You are on page 1of 12

Bolile secolului alXX-lea

Realizat de: Radan Miriana


Rebegila
Milovan

Pentru medicina moderna, organismul uman


se aseamana cu o masinarie care, din cauza
terenului accidentat pe care l strabate, sau a
vicisitudinilor vremurilor, se strica frecvent.
Boala reprezinta o conditie practic inevitabila
a omului. Daca ar fi sa l credem pe cercetatorul
american S. Linforth, exista n lume la ora
actuala n jur de 10 000 boli, tot attea
simptome si circa 5000 metode de tratament .
In acest secol medicina a facut progrese
imense. Dar nici un medic nu poate avea curajul
sa afirme azi ca este aproape n ziua n care
bolile vor disparea sau, cel putin, nu vor mai
provoca un numar att de mare de decese.

SIDA
SIDA este un sindrom care denume te totalitatea bolilor
asociate infeciei cu virusul HI (HIV), infec ie care duce la slbirea,
respectiv distrugera sistemulului imun. Aproape toate persoanele
netratate infectate cu HIV vor dezvolta n cele din urm SIDA.
SIDA afecteaz n special populaia tnr, activ din punct de
vedere sexual, ns se poate transmite i de la mam la copil.
In Romnia, n 1998 erau 1927 adulti si 3556 copii infestati cu
SIDA, tara noastra aflndu-se pe primul loc din Europa n ceea ce
priveste minorii atinsi de aceasta maladie.
SIDA reprezinta, fara ndoiala, cea mai mare provocare a stiintelor
medicale din toate timpurile.
Ea se caracterizeaza printr-un ridicat coeficient de mortalitate,
pna n prezent necunoscndu-se vreo terapie pe deplin eficienta.

Unul dintre cele mai importante aspect de


retinut in cazul infectiilor cu HIV este fapul ca
boala este de cele mai multe ori asimptomatica si
ajunge sa se manifeste dupa cateva luni, in unele
cazuri, sau chiar dupa cativa ani, in anumite
situatii, prin complicatiile pe care le da.
In stadii avansate ale infectiei, apare si SIDA,
manifestata prin simptome precum:
1. Diaree cronica
2. Aparitia de limfoame si infectii recurente
3. Iritatii ale pielii
4. Aparitia herpesurilor genital
5. Dureri de cap constant
6. Lipsa energiei asociata cu aparitia oboselii la
cel mai mic efort
7. Paloare

CANCERUL
Expresia cancerul este tot att de greu de definit, pe ct
este de greu de tratat ramne valabila si n anii ultimului
deceniu al acestui secol.
Diversi factori cauzali de natura genetica, hormonala,
virotica si felurite substante cancerigene ce tin de mediul
ambiant par a fi responsabili de aparitia acestei boli n
organismul uman. Dar nici unul dintre acesti factori nu poate fi
absolutizat.
Se pare ca rezistenta individuala este aceea care, n final,
hotaraste destinul bolii canceroase, rezistenta conditionata
desigur de fortele imunitare proprii ale organismului. De aici sa nascut o vie miscare de idei n lumea medicala, n ultimele
decenii, pe tema imunoterapiei anticanceroase, care
culmineaza cu descoperirea acelei masini celulare de produs
anticorpiumani, de care se vorbeste att de mult. Ea a fost
descoperita de o echipa de cercetatori de la Stanford

Se pare ca omul se mbolnaveste de mai multe


ori de cancer n timpul existentei sale, numai ca
fortele de aparare ale organismului, de care am
vorbit mai sus, aflndu-se la post, rezolva prompt si
tacit asemenea agresiuni. Ct va mai dura pna
cnd toate formele de cancer vor putea fi
vindecate? Sa speram ca primul secol al mileniului
viitor ne va aduce raspunsul la aceasta ntrebare.
In Europa Occidentala mai ales, dar si n America
de Nord, un om de cinci moare din cauza
cancerului. In fiecare ceas, 360 de noi cancere sunt
diagnosticate, n timp ce n jur de 240 si ncheie
evolutia prin moarte. Se considera ca medicii
generatiei noastre au n ngrijire pe Planeta o masa
uriasa de aproximativ 5 milioane de cancerosi. Ca si
cum locuitorii unor tari ca Finlanda, Elvetia sau
Danemarca ar suferi n totalitate de boala
canceroasa. Statisticile demonstreaza ca jertfa

INFRACTUL MIOCARDIC
Din 1930 si pna n prezent aproximativ 33
milioane de oameni si-au pierdut viata ca urmare a
infarctului de miocard. Aceasta este concluzia unor
studii statistice efectuate n Germania. Infarctul de
miocard loveste fulgerator, necrutator si fara alegere.
Cei aproximativ 3 000 participanti la lucrarile unui
mare simpozion international de cardiologie, care a
avut loc la Montreal, n Canada, n 1970, au asistat
stupefiati la decesul subit al unui reputat cardiolog, n
vrsta de 48 ani, Paul Laurens, survenit pe cnd, abia
urcat la pupitru, se pregatea sa si prezinte
comunicarea. Moartea s-a datorat socului emotiv de
moment. Cti nu patesc la fel, n fata televizorului, pe
un stadion de fotbal sau chiar n cursul unei dispute

Daca starile psihice, cu caracter tensional sau


hiperemotiv, pot declansa n mod direct infarctul,
nu este mai putin adevarat ca si o serie de factori
psihici cu caracter agresional chiar de mai mica
intensitate, dar durabili, pot contribui si ei la
producerea infarctului de miocard.
Un studiu efectuat pe un grup de 6 000 de
medici a demonstrat ca specialistii cei mai grevati
de patologia cardiovasculara s-au dovedit a fi cei
mai solicitati psihic sub raport profesional.

Putem da nca multe asemenea


exemple, care atesta ca boala si
schimba chipul, dar naravul ba. Stiintele
medicale nu stau cu bratele ncrucisate
si, mai devreme sau mai trziu, ele vor
gasi remedii pentru bolile care asalteaza
ntr-una conditia umana.

Va multumim!