
Informatic\ se va desf\[ura `n intervalul 14-18 decembrie [i sper\m
c\ va bucura de o larg\ participare na]ional\ [i interna]ional\, la
eveniment fiind a[tepta]i elevi [i profesori din Bulgaria, Estonia,
Lituania, Germania, Republica Moldova, Polonia, Slovacia, Spania,
Suedia, Turcia [i Ucraina.

Baza material\
32 de s\li de clas\;
6 laboratoare de informatic\ (fiecare laborator dispune de 25 de
computere `n re]ea, conectate la internet);
Laboratorul multimedia este echipat cu tabl\ interactiv\, 25 de calculatoare `n re]ea, conectate la internet [i sistem home cinema;
Laboratorul de fizic\ dispune de 8 calculatoare `n re]ea, cu acces
la internet, softuri educa]ionale, sisteme de achizi]ie de date clasice
[i computerizate, tabl\ interactiv\;
Laboratorul de biologie este echipat cu microscop digital conectat
la televizor, laptop cu videoproiector, mulaje, plan[e, softuri
educa]ionale de specialitate, 6 microscoape clasice);
Laboratorul de chimie are `n dotare materiale [i mijloace didactice
moderne;
Cabinete de specialitate (matematic\, istorie-geografie, limbi moderne, limb\ [i comunicare, consiliere psihologic\) dotate cu laptop
si videoproiector;
Biblioteca virtul\ dispune de 6 computere [i 3 multifunc]ionale `n
vederea document\rii [i inform\rii elevilor care nu de]in computer
personal;
Bibliotec\ [colar\ cu peste 32000 de volume;
Sal\ cu 10 computere conectate la internet pentru elevii din internat;
Sala de sport a Colegiului Na]ional de Informatic\ este utilizat\ at`t
pentru orele de sport, c`t [i pentru activit\]i extra[colare (8 forma]iuni
sportive, organizate la cererea elevilor pe domenii diferite: handbal,
volei, baschet [i dans sportiv);
C\min-internat cu 32 de camere care deservesc 210 elevi;
Cantin\.

{coal\ Pathfinder `n programul Microsoft

Parteneri `n `nv\]are
Colegiul Na]ional de Informatic\ din Piatra-Neam] a fost admis
anul acesta `n r`ndul [colilor Pathfinder din programul Microsoft,
Parteneri `n `nv\]are, la nivel mondial.
Printr-un parteneriat cu guverne [i [coli din toat\ lumea, programul `[i propune s\ integreze tehnologia `n activit\]ile zilnice de
predare, `nv\]are [i cercetare, iar consecin]a direct\ a particip\rii la
sec]iunea {coal\ inovatoare o constituie dezvoltarea unei colabor\ri substan]iale `ntre compania Microsoft [i [coli, fiind aplicate
cele mai moderne principii de `nv\]are, participarea la universit\]i virtuale cu personalit\]i marcante din spa]iul academic mondial pe teme
precum: viziunea [colii, vocea studentului, predare-`nv\]are inovativ\, leadership etc.
Dintre cele 114 aplica]ii `nscrise `n competi]ie, echipa de evaluatori a selectat anul acesta 54 de [coli care au demonstrat c\ `[i propun s\ transforme educa]ia `ntr-un proces relevant [i eficient. ~n
scrisoarea de felicitare pe care au trimis-o Colegiului Na]ional de

Pag. 4

APOSTOLUL

Informatic\, organizatorii au ]inut s\ men]ioneze faptul c\ atuurile

[colii noastre au fost viziunea clar\ asupra `nv\]\rii [i spiritul inovator. Nu `n ultimul r`nd, echipa de evaluatori a remarcat existen]a unei
puternice implic\ri a elevilor `n activit\]ile [colii, concretizat\ `n
asumarea de c\tre elevi a unor responsabilit\]i precise `n cadrul
proiectelor ini]iate de C.N.I.
Durata parteneriatului cu Microsoft este de doi ani, primii pa[i
reprezent`ndu-i participarea la o serie de conferin]e virtuale, `n cadrul
c\rora au fost puse la punct detaliile privitoare la organizarea
Forumului Mondial al Educa]iei Inovatoare, desf\[urat la Cape Town,
Africa de Sud, `n intervalul 25 - 29 octombrie. La acest eveniment,
Colegiul Na]ional de Informatic\ din Piatra-Neam] a fost reprezentat
de doamna director Elena Genoveva Irimia [i de Leti]ia Sp\taru, profesor de limba englez\. Urmeaz\ ca `n perioada 10-11 ianuarie 2011
o delega]ie a CNI s\ participe la Forumul Interna]ional al
Leadershipului, la Londra.

decembrie 2010

APOSTOLUL

Activit\]i educative
[i extra[colare
6 CD{-uri de sine st\t\toare/transdisciplinare la clasa a XII-a:
Javascript, Design arhitectural, ambiental [i vestimentar, Art\
fotografic\, Marketing [i IT, Ini]iere `n limba german\);
6 CD{-uri de aprofundare pentru disciplinele la care se sus]ine
examen de bacalaureat;
7 cluburi ale elevilor, prin care se urm\re[te dezvoltarea abilit\]ilor
[i a deprinderilor acestora, concepute `n conformitate cu pasiunile lor:
Clubul de jurnalism InfoPress, Clubul de art\ fotografic\ Infocus,
Clubul de astronomie, Clubul de limbi moderne Peter Pan, Clubul
olimpic, Clubul de dans Mugurelul, Clubul de istorie Infodacii.

