China de Sud

1. Pozitia Geografica
China este aşezată în Asia de Est şi Centrală. Este a treia ţară ca întindere de pe glob (după Rusia
şi Canada) cu o largă deschidere la Oceanul Pacific.
Limite: Marea Galbenă, Marea Chinei de Est (E); Marea Chinei de Sud, Vietnam, Laos ( S);
Myanmar, Birmania, India, Bhutan (V).
2. Istoricul regiunii
China a dat naştere celei mai vechi civilizaţii din lume şi are o istorie ce datează din urma cu 3500
de ani. Numele chinezesc “Zhong Guo”, care desemneaza denumirea ţarii se traduce astfel: “Zhong”mijloc, “Guo”- ţara, numindu-se astfel "Tara de mijloc" , o referinţă la credinţa chinezească în care se
spune ca ţară era centrul geografic al Pământului şi singura civilizaţie adevarată. In secolul al XIX-lea,
China a devenit o naţiune slabă din punct de vedere economic şi politic, dominată de puteri străine.
3. Cadrul natural
Aceasta regiune cuprinde Valea Yangzi si diverse regiuni topografice catre sud. Valea Yangzi
consta intr-o serie de bazine cu soluri fertile. Aceste campii sunt intretaiate de cai navigabile, naturale si
artificiale si presarate cu lacuri. Bazinul Sichuan, situat in vest, este inchis de pintenii accidentati ai
Hightlands-ului Central si contituie o zona relativ izolata de teren deluros. Zona este cunoscuta pentru
agricultura intensiva. Zona muntoasa din sudul Chinei se extinde de la podisul Tibet pana in est, catre
mare.In partea de vest, destul de erodat se gaseste platoul Yunnan-Guizhou. Acesta este marginit de o
serie de lanturi muntoase separate de chei adanci, cu pereti abrupti. Unul dintre peisajele cele mai
frumoase din lume se gaseste in estul Guizhou-ului, acolo unde terenul este dominat de culmi inalte si
varfuri de calcar si coloane. La est sunt cele mai defrisate si grav erodate dealuri Nan Ling, iar de-a
lungul coastei sunt zone accidentate unde golfurile cu numeroase insule sunt locuri potrivite pentru
porturi. In sudul dealurilor Nan - Ling predomina o zona deluroasa, cu soluri nefertile si numeroase
fluxuri in aceasta regiune. Totusi, acesta este marginit de vai fertile, plate, cu vai aluvionare. Delta plana a
raului Zhu Jiang este numita si Delta Canton.
3.1. Relief
Regiunea carstica a Chinei de Sud est se intinde pe o suprafata de jumatate de milion de km2,
situata in principal in Yunnan, Guizhou si provinciile Guangxi. Ea reprezinta unul dintre cele mai
spectaculoase peisaje carstice tropical umede.
Sudul Chinei este de neegalat pentru diversitatea caracteristicilor sale carstice si peisaje.
Padurile de piatra de Shilin sunt considerate fenomene naturale si au o gama larga de forme, peisaje
carstice cu o diversitate de forme si culori, culmi. Impresionantul labirint de stanci care da impresia unui
codru cu arbori incremeniti pe vecie este considerat una din "primele minuni ale lumii". Este situat in
regiunea Lunan, la 86 kilometri sud-est de Kunming (capitala provinciei Yunnan, din sud-vestul Chinei),
un tinut in care traiesc etnici Yi (etnie minoritara care mai traieste in provinciile Sichuan, Guizhou si
regiunea Guangxi Zhuang). Padurea de piatra din Shilin a fost inscrisa de UNESCO in patrimoniul
mondial al umanitatii.
Carstul turn de Libo este de asemenea considerat un loc de referinta mondial pentru acest timp de
carst, ce