You are on page 1of 10

Ienuprul (Juniperus communis - L.

) este un conifer care aparine


genului Juniperus din familia Cupressaceae. Fructele uscate de ienupr (boabe mari,
negre, zbrcite) se utilizeaz n buctrie drept condiment, n special n marinade,
pentru vnat sau varz, i ca ingredient la fabricarea ginului.
Ienuprul (Juniperus communis - L.) reprezinta o plant medicinal ale crei
proprieti terapeutice sunt utilizate n tratarea multor afec iuni i boli: trateaz i
vindec reumatismul, rceala, bronita, bolile de piele, elimin piatra existenta la
nivelul vezicii urinare. Fructele de ienupr constituie i ele un remediu natural pentru
anemie, lipsa poftei de mncare, artrit, asigurnd o func ionare optim a
organismului. Pulberea rezultat din mrunirea fructelor de ienupr este foarte
eficient n tratarea obezitii, viermilor intestinali, oboselii, arteriosclerozei. Ceaiul
preparat din fructe de ienupr calmeaz tulburrile digestive i balonrile. Important
de menionat este c fructele de ienupr nu trebuie consumate de femeile
nsrcinate. Un alt remediu natural oferit de ienupr l reprezint tinctura de ienupr
eficient n vindecarea afeciunilor urinale, gripei, bron itei, colitei de fermenta ie.
Specia crete n ntreg lanul carpatic la 700-1400 m, adesea n tufri uri i plcuri,
n poieni, puni, rariti, putnd cre te pe solurile cele mai srace. Este recoltabil n
mari cantiti n Transilvania (mai puin Slaj i Satu-Mare), Muntenia (Arge , Buzu,
Prahova), Moldova (jud. Bacu, Neam, Vrancea, Suceava), Oltenia (jud. Gorj, Vlcea).
ienuprul este una dintre plantele pentru care timpul st n loc, fiind mereu verde i
viu. Fructele sale parfumate, colorate n violet, se coc chiar i iarna, de aceea
ienuprul este considerat unul dintre cele mai puternice medicamente ale naturii. La
noi n ar, ienuprul crete n zona submontan i montan, n locuri deschise i
bine nsorite, mai ales pentru c are nevoie de mult lumin. Culegerea boabelor de
ienupr este una dintre cele mai complicate operaiuni de acest gen din fitoterapie,
din pricina frunzelor extrem de epoase i a boabelor mult prea mici. De aceea,
fructele de ienupr nu sunt foarte ieftine i se gsesc destul de greu chiar i n
magazinele cu specific naturist.
Cur cu boabe, pentru activarea sistemului imunitar
Cura pe baz de ienupr este modalitatea cea mai bun pentru a beneficia de
vitamina C, de vitaminele din grupa B i de necesarul de fier i de crom. Se ncepe
prin a lua patru boabe de ienupr pe zi, ntotdeauna pe stomacul gol, mestecndu-se
ncet. Se crete doza cu cte o boab n fiecare zi, pn la 15 boabe. Apoi, cura se
ine invers. Dup ce se ajunge la 15 boabe pe zi, se scade cu o boab pe zi, pn se
iau din nou patru. Pe parcursul curei nu se consum deloc carne i se reduce
consumul de prjeli, alimente conservate sau cu aditivi alimentari. Cura pe termen
lung este util pentru activarea sistemului imunitar, pentru restabilirea echilibrului
nervos, dar i pentru vindecarea infeciilor intestinale i scderea n greutate.
Pulberea ajut digestia

