You are on page 1of 8

REZERVATIA LACUL IEZERU MOSTISTEA

Situl se afl n Cmpia Brganul Mostitei (sau Brganul Sudic) care face parte
din partea sudic a Cmpiei Romne. Zona este caracterizat de cmpii joase cu
vi puin adnci care se termin la zona de confluen cu limanele fluviatile.
Habitatele acvatice domin ca ntindere ocupnd n proporie de 72% suprafaa
sitului. Iezerul Mostitea este cea mai mare acumulare de ap din sit, avnd
aproximativ 1860 ha. Ridicarea nivelului apei prin supranlarea digurilor iniiale
a dus la reducerea suprafeei stufului si a altor plante palustre emerse din jurul
acestui lac. Aceste benzi de vegetaie au rmas prezente pe malul acelor lacuri care
au un regim hidrologic constant devenin astfel importante pentru cuibritul unor
specii protejate care prefer aceste suprafee de vegetaie pentru ascunderea
cuiburilor, cum ar fi strcul pitic sau buhaiul de balt, din care sunt prezente 20-50
de perechi i respectiv 8-10 perechi cuibritoare. Tot aici cuibresc i alte specii
protejate de strci precum egreta mic (5-10 perechi), strcul purpuriu (5-10
perechi), strcul galben (10-15 perechi), dar i eretele de stuf, din care sunt
prezente 2-4 perechi. Au fost observate cuibrind frecvent mpreun strcii i
perechi de cormoran mic (9-12 perechi). Pn la 24 de perechi de ra roie i au
aici cuibul, care poate fi amplasat i pe suportul oferit de plantele plutitoare de la
suprafaa apei. Vegetaia natant este format din nufr galben, nufr alb, castan
de ap, petioar, linti i broscari. Pe aceste suporturi plutitoare i fac
cuiburile grupate n colonii de diferite dimensiuni chirighiele cu obraz alb (100200 de perechi) i cteva perechi de chir de balt. n zonele de la mal ferite de
accesul oamenilor cuibresc pn la 12 perechi de piciorong, iar malurile mai
abrupte sunt preferate de pescrelul albastru. Specii comune de psri care
cuibresc n zonele umede ale acestui sit sunt corcodelul mic, liia, raa mare,
ginua de balt, raa pestri, raa cu cap castaniu, lcarul mare, piigoiul de stuf,
greluelul de stuf i lcarul de stuf. Habitatele acvatice din sit sunt vizitate n
perioada de reproducere i de psri care cuibresc n alte zone dar care vin n
acest sit n vederea hrnirii. Astfel se pot vedea frecvent stoluri mari de pelican
comun (600-800 de indivizi), dar i multe exemplare de ignu, loptar, barz
neagr, egret mare i strc de noapte. Frecvent se pot observa hrnindu-se n
habitatele sitului exemplare de erpar i barz albe, din aceast specie un numr de
10-20 de perechi avnd cuiburile instalate n comunitile umane de pe raza sitului.
Vegetaia azonal este caracterizat prin zvoaie de lunc alctuite n principal din
salcie alb, plop alb i plop negru, n care pot aprea i rare exemplare de frasin,
ulm i stejar pedunculat. ntre aceste plcuri cu vegetaie forestier se intercaleaz
pajiti de lunc cu iarba cmpului i coada vulpii, dar i terenuri arabile. Mai sunt
prezente i suprafee de pajiti secundare stepice cu colilie, firu cu bulb, pelini,
firu brboas i laptele cinelui. Aceste terenuri pe care apar n mod frecvent