Proiecte na]ionale
[i interna]ionale
Elevii [i profesorii CNI sunt preocupa]i at`t de dezvoltarea unor
noi abilit\]i [i cuno[tin]e ancorate `n realit\]ile secolului XXI, c`t [i de
implicarea `n rezolvarea unor probleme ale comunit\]ii locale. Astfel,
`n cadrul Colegiului Na]ional de Informatic\ se deruleaz\ mai multe
proiecte na]ionale, interna]ionale, dar [i c`teva proiecte proprii,
menite s\ contureze o identitate distinct\ pe pia]a educa]ional\.
Proiectul Magicienii cuvintelor [i formelor care [i-a propus valorificarea deprinderilor [i competen]elor elevilor dob`ndite `n urma
experien]ei de lectur\, cineastice, mass-media, `n realizarea unor
produse originale( cartea Lumea prin ochii celor mici, revista Infopuls,
audiobook-ul Magia p\durii), precum [i dezvoltarea unei percep]ii
complexe asupra lumii prin realizarea analogiilor oferite de diferite
domenii(aria curricular\ limb\ [i comunicare, arii conexe- arte, om [i
societate, tehnologii). Mai mult, componenta esen]ial\ a proiectului
a constat `n cre[terea gradului de socializare `n r`ndul elevilor, dar [i
al pre[colarilor [i copiilor cu nevoi speciale.
Pentru a asigura accesul c`t mai u[or pe pia]a european\ a
muncii, Colegiul Na]ional de Informatic\ a dezvoltat un proiect amplu
numit Succesul `n carier\ prin care elevii dob`ndesc abilit\]i [i capacit\]i de planificare a carierei, `n vederea atingerii succesului.
Programele Junior Achievment, proiectul Leonardo da Vinci Grafica
IT- pentru o mai bun\ inserare pe pia]a muncii, proiectele [colii
Cariera `ntre vis [i realitate, Teme monetare au implicat elevii [i profesorii CNI `n itinerarii profesionale at`t `n domeniile IT, financiar,
jurnalistic c`t [i `n conturarea propriului plan de carier\.
Proiectul Iubim verdele! a vizat dezvoltarea abilit\]ilor elevilor
pentru o cet\]enie activ\, pentru protejarea [i rezolvarea unor probleme de mediu prin con[tientizarea [i sensibilizarea tinerilor, comunit\]ii locale, cu privire la importan]a implic\rii fiec\ruia `n activit\]i de
protejare [i de ameliorare a acestuia, de reducere a impactului omului asupra mediului. Multiple au fost ac]iunile elevilor CNI `n acest
sens, dac\ ne g`ndim la proiectul Comenius de parteneriat multilateral FLORA, la proiectele na]ionale ECO-{coala [i Nou\ ne
pas\!Implic\-te [i tu!, la ENO Tree Planting, la parcul din curtea [colii
Recrea]ia verde etc.
Nu `n ultimul r`nd, urm\rind crearea unui model original [i
neconven]ional de implicare a tinerilor `n dezbateri legate de raportul
dintre identitate [i alteritate, proiectul Multiculturalitate [i plurilingvism
este axat pe cunoa[terea [i `n]elegerea culturii [i a tradi]iilor altor
popoare. ~n subsidiar, proiectul promoveaz\ propriile tradi]ii [i valorile
culturale na]ionale `n contextul cunoa[terii culturii [i a tradi]iilor
europene, promovarea diversit\]ii `n comunitatea local\ din care
facem parte. Anual, de ziua Prim\verii Europene, elevii CNI `mpreun\ cu cei de la Liceul de Art\ Victor Brauner, ofer\ comunit\]ii locale
spectacolul Europeni prin diversitatea tradi]iilor [i obiceiurilor.
Activit\]ile din cadrul proiectului Comenius bilateral Promovarea unui
col] din Europa, contribuie la `mp\rt\[irea cu partenerii din Lituania,
la cunoa[terea [i `n]elegerea identit\]ilor culturale [i istorice ale celor
dou\ ]\ri, zone.

Pag. 5

PA{I SPRE EUROPA

Strategii de predare-`nv\]are
prin joc [i teatru, Dublin, Irlanda

Doctorand
de week-end

n actualul context al promov\rii non-valorilor, inculturii [i a persoanelor f\r\ scrupule, un context privit, analizat [i evaluat doar prin [i din prisma
banilor, `n care mai marii no[tri sunt preocupa]i de
legalizarea prostitu]iei (ca [i c`nd toate celelalte
probleme ale ]\rii ar fi rezolvate) nu ne mai mir\
absolut nimic. ~ns\, din discu]iile avute cu diverse
persoane, care `nc\ mai g`ndesc nel\s`ndu-se
influen]ate sau `ndoctrinate de "anali[tii" [i "speciali[tii" invita]i prin diverse studiouri TV care ofer\
"solu]ii" miraculoase la orice problem\ [i situa]ie
creat\, am concluzionat c\ ne afl\m [i `ntr-o
adev\rat\ "prostitu]ie intelectual\", generat\ de
faptul c\ orice poate [colariza orice, oriunde.
Dac\, p`n\ acum vreo 5 - 6 ani `nc\ se mai `nv\]a c`te ceva
prin facult\]ile noastre (cu toate c\ accentul se punea `n special pe cuno[tin]ele strict teoretice), din p\cate asist\m la
momentul actual la o dec\dere total\ a ceea ce `nseamn\
`nv\]\m`nt, `n general, `n Romnia [i `nv\]\m`nt superior, `n
mod special. Fiecare c\tun a reu[it s\-[i deschid\ m\car un
sediu pentru `nv\]\m`nt la distan]\, `n timp ce fostele institute
pedagogice cu durata de 3 ani, transformate rapid dup\ anii
'90 `n facult\]i/universit\]i au ast\zi [coli doctorale de prestigiu. La acestea, cursurile se desf\[oar\, `n marea majoritate, `n wek-end, c\ doar... atunci au [i doctoranzii timp pentru studiu [i cercetare [tiin]ific\. Examenele [i referatele din
perioada preg\tirii doctorale se sus]in `n acelea[i condi]ii, pe
principiul "dac\ nu te po]i prezenta s`mb\ta aceasta....
`ncerc\m peste vreo dou\ - trei s\pt\m`ni, `n alt\ s`mb\t\ sau
duminic\", poate reu[e[ti s\ te prezin]i c`ndva (m\car s\-]i
ridici diploma la final). De aici rezult\ c`t\ seriozitate [i c`t\
calitate poate exista `n astfel de masterate [i doftorate !!! {i,
uite a[a, t\ri[oara noastr\ drag\ s-a umplut de doctori `n
[tiin]e, unii mai "tomnateci", al]ii mai superficiali, unii serio[i,
al]ii doar cu titlul pe h`rtie [i la CV, c\ doar este loc pentru
fiecare `n societatea intelectualilor contemporani. Trec`nd
peste hazul de necaz, privesc `n trecut cu amar\ durere `n
suflet [i m\ `ntreb de ce nu mi-am efectuat [i eu studiile la timpul lor, `ns\ pe de alt\ parte m\ consolez cu ideea: dec`t a[a
ca unii absolven]i contemporani care `[i flutur\ diplomele
peste tot [i num\r\ creditele acumulate, mai bine nika !
Totu[i, fiind [i eu `n c\utare de ceva mai ieftin, c\ doar tot
e criz\, `ntreb peste tot: la care universitate mi se ofer\ o
diplom\ bonus (cu creditele [i onorurile aferente), dac\ m\
`nscriu [i pl\tesc taxa pentru dou\ specializ\ri???
Doctor `n credite

Oportunit\]i de formare
continu\
adrele didactice interesate de
formarea continu\ se bucur\
de sprijinul Agen]iei Na]ionale
pentru Programe Comunitare
`n Domeniul Educa]iei [i Form\rii Profesionale prin Programul de ~nv\]are pe
Parcursul ~ntregii Vie]i,
finan]at de Comisia
European\ (www.llpro.ro). Astfel, de-a
lungul unui an calendaristic, profesorii romni pot
`ncerca accesarea unui grant de
mobilitate individual\ Comenius,
care s\ le asigure participarea la
o activitate de formare continu\
desf\[urat\ `n spa]iul european.
Participarea aplican]ilor `n vederea ob]inerii unei astfel de
mobilit\]i respect\ cele trei
runde stabilite de Agen]ia
Na]ional\, respectiv 15 ianuarie,
30 aprilie [i 15 septembrie.
La runda a doua, din 30 aprilie 2010,
printre dasc\lii care au ob]inut un asemenea grant se num\r\ [i patru profesori
care au urmat de cur`nd un curs de formare `n Irlanda, la Dublin. }ara noastr\ a
fost, astfel, reprezentat\ de 4 cadre didactice din `nv\]\m`ntul primar, gimnazial [i
liceal: Ani]a Violeta Duic\ (Moreni),
Roxana Elena Dr\ghin (Bac\u), Julia
Kerekes (Turia, Covasna) [i Ana-Maria
Z\loag\ (Roman, jud. Neam], prof. la
Colegiul Tehnic "Miron Costin"). La activitatea de formare amintit\ au participat 11
profesori din ]\ri precum Croa]ia,
Finlanda, Spania, Bulgaria, Irlanda [i
Romnia.
Activitatea de formare la care au participat profesorii romni, Teaching and
Learning Strategies using Drama and
Games - Strategii de predare-`nv\]are prin
joc [i teatru, desf\[urat\ `n perioada
31.10-06.11.2010 de c\tre Info Interacting
(din Madrid), s-a dovedit a fi fertil\ din
punctul de vedere al achizi]iilor
metodologice, al stabilirii unor parteneriate
cu profesori din alte ]\ri, precum [i sub
aspectul diversit\]ii [i schimbului cultural.
Cursul Strategii de predare-`nv\]are prin

joc [i teatru a furnizat participan]ilor un

repertoriu bogat de metode [i strategii
didactice moderne, iar beneficiarii vor fi
elevii [i, implicit, sistemele educa]ionale [i
comunit\]ile `n care vor fi aplicate.
Loca]ia aleas\ de c\tre organizatorii
din Madrid (Spania) `n vederea desf\-