Pulberea de ienupr se folosete nainte de mas, ca aperitiv, contra dispepsiei


(tulburare a procesului de digestie), ca diuretic uor i ca antispastic. Pulberea se
obine, clasic, prin mcinarea fin, cu rnia electric de cafea, a fructelor uscate
de ienupr. Depozitarea pulberii obinute astfel se face n borcane de sticl nchise
ermetic, n locuri ntunecoase i reci, pe o perioad de maximum dou sptmni
(deoarece uleiurile volatile se evapor foarte rapid). De regul, se administreaz de
trei ori pe zi cte o linguri ras, pe stomacul gol.
Tinctura elimin toxinele
Tinctura pe baz de ienupr este unul dintre cele mai puternice remedii cu efect
diuretic, antiseptic reno-urinar i depurativ din flora noastr. Boabele de ienupr se
mrunesc fin cu ajutorul rniei electrice de cafea. Se pun 15 linguri cu pulbere
ntr-un borcan cu filet, adugndu-se apoi dou pahare cu alcool alimentar (90 de
grade) i un pahar cu ap. Se amestec foarte bine, se nchide borcanul i se las
totul la macerat timp de zece zile. Tinctura obinut se filtreaz prin tifon i se trage
n sticlue mici, nchise la culoare.
Infuzia v pzete de gut
Infuzia se folosete n special contra gutei i a afeciunilor reumatice, avnd un
puternic efect depurativ i antiinflamator. Se pun trei-patru lingurie cu boabe
mrunite la macerat n jumtate de litru de ap, vreme de ase ore, dup care se
filtreaz. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rmas dup filtrare se
fierbe n nc o jumtate de litru de ap vreme de cinci minute, dup care se las s
se rceasc i se filtreaz. n final se amestec cele dou extracte, obinndu-se
aproximativ un litru de infuzie combinat de ienupr, ce se folosete intern (se
administreaz dou cni pe zi).
Uleiul volatil i bolile de plmni
Uleiul de ienupr se gsete n magazinele naturiste, dar trebuie cumprat doar cel
medicinal, care are o meniune explicit pe ambalaj c poate fi folosit pentru uz
intern. Se administreaz cte trei picturi pe zi timp de dou sptmni, urmate de
alte dou sptmni de pauz. Se folosete de regul ca remediu antiinfecios n
afeciunile pulmonare.
Leac pentru bronit
Pentru a trata bronita cronic se fac bi generale, n care se pun cte 15 picturi
de ulei volatil de ienupr n apa de baie fierbinte. O baie trebuie s in maximum 20
de minute i are efecte antiinflamatoare bronice, decongestive i dezinfectante. n
bronita acut i n mult temuta pneumonie se recomand amestecarea a trei linguri
cu ulei de msline, a zece picturi de ulei de ienupr i a zece picturi de ulei de
cimbru. Cu uleiul astfel obinut se face un masaj delicat pe zona toracic. Cele dou
uleiuri volatile acioneaz direct la nivelul plmnilor.
Ana-Maria Cocea
Febra muscular i-a gsit antidotul!
Durerile musculare i articulare se pot combate cu ajutorul unui masaj uor cu ulei

de ienupr. Zonele afectate trebuie masate de dou ori pe zi timp de cinci minute.
Este foarte important s nu apsai muchiul! Uleiul de ienupr are efecte
antiinflamatoare i de reducere a durerii atunci cnd este utilizat cu blndee.
Tratamente interne
* Adjuvant in acnee si in dermatita - se face o cura cu boabe de ienupar, o data la 30
de zile. Este un tratament de durata, de obicei fara efecte spectaculoase la inceput,
dar care pune bazele unei vindecari de durata a bolilor de piele. In timp, cura cu
boabe de ienupar regleaza activitatea gonadelor si a sistemului nervos central, ajuta
la eliminarea masiva a toxinelor din organism, are efecte antiinflamatoare si
diminueaza sensibilitatea alergica la nivelul pielii.
* Artrita reumatoida - cura cu boabe de ienupar ingerate ca atare este un excelent
mijloc de prevenire si de combatere a crizelor reumatice. Studiile de laborator facute
recent arata ca sub actiunea ienuparului este inhibata sinteza unor enzime care
determina dureroasele inflamatii ale tesuturilor articulare. Ca atare, se recomanda
curele cu boabe de ienupar facute succesiv, la o distanta de 15-20 zile una de
cealalta, pe perioada unui an. La multi pacienti acest tratament reduce durerile
articulare, mareste mobilitatea, reduce durata si intensitatea crizelor reumatice.
* Balonare, colici abdominale - se ia o jumatate de lingurita de pulbere de fructe de
ienupar, inainte de masa cu 10 minute, si o jumatate de lingurita din aceeasi pulbere,
la 30 de minute dupa terminarea mesei. Este un tratament eficient si in cazurile de
digestie dificila. Pulberea de ienupar are un usor gust amar, dat de niste substante
care stimuleaza peristaltismul tubului digestiv si care sporesc secretia de sucuri
gastrice, normalizand astfel digestia, prevenind aparitia gazelor intestinale.
* Adjuvant in diabet - o echipa de cercetatori spanioli condusa de catre medicul
Sanchez de Medina a facut public in 1994 un studiu despre efectele boabelor de
ienupar in diabet. Conform acestui studiu, administrarea de infuzie combinata de
ienupar duce la o scadere a glicemiei cu 5-15% (in functie de receptivitatea
individuala), imbunatateste diureza, previne formarea edemelor, are un efect reglator
asupra activitatii aparatului cardiovascular, care este cel mai afectat in cazul bolii
diabetice. Se recomanda, ca atare, curele cu infuzie de ienupar, din care se consuma
cate un litru pe zi, in reprize. Un tratament dureaza vreme de 21 de zile, fiind urmat
de minimum 18 zile de pauza, dupa care se poate relua.
* Gastrita produsa de infectia cu Helicobacter pylori - un studiu realizat in anul 2005
a pus in evidenta un puternic efect antibiotic al infuziei combinate de ienupar, care
distruge in special tulpinile de Helicobacter pylori. Aceasta bacterie este
responsabila de cel putin 25% din cazurile de gastrita diagnosticate anual. Ca
tratament, se recomanda administrarea de infuzie combinata de ienupar, cate trei
cani pe zi, luate dimineata, la pranz si seara, cu 15 minute inainte de masa. O cura
dureaza vreme de 21 de zile, urmate de alte 14 zile de pauza, dupa care se poate
relua.
* Guta - se bea zilnic cate un litru de infuzie combinata de ienupar, in cure de 20 de
zile, urmate de alte 20 de zile de pauza. Extractul apos obtinut din fructele de