plcuri de tufriuri de alun, snger, pducel, mce sau porumbar sunt importante
pentru cuibritul unor specii de interes comunitar pentru conservare precum
sfrnciocul cu frunte neagr, silvia porumbac, sfrnciocul roiatic i fsa de cmp.
Tot aici se hrnesc i dumbrvencele, din aceast specie de interes global pentru
conservare cuibrind n sit pn la 25 de perechi. Plcurile de vegetaie lemnoas
sunt importante pentru cuibritul unei specii de interes european pentru conservare,
orecarul mare (1-3 perechi), dar i pentru specii comune de psri precum pupza,
cucul, grangurele, graurele sau florintele. La nivelul sitului exist i terenuri
agricole care ocup un procent de 23% din suprafaa acestuia, majoritatea
culturilor fiind formate din plante tehnice i cerealiere. Acestea, mpreun cu
pajitile din sit, sunt folosite ca terenuri de vntoare de ctre psrile rpitoare
care apar n numr mare n timpul migraiilor. n aceste momente se pot vedea 2030 de erpari, pn la cinci codalbi (civa dintre acetia rmnnd i iarna) i 2-4
exemplare de oim cltor. Apar n migraie i rmn s ierneze n zona sitului
eretele vnt (10-20 de exemplare) i oimul de iarn (10-15 exemplare). O alt
specie care se poate vedea toamna trziu i n sezonului de iarn hrnindu-se pe
terenurile agricole din sit este gsca cu gt rou. ntre 30 i 50 de exemplare ale
acestei specii periclitate la nivel global pot fi vzute n stolurile de grlie mari care
ajung pn la 3000 de exemplare. Alte dou specii care ierneaz n mod frecvent n
aceste zone umede sunt lebda de iarn (30-50 de exemplare) i egreta mare (pn
la 400 de exemplare). Momentul pasajului de primvar sau toamn este de
amploare la psrile acvatice sau la cele legate de acest mediu de via. n aceste
zile se pot vedea cobornd pe lacuri stoluri mari de pelican comun (250-500 de
exemplare), pelican cre (70-100 de exemplare) i pn la 250 de cormorani mici.
Sunt mult mrite n zilele de pasaj efectivele urmtoarelor specii protejate: strcul
de noapte, strcul galben, egreta mic, egreta mare i barza neagr. Doar n timpul
pasajelor se vd numeroase exemplare de cufundar polar, btu, fluierar de
mlatin i rare exemplare de ploier auriu, pescru cu cap negru i pescri mare.
Toate aceste specii enumerate sunt de interes comunitar pentru conservare, alturi
de ele fiind prezente n efective de mii de exemplare specii comune precum raa cu
cap castaniu, liia, raa mare, pescruul rztor, raa mic, raa lingurar,
pescruul argintiu, raa fluiertoare, grlia mare, fluierarul cu picioare roii i
sitarul de mal. Cu efective de sute de exemplare apar specii ca fluierarul cu
picioare verzi, nagul, raa critoare, raa suliar, cormoranul mare i strcul
cenuiu. Foarte multe dintre aceste specii rmn n numr mare s ierneze pe
aceste habitate acvatice, atta timp ct suprafaa apei nu nghea complet.

Amplasarea teritoriului
Microregiunea Valea Mostistei este situata in regiunea de nord-vest a judetului
Calarasi, in imediata vecinatate a judetului Ilfov.
Coordonatele geografice in care se incadreaza teritoriul sunt date de comuna
Tamadaul Mare care reprezinta pozitia nordica a microregiunii situata pe
meridianul de 2657' longitudine vestica si paralela de 4447' si pozitia cea mai
sudica determinata de coordonatele teritoriului comunei Frasinet situata pe
meridianul de 2644' longitudine vestica si paralela de 4415' latitudine nordica.
Microregiunea se afla aproximativ la jumatatea distantei intre Bucuresti si Calarasi
Legatura cu municipiul Bucuresti putandu-se realiza atat pe calea ferata Bucuresti Constanta cat si pe Autostrada A2 Bucuresti - Constanta si drumul national DN3
Bucuresti - Calarasi.
De asemenea orasul Lehliu Gara, membru in GAL Valea Mostistei, reprezinta un
nod de comunicare pentru microregiune si cu pol de dezvoltare comercial si
economic.
Relief
Microregiunea Valea Mostistei este situata in Campia Baraganul Mostistei (sau
Baraganul Sudic), ce face parte din partea sudica a Campiei Romane. Relieful
caracteristic este compus din Campia Mostistei, Campia Lehliului si lunca
Mostistei (Campul Argovei), singurele neregularitati reprezentandu-le vaile
terasate, asa numite clovuri, precum si movilele.
Localitatile de zona se pot clasifica in: asezari situate in microdepresiuni (Sarulesti,
Gurbanesti, Frasinet), asezari in trepte, amplasate pe terasele unor rauri sau lacuri
(Valea Argovei, Ileana, Lehliu Sat), asezari de ses, amplasate in campie deschisa
(Lehliu Gara).
Din punct de vedere genetic, relieful Campiei Romane este rezultanta directa a
actiunilor fluviolacustre.
In ansamblu, relieful Campiei Romane se incadreaza in categoria marilor sesuri
continentale ale Europei, de tipul Campiilor de loess, cu forme netede usor
ondulate si inclinate, cu energie redusa si altitudini care foarte putin depasesc 200
m.
Baraganul de Sud prezinta o intindere neteda acoperita cu un strat gros de loess
(roca sedimentara de origine eoliana, alcatuita dintr-un praf fin, de culoare galben bruna, prin care apa patrunde relativ usor), efect al evolutiei sale geologice
indelungate ca bazin de sedimentare. Relieful are aspect plan rareori existand zone
mai inalte.
Aspectul actual al reliefului este doar o etapa in evolutia sa, relieful transformanduse neincetat sub actiunea agentilor interni si externi. Procesele geomorfologice
actuale intereseaza in primul rand modul de folosire a reliefului, avand in vedere
tendintele de degradare in anumite areale. Intensitatea acestor procese este in

