13 lunie 1910.

10 banl numrul.

ANUL II.-No. 24.

NEAMUL ROMN SC
LITERAR
-

1,

APARE. IN FIECARE DUMINECA

ABONAMENTOL IN STRIINITATE :

ABONANIENTIIL IN TARA :

Pe un an 7 leI - Pe lase lunI 4 le!.

Pe'nkan 5 lei. - Pe p3se hull 3 lei.

Redacpa i Administratia : Valenii-de-Munte (judetul Prahova).

SUMARIO:
N 1. : ft3 Maid, cuvintare tinuta in Bucurest1 la serbarea 4Ligel Culturalen din 3 Maid 4910. - Cugetarl.-1. Pajurei: Nostalgie (poesie). -11.

'

Stahl: Pe Calea VAarestl, - Oreste: Finis (poesie). - Cugetrl. -N.

Banescu: Din corespondenta lul Barit.-Radu Vergil: Suprema Veritas.Cugetrl. - Cronica.

.

3 MAIU."

CUVINTARE TINUT IN BIICURESTI LA SERBAREA WOE! aiLTURALE) DIN.

3 mmil 1910 DE N. IORGA.

'

(Urmare.)
-

A venit, d-lor,

i era multi, si era m'ult putere de stpfr

nire strain. Si, clad slat atit de milt! oamenl, clnd due cu
(Emil atitea suferinte, clad In safletul lor se zbat atItea ndejdl,
clad n'ati fost deprinsl s mearg alturl, clad nimenl n'a venit
la dInsil s li aduc un cuvInt de sperantk clad aleargd cu
'

toat asprimea dureril, cu toat furia rdsbunril oamenl laolalt,

e greii s-1 stApineasc cineva. Se trezeste de odat un spirit dia-

bolic In multimea aceia pe care intImplarea a adunat-o sa

vintul mestesugit al patimil politice a strins-o impreunk Et

bine, adunarea din Maiii 1848 n'avea nevoie FA fie stpinitd, Infrinat i pedepsit. Chad s'ar fi- uitat cineva la milk de mil
care stteati Impreund In margenea satulul unguresc prefcut

Inteun firg dint prin silintile culturale ale neamulul nostru,

clad s'ar fi uitat la acele mil si mil, ar fi crezut o vede, nu
un popor no, care nu stie ce este viata politick cum se cucereste
libertatea si cum se pstreazA cinstea liberttil ; ar fi crezut c

www.dacoromanica.ro

"

'370

NEAMUL ROMNESC LItERAR

'adunat cine stie ce cantoane svieste o vechie natiune, ea'

teriene, care de veacurI s'ail deprins s lupte linitit, sir de sir,
orn de orn, pentru afirmarea liberttiI i nationalittil lor unite
In cUltul aceluiasT ideal. Sttea, nu cum st copilul ia coal,
nu cum zace rbul innaintea stpinulul, stteag, nu ea supusil
innaintea Domnulul lor, ci ca oamenl menitl totdeauna a fi libezi
in fata luminit depline a constiintet lor i apasatT de o. singur
rsimindere, de raspunderea pe care el fat de el o simtia In
momentul afirmaril si in ajunul faptel. Multimea aceasta ar fi
smnat, in cucernicia el, in evlavia el tcut, In muta el as-

teptare, ar

fi

sarnanat mg mult cu cetele crestine care se

stringea In locurt pustil, aruncind departe de dinsele pcatele

paginismulur, asteptind ca dinteol singurd vorba BA rsar credinta legit celel noud.
Popoarele strine nu ne curiosc, d-lor, sa ne cunosc prin
pacatele noastre, prin luxul nostru i slbiciunile noastre, prin
usurinta pe care li-o darn de a fi stapint pe banil nostri la ei,
si de a fl, de o bucata de vreme, stpint pe munea noastr aict,
la not (aplause prelungite). Dar, d-lor, dac aceste popoare
strine ar ,cunoaste' trecutul nostru si ar fi vzut senina infatipre a natieT romnestI pe Cimpul Libertatit de ling Blaj, la
3 Maid 1848, n'ar avea nevoie s cerceteze In intinderea si adincirnea el civilisatia latin ca s inteleagh seninatatea, linistea
asteptrit demne, hotarirea Vacua a stramosilor nostri Roman!.
Cact era ceva roman In multimea oamenilor saracl, incult,l, In
multimea muncitorilor de pmint cari nu purtaii plat*, nu
ridicati steagurI in \Tint, ci era imbracall In umila haina alb
a teranulul de la tara ; era, de sigur, ceva care amintia intelepciunea, stapinirea de sine, chibzuiala bund a innaintasilor din
vrernile eroice ,ale Anticittil.
_

'

Dac a fost o fried in adunarea de la 3 Maiti 1848, a fost una

singura : nu ca acel de jos sa strice socoteala celor de sus, ci
ca tocmal eel de sus s nu strice, prin patimile lor, prin instrinarea lor de suflet, prin neintelegerile dintre dinsil, s nu
strice maiestoasa armonie a celor de jos. Cel de sus, unit dinteinsit, erail oamenT cu Invtturd, cari simtisera in sufletul lor
mindria acestel in vtiturl-; eel de sus erail oameril bogatl, cari
Intelegea s afirme puterea bogatiel lor asupra celorlaltl ; cel
,

www.dacoromanica.ro

371

N. IORGA : (E3 MAIO)

de -sus erad crediueiosi at Bisericil unite si credincioi at Bisericit neunite ; intre dinsit sttea duhul rii al zavistiel de clash,
:de situatie social, i zavistia religioas. Erail unitt i neunip, gi
stenil aceia adunatt pe Cimpul Liberttit de ling& Blaj, in 3