[ur\rii cursului Teaching and Learning

Strategies using Drama and Games
(Strategii de predare-`nv\]are prin joc [i
teatru) a fost Organiza]ia Na]ional\ a
Profesorilor din Irlanda, ceea ce a permis
participan]ilor s\ vin\ `n contact cu
reprezentan]i oficiali ai sistemului
educa]ional irlandez. Cu prilejul acestei
activit\]i de formare continu\ a fost organizat\ [i o sesiune informativ\ de c\tre
conducerea organiza]iei ce a g\zduit
evenimentul tocmai pentru a prezenta sistemul irlandez de educa]ie [i pentru a permite participan]ilor s\ solicite ori s\ ofere
diferite informa]ii.
Profesorii care au participat la acest
curs au desf\[urat activit\]i formative timp
de 7 zile, `n intervalul orar 9,30-17,00,
activitatea de formare fiind ]inut\ `n limba
englez\. Coordonatorul activit\]ii (Ed
Coussins) [i asisten]ii s\i (profesori `n
Belfast, actori [i studen]i la actorie la
Trinity College din Dublin) au apelat la o
diversitate de forme, metode [i strategii de
lucru, `ntre care sesiunile `n plen, workshop-uri, seminarii, lucrul `n echip\, exerci]ii de ice-breaking [i team-buiding.
Utilizarea acestora a vizat dezvoltarea

abilit\]ilor de comunicare verbal\, nonverbal\ [i paraverbal\ [i s-a sprijinit pe tehnici teatrale, puneri `n scen\, exerci]ii
vocale, dialoguri inedite, jocuri etc. S-au
accentuat `n mod desosebit centrarea pe
nevoile elevului, dezvoltarea unor competen]e ale `nv\]\ceilor, cum ar fi g`ndirea
critic\ [i creatoare, g`ndirea lateral\, abilit\]ile de
comunicare, deschiderea
spre alteritate, toleran]a,
cre[terea stimei de sine.
~n mod firesc, aceast\
activitate de formare continu\ a profesorilor a
devenit [i un prilej de a
stabili contacte, de a lega
prietenii, rela]ii care s\
stimuleze `ncheierea unor
parteneriate `ntre unit\]i
[colare din ]\ri diferite.
Platforma virtual\ Moodle
la care participan]ii au
primit acces sprijin\ contactul permanent, schimbarea unor practici, a
unor metode [i strategii care s-au dovedit
a fi rodnice `n lucrul cu elevii, postarea
unor informa]ii utile, accesarea unei
resurse de metode [i jocuri inepuizabile.
Seriozitatea cu care au fost abordate
sesiunile de formare, profesionalismul [i
bogata experien]\ a formatorilor, precum
[i comunicarea excelent\ recomand\
aceast\ activitate de formare. Pe tot parcursul mobilit\]ii, dar [i `n etapa
preg\titoare, dasc\lii romni s-au bucurat
de sprijinul ANPCDEFP, care a r\spuns cu
promptitudine tuturor solicit\rilor. Toate
acestea contureaz\ premisele favorabile
fiec\rui profesor romn interesat de formarea continu\ de a completa formularul
de aplica]ie [i, ulterior, de a deveni beneficiar al unei mobilit\]i individuale Comenius
(www.llp-ro.ro).
Acest proiect de mobilitate a fost
finan]at `n cadrul Programului de ~nv\]are
pe tot Parcursul ~ntregii Vie]i cu sprijinul
Comisiei Europene, din fonduri gestionate
de ANPCDEFP [i FSE-POSDRU. Aceast\
comunicare reflect\ numai punctul de
vedere al autorului [i Comisia European\
nu e responsabil\ pentru eventuala utilizare a informa]iilor pe care le con]ine.
prof. Ana-M
Maria Z|LOAG|

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Formarea caracterului religios - moral al elevului dup\ Johann Friedrich Herbart

ohan Friedrich Herbart (1778 - 1841) a tr\it `ntr-o epoc\ `n
care dezvoltarea `nv\]\m`ntului a impus introducerea `n
[coli [i universit\]i a pedagogiei ca disciplin\ de
`nv\]\m`nt. Fiu de func]ionar superior, Herbart a fost numit,
`nc\ de t`n\r, profesor de pedagogie [i filosofie la
Universit\]ile din Gttingen [i Knigsberg. Ca profesor de
pedagogie a c\utat un temei [tiin]ific acestei discipline,
sprijinindu-se pe ideile marilor lui predecesori precum
Comenius, Locke, Pestalozzi, Niemeyer etc., fiind stimulat
de filosofia lui Kant [i Hegel.
Este ini]iatorul unei metode numit\ "herbartian\" sau
a treptelor formale. Aceasta este sprijinit\ pe motive [i
demonstra]ii filosofice [i psihologice, fiind perfec]ionat\ de unii urma[i
ai s\i [i const\ `n trecerea oric\rei lec]ii prin urm\toarele etape:
preg\tirea, anun]area noii teme, tratarea/abordarea subiectului,
asocierea, generalizarea [i aplicarea celor prezentate.
Prin cunoscuta sa metod\, a treptelor formale, pedagogul Johann
Friedrich Herbart accentueaz\ scopul formativ al educa]iei urm\rind
formarea caracterului moral la copil. ~mp\rt\[e[te ideea conform
c\reia educa]ia religioas\ trebuie realizat\ `n anii copil\riei c`nd religia
are rolul de a-l ajuta [i ap\ra pe micu], acesta primind no]iunile elementare despre religie `n cadrul familiei.
~n general, educa]ia trebuie s\ formeze [i s\ stimuleze interese
variate. Herbart sus]ine c\ la fiecare disciplin\ de `nv\]\m`nt este

Pag. 6

necesar s\ se cultive c`t mai multe interese [i s\ se stimuleze acestea.