general slaba si chiar foarte slaba din cauza reliefului plat si cu altitudine foarte
joasa.
Clima
Teritoriul microregiunii Valea Mostistei apartine in totalitate sectorului cu clima
continentala,specific Campiei Romane. Regimul climatic general este omogen in
tot cuprinsul teritoriului ca urmare a uniformitatii reliefului de campie. El se
caracterizeaza prin veri foarte calde cu precipitatii nu prea bogate, ce cad mai ales
sub forma de averse si prin ierni relativ reci, marcate uneori de viscole puternice,
dar si de frecvente perioade de incalzire, care provoaca discontinuitati in distributia
temporara si teritoriala a stratului de zapada.
Media anuala a presiunii atmosferice este de circa 1016 mb, vara valorile fiind mai
mici, pentru ca iarna sa fie mai mari datorita faptului ca predomina activitatea
anticiclonala.
Media anuala a temperaturii este de +11,35 grade Celsius. Mediile temperaturii
aerului sunt de 23 grade Celsius in iulie (cea mai calda luna), in timp ce in cea mai
rece luna a anului - ianuarie, este de +1,95 grade Celsius.
Fenomenul de inghet este specific perioadei reci a anului, primul inghet se produce
in prima decada a lunii octombrie, iar ultimul inghet de primavara este semnalat in
aprilie.
Umezeala aerului se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si
mediteraneana care se produc indeosebi iarna, ca si a celor atlantici care
inregistreaza o frecventa mare vara. Se adauga sursele locale: evaporatia apei de pe
suprafata Dunarii, Galatuiului, Vaii Mostistei, evapotranspiratia plantelor si a
solului.
Precipitatiile atmosferice constituie un factor hotarator al starii de vegetatie a
plantelor si a productiei agricole. Ele sunt aduse in general de catre masele de aer
atlantice si mediteraneene. Anual se inregistreaza 503,6 mm.
Viteza medie a vantului este de 3,6 m/sec, inregistrandu-se diferentieri pe
anotimpuri.
Frecventele medii anuale inregistrate indica predominarea vantului de Vest (16,4%)
si Sud - Vest (12,4%), si cele din Nord (14,8%) si Nord - Est (13,3%) producand
iarna spulberarea zapezii si vara pierderea apei din sol. Frecventa medie anuala a
calmului atmosferic este de 12,9%.
Dintre vanturile ce se resimt pe teritoriul microregiunii Valea Mostistei, pot fi
amintite:
Crivatul - un vant foarte puternic, rece si uscat, care se dezvolta la periferia
anticiclonului siberian, avand directia NE - SV. Bate iarna, determina geruri mari,
ingheturi intense, polei, iar uneori viscole puternice, insotite de viteze mari ale
vantului provocand spulberarea, troienirea zapezii, inghetul solului si degradarea
culturilor, eroziunea solului, inzapezirea arterelor de circulatie, etc.