ienupar dizolva acidul uric din organism si ajuta la eliminarea lui masiva prin urina.
Acest tratament este valabil nu doar pentru guta, ci si pentru tratarea cu succes a
litiazei renale cu urati.
* Hipertensiune arteriala - cura cu boabe de ienupar are un efect direct de reducere
a tensiunii arteriale, stimuleaza prin diureza eliminarea surplusului de apa din corp,
ajutand astfel indirect la diminuarea presiunii arteriale. Se recomanda efectuarea a
4-6 cure cu boabe de ienupar pe an, la o distanta de cel putin 21 de zile una de
cealalta.
* Inapetenta - in doze mici, un sfert - o jumatate de lingurita de pulbere de ienupar
luata inainte de masa este un excelent stimulent al apetitului si al digestiei.
Interesant este ca in doze mai mari, 2-3 lingurite inaintea mesei principale, pulberea
de ienupar inhiba apetitul alimentar, stimuland, in schimb, functia digestiva.
* Infectie cu candida - se administreaza uleiul volatil de ienupar, cate 5 picaturi de
doua ori pe zi, in cure de 14 zile, urmate de alte 14 zile de pauza. Conform unui
studiu spaniol publicat in "Journal of Applied Microbiology", uleiul de ienupar inhiba
dezvoltarea si distruge sporii de Candida alba, dar si cei de Aspergillus, o familie de
ciuperci parazite care pot produce infectii respiratorii destul de dificil de tratat.
* Infectie urinara (cistita) - comisia guvernamentala germana care se ocupa de
validarea efectelor terapeutice ale plantelor medicinale, cunoscuta sub numele de
"Comisia E", a facut public un raport in care se confirma efectul antiseptic urinar al
boabelor de ienupar. Aceasta confirmare vine dupa studii aprofundate si este prima
recunoastere oficiala a acestui "medicament" natural, care ar putea ajuta milioane
de persoane care se confrunta cu aceasta problema. Tinctura de ienupar este printre
cele mai puternice antiinfectioase urinare din flora mondiala, efectul sau fiind
comparabil (daca nu mai puternic), cu cel al multor antibiotice de sinteza. Se
administreaza cate o lingurita de tinctura de ienupar, de patru ori pe zi, in cure de 18
zile, urmate de alte 12 zile de pauza. Tratamentul cu ienupar poate fi facut si in
paralel cu cel cu antibiotice de sinteza, a caror actiune o potenteaza.
* Ingrasare, obezitate - se recomanda o cura cu o durata de 21 de zile cu tinctura de
ienupar, urmata de alte 21 de zile de pauza, dupa care se poate relua. Pe perioada
curei, se iau cate 4-6 lingurite de tinctura pe zi, dintre care 2 lingurite chiar inaintea
mesei principale. Tinctura de ienupar regleaza apetitul, stimuleaza digestia si
eliminarea, ajuta la echilibrarea hormonala. Insa cel mai important rol al acestui
tratament este acela de catalizator al eliminarii apei in exces din organism. Practic,
majoritatea obezilor retin cantitati impresionante de apa in tesuturi, apa in exces,
care poate fi eliminata rapid prin intermediul acestui tratament, prin care se pierd
intre 1-3 kilograme in cateva zile. Un aspect important al acestei slabiri
spectaculoase este ca arata pacientului ca poate sa scada in greutate, ceea ce ii va
da o incredere sporita pentru a adopta o dieta echilibrata, pentru a face sport,
pentru a rezista tentatiilor culinare.
* Paraziti intestinali - un colectiv de medici de la Universitatea de Medicina din
Ankara, Turcia, condusi de dr. E. Kozan, a pus in evidenta, printr-un studiu facut in
anul 2006 faptul ca tratamentele facute periodic cu ienupar previn parazitozele
intestinale, dar si infectia cu protozoarul Giardia lamblia. Se recomanda cura cu
boabe de ienupar, care se tine de 4-6 ori pe an.