Cea mai important\ dimensiune a educa]iei o reprezint\ latura moral\.
Din perspectiva form\rii morale a omului, un rol major `l are
educa]ia religioas\, care trebuie realizat\ nu strict teoretic (dogmatic),
ci `n corela]ie cu no]iunile despre via]\ [i natura `nconjur\toare. Nici o
[tiin]\ nu este `n stare s\ dea mai mult\ `ncredere dec`t credin]a religioas\.
Educa]ia religioas\, dup\ Herbart, `mpreun\ cu cea moral\ trebuie s\ vegheze ca oamenii s\ nu dezvolte `n ei "o voin]\ potrivnic\
societ\]ii", s\ se garanteze c\ "`n anii de mai t`rziu sufletul s\ se
men]in\ `n credin]\ `n mod pa[nic [i f\r\ de revolt\". Herbart afirma c\
natura copilului nu este perfect\ [i de aceea trebuie s\ suporte unele
`ngr\diri din partea educatorului. Sus]ine c\ un om ce nu-[i formeaz\
convingeri bine fixate este la discre]ia diverselor impresii primite din
lumea `nconjur\toare.
Conform teoriei treptelor cultural - istorice (formale), evolu]ia spiritual\ a omenirii coincide cu evolu]ia individului, adic\ filogeneza [i
ontogeneza merg `n paralel. Dezvoltarea spiritual\ colectiv\, `ncep`nd
cu epoca eroic\ a patriarhilor, cu supunerea lor necondi]ionat\ `n fa]a
atotputernicului Dumnezeu, p`n\ la spiritualizarea vie]ii `n prima comunitate cre[tin\ a fost identificat\ cu dezvoltarea spiritual\ a individului
de la supunerea oarb\ a acestuia `n fa]a autorit\]ii, p`n\ la libertatea
lui ideal\. Pe l`ng\ aceast\ evolu]ie moral\ se constat\ [i una religioas\, concep]ia despre Dumnezeu evolu`nd de la Dumnezeul

APOSTOLUL

despotic al puterii (prezentat `n Legea Vechiului Testament), la

Dumnezeul iubirii, al bun\t\]ii p\rinte[ti (legea moral\ a Noului
Testament). Astfel materialele din Vechiul [i Noul Testament se vor
selecta pe baza paralelismului dintre filogenez\ [i ontogenez\,
prezent`ndu-se succesiv dup\ cum se dezvolt\ sufletul elevului. ~ns\
pentru a putea folosi acest principiu `n catehez\, trebuie s\ cunoa[tem
exact treptele dezvolt\rii spiritului individual.
Principiul treptelor poate fi utilizat `n `nv\]\m`nt doar integrat de
principiul cercurilor concentrice. Conform acestui principiu se prezint\
elevilor din clasa I cele mai u[oare istorioare biblice, istorioare morale,
poezii, chestiuni practice, introductive, manualul ilustrat. Cercul se
l\rge[te an de an ad\ug`ndu-se noi cuno[tin]e conform dezvolt\rii
spirituale a elevilor. Aceast\ distribuire a materialului are avantajul c\
u[ureaz\ asimilarea [i p\strarea cuno[tin]elor.
Pedagogia lui Herbart, cu unele transform\ri aduse de Rein, Ziller
[i al]i pedagogi, s-a utilizat `n Germania [i `n unele ]\ri capitaliste constituind drept model pentru teoria [i practica educativ\. Referitor la
num\rul "treptelor" acestei metode, Ziller a stabilit opt, Hartman [apte,
iar Rein define[te ca momente logico-psihologice `n desf\[urarea
lec]iei: preg\tirea aperceptiv\, anun]area subiectului, predarea, recapitularea, intui]ia, asocierea, generalizarea [i aplicarea.

Dr. Mihai FLOROAIA - ISJ NEAM}

decembrie 2010

LEC}IA DE ISTORIE
POLITICA CULTURAL| SOVIETIC| ~N BASARABIA (I)

us `n fa]a unei majorit\]i etnice romne[ti [i a unei popula]ii minoritare eterogene, guvernul sovietic s-a gr\bit s\[i `nt\reasc\ pozi]ia `n teritoriile nou dob`ndite. Imediat
dup\ anexare, Basarabiei i s-a acordat statutul de republic\ unional\, iar zona strategic\ a Basarabiei de sud a
fost dat\ ucrainenilor. Pozi]ia Basarabiei ca republic\
independent\ nominal\ aflat\ la grani]a URSS-ului
`nsemna c\ orice preten]ii pe care le-ar ridica romnii cu
privire la teritoriul anexat puteau fi contracarate prin
recunoa[terea de c\tre sovietici a particip\rii libere a
moldovenilor la familia de na]iuni sovietice; se putea
argumenta c\ Moldova nu era un teritoriu anexat, ci un
stat pe deplin independent, care alesese calea al\tur\rii
la Uniunea Sovietic\. Ba mai mult, prin jude]ele din sudul Basarabiei,
statul sovietic devenea o putere dun\rean\; `ncorpor`nd aceast\
zon\ la Ucraina, Stalin crea un coridor c\tre una din cele mai importante c\i fluviale ale Europei, plas`nd regiunea sub controlul unei
republici slave dependente [i cre`nd astfel un argument puternic `n
favoarea reprezent\rii sovietice `ntr-o comisie reconstituit\ a Dun\rii.
Importan]a strategic\ a anex\rii Basarabiei era at`t de mare, `nc`t
Stalin a nesocotit unul din aspectele principale ale atitudinii sale
politice de p`n\ atunci, acela de a `ncorpora un teritoriu destul de
mare pentru ca grupurile etnice majore s\ nu fie divizate de grani]e
politice. Justificarea c\ unifica popula]iile etnice fusese folosit\ `n
cazul majorit\]ii dob`ndite dup\ 1940 (inclusiv unificarea ucrainenilor bucovineni cu RSSS Ucraina), dar `n cazul romnilor din
Basarabia, Stalin [i-a dat seama c\ nu prea g\sea o popula]ie
romneasc\ larg reprezentat\ `ntre grani]ele URSS-ului. De aceea,
nu s-a mai b\tut moned\ pe leg\turile romnilor din Basarabia cu
vreun alt grup etnic din Uniunea Sovietic\, `n cazul RSS
Moldovene[ti politica sovietic\ fiind aceea de a scoate `n eviden]\
unicitatea cultural\, literar\ [i istoric\ a noii republici.
De la anexarea Basarabiei p`n\ `n perioada perestroik\i, majoritatea atitudinilor sovietice fa]\ de Moldova au urmat acest tipar. La o
comparare a articolelor diviziare `n perioada anex\rii cu lucr\rile