Austrul - vant uscat, prezent aproape in toate anotimpurile. El se dezvolta la


periferia anticiclonilor centrati in Peninsula Balcanica, in conditiile existentei unei
depresiuni barice in centrul Transilvaniei. Iarna produce ger, vara seceta; primavara
usuca rapid campul umed.
Baltaretul - vant umed, avand originea in ciclonii care se formeaza pe Marea
Mediterana si in Marea Neagra. Bate in special toamna si primavara, din SE si spre
NV, sau din Est spre Vest, insotit de nori negri si grosi, care produc o ploaie
marunta si calda, de scurta durata. Uneori bate si iarna aducand ploi, iar vara,
racoare.
Suhoveiul - bate in perioada calda a anului. Bate din directii diferite, dar in deosebi
din Est, fiind un vant fierbinte si uscat, provocand seceta si, uneori eroziunea
solului si furtuni de praf. Mai poarta numele de " Saracila", "Traista Goala" sau
"Traista-n Bat".
Dintre fenomenele atmosferice deosebite pot fi amintite in perioada de iarna
poleiul, chiciura, inghetul si depunerile de gheata; pentru toamna si primavara bruma (care prezinta conditii favorabile de formare inca din a doua parte a lunii
Septembrie si primavara pana in luna Mai), ceata; vara - evapotranspiratia >
700mm, roua este foarte abundenta, ploi torentiale, grindina (ce apare in urma unor
ploi torentiale de convectie, la trecerea unor furtuni reci peste suprafata
supraincalzita).
Solurile
Din punct de vedere morfologic zona este situata in Baraganul Sudic, considerata
cea mai importanta unitate morfologica a Campiei Romane.
Solurile, sunt soluri zonale de stepa si au ca roci parentale loessul sau depozitele
loessoide. Loessul este considerat ca material parental optim de formare a solurilor.
El s-a sedimentat in pleistocenul superior, fiind cel mai intins depozit de cuvertura.
In zona campului se intalnesc cernoziomuri ciocolatii cu petice de cernoziomuri
castanii. In crovuri se intalnesc petice de cernoziomuri levigate de depresiune.
Aceste soluri sunt caracteristice tinutului cu climat stepic unde precipitatiile sunt in
jur de 500 mmsi vegetatia este alcatuita din ierburi. Sunt bogate in humus, care
atinge grosimi ce variaza de la 60-80 cm. Fiind afanate, se lucreaza usor, primesc si
inmagazineaza cantitati de aer si apa suficienta pentru dezvoltarea plantelor.
Fiind formate pe loess cu o structura glomerulara si o textura lutoasa si lutoasanisipoasa, sunt poroase, fapt ce determina un drenaj perfect. Cand ploile sunt
abundente, apa care se afla in exces se infiltreaza usor si in celelalte straturi, iar
cand este insuficienta, se ridica spre suprafata prin circulatia ascendenta la nivelul
radacinilor.
Sunt perioade, uneori destul de lungi cand datorita caldurilor si vanturilor, rezerva
de apa din sol sa se epuizeze astfel ca plantele sa sufere de seceta. Conditiile
favorabile de sol si relief explica predominantul caracter cerealier al regiunii.

Resursele de apa
Reteaua hidrografica a microregiunii Valea Mostistei provine in majoritate din subbazinul Mostistea.
De semnalat ca vaile Argova si Vanata din Campul Argovei (ca si afluentii lor
Cucuveanu si Milotina din C. Lehliu) sunt barate cu diguri, dand salbe de lacuri.
Intregul bazin al Mostistei are peste 100 de iazuri realizate prin mici baraje.
Caracteristicile hidrogeologice si hidrochimice ale formatiunilor sedimentare din
regiune sunt conditionate de urmatorii factori:
subunitatea morfologica pe care se dezvolta;
raportul de alimentare sau drenare fata de reteaua hidrografica.
Conditii favorabile ale inmagazinarii si circulatiei apelor subterane se regasesc la
nivelul urmatoarelor formatiuni geologice:
in nisipuri albiene,
in " stratele de Fratesti" - (Pleistocen - inferior )
in nisipurile "Compexului marnos " - (Pleistocen Mediu)
in "nisipurile de Mostistea"- (Pleistocen superior)
in depozitele loessoide ale Campiei si aluviunile teraselor Ialomitei si Dunarii.
Stratele de Fratesti - (Pleistocen inferior) gazduiesc un orizont acvifer sub presiune
cu nivel freatic ascensional.
Nisipuri de Mostistea - (Pleistocen superior) bazal gazduitoare de orizonturi
acvifere cu apa sub presiune cu nivel ascendent, pe alocuri are chiar nivel liber
functie de permeabilitatea rocilor acoperitoare, nu prea este exploatat.
Orizontul freatic situat la adancimi de 8 - 10 m la baza depozitelor loessoide este
exploatat prin fantani satesti.
Flora si fauna
Conform incadrarii biogeografice teritoriul microregiunii Valea Mostistei, se
situeaza in regiunea de stepa.
Din punct de vedere al provinciilor floristice, microregiunea Valea Mostistei se afla
in provincia danubiano-pontica.
Flora si fauna microregiunii Valea Mostistei sunt caracteristice zonelor de stepa si
silvostepa, fiind direct influentate de starea factorilor de mediu din judet si de
actiunile antropice. La nivelul microregiunii, majoritatea vegetatiei este
reprezentata de culturi de plante tehnice si cerealiere.
Zona stepei ocupa cea mai mare parte a judetului Calarasi, fiind caracterizata prin
stejar brumariu (Quercus pedunculifora) cu artar tataresc (Acer tataricum),
dispersate intre terenurile agricole si areale restranse de pajisti secundare stepice cu
firuta cu bulb (Poa bulbosa), firuta barboasa (Andropogon ischaemum), nagara
(Stipa capillata), pelinita (Artemisia austriaca), laptele cainelui (Euphorbia
stepposa).