* Pietre la rinichi - se face o cura cu tinctura de ienupar, cate o lingurita diluata in


jumatate de pahar de apa, de 3-4 ori pe zi. Cura dureaza 28 de zile si se face de patru
ori pe an, la schimbarea de anotimp. Acest tratament stimuleaza activitatea
rinichilor, ajuta la antrenarea microcalculilor din rinichi si la eliminarea lor prin urina,
prevenind astfel formarea calculilor de mari dimensiuni. De asemenea, cura cu
tinctura de ienupar previne infectiile reno-urinare, in conditiile in care aceste infectii
sunt printre principalii factori favorizanti ai formarii pietrelor la rinichi.
* Retentie de lichide, maini si picioare umflate - din proprie experienta, am constatat
ca tinctura de ienupar este cel mai redutabil remediu contra retentiei de lichide,
neegalat de nici un altul, de provenienta autohtona sau exotica. Administrarea unei
lingurite de tinctura de ienupar diluata in apa, de trei ori pe zi, adica dimineata, la
pranz si seara, are efecte practic miraculoase de eliminare a apei in exces din
tesuturi. Rezultatul acestui tratament este impresionant: de la o zi la alta dispar
ochii umflati la trezire, pielea isi recapata aspectul normal, fara adipozitatea
specifica retentiei de lichide, membrele se "dezumfla". O persoana cu retentie de
lichide slabeste in medie 1-3 kg in doar o saptamana, pe seama eliminarii surplusului
de apa din corp cu ajutorul tincturii de ienupar. Studii recente au descoperit si
"vinovatii" pentru acest efect: substantele volatile continute in planta, care maresc
foarte mult viteza cu care glomerulii renali produc urina si elimina apa in exces din
corp.
* Sindrom premenstrual - in tarile din nordul Europei, cura cu boabe de ienupar este
un tratament traditional contra nervozitatii, contra durerilor de sani si de ovare,
contra crampelor abdominale si contra starilor de astenie ce preced menstrele.
Explicatia stiintifica a acestui efect de calmare este dubla actiune reglatoare a
plantei asupra sistemului nervos central si asupra gonadelor. Se recomanda cura cu
boabe de ienupar, o data la doua luni, cu incepere din ultima zi a menstrei.
Tratamente externe
* Bronsita cronica - se fac bai generale, in care se pun cate 10-15 picaturi de ulei
volatil de ienupar (doza se reimprospateaza o data la 10 minute) in apa de baie
fierbinte. O baie dureaza 20 de minute si are efecte antiinflamatoare bronsice,
decongestive, usor antibiotice.
* In bronsita acuta si in pneumonie se recomanda dizolvarea in 3 linguri de ulei de
masline a 10 picaturi de ulei de ienupar si a 10 picaturi de ulei de cimbru. Cu uleiul
astfel obtinut se face masaj pe zona toracica. Cele doua uleiuri volatile sunt preluate
in circulatia sanguina si ajung sa actioneze direct la nivelul plamanilor, exercitandusi efectul decongestiv si antibiotic.
* Dureri musculare si articulare - se face un masaj usor, cu ulei de ienupar (preparat
dupa reteta prezentata in acest articol), pe zonele afectate, de doua ori pe zi. O
sedinta de masaj pe un segment muscular sau articular va dura in medie cinci
minute si va fi facuta cu blandete, fara a apasa si fara a stimula mecanic zona
respectiva. Uleiul de ienupar are efecte antiinflamatoare si de reducere a durerii
atunci cand este utilizat extern.