docte, de la HRU{CIOV la GORBACIOV, se desprind trei teme centrale: suferin]ele provocate de romni moldovenilor, leg\turile istorice
[i literare cu Rusia [i Ucraina [i unicitatea etnografic\ a moldovenilor.
~n iulie 1940, PRAVDA [i IZVESTIA publicau un num\r de articole `n care se depl`ngeau metodele de guvernare folosite de boierii
[i jandarmii romni `n Basarabia, dup\ ce au luat regiunea cu for]a
de la Uniunea Sovietic\ `n 1918. C`t cinism! ~n timp ce intensitatea
polemicii din textele sovietice de istorie oglindea sui[urile [i
cobor`[urile tensiunilor sovieto-romne, argumentul central r\m`nea
acela[i: unirea Basarabiei cu imperiul rus era un act progresist care
contribuia la dezvoltarea impetuoas\ a for]elor de produc]ie [i a culturii [i care furniza leg\turi importante cu reprezentan]ii unei g`ndiri
social-politice avansate [i cu mi[carea democrat-revolu]ionar\.
Profit`nd de sl\biciunea Rusiei `n 1918, cercurile conduc\toare din
Romnia burghezo-mo[iereasc\ au for]at ocuparea Basarabiei [i,
cu ajutorul forma]iunii contrarevolu]ionare reprezentat\ de Sfatul
}\rii, au ini]iat o politic\ de romnizare a popula]iei native
moldovene[ti; scopul acestei politici era acela de a distruge
leg\turile centenare moldo-ruso-ucrainene, scop ce reflecta misiunea civilizatoare a Romniei fa]\ de moldovenii protoslavi. ~ncorporarea Basarabiei la sovietici `n 1940 reprezenta, pentru oficialit\]ile [i
istoricii din Rusia sovietic\ reafirmarea istoric\ a independen]ei
Moldovei (fa]\ de Romnia) [i un pas major pe calea dezvolt\rii ei
sociale [i politice. Iat\ o mostr\: Ast\zi 18 iunie 1941, oamenii
muncii din raioanele Moldovei de pe malul drept al Nistrului, cu ajutorul popoarelor fr\]e[ti ale URSS, `n special al marelui popor rus,
au pus cap\t, odat\ pentru totdeauna, `nrobirii na]ionale [i sociale,
[i-au cucerit libertatea [i s-au unit cu fra]ii lor de pe malul st`ng al
Nistrului, `ntr-un singur stat na]ional sovietic. Falsificarea istoriei
este [i `n aceste momente istorice la ea acas\. Sovieticii sunt din
acest punct de vedere, f\r\ a gre[i, cei mai mari falsificatori de istorie din lume! (va urma)

prof. Gh. RADU

Complexul Muzeal Jude]ean Neam]

CONSTANTIN VIRGIL GHEORGHIU CASA DE LA PETRODAVA

or [i dragoste! {i vis! Piatra

mea natal\, "Rodina moia",
Petrodava, Cetatea de piatr\!
C\l\tor spre "acas\", singura
c\l\torie- bucurie important\
pe care o face un om `n via]\,
acesta este crezul autorului
n\scut la R\zboienii de Neam]
`n 1916! "Ora 25", "Omul care
c\l\torea singur"- o epopee a
Basarabiei din anii 1940 [i
ceva, "Nemuritorii de la Agapia" s`nt c`teva din realiz\rile scrise ale lui
C. V. Gheorghiu, de]in\tor, din 1940, al
Premiului Regal de poezie pentru cartea
"Caligrafie pe z\pad\", oponent al
bol[evicilor, comuni[tilor, autoexilat dup\
Marele R\zboi `n Fran]a, unde [i trece `n
eternitate, `n 1992.
Ap\rut\ `n 1961, sub acest titlu,
reeditat\ `n 2008 sub titlul "Les noirs
chevaux des Carpates", undeva `n
Moldova, `n Mun]ii Neam]ului, `ncep`nd
cu 1900, secolul XX `[i de[ir\ anii [i

evenimentele av`nd `n prim plan femininul

neamului Roca: Roxana, Stela, muntence demne [i credincioase, c\rora li se
al\tur\ nobili cai de ras\, slujitori [i prieteni, slujba[i din antica familie Haiduc.
Descrierea unei zone excep]ionale prin
spiritul oamenilor, dar [i al naturii prietenoase.
"Romnia are forma unui disc. Aici
tr\iesc dou\zeci de milioane de oameni.
Pe marginile farfuriei se afl\ c`mpiile. ~n
centru, pe fundul farfuriei, este podi[ul
carpatic. Seam\n\ cu o citadel\! ~n
aceast\ citadel\ natural\ a mun]ilor se
afl\ satul Petrodava. E un nume dacic...
Dacii `[i d\duser\ ei `n[i[i numele de
"poporul nemuritorilor"...
Poezie, metafore, dragoste [i iubire.
Munteni [i prin]i, romni [i ru[i, pace [i
mir, cataclism [i revolu]ie la 1914-1917!
Un nou experiment care duce la r\sturnarea lumii! Negustori, Roza, t`rfa albrozalie [i Heim Moned\, Cr`[ma "La
Moneda de aur". Simboluri- femeie

romnc\ erou ce `[i salveaz\ so]ul rus

din m`inile bol[evicilor ame]i]i [i incul]i;
"Moldoveanul"- singur prin inteligen]a lui
de om [i cu puterile sale omene[ti nu ar
fi putut s\ supravie]uiasc\ nici m\car un
veac. Inteligen]a, voin]a, [tiin]a [i
ra]iunea uman\ nu pot, doar ele, s\ se
`mpotriveasc\ istoriei. Atunci, moldoveanul a f\cut alian]\ cu cerul, cu p\mntul [i cu tot ceea ce tr\ie[te `n cer [i pe
p\m`nt. {i a fost, dac\ nu `nving\tor, cel
pu]in viu [i liber".
Adev\ruri, printre r`nduri sau direct!
Importan]a visului `n lumea real\; mitul
Anei lui Manole, mitul lui Prometeu, antic
[i contemporan. Falsul egalitarism,
tr\darea, epigonii. Moartea ca destina]ie!
Dragoste, mult\ dragoste. Dor, un infinit
de dor, al autorului, pentru Patrie!
Comparat cu George Orwell, Franz Kafka
sau Aldous Huxley, Constantin Virgil
Gheorghiu este mai cald, mai slav, este
de al nostru, de acas\!
Viorel NICOLAU

REMEMOR|RI
DECEMBRIE 2010
~n decembrie 1991 a ap\rut, la Piatra-Neam], primul
num\r al Revistei "Asachi", seria a II-a, continuatoare
a seriei din 1881-1885.
1/1928, la s\rb\torirea a zece ani de la unirea
Transilvaniei cu ]ara, `n sala Teatrului, a c`ntat Corul
mixt al [colilor normale din Piatra-Neam].
5/1965, n. `n satul Mastac\n, Comuna Borle[ti
(Neam]), Vasile Baghiu, poet, prozator [i eseist, din
genera]ia literar\ nou\zecist\, inventatorul himerismului `n poezie. La mul]i ani!
6/1865, n. la Pipirig, Nicolae Munteanu (d. 27 februarie
1948), viitorul patriarh Nicodem al Bisericii Ortodoxe Romne
(`nsc\unat la 5 iulie 1939).
7/1894, n. la Roman, scriitorul Ion Luca (d. 30. 01. 1972,
Vatra Dornei), profesor, teolog, dramaturg. A scris peste patruzeci
de piese. Se remarc\, dup\ cum spune Tudor Arghezi, prin
"voca]ia suferin]ei".
14/1832, a `nceput s\ func]ioneze, la Piatra-Neam],
prima [coal\ public\, `ntr-o cl\dire ce apar]inea Bisericii
Domne[ti "Sf`ntul Ioan", l`ng\ Turnul cu Clopotni]\.
14/1906, n. la Borca, Grigore Ioachim (d. 1979, Bucure[ti)
doctor inginer, profesor universitar (Bucure[ti), lucr\ri `n domeniul
extrac]iei de petrol. Membru corespondent al Academiei Romne
(1963). Fost elev al Liceului Petru Rare[.
15/1883, n. la Hangu, Gavriil Galinescu, compozitor, muzicolog, dirijor, profesor la Conservatorul din Ia[i, `ntemeietor al
Gimnaziului Hangu (1917-1927) `n satul natal (d. 10. 07. 1960,
Dur\u).
15/1915, s-a `nfiin]at {coala din V\leni. Primul director,
Constan]a Cre]ulescu, c\s\torit\ Purice.
17/1891, d. la Bradu, Ion Ionescu dela Brad (n. 24/1818,
la Roman), agronom, academician, unul dintre `ntemeietorii
`nv\]\m`ntului modern agronomic din Romnia.
19/1947, n. la Dragomire[ti, jud. Neam], Ion C`rnu, poet
[i publicist (d. 02. 08. 2006, Piatra-Neam]).
24/1945, n. la Foc[ani Cristian Livescu, fost elev al
Liceului "Petru Rare[", absolvent al Facult\]ii de Filologie a
Universit\]ii Bucure[ti (1968), redactor la ziarul "Ceahl\ul" (19681990), inspector la Inspectoratul pentru Cultur\ Neam] (1990 2009), gazetar, critic literar, dramatic [i de art\, membru al
Uniunii Scriitorilor [i al Uniunii Arti[tilor Plastici (sec]ia critic\ de
art\), autor a numeroase volume de critic\ literar\ [i edi]ii critice.
La mul]i ani!
28/1949, n. la Filioara, V\ratec, jud. Neam], profesorul dr.
Mihai Botez (pseudonimul literar Mihai St`ncaru), publicist,
absolvent al Liceului "{tefan cel Mare" din T`rgu-Neam], apoi al
Facult\]ii de Filologie a Universit\]ii "Alexandru Ioan Cuza", `n
prezent, profesor la Colegiul Na]ional "Petru Rare[".
29/1895, d. la Ia[i, istoricul, arhivistul, profesorul
Gheorghe Ungureanu, director al Arhivelor Statului din Ia[i
(1941-1969).
31/1989, d. la Ia[i, Ion Creang\.
C.T.

ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII

Textile populare de cas\ din zona Neam]

ecent, a ie[it de sub tipar
monografia tematic\ "Textile
populare de cas\ din zona
Neam]" - autor Dr. etnolog
Elena Florescu, `n Editura
Etnologic\ - Bucure[ti [i
tip\rit\, `n bune condi]ii
grafice de SC TIPO-LIDAMA
SRL - Suceava.
Lucrarea, care cuprinde
260 pg., reprezint\ rezultatul
implement\rii proiectului
"Editarea c\r]ii Textile populare de cas\ din zona Neam]", realizat\
de Asocia]ia Ecoforest - Neam], `n cadrul
Programului de acordare a finan]\rii nerambursabile din fonduri publice, conform
Legii 350/2005.
Scopul proiectului este cunoa[terea tezaurului de valori tradi]ionale din
domeniul ]es\turilor [i cus\turilor populare din zona Neam], dar constituie [i
un pre]ios izvor de inspira]ie pentru crea]ia contemporan\. Cartea se
adreseaz\ at`t speciali[tilor, c`t mai ales ]es\toarelor din unit\]ile de produc]ie de artizanat textil, elevilor din [colile de arte [i meserii, dar [i turi[tilor
romni [i str\ini, interesa]i de frumoasele tradi]ii din }inutul Neam]ului.
~n aceast\ lucrare se insist\ pe specificul local [i zonal al textilelor

decembrie 2010

nem]ene de cas\: frecven]a unor elemente sau categorii, caracterul preferen]ial pentru anumite forme sau stiluri, originalitatea unor modalit\]i de
exprimare ori de adaptare a unor `mprumuturi etc.
Cuprinsul lucr\rii urm\re[te logica fireasc\ a prezent\rii - de la vechi
la nou, de la simplu la complex, de la utilitar la decorativ, de la valoare la
nonvaloare.
Dup\ capitolul introductiv se analizeaz\ mecanismul tehnologic [i
social al procesului de realizare a textilelor, importan]a [i larga lor folosire,
diversitatea condi]iilor de desf\[urare a activit\]ilor specifice, cu descifrarea
cauzelor p\str\rii vechilor tradi]ii [i a introducerii inova]iilor.
Capitolul ce trateaz\ materialele [i tehnicile textile este prezentat succint, cu ajutorul unor tabele de sintez\, subliniind doar elementele caracteristice: larga folosire a firelor de c`nep\ [i l`n\, practicarea `ndelungat\ a
vopsitului vegetal, preferin]a pentru tehnica alesului cu fire `ntrep\trunse, a
]esutului `n multe i]e, a broderiei `n cruci [i `n ajur, a `ndesirii [i sc\mo[\rii
]es\turilor groase etc.
Un spa]iu important a fost acordat prezent\rii categoriilor textile, ca [i
func]iilor lor `n interiorul locuin]ei. Pentru aceasta a trebuit s\ facem o
incursiune `n istorie, pentru a urm\ri schimb\rile din modul de via]\ a ]\ranului. Am subliniat tr\inicia p\retarului, scoar]ei [i a [tergarului - categorii textile, devenite marc\ de reprezentare a interiorului tradi]ional moldovenesc.
Cea mai mare parte a lucr\rii trateaz\ particularit\]ile tradi]ionale ale
textilelor populare de cas\ din zona Neam]. Dup\ ce este relevat\ caracteristica morfologic\ esen]ial\ a materialelor textile - bidimensionalitatea,
corelat\ cu func]ionalitatea categoriilor, se insist\ pe latura lor estetic\,

APOSTOLUL

ce a c\p\tat un larg c`mp de dezvoltare `n acest domeniu. Deoarece `n

sfera artistic\ s-au afirmat particularit\]ile individuale [i comunitare, aprofund\m specificitatea procesului de decorare a textilelor, trat`nd detaliat problemele legate de repartizarea, propor]ionarea [i structurarea
decorului, de ornamentic\, cromatic\ [i stilistic\. ~n acest context se st\ruie
pe formarea [i conservarea particularit\]ilor autohtone, dar nu se neglijeaz\
importan]a `mprumuturilor de la alte grupe de popula]ie, ca [i modalit\]ile de
adoptare [i adaptare ale lor.
Tratarea diacronic\ se `ncheie cu prezentarea stadiilor contemporan [i
de perspectiv\ ale textilelor manuale,destinate `mpodobirii interiorului
locuin]ei moderne.
Astfel, se aduc argumente conving\toare ce atest\ c\ zona Neam] este
un important centru de crea]ie a ]es\turilor [i cus\turilor populare, `n care s-a
conturat un stil artistic propriu, ce a iradiat [i `n arta popular\ a celorlaltor
zone.
Mul]umim pe acest\ cale tuturor celor care au contribuit la realizarea
acestei c\r]i, `n primul r`nd Consiliului jude]ean Neam], a c\rui conducere a
apreciat mesajul cuprins `n lucrare [i necesitatea edit\rii ei, finan]`nd-o, pentru a ap\rea `ntr-o form\ modern\ [i frumoas\, `ntr-un tiraj destul de mare,
pentru a satisface cerin]ele multor beneficiari.
Dar, trebuie s\ ne aducem prinosul de recuno[tin]\ [i mul]imii creatoarelor de pe meleagurile nem]ene, care au ]esut [i cusut, cu migal\ [i
m\iestrie, adev\rate comori de art\ popular\, favoriz`ndu-ne cunoa[terea,
pre]uirea [i continuitatea lor.
Dr. etnolog Elena FLORESCU