Maid 4848 ; eraii unitt i neunitt fiindc asa apucaser din printj,
natiunea noastr asa este, ca. respect ,mostenirea strmosilor :

hi

de ce s rnearg la alt Biseric decit la biserica la care a fost

.

dus trupul buniculul i tatlul WI, de ce ,s calce pragul altut

Ideas de inchinare decit al lcasulut in care s'a spirsit taina legit
crestine ,pentru eel de Innaintea lui ? Din iubire pentru traditie,
din pietate pentru innaintag, din sentiment de unitate i de continuitate; unit din terant apartineail legit Rsritulut, cellaltt se
declarad uniti cu legea Apusului. Si atunci, dac n'ar fi fost
acestia multi, unitt si neunitt i eI, dar stiind i alt drum decit

eel care duce la biserica unit si decit cel care duce la biserica neunit, dad n'ar fi stiut et alt drum decit acesta al des-

binrit, desbinat ar fi fast adunarea din 3 Maid 1848. Asa, Ind,

ad venit cArturart deosebitt prin lege, ail venit fruntasl deosebitt
.prin ambitii, ad venit eel marl stind unit pe o treaptd de culturd
,mat innalt decit cellaly,-gi atunct a fost clipa hotritoare pentru
ce se va alege din ziva cea mare. Si aceasta aft hotrit-o eel de jos.
Atuncl s'a petrecut in multime ceia ce nirnent n'avea dreptul

s cread d se va petrece. S'a svirsit -, cum se svirseste

adese ort, ridicindu-se din adincul neamulut nostru cii o putere

nebiruit,
minunea cea mare. Veniser ca unitt si neunitl, ca
oament dintr'un Tinut si oament dintr'alt Tinut, ca oament de
un graid i oament de alt graid, oamenit dialectulul de munte
si oamenit dialectulul de ses. Si un cuvint a fost rostit. Cuvintul
ch Adunarea nu e religioas, ci national. i astfel acel cari a
adus totdeauna afirmarea ,unitatiT noastre nationale ad fost aceia

cari prin simplicitatea nevinovat a sufletulul lor a impus

aceast unitate adunrit strinse pe Cimpia Liberttif.
Si atuncI episcopul unit, un om btrin, care svirsise destul
. de multe pcate fat de neam in Tiata lul, si era s vie o vreine
dud pcatele eraii sd se pedepseasc, i episcopul neunit, un tinr,
care unora ii 'Area prea tinr si nu se bucura de mult incredere
din causa tineretet si a lipsel lut de ineerdare; dar care era s.
, fie *vane, cel mal mare intemeietor al neamulul nostru in mar, genile
Bisericit neunite, i prin .Biserica neunit in glargenile
.

www.dacoromanica.ro
^

'

372

'

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Intregit noastre vietI nationale de dincolo, - i amindol a mers,.

nu unul de o parte si altul de alt parte, ci unul dire altul.

Si, cind ail mers unul ctre altul, chid steagul unit s'a plecat

spre steagul neunit, confundindu-se in acelasI steag national romnesc, atunct a fost ceasul de infrtire definitiv a Rominilor
de dincolo. i atund s'a putut vedea cit de slab e desbinarea
confesional, cit de slabd e desprtirea de clas fat de instinctul
popular care confund pe totI in aceiasI constiint a until. singur
neam. (Aplause entusiaste.)
Atunct, domnilor, a stat Vldica de Blaj ling Vlddica de Si-

'

bfit, crturarul ling teran, all stat eel marl ling eel micl.

SA

ni ajute Dumnezeil sd avem in Romnia vre-odat prilejul

acesta de a vedea ca i aid cel de sus vede Ora In adincul su-

ferintet mini de jos, iar cel de jos Indrzneste s priveasc plin

de incredere pn i spre cel mat de sus dintre locurile de sus.
(Clduroase aplause.) A stat Impreun, si in acea clipa a existat

pentru intia oar o natiune romneasc liber. Pn atunct

existaser multi Romint, pierduti in multe locurt, svirsind mult

munch, indurind mult suferint, fr s aib un viitor innaintea lor. Dup clipa aceasta de 3 Maiii 1848 a simtit orIcine,
rand i cel ma! until dintre eel" de fat, a simtit orIcine c

exist o natiune romneasc, i exist una singurd. (Marl aplause.). '

.

Mal rmtnea o prpastie de trecut : se ridicaser in mijlocul

natiunil romnestI tinerI cari stpiniail culturd innalt. Bund
este cultura innalt, cu dou conditiunt : una, ca aceast cultur innalt s fie in legaturd cu toat viata poporulut ale china
-clase superioare ajung pn la innltimea culturil ; s fie o cul-tur Innalt care s Mange un popor, iar nu o culturd care
s-1 Instrineze clasa conductoare (aplause prelungitc). Si, a
doua, ca ace! cement impodobitt cu cultur innalt s nu uite
cu ce ban! a fost pltit cultura lor innalt. (Puternice aplause.)
SA nu uite invtatul filosof, i filolog, i istoric, i teolog, s nu
uite c la inceputul istoriel, filosofiel, filologie1 i teologiel luI
a stat buctica de mdmlig greil muncit, pusd in traista copilulu! care se ducea la tirg ca s invete carte. Avem destuT carturarl gata s jure c n'ail rude In srcia lor de acas (aplause
puternice), avem destul cdrturart cari tin in fat usile larg deschise pentru alt.! parvenitt i cari a In fund o us ascuns
pentru ca pe acolo s se strecoare printif lor cari a venit s
,

www.dacoromanica.ro

'