Precautii si contraindicatii
Prima precautie care trebuie avuta in vedere la tratamentul intern cu ienupar este sa
nu fie depasita doza zilnica maxima (10 grame de planta). In cazul depasirii acestei
doze, apar iritatii renale, deranjamente digestive, iritatii la nivelul gurii, spasme.
O cura cu ienupar va dura maximum 4 saptamani, urmata apoi de minimum 3
saptamani de pauza, dupa care se poate relua. O cura prea indelungata cu ienupar
duce la pierderea potasiului din corp, la scaderea excesiva a glicemiei, la
hipotensiune, la hipocalcemie.
Femeile gravide nu vor lua ienupar sub nici o forma, deoarece aceasta planta are
efecte abortive demonstrate, fiind folosit adesea in medicina populara pentru
declansarea si accelerarea nasterii.
Persoanele care deja sufera de infectii renale vor lua cu prudenta ienuparul pe cale
interna, la inceput doar cate un sfert din doza zilnica recomandata. Daca apare o
intensificare a senzatiei de jena la urinare, dureri renale, senzatie de iritare la nivelul
aparatului reno-urinar, tratamentul cu ienupar se va intrerupe. Multa vreme s-a
crezut ca ienuparul este nefrotoxic si dauneaza in cazurile de infectii reno-urinare,
fiind puternic iritant, insa studii recente arata ca aparitia fenomenelor inflamatorii
datorate acestei plante sunt izolate, datorandu-se mai degraba unor predispozitii
individuale.
Persoanele care vor sa procreeze vor evita tratamentele cu ienupar, care are o
surprinzatoare eficienta ca anticonceptional, confirmata in trei studii recente facute
pe animale. Rata reproducerii la animalele de laborator tratate cu ienupar, vreme de
mai multe luni, s-a redus cu 60-70% conform acestor studii.

IENUPRUL
Ienuprul comun i ienuprul pitic sunt arbuti din rndul rinoaselor, cu frunze
neptoare i cu flori, care n cazul celor femeieti, la maturitate
imit fructelecrnoase.
Ambele specii slbatice de ienupr (Juniperus communis, Juniperus sibirica) care
cresc la noi, se utilizeaz n fitoterapie n acelai mod.
Pe lng foloasele fitoterapeutice, ienuprul aduce i alte beneficii sntii omului,
utilizndu-se n: fitobalnelogie, n aromaterapie, n cosmetica natural i n
apiterapie.
Fitoterapie
PROPRIETI, RECOMANDRI