Pag. 7

Zig - Zag
IN MEMORIAM

Valerian PERC|
18 iulie 1948 - 6 decembrie 2010

O VIA}| DEDICAT| {COLII

Nu se poate vorbi despre

un om f\r\ a fi influen]a]i de
propriile reprezent\ri [i amintiri.
De aceea spun c\ am lucrat,
am discutat [i am rezolvat
`mpreun\ - `n condi]ii f\r\
repro[ - probleme deloc simple,
deloc facile ale `nv\]\m`ntului,
`ntre anii 1975 - 1988, pe c`nd
eram inspector [colar, iar
Valerian Perc\ - unul dintre cei
mai aprecia]i [i respecta]i profesori filologi [i directori de
[coal\ din jude] din vremurile
acelea.
Omul a fost o fiin]\ superioar\, un b\rbat destoinic,
deschis [i onest, vrednic [i
modest, prietenos [i delicat,
cump\tat, generos [i respectuos. Avea pl\cerea de a nu trece
peste obiceiurile [i regulile de
grup, un comportament f\r\
cusur, niciodat\ haotic [i arogant, `n toate `mprejur\rile
vie]ii.
La catedr\ [i `n calitatea sa
de director al {colii din
S\b\oani, evalua cu mintea
limpede, cu maturitate [i real\
competen]\ fenomenele educa]iei, g`ndit\ ca o solu]ie

important\ [i ca un mecanism
sensibil `n confruntarea cu
problemele individuale, familiale [i comunitare specifice
locului, `n contextul evolu]iilor
`n plan jude]ean [i na]ional.
Autorit\]ii dob`ndite prin
prestigiu `i asocia responsabilitate, profesionalism, eficien]a
[i calitate, prin rela]ii active [i
productive cu echipa pedagogic\ al c\rei lider era.
O adev\rat\ educa]ie
`nsemna pentru el preg\tirea
[colarilor pentru "o via]\ mai
bun\ [i mai demn\", "`mbun\t\]irea" [anselor pentru
viitorul lor existen]ial pe fondul
unor vulnerabilit\]i sociale [i
economice reale, ale unor
ambiguit\]i [i inconfortabile
tensiuni generate de timpurile
aspre care s-au rostogolit [i se
rostogolesc at`t de dureros
peste noi.
~n tot ceea ce f\cea ca profesor [i director, se baza pe
credin]a c\ circumstan]ele sociale [i politice neprielnice `nc\
pentru mult\ vreme pot s\ fie
influen]ate binef\c\tor prin
educa]ie, prin valoarea moral\,
etic\ [i pedagogic\ a `nv\]\torului [i profesorului, prin
"luminile" ve[nice nestinse ale
[colii.
A tr\it cu bucurie, optimism
[i cump\tare, aliniindu-se la
valori spirituale `nalte [i sigure,
f\c`ndu-[i timp s\-i asculte [i
s\-i ajute pe ceilal]i, lu`nd via]a,
lumea [i oamenii a[a cum sunt,
dar cu dorin]a de a r\sp`ndi
mereu binele `n jurul s\u.

Zig - Zag

MOARTEA DOMNULUI... ~NV|}|TOR

ric`t de matusalemic ai fi, pe
primul t\u `nv\]\tor nu-l po]i
uita niciodat\. Indiferent dac\ `l
chema b\di]a Vasile, Vucea
sau Trandafir. Asta-i situa]ia. El,
Domnul, ne-a pus crida `n m`n\
[i ne-a `nv\]at s\ scriem
vocabula "mama" [i propozi]ia
"Ana are mere".C\ acum Ana
`ngurgiteaz\ mere de import,
nu conteaz\. Primul `nv\]\tor
ne-a "chinuit"cu citirea [i tabla `nmul]irii ca
s\ ajungem oameni, cu carte. Domni la
ora[, pe asfalt. Ba mai mult, ne-a luat [i de
ciuf, c`nd eram n\zdr\vani [i lene[i. Parc\
a fost ieri. Primele emo]ii, primele litere `n
afara lumii pove[tirilor `n care am tr\it p`n\
atunci. ~n afara sfaturilor pedagogica date
de mami]ica, mam-mare [i coana Mi]a.
Care ne-au `nv\]at buna purtare. Domnul
subsemnatului se numea Purice. Era un
b\rbat ar\tos cu p\rul nins la t`mple.
P\rea un dur. Nu era. R`dea cu noi ori de
c`te ori spuneam prostioare. Ne-am acomodat pronto. {coala a `ncetat s\ mai fie

Semnal editorial

Prof.
Gheorghe }IG|U

E ziua na]ional\ a
Romniei
Anul acesta nici nu
ne-a mai invitat la ziua
ei
Ce picnicuri, ce
serb\ri, ce bucurie, de
unde curcani?
Nu se vede cerul
de nori, nici p\m`ntul
`nghe]at de z\pad\,
nici oamenii buni nu
se mai v\d de at`]ia ho]i
Ziua noastr\ `ntotdeauna este
`n post, anul \sta a c\zut [i miercuri
Plou\ rece, ca atunci c`nd to]i
au plecat [i ultimul a stins lumina
E pustiu pe str\zi, ca dup\
Centura Fotonic\
Pre[edintele romnilor e plecat
la summit-ul din Kazahstan
Ministrul de Externe e `n
Afganistan
Al doilea om `n stat, Pre[edintele Senatului, nu exist\... iar noi

ne sim]im de parc\ - am fi to]i de

la casele de copii
Nimeni nu [tie toate versurile
Imnului de stat
Drapelul romnesc are tocmai
la Alba - Iulia patru culori `n loc de
trei (ru[ine!!!)
Noroc cu T.V.-ul c\ mai prindem
[i noi, nepolitizate, dou\ rubrici:
meteo [i horoscop
Mi-e fric\ s\ dau drumul disear\ pe vreun canal, ca s\ nu v\d ca
la revelionul trecut pe: Gu]\,
Salam, Bercea - Mondialul, sau pe
Adi - Minune, om politic, `mbr\cat
`n hainele voievozilor romni de
alt\dat\
La [tiri auzim c\ vor fi t\iate de
la cheltuieli [i m\micile cu prunci
de - un an
Unii lideri maghiari consider\ c\
Ziua Na]ional\ a Romniei e zi de
doliu
Bugetul armatei este sub 2% de
[apte ani
Guvernul a dat 89 mii de euro
pe pixuri, h`rtie [i capse, `n era
calculatoarelor
Oare toate astea s\ `nsemne
"la ]epe"?!

pentru noi un bau-bau. A devenit un izvor

cristalin de lumin\. Aici ne-am ad\pat cu
primele cuno[tin]e despre lume. Dar orice poveste frumoas\ are `nceput [i sf`r[it. Copiii
de alt\dat\ au crescut iar Domnul s-a dus
"dincolo". A plecat din via]\, a[a cum a
tr\it: simplu, frumos, discret. Un g`nd bun
pentru amintirea lui! M\car at`t!
Ce s-a `nt`mplat "dup\", cu simbolul
Domnului? S-a estompat. De atunci: din
vremea copil\riei mele s-au `nt`mplat
multe. Au venit vremuri na[pa. Simbolul,
Dasc\lul, Domnul Trandafir, ast\zi se afl\
`ntr-o situa]ie de neinvidiat. A fost abandonat de to]i. Actualul `nv\]\m`nt romnesc e
s\r\cu], peticit, arat\ jalnic. Dup\ buget,
coane F\nic\, vorba cuiva. Banii ]\rii sunt
tot mai pu]ini de[i avem tot mai mul]i miliardari. Guvernan]ii actuali, fo[tii elevi ai
Domnului, vor s\ arate c\ au ajuns cineva
[i f\r\ s\ [tie carte prea mult\. {i o
dovedesc `n toate `mprejur\rile. ~n Eterna
Romnie salariile cresc sc\z`nd. Sunt abia
sim]ite, nu nesim]ite. Ne referim la cadrele
didactice. ~nv\]\m`ntul gratuit se pl\te[te