1'

N. IORGA : a3 MAIO

373

-vad unde s'a ridicat copilul srac de acas. i cArturarul nu

odat este expus s cad Ii ispita aceasta, nimicitoare de uflet,
in perversiunea fr preche, In miplia parvenitismulul.
-dacd este un 'parvenitism care inchide usa ca mare in nasul
printilor grad, dac este un parvenitism care nu se uit niclodat la locul umil de unde a plecat, este si un parvenitism al
culturil : parvenitul cultural nu mal tie graiul pe care l-a auzitla inceputul vietil sale ; parvenitul cultural nu mal intelege. pe
.cel rmas In alth lume decit a luI, In care a cptat o form
sufleteasc deosebit de forma in care .se Imbrac sentimentele
simple ale celorlaltl, i atuncl parvenitul culturil vbrbeste un
graid pe care ceIlaltI nU-1 lnteleg, i graiul 'cellalt nu rsun in
urechea parvenibilul. Parvenitul cultural nu e totdeauna r ca
parvenitul social si politic ; dar parvenitul cultural respect cultura asa de mult, Molt e imbibat sufletul sti de artificialitatea
acestel culturl, pe care a Imprumutat-o si nu mal poate comunica cu al lul. El vorbeste Ca din nourl, ca din mijlocul stelelor ;.
e o comet cultural (mare ilaritate, aplause prelungite), care
amenint cu coada eI de trufie zdarnicd bietul pmint de munc
ti suferint al celorlaltI. (Clduroase aplause.) Mil nu este totdeauna, domnilor, dar fapta lul produce efecte rele. Nimic mal
trist decit s vezl, in multimile care asteapt de la crturar cu-

vintul cel adevrat, cum ateapt de la preotul care iese din

altar binecuvintarea, nimic mal trist decit s vezt coborindu-se
asupra fetelor la inceput pline de bucurie si de Incredere vlul
descurajril, al tristeteI si al desndejdil cind eel de jos inteleg

c 'Ana la sufletul lor nu poate si vie din innltiml lumina

ctre care totusT rivnesc. (Marl -aplause.)
(firmeaz1.):

..CUGETRL
In :inima fiecruia slut morminte ; unebi aft floe pe ele, altele bulruieni otrivite.; unele tac, altele blestem, citeva vorbesc tare In ti..cere i da sfaturile cele mal :pline de iubire.
I

Politica,' zic unit, un drum cotit, eft mat cotit. Admit, Ur care totue

lrebuie si duc undeva.

v.,

www.dacoromanica.ro

-.V77:1-

374

.1

NEAMUL ROMANESC LITERAR

NOSTALGIE.

Eram acolo... Straluciaii, in scare

Dumbreivile i luncile bogate,
$i satele pe coastei imirate,
Cu case albe, pururea in floare.
0, dulcea codrilor singureitate! Albastre bolt!, adinci, fermeceitoare!
Supt pacea voastrei binet dceitoare
Ce via largei, ce senineitate!
Sfirmte-te odatet, reiteicire!
Pleicerea ta gi.al WU indenin venin e! .

Destul atit emit pe cal streiine!

Azi imi e dor de calda ocrotire

A inimilor pline de iubire,Mi-e dor, mi-e dor, iubita mea, de tine!

I. PAJURA.
;.
-

Prin Calea VAcare0i.

Urmailor miel, ITAelreti,

\

Las \rota mostenire

Cinstirea limbil romne$1
patriel iubire. "7-

Dad in Piata Sf. Anton din Capitala 'Writ intorci hotArit spatele celor
citorva prvlit jidovet1 (11 supt Otelul Dacia i te fact ca nu auzt

zingnitul ispititor al monedelor de dint let pe care cu art le Iasi s '

curgit, ca o caseadi, din Odell in ghiarii, zarafit vinzitort de salbe false,
ai in fata ta singurul cartier de negot rmas curat romAnesc. Iar, and:
eta cum, la citiva metri, se aliniaz in rindurt tot real strinse printbile evreiestl pe Lipscanl, pe Str. Carol ; cum domnesc pe Calea VcretT, pe Dudett, al impresia chill a unul asediu ce se (IL struitor,
lncet i sigur, contra cettuit negotulul rominesc. Veal clar atuncea
grosul armatel, biruitoare prin necinste i solidaritate fArA preche, vezi
avanposturile, indrznete, flindci lupta e fad pericol, vezi spionit In'

www.dacoromanica.ro

4.-1------r-iti.4.-.747.i..X...---:..

375

H. STAHL.: PE CALEA VCRETI,

Itratt, supt aurae sohimbatOn chiir inima negotulul romnesc, rozind-o.