Vegetatia azonala este caracterizata prin zavoaie de lunca alcatuite din salcie si
plop, sleauri de lunca cu stejar, frasin, ulm, carpen, carpinita, visin turcesc, plante
agatoare, vita de vie salbatica, catina, lemn cainesc, liana greceasca si plantatii de
plop intre care se intercaleaza pajisti de lunca cu Agrostis stolonifera, Alopecurus
pratensis, Agrpyron repens si terenuri cultivate.
Fauna salbatica a microregiunii Valea Mostistei este reprezentata de elemente
tipice adaptate agrobiocenozelor din zonele de stepa si silvostepa ca: iepurele,
potarnichea, prepelita, soparla de iarba, sarpele, dihorul de stepa, nevastuica,
sobolan, fazanul, ciocarlie, graur, gugustiuc, porumbel salbatic, turturica, sturz.
Fauna padurilor de campie este alcatuita din exemplare de caprior, cerb, jder de
copac, mistret, viezure, veverite, cainele enot sau mangutul (Nyctereutes
procynoides ussuriensis Matschie), ciocanitoare, bufnite, porumbel gulerat, sticleti,
fazani, melci.
Fauna luncilor si lacurilor este reprezentata de vidra (lutra lutra), vulpe (Vulpes
vulpes), becatina comuna, lisita, rata salbatica, melci, acvila, soimul, lebada.
In iezere si ostroave cuibaresc: pelicanul cret, pelicanul comun, cormoranul mic,
cormoranul mare, barza alba, barza neagra, starcul de noapte, starcul galben,
starcul de cireada, lebada de vara, lebada de iarna, egreta mica, egreta mare,
lopatarul, tiganusul, pescarusul albastru, rata mica, rata pestrita, rata mare,
privighetoarea de zavoi, fluierari de munte, silvii, silvii cu capul negru, prundarati
gulerati mici, scoicari, privighetoarea de zavoi, mierla, frunzarita galbena, gaia
neagra, huhurezul mic, ciuful de padure, caprimulg, prigorii, codalbii.
Pestii care populeaza apele lacurilor si baltilor sunt: carasul, crapul, platica,
bibanul, salaul si stiuca.
Productia vegetala
Cerealele detin ponderea cea mai mare in cadrul culturilor agricole de camp.
Porumbul, se afla pe locul intai intre cereale. Este cultura care se preteaza cel mai
bine conditiilor pedo-climatice si prin aplicarea masurilor agrotehnice in mod
rational s-ar obtine productii foarte mari.
Graul, se afla pe locul al doilea intre cereale, fiind o cultura ce se preteaza foarte
bine conditiilor naturale din zona.
Floarea soarelui este a treia cultura ca pondere in suprafata.
Viticultura este o ramura care in ultimii ani, a inregistrat o dezvoltare cantitativa,
nu si calitativa fiind caracterizata in special prin soiuri hibride.
Pomii fructiferi se gasesc mai ales pe marginea arterelor de penetratie si in
gospodariile individuale.
Speciile de pomi fructiferi din zona sunt: caisi - zarzari, pruni, visini, meri, nuci,
gutui, peri, duzi, ciresi si altele.