Bie]ii no[tri eroi romni ai Unirii,

ai R\zboaielor pentru Independen]\... [i ai Timi[oarei `ns`ngerate ne pl`ng din cer, pe noi cei
r\ma[i pe p\m`ntul patriei, eroi
f\r\ de istorie, `n case `nghe]ate [i
`n blocuri stricate
Acesta este miracolul romnesc: niciun alt popor care ar tr\i
at`t de s\rac `ntr-o ]ar\ at`t de
bogat\, n-ar putea rezista ca noi,
dar Romnia este " Gr\dina Maicii
Domnului", iar poporul ei este cu
adev\rat unic - mai avem `nc\
premiere mondiale `n medicin\,
elevi olimpici interna]ionali [i actori
geniali `n teatre
La mul]i ani, Romnia! - "]ar\
trist\, plin\ de umor", La mul]i ani,
romni!, care v\ `nc\p\]`na]i s\ nu
pleca]i slugi la st\p`ni str\ini, ci
prefera]i s\ subvie]ui]i Bineeee!
De[teapt\-te Europ\! Romnii
exist\ aici [i acum, `n credin]\,
n\dejde [i dragoste, `ntr-o ]ar\
numit\ Romnia (cu capitala la
Bucure[ti) [i pe care, culmea culmilor, o iubesc [i-o vor ap\ra!

Viespea Dida

bur\t\cit\ pe pia]\
la 1 decembrie,
singular\ apari]ie
nem]ean\ `n domeniu, "Bestiar", cartea
jurnalistului MihailSorin Gaid\u este o
provocare civic\,
politic\, estetic\- o
deschidere spre un
posibil dialog `ntre
modul `n care autorul [i eventualii lui cititori percep Romnia
ultimelor decenii, evenimentele
din decembrie '89.
Cartea, cu un titlu eminamente fericit ("Bestiar" se
numeau `n evul mediu
culegerile de fabule [i povestiri
alegorice despre animale)
adun\ sub genericul "20 de ani
de caricatur\ politic\" c`teva
sute de imagini publicate `n
presa vremii de la Romnia
liber\, Dreptatea, Cotidianul,
Ziua- `n presa central\- la
Ceahl\ul, Ac]iunea, Monitorul`n presa nem]ean\.
O carte de caricaturi, publicate de-a valma, chiar antologie de autor, risc\ s\ cad\ `n
balta banalit\]ii, oric`t de
interesante ar fi temele [i oric`t
de percutant\ ar fi expresia cu
care s`nt abordate. ~n acest
sens, interven]ia autorului `n
sosul grafic este mai mult dec`t
salutar\ ([i salvatoare!), textele intercalate preciz`nd
pozi]ia semnatarului fa]\ de
istoria noastr\ recent\ [i protagoni[tii ei, fa]\ de angajamentul civic al jurnalistului, fa]\
de canoanele artei pe care o
exerseaz\- caricatura.
{i s`nt cita]i, doct, cu parci-

Dumitru RUSU

monie [i la obiect, esteticienii

Benedetto Croce, Rene
Huyghe, Nicolai Hartmann,
Umberto
Eco,
Henry
Bergson...
Cum ziceam, parc\ la
`nceput,
volumulne
`ncredin]eaz\
Mihail-Sorin
Gaid\u- este un omagiu adus
tuturor celor care s-au jertfit `n
decembrie '89. Datorit\ acestei
jertfe, autorul a putut deveni
"un vestitor public" care "s-a
folosit de grafic\ [i caricatur\
pentru a transmite cititorului un
mesaj, solicit`ndu-i g`ndirea,
oblig`ndu-l
la
reflec]ii",
oferindu-i "o atitudine [i sintez\ a unei st\ri de lucruri". Nu
pare a fi pu]in lucru. Cu at`t mai
mult cu c`t aceast\ atitudine e
asumat\ f\r\ echivoc.

Ajung`nd la substan]a c\r]ii, lucrurile se

complic\. Structurate pe
mai multe capitole- ceea
ce e o `ncercare dificil\
de a face ordine `n haosul postdecembrist- "caricaturile" acuz\ cenzura,

APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r fon
ndator
r
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Gabriel PLOSC| - director general; Florin FLORESCU - dir
Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c, Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, Gabriela GRIGORE.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Mihai FLOROAIA, A. OPRI{ (apostolul_musatin@yahoo.com) - subredac]ia Roman
n, Carmen DASC|LU (secretar),
Dorian
n RAD
DU - tehn
noredactare, foto.

Pag. 8

(v. manualele [colare date pe sponci).

Suntem o ]ar\ `n care nimic nu este ceea
ce pare. Un profesor debutant prime[te la
intrarea `n `nv\]\m`nt o retribu]ie de 7oo
lei(??!!) Cine mai vrea s\ devin\ apostolul
neamului? Nimeni.
Domnul Trandafir din mileniul trei e
strivit de necazuri. C`teva: grija zilei de
m`ine, grija facturilor nepl\tite, grija ratei
de la banc\. Cea mai mare dezam\gire a
Domnului a fost c`nd [coal\ din sat, a trecut la prim\rie. De ce? Comuna e s\rac\,
bugetul idem, calicia e lucie. C`nd s-a dus
la prim\rie s\ cear\ banii pentru navet\ a
fost dat afar\. L-a repezit chiar primarul,
fostul lui `nv\]\cel. Ce i-a spus? "Numai
dup\ cer[it umbla]i! "De la aceasta
`nt`mplare Domnul n-a mai vorbit. Actualmente se afl\ `n greva foamei. Decizia
lui are un mesaj simplu [i dramatic, deloc
zgomotos. Cine `l `n]elege? Pu]ini. La
clas\ nu mai intr\. Nu mai poate vorbi
prichindeilor despre dreptate, adev\r, bine
[i fericire. De ce? Nu exist\. Practic,
Domnul a sucombat!

BESTIAR- UL TRANZI}IEI NOASTRE

De r`sul curcilor (P)

Reporter de r\zboi 1 Decembrie 2010

Zig - Zag

APOSTOLUL

poli]ia politic\, totalitarismmul

vechi [i nou, mentalitatea [i
moralit\]ile, toate belelele
noastre legate de balcanism [i
mo[tenirea comunist\. Tematic, s`ntem OK. Transpunerea grafic\ a acestor teme
se face doar sec, cerebral, la
nivelul sintezei [i al enun]ului.
~nc\rc\tura e la nivelul informa]iei, nu [i la cel al comentariului, al emo]iei. Caricaturile lui
Mihail-Sorin Gaid\u s`nt
cr`ncene, ned`nd nici o [ans\
celebrului adagio, "castigat
ridendo mores". Din p\cate.
Pentru c\ at`ta risip\ de
inteligen]\ [i talent ar fi meritat
o soart\ mai bun\. M\car la
impactul cu destinatarul.

Mircea ZAHARIA

Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com

APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}

ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32,
Piatra Neam]

P re ] u l : 1 L E U

decembrie 2010