,AI dori atuncea mal 'tare cetatuia, si mintea invie trecutul.
'Pier inteo clipa oasele noua i innalte, ridicate dupalocul cel groaznic
din 1847, aliniindu-se pe toati coasta dealuluI innalt i lin ce urc mutt,
pe nesimlite, de 'la malul apel pn dincolo de Brtie ; iti amintestl de
alte focue nemiloase si cutremure distrugatoare ce ail doboet ln atitea
endue casele micl, .multe, de birne, acoperite cu indrit5, i, dind in
laturf cu mintea .toati cenusa adunati de veacue pe acelasl loc nacajit
trit molozul care a ,umplutianturile adincT, a secat girlita ce curgea din.
deal in Dimbovita, la 43azaca, a nivelat pmiatul Wind s dispara urcusurile abrupte, ,prielnice luptel, dar dusmahe negotuluT, invie
lin virful dealului, dominind valia Dimbovitel, zidurile cu turner' innalte:ale vechit cetritt domneel, unde, de la Mircea si pan la focul din 1718,
ad stat .Domnii teril, intarind, mrind, infrumusetind palatele din jurulcelor doua bisericl, din care una numai st azi in picioare : Curtea Veche.i, clad istoria itT spune cite lupte s'ail dat pe aceste locuri intrite,.
asediate si de un Stefan-eel-Mare al Moldovei in luptele lui cu Radu

frumosul Irate al lui Tepes-Voda, eta jale i cita pustiire s'a abatut ia
atitea rindurI pe aceasta coasta de deal, cite crude rzbunari, icate din!
aup.tele pentru Doinnie fatale, cite ambitil si cite umilie, cite fapte marl
si cite ,crime ad vieut. aceste locuri, cite rugaciunl de multmire, de
ipocaire, de ajutor, de vesnici pomenire s'aii innaltat de Domnil 061" '
,in aceasti biserid, eta .vinovati nepasare i decader a urmat in vremea
Domnilor din Fanar hraparelf,cita lips de. pietate si indiferentd a facut
ecu putinti sa se imprastii ruinele sfinte, sa dispar mice urina din
vezhed mrire, atunci .pnivesti cu o deosebitil iubire cetatuia ',Iota de
negot ,romnese rasrit din cenusa Curtilor domnesti si ti-e drag pawl
gi cel mat uoail dintre negustora0 rominI din aceasta piati a Sfintulul
,Anton.
.

IT place firma La Vulturul de Mare cu Pestele in Ghiare, de si a

pictat-o Rosenthal ; iv place si privesti lumipararil, la ferestrele cil-

- .

rora atirni, ca stalactite inflorite, luminrI de toate mrimile, mil diva

.1gindu1 la moarte, aunt& sail botez; ori vitrinele cu pusti si revolvere,
-fluiere i cutite, amintind de airemurI de haiducie ; orl angrosistii de
-stanibe, pielaril, sapcaril, magasinele de scaune i mese ieftene .de
'brad. mirositor; orl ind OlteraiT, vinzitorl de portocale, din fats
biserioii, desvlind, delicat, de crimesa lor de hirtie de matasi. fructele
marl si rotunde, orl Mind, ca sa singere, sfircul fructulul exotic;
si; mal teparte, pe trotuarul triunghiular din jurul havuzului, Oltenil
'florae, udind din strapitoare cu irnens git de girafil mosaicul via
de color( i parfumurd ce ocupi toata piateta, iar, mal la mijloc, in jurul
4oruoil eihikate pe locvi altarulul bisericil Sf. Anton si a car-it inscriptie
.

gl"

'
'Cm

www.dacoromanica.ro

376

NEAMUL ROMNESC LITERAR

romineasc si sirbeasca pomenesta de focul' groaznic din 1847, floraresele guralive ce-ti oferd ieften coroane i jerbe imense, orl, luind In gura
..putintica apd i scuipind-o pe flori, depun o roua de diamante pe coloratele petale, cel le va pune la piept, Inchizind ochil, dumneaeT, orf le va
saruta, oftind, dumnealui. A disparut last) cintecele sutelor de scatil,
sticleti, canari, privighitorT, de cind negotul stnintarilor-pasarari a fost

distrus, - pe fat& cel putin -'de S. P. A., si door niste porumbei gu4ati se clznesc, cu fasoane,-sa pronunte pe R frantuzeste, pana ce, plictisiti, tocilariT de alturi Weep sa gisiie atit de tare ascutind vre-un
satir, incit acopar pana i voacea bragagiului ludindu-si marfl monoton.
Dar, din tot, ta piata, nu e loc care sa te atraga mal mutt decit sirul original de baratee de lemu : o cutie ptrat i joasi, cu un acoperis de tinichaa vechq ruginita, rzimat la dol stilpi, unde stag turceste, imbrohodite oriental pan& peste barbie, fcind ciorapi sag clevetind in astep,tarea musterialor, babele vinzitoare de stofe nationale; ciorapi si manusi

d. lina groasi tricolora, rufarie ieften pentru muncitori, ori perul gi

coz( false pen tru servitoare si terance 1,, sad hid grig si nuci pentru
coliva, iar, in borcane marl de muraturi, lipitori scirboase.
'
Ori pe ce strada al apuca-o, Pornind din Piata Sfintului Anton : p
Galea Mosilor, cea lung de peste 3 km., pe Str. Carol, cea rasbotezata

in atitea rinduri, pe Bazaca, unde de abia te pot( strecura spre hale

de multimea stambelor ieftene ce, pe ambele trotuare, pang% in mijlocul
straziT, atin calea slujnicelor, pe. Gldrari, cea fart% de caldararl, pe Sapcari, unde e casa cu multe paratr asnete a angrosistulut tbacar. Alexandrescu, nu dai imediat de rindurile cele strinse ale pravaliilor jidovesti

acaparatoare, ci doar se risfir tot mat mult firmele romanesti. Dc

Ins& aT apucat-o, din greseal, pe Str.,Patriel 2, wide era Pascaria pe vra.,

murf, bruse, la citiva metri, te gsesti in plin cartierul evreiesc.