Ienuprul n administrare intern


n scopuri terapeutice, se folosesc frunzele ipseudobacele ienuprului.
Frunzele sunt uor laxative, diuretice i condimentare. Ele se folosesc uscate, n
combinaii cu alte plante. n amestec cu pseudobacele, sunt recomandate n
constipaie i obezitate.
De la ienupr, cel mai mult se utilizeaz pseudofructele. Fructele false
sunt: lipotrope, expectorante, puternic diuretice (diureza se produce prin iritarea
direct a epiteliului renal), afrodiziace, carminative, stomahice, fitoncide
(antibacteriene, antivirale), uterotonice, uor hiperglicemiante
(creterea glicemiei are loc prin participarea activ a ficatului - prin glicogenez,
neoglucogenez i glicoliz, precum i prin stimularea secreiei de cortizol - hormon
hiperglicemiant), antifermentative, uor sedative, hipercorticoidice, antispastice
i antiemetice.
Ceaiul, realizat sub form de infuzie din pseudobacele de ienupr, se utilizeaz n
tratarea unor afeciuni digestive (grea, vrsturi (emez) - numai n mixturi cu
plante alcalinizante, anorexie, indigestie, hipoaciditate gastric, enterite i colite de
fermentaie, steatoz hepatic, ciroz, calculoz biliar, hepatit epidemic,
meteorism, flatulen), respiratorii (bronite catarale) i nervoase (stres, insomnie,
surmenaj nervos, neurastenie, nevroz).
Prin faptul c, preparatele pe baz de ienupr elimin apa din organism,
stimuleaz rinichii i dreneaz ficatul, acestea se folosesc n caz edeme i ascite (de
origine hepato-renal, cardiac sau cardio-renal). De asemenea ienuprul
contribuie la combaterea hidropiziei (acumularea excesiv de lichide n diferite
esuturi i seroase: pleur, pericard, peritoneu, articulaii). Aceast plant medicinal
se mai recomand n insuficiena renal, dar numai atunci cnd afeciunea nu se
asociaz cu procese inflamatorii renale.
Extractele de ienupr elimin excesul de sodiu i de cataboliii proteici din
organism, fiind recomandate, din acest motiv, n caz de gut.
Ca adjuvant, ienuprul se mai administreaz n: cistit, frigiditate, amenoree,
reumatism, hipocorticism (boala Addison) i scleroz n plci.
Ienuprul se mai folosete n completarea tratamentelor specifice ale cancerul
hepatic i de splin (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K.
Duke).
n bolile muchilor, tendoanelor i a articulaiilor, ienuprul este de asemenea
foarte indicat. S-au obinut rezultate bune, n urma curelor cu ienupr, n artroze,
tendopatii, afeciuni neuromusculare de natur reumatic, miogeloze (C. Prvu).

n 1994 s-au efectuat cercetri cu privire la aciunea antiviral a compuilor din


pseudobacele de ienupr, rezultatele fiind mai mult dect mulumitoare. Din 1995,
pe baza rezultatelor testelor, s-a propus utilizarea ienuprului, ca adjuvant, n unele
bolivirale ca: HIV, meningo-encefalita viral, herpes, hepatita A.
Recomandarea medicinii populare cu privire la utilizarea ienuprului n diabet a fost
infirmat de cercetrile tiinifice, existnd chiar o contraindicaie n acest sens.
Ienuprul n aplicaii externe
Tinctura de ienupr se recomand, sub form de friciuni, n caz de reumatism.
Pseudobacele uscate de ienupr, dac sunt mcinate i supranclzite pe o plit,
degaj un fum cu efect dezinfectant asupra ncperii, i cu aciune linititoare pentru
sistemul nervos.
Pentru tratarea guturaiului, se fac inhalaii dintr-o can aburind n care s-a infuzat
dou lingurie de boabe de ienupr (C. Prvu).
CONTARINDICAII, REACII ADVERSE
Ca urmare a aciunii hiperglicemiante, nu se recomand administrarea preparatelor
pe baz de ienupr n diabet, prediabet i rezisten la insulin. Femeile care aparin
tipului morfologic android (vezi morfotipuri feminine), este bine s evite folosirea
intern a ienuprului. Deoarece compuii volatili din boabele de ienupr prezint
efecte iritante, acestea nu se vor administra n caz de: hiperaciditate gastric,
gastrit, ulcer gastric sau duodenal, nefrit, nefroze, leziuni renale sau ale cilor
urinare.
Deoarece compuii existeni n ienupr stimuleaz glandele corticosuprarenale,
planta este contraindicat n hipercorticism (Sindrom Cushing).
Ienuprul este de asemenea contraindicat n sarcin (poate produce avort) i
alptare (compuii trec n lapte schimbndu-i proprietile).
n cazul depirii dozelor recomandate, pot avea loc fenomene hemoragice renale
sau intestinale.
Ienuprul se va administra maximum 6 sptmni (se recomand s nu se
depeasc 4 sptmni), dup care trebuie s urmeze o pauz de cel puin dou
luni. Administrat pe termen lung, ienuprul provoac hipocalcemie, leziuni renale,
dezechilibre hormonale (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P. A. K.
Duke). n afeciunile inflamatorii ale rinichilor, vezicii i cilor urinare (nefrite, pielite,
uretrite), sunt contraindicate plantele care irit epiteliul renal, cum sunt

pseudofructele de ienupr, frunzele de merior i frunzele de afin. De asemenea,


boabele ienuprului, nu se recomand a fi administrate la cei cu leziuni acute renale
sau ale cilor urinare (Bojor O., Popescu O).
PREPARARE I ADMINISTRARE
Pseudobacele ienuprului se pot administra sub form de pulbere, de infuzie sau
de tinctur. Uneori se utilizeaz i frunzele uscate i mcinate de ienupr, de obicei
sub form de praf.
Pulberea se obine prin mcinarea fin a boabelor. Se administreaz cte un vrf
de cuit de 3 ori pe zi. Acest praf nu se pstreaz mai mult de 2 zile.
Pulberea din frunze, administrat dimineaa pe stomacul gol (o linguri), prezint
efect laxativ. Amestecate n proporie egal (praf de boabe i de frunze), se mai
administreaz (cte un vrf de cuit de 3 ori pe zi) n caz de constipaie i de
obezitate.
Infuzia se prepar dintr-o linguri de pulbere de "fructe" de ienupr la 200 ml ap.
Din ceaiul rezultat, se administreaz nu mai mult de 8 linguri, pe parcursul unei zile
ntregi. Se poate recurge la o reet asemntoare (infuzie realizat din 2 lingurie
de pseudofructe mcinate de ienupr la o can cu ap, din care se administreaz 4
linguri pe zi). De obicei se prefer realizarea unor ceaiuri n amestec, n care s se
regseasc i ienuprul (10-20% din mixtur) astfel nct s se poat lua 2-3
ceaiurioficinale pe zi.
Tinctura de ienupr se prepar din 20 g de pseudobace la 100 ml alcool de 70%.
Se administreaz 2,5-5g pe zi, n mai multe reprize, n ap sau amestecat
cu sirop (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun).
Fitobalneologie
Bile cu plante medicinale (fitobanelogia) la care se adaug extracte din organele
vegetale de ienupr se dovedesc de efect n ameliorarea reumatismului i a gutei,
precum i pentru stimularea circulaiei periferice. La apa de baie, aflat la
temperatura de 37C, se adaug un decoct realizat din 3 kg cetin (ramuri) i 200g
de pseudofructe de ienupr. Totul se fierbe cteva minute n 10 litrii de ap (C.
Prvu).
Aromaterapie
Inhalaiile realizate deasupra unui vas cu ap cald la care s-a adugat cteva

picturi de ulei volaitil de ienupr, calmeaz tusea, combate gripa i trateaz


guturaiul.
Cosmetic natural
Pentru ntrirea prului i fortificarea rdcinii sale, deci i n scopul prevenirii
cderii sale, se utilizeaz tinctura de ienupr, care se prepar conform indicaiilor
prezentate mai sus. Cu acest "spirt de ienupr" se tamponeaz ntreg scalpul.

Un macerat la rece cu o compoziie mai complex, care se utilizeaz n acelai


scop (prevenirea sau stoparea cderii prului) se realizeaz, dup C. Prvu, din:
- 5 linguri boabe de ienupr,
- 5 linguri de flori de coada oricelului,
- 5 linguri de flori uscate de rozmarin.
Totul se macereaz peste noapte n 0,5 l de ap. Cu soluia obinut se
frecioneaz uor rdcina prului de pe cap.
Apiterapie
Cele dou specii de ienupr (ienuprul comun i ienuprul pitic) asigur albinelor o
bun parte din materia prim necesar elaborrii mierii de man. Mierea de man
de ienupr este o miere de conifere (miere de munte, miere de brad) care nu poate fi
deosebit (separat) de mierea de molid, avnd aceleai utilizri (vezi bradul i
molidul - apiterapie).
Alte utilizri ale ienuprului
n cantitate mic, att frunzele ct i boabele de ienupr, se folosesc sub form de
praf, ca i condimente (vezi ienuprul ca plant condimentar).
Din pseudobace, se prepar butura alcoolic cunoscut sub numele de gin, care
n cantiti mici, prezint de asemenea proprieti terapeutice.