Pentru ca 'nest contrast sit fie ma! izbitor i s dispar orice, urma de

gradatie hare un cartier i cellalt, aT putea proceda in modul urmator :

inchipuie-ti c at asistat, ca un pasnic cettitean, la vre-o intrunire de la
Dacia, cam pe la sfirsitul unel legislatur1,1 si ca, la spartul intrunirii,
cum se. ntmnpl atit de des, te-aii sarjata bitausil oficiosl sag politia
oflciat,orl c pompa cea mare cu abut.% a Prirmiriel, mobilisati in scop
electoral, a prima ocdin s calmeze printr'un mic dus entusiasmul prea
glagio3, infiltrat in suflete de oratorii de la Dacia. Autosuggestionindu-te
.deci

astfel,, trige-i o fuel disperati de la Otelul Dacia in spre Str.

patriel, tired vre-o zece metri i apol opreste-te brusc, rsufli, privesti,
asculta, dar mal ales miroczs, i ye! jura c esti in ores strain al null!
.
neam strain l
I Of, civilisatie !!
,
2 A cut

www.dacoromanica.ro

r
H. STAHL :'PE CALEA VACARESTI

377

In fate ta, la vitrina tine! cirnAfiriT vitnese 1, trel litere mistice 2

te oprestl i si sprivestl, strimbind din nas, un maldAr de
email suspect!. La cellalt geam, o expositie de sunc1... _de giscA, cu
urmAtoarea mica explicalie, de-asupra unul borcan en Un fel de pomade galbek : Me se gAseste untud de giscA ptoaspt i curatA

te fac s

pentru Paste i, iarAst scotindulf ()chi!, cele treT litere mistice.

Mai itreind, agale, la deal, mirosul ce-1 degaja ctrntria vienes.
se transformA irnperceptibil, nuantin du-se, mien te apropiT de Calea VA-.
cresti : dominA Inc, evident, extractul de usturoitl, dar e mitigat acum
nu miros .de mucegaill, vax, lucrurI vechT, rufe nesklate, creind mirosul

'

specific persistent care te va urmAri in tot cartierul acesta si de care

'

este impregnat tramvaiul inchis pentru Dudeeti chiar clod ajungP, dincolo
de Arsenal, pe ,Dealul Spirit, ce rasuk e goarnele cadrmilor multe.

Doi bang bucata, domnilor, ocasiune, domnilor, de la faliment,

dornnilor, clef bani batist /a, urIA pe trotuarul opus; tenace, cu glas

gutural, un individ slab, roecat, cu nas coroiat, urechl marl deslipite,

klAria datA tare pe ceafd, In vreme ci simt cA mA trage de mined

eineva spunindu-mi insinuant, dar botArit : Intrati, vd rog, in magasin,
de total avem I". MA smucesc, dar facet, ingilduitor. Pe datit alt indi-vid, pistruiat, cu o/ hi micl; vf pie clinitorl, mA apud protector de brat,
tirindu-mA inteun magazin negru unde dispar la sigur' cele mal rebele
pete de grAsime de pe hainele vechT, iar, cind mA smucesc odatA ma!

energic, imI aline calea, cu cel maT ging surts

a1, apucindu\-mi

de nasturit }mind, o represintantA a sexului frumos semit:

In dreptut magazinelor micl multe, intunecoase, murdare, stall in,sirate pe polite, pAn sus in caktul strziT, ghete vechl, frumos vAcsuite, de toate mrimile, de toate soiurite. 0 sfoard groscioad, petrecutA prin urechile tuturor piubotelor, le inlAntuie. Probabil ca sA nu
se sperie de propriul lor miros i sA n'o iea rapede la vale, spre piata
de floe. De-asupra rindulul de ghete stall, atirnate de cuiere, haine vechT, blAnT de automobilistl, sube cu blanA de lup, sApcl, klArii, fireturT ; apol, puse bine in evidentii, tunic! oaterestI si chiar Waif i nust! 3.
'In sfirsit, scipInd, maT cu o privire incruntatA, maT cu un rAspuns
energic orT maT national, de invitatiunea din ce in ce mal tenace de .a
npufti n magazin" sA ieT, dac . nu haine pentru fine, poate ghete
I,

pentru servitorli sA vinzi poate-un palton de. iarne - .ce oamen1

ajungl in caktul strAzif, la .,linia tramvaiulul ce trece
prin fata BlrAtiel in indel Calea Wiceiregr!

ipsibologl

-,

I Oh, Lueger!
2 girob ebegoim haroghs, d-le Cuza ?
.3 Neinarcate.

www.dacoromanica.ro
'

ti

1.1

_-

378

NEAMUL ROMNESC LITERAR

In fatg, aicT, supt firma La Laboria e faimoasa Vechea Antiquarie

Pinath, easel proprie de fncredere, fondatei la 1878" 1
Salutatl cu respect : nimenT mar mult ca Pinath, autorul until Cod de Maniere Elegante, n'a contribuit la rspindirea gustului cetitulul la
tail ! Din aceast prvlioar6 murder' se raspindesc, plus in cele mar
deprtate unghiurT ale terif, prin vinzitoril beret ambulant', colectiile
de Micul Dory, alloul Mic Dory, aDorul si Amorul cu 150 si 220, etc.

date., in care Plinth a editat pink

.

pe d. A. C. Cuza, a crui

poesie Daca vreT &din" &were" se AI Miter] de Cintecul lui Dreyfus,

Martirul din Insula Draculul, variant populara, din gura lAutarilors, gi
Traiase Regele alaturT de aSirba... Zionietilor ; aicT se editeaza

lunga serie de art! moralisatoare, precum : Haiducul Catni.t 2,

Ceaue Hotul Moldovels, Codreanu, marele haiduc nationals, etc., etc.,
aCrima din Calea Mogoeoaeis, eCrima din Strada Popa Soare, Crime din
Tabacl, Drama din Strada Sebastopol, Scarvulis sa crime din
Braila, etc, ; apol seria : de oVret sa etiT frantuzeete, nemteete,
ungureete ? Atuncl cumpr i ceteete aceast carte 3, apol Cartes
de explicarea Semnelors, Vista Maicil Dornnuluin, Minunile Sfintuluf

Sisoe, cu mare tabloii colorat 4, accost' carte a fost trimeas din cer
poporulul de Domnul Isus Hristos. Aceast carte trebuie si o OA tot
creetinul, pentru a nu se atinge de casa sa Necuratul, i pentru ajutarea copiilor i femeilor Inseminate,
La vitrina d-luT Pinath mal gseeti, pe ling agile amintite, si ur
mtoarele : alloul didov rticitor, Popa i Ovreiul, Amorul inimils,
aContributiunl la art. 7, 5 din Constitutiunea, Biografia luT Cilibi
.
Moises, etc.
-

H. STAHL.

"'; '

(Urmeaz.)

rri
f'a4'

.
'

o KOnorabilul Public este rugat a cere de la tori librarii fi vinzlitoril de

ccirti numai, poesiile Dor i Amor culese de MATH, care are toate emutecele cele mai noi i complecte, asemenea i monologuri zise de Montaureanu.
' 2 Cll o posd, in care Haiducul e imbrcat in bailie prgotetl.
'
- 8 Nu pricep de ce aceast din urind lucrare meritoas se cump1r1 mat ales '

de vistavol !

1.%

a Colorat! Hm! Cerul pe care se profileag Arhanghelul Mihail tidied de

chic pe Satana, infigindu-I sabia in gura inchis, i Sf. Sisoe, cu tut copilag
in brate, e ripen in rose-Oleo. Li atita se reduce coloratul !

www.dacoromanica.ro
C

,
-

379

ORESTE : IERTARE

FINIS.

Cind am simfit cei toate credinfele-mi se sting,

Cd ochiul mi-1 cuprinde o neinvinsei pace,
cd icoana morlii de-asuprd-m . desface,
Aripa-i neclintild, - am inceput sd pling,
Simfind cei se revarsd in mine-o impeicare
md transfigureazd o 'nceatei agonie!

'
'

.fi, cum se 'nnalfd Sfinxul, la cap& de pustie,

Spre cer, desfeiurindu-i eterna nepdsare,

Met innltam de-asupra durerii pdminteti...

- Dar iat' acum, spre mine, se rup din depeirtare

,

97, vin aldturi chipuri cu zimbete-omenegi :

De flecare zimbet al lor ea simt cei 'n mine

Invie-o rand veche i stngeret din no,
'i gestul lor, i, glasul, ce dureros eco,
Deteaptd inleiuntru-mi !
,,

,:

-In MO mart" cine,

Simfind cd pe vecie pleoapa s'a lase,
.

Nu s'a 'ngrozit la gindul cei se deteaptei, mortut,

Pe care il crezuse in umbrd 'nmormintat
i-i recunoRte glasul, privirea, gestul, portul?! -

ORESTE,

:>.;11

CUGETARI,
In lucrurile sufletulul cea mal rea moarte e cea care triete,
t
.

Unit conduc
bind in omit steagul cel mare. Sint pill cel mal popular!.
"

A duta moartea pentru glorie, fie i pentru cea mal curatkglorie, e

de sigur o jertf foarte mare, dar, in fond, un lucru foarte miserabil.
J.

www.dacoromanica.ro

'

380

INIEAMUL ROM/I/4ESC LITERAR

DIN CORESPONDNTA. LUI BARIT.

(PUBLICATA DE N. BINEscu.)

Scrisor! de la Al. pariiu Ilarian.

- URMARE.

XXIX.

Buuregi, 9 lanuar s. v., 1872.

Domnule Bari',

MA grAbesc a rAspunde 'la srisoarea d-tle, ce am primit-o

ierl. Am cetit tot si cetesc cu interes tot ce priveste Transilvania. Daca vrumie Hodos nu facea admirabila sairoclamatiune,

ram sa scrin eil insuml. Iml pare Ins bine ca sint dispensat
de a scrie cu subscriptura mea, temndu-m s nu-rn1 impute
activistil c e uor a. scrie de peste Carpap, i intru aceasta
una, pAna, la un punct, ar avea dreptate.
Sint fericit de initiativa luatA de eel trer barbatf. /m1 pare de
asemenea bine cA Mitropolitil s'an retras. Efi sper ca vet! izbuti.

Dar pentru ce te indreptezI care mine, numai cu o saptminti

innainte ? Ail nu cunost! Greculetil i BulgAreil din Romania
intocmal ca si mine ? Ce pot et face in septe, zile ? Din nenocire, amicil nostri bucurestenl tot! lipsesc din CapitalA : nu e aid
nicl R., nie fratil Brat. Vasile, bolnav i sdrac, va da cincl galbent In eft pentru mine, am scris la Craiova si In Moldavia, dar
in septe zile nu se poate. Din parte-mT, putep conta pe una
sut de florin!, ling nu in numAraloare, ci in cart! : Tesaurul,

Viafa lui fincai, Independenfa Transilvaniei, etc., va stail la

dispsitie orIcind pentru aceasta valoare.
Am creat Societatea Transilvania, care dispune astAzI de un
-venit sigur i perpetuil de una mie cloud sute galbeni.
Iml pare rail cA, atund chid as fi putut, poate, nu am

creat un fond stabil si pentru alte scopurf nationale ale Transilvaniel, fie chiar electorale. Ma leg ins prin aceasta cA nu voi
muri innainte de a crea acest fond, pentru sacra causA a Transilvanie!, Indat ce imprejurArile vor ierta. In momentul de fat
-nu se poate.
Aid ne luptAm cu Evreil, - am zis rti : nu cu Evreil, ci
cu NemliI, cu Bismark.

www.dacoromanica.ro

4
'

N. BANESCU : DIN CORESPONDENTA LUI BARIT

381

Nu va pot spune amdrlciunea inimil mele, ca, la cea d'intai

cerere de asemene[a] natur, ce-rOl facetl, nu v pot rspunde,precum, cu drept cuvint, atj putea astepta.
FrateascA salutare si succes bun. '
,
A. Papiu.
XXX.
Bucttreti, 26 lunie 1872."

Domnule ' Bari',

CunostI bine pe amicul Gheorghe Petrescu, advocatul. Sotiad-sale, d-na Petrescu, pleac, impreun cu copiil, la JAI la

i ar dori BA gseascd, in Brasov, o guvernant bunk.

care s cunoasc limba frances i german, sad, cel putin, cea
Zaizon

german. VA rog sd binevoiti a o indrepta cum ar putea s.

gseasc o asemene[a] femeie. M'at1 indatora prea mult.

S'a fcut o mica colecta, si se continua. Ea plec din Bucui ma voi intoarce la 1-it. August, dud ne vom intilni

rest1

Al d-voastra ,plecat,
(Sfirit.)

A. Papiu.

SUPREMA VERITAS.

E in zadar s plingl, s cing,

SA te framing
In lumea asta mica ;
Potl s arund, poti s lovestY,
Chiar s strivesti :

'Nimica nu se strick
Aid noi totl sintem strainr,

Trip

pelerini,

Pornit1 spre locuri sfinte ;

- Pe drum spre un Ierusalim -

Ce nid nu stim
SA-I spunem in cuvinte.

www.dacoromanica.ro

^0.

'I

3g

NEAMUL RMNESC LITtiAR

.":

1--.

.r

Din lumea noastr desprtitT,

Sail isgoniti
Cu totil no sint em
T

..

t.

.4

v :,

..,..

sa o gsim,

,.

Dar, val, nu ma! putem!

.

s:.

*i-acum prin spatii rtkim

f'

-,,-1

..- -

RADU VERGIL -

--

CUGET

'

Nu e nimic' maT periculos, pedtru tot si, in riadul 111146, pentru cif
.ce .o are, decit o popularitate fir6. autoritate.

Piss ori vorba talent ce ti se aruna e cea mal tare dintre insulte.
*

In fiecare mil este un invins,- care de cele trial rmilte ori pune con'
-..

.ditii 1nvingatorulul.

CRONICA..

Clod un laic va ceti titlul 'celel maI noi brosurf: oChestia noasird'
.bisericeasca, scrisd de S. S. parintele C. Morariu, nu va gici cam ce

ar fi putut autorul spune inteo brosura de 35 de pagini. Cel ce o va

deschide, in* va vedea c in acea mic brosur4 se dail lucrurI in
adevr folositoare Biserici i Nt amulul tot odata.

A fi bun Romin, inseamnd a II bu n crestin, acesta e punctul de plecare, fir e3c pentru tin cleric . romin, cum e parintele Morariul Adevratul Romin e i un adevrat crestin. Adaug cd chestia bisericeascii
este pentru noT prima conditie de viat, i trebuie s5 fie si cea maT
sfint, clef efi slut cu tolul convins ca numal resolvarea 'el norocit
poate cimenta temeliile de viata ale neamulut nostru cu acea sfinta: si
urias putere, care s fie in stare a asigura cldirea noastra nationalii
in contra tuturor furtunilor i uraganelr presentuluI i viitorulul, ce
ne amenint din toate prtile (p. 1).
Dupd ce autorul arata ce urmarl rele a avut ne,credinta in Duninezett,
la popoarele vchl : N'a avut Corneliu' Tacit tot dreptul sa spuie ca

www.dacoromanica.ro

MONICA

383

Imperiul roman geme supt greutatea minie! duconr miry"! ? (p. 7 si

urm.), trece la Statele moderne i aid ni spune printele Morariu lucruri ingrozitoare: Acolo (e vorba de Franta) regulamentul scolilor
poporale e basat pe legea din 20 Mart 1882, data pe timpul ministrulul
de Instructie Jules Ferry. Legea aceia statoreste, pe de.o parte, sila
scolar, iar, pe de alti parte, scoala neconfesionala. Gazetele invtito-

rilor scat, far stiala, ca credinta in Dumnezeil trebuie slirpita din

inimile copiilor, ca o lumina rea, i numele lui Dumnezeil ti ebuie eli-

7,

minat din agile de welt)). Invatatoril conga& scolarilor catebisrnele.

Ei nu li daft testimoniile, dui krill parte la Sfinta Liturghie i la Sfinta
Curnineaturiv (p. 14). Si resultatul acestuf progres modern, ultra-modern ? Tot in brosura
aceasta il gsim : Ta anul 4882 s'aii constatat, intre colari, 16 mii,
iar in 1892 41 de mil de casuri criminaleD (p. 15).
Poate unul sa altul din cetitoril acestei brosurl va sclera .cu nepisare : La noT, Rol-111'3U; nu-T ca in Franta !. Da, e drept, la noi nu-i.
asa. Poporul nostru, desi destul de cazut moraliceste, credinta in Dumnezeil inca n'a pierdut-o, dar tonne de oarece cununa moralititil,
care e singura podoab si.vrednicie adevirati i neperitoare a vigil
.

..
-

mensal* (p. 2), deoarece acea (amoral mama de pe fruntea poporului nostru Incepe si se vestejeasci din ce in ce, de aceia e pe cale
a pierde i cel ma! puternic stilp al vigil sale : credit* In Dumnezeil.
Asa e poporul nostru - in patura de jos - la nol in Bucovina, in Ardeal,
i In Romania liber. In ceia ce priveste ins clasele de mijloc - muncitoril de la orase, din fabric!, etc., - aceia la no!, pentru c nicl nu-i
avem intr'un numar asa de mare, la nol in Bucovina mal merg bine,
dar In Romania, mal ales acolo, in tara fibers, clasele de mijloc stilt
otrivite de tot felul de boll, siminate de dusmanul clasic al rinduielif
e

morale omenesti, de Eyre%

Si ni ham exemplu, ni spune parintele Morariu, pentru viata noastri

religioasi pe Eagles'. si German!. Ni putem intari viata nationala si intrindu-ni viata religioas. Dar aceasta e foarte gees ! In masele largl
ale poporului cuvintul pistorului de multe ori nu-I in stare si Waxed&
in de ajuns : nu de aceia ca preotul cutare orl cutare nu si-ar intelege
destul de bine chemarea sa - ceia ce Inca nu-I exclus
dar pastorul

sufletesc e si el numal un orn. Ca si se poati decT mal usor lti in

popor cuvintul lui Dumnezet, trebuie si avem cattle religioase, dintre
?

care mai Wahl. Biblia.

Si aid ni spune Printele Morariu adevirul ci Nemtil ag, pe ling&

o multime de alte aril religioase si morale, septe milioane de Biblii,

cu un pret de nimic, pentru popor, tiparite de Institutul Biblic, i nol ?
'NoT -tot nol am ames pang In ziva de az! ! Cum putem cere de la popor

www.dacoromanica.ro

384

NEAMUL ROMANESC LITERAR

st ceteascil Bib Ha'? E firesc ca alt raspuns, desi dureros, dar adevirat,
nu putem astepta de la popor cleat acela pe care 1-a primit pirintele
Morariu : Da' spune-mi : unde sa le currpr ? (p. 26).
Dar s nu desperm : alloT slim in preajma inceputului unel viett cu
totul notia in sfinta noastra Biserica : cel mutt pang la primvar vom
avea Biblia Testamentului No cu 18 -20 de bani exemplarul pentru
popor.

0 fglduial pe care o primim cu bucurie.

DIN BUCOVINA.

* Nou cetire definitiva a inscriptiilor din Fierstl' - cu note - : in- _

scriptia bisericii si a mormintelor printilor si until frate al Doamnel
Elena, a luI Mateiii Basarab, de d. general P. V. Nsturel, in Revista
pentru istorie, arheologie i filologic. Veres, vechilul baronulul de
Rudna (Trompeta Carpatilor, 23 April 1867), e de sigur tatl istoricului
maghiar Andrei Veress, iar Radu Logofatul Nsturel nu pare a fi murit
in Novembre 1641, cad, ca soli la nunta Marie! fete! lui Vasile Lupu cu
Radziwill, Miron Costin (p. 311) pomeneste pe Real Logofitul gi
Dicul Sptarub.
* Un functionar de la Archivele StatuluT, d. Stoica Nicolaescu, care
s'a semnalat prin descoperiri frumoase, dar i prin pretentii nepotrivite
cu puterile sale, prin unite polemics in gen oriental si prin lipsa de
coal stiintifica ori de acel bun sims care o poate suplini, da in cRevista pentru istorie, archeologie i filologie, organ al Societtil istorice
routines a diletantilor, o editie a pretiosuluT manuscript de crania munteana pe care rposatul Tocilescu 1-a avut in posesiunea sa. Pentru a
vorbi despre aceasti compilatie asteptm ca ea s fie pe deplin tipritiL
Deocamdata rodomontadele cu cosirdnicii iscoditori, vesnic doritori de
lucruri nouat, cu lista ade Domni, care o va substitui celor necomplete
sa gresite pe care le-a dat si directorul sail, d. Onciul, te fac si

zimbesti. - N. I.

PENTRU BANATENI.
Pe lingd alte nenorociri, Rominii din Banat sint lovifi, a doua

zi dupd infringerea lor in alegeri, de cea mai strapicei inundatie care s'a pornit in acele part. Sate intregi sint nimicite de
fivoaie, i panel acum s'aft scos patru sute de morn din ruine.
Intre ei ar fl i nuvelistul Rimian lzverniceanu, colaborator al
(Drapelului, 0, al (Neamului Romdnesc Literar,.
Rominii din Regat, cari aft geisit bani ca sd ajute pe inundafii din Paris 0, pe jertfele cutremurilor din Calabria, nu pot

rdminea nesimfitori la aceastd grozavd nenorocire.

Liga Culturald deschide o subscriptie pentru ajutorarea fra- filor nqtri beinciteni.
TIPUGRAFIA aNEAMUL ROMANIESC VALRNII-DE-MUNTE (PRAHOVA.)

www.dacoromanica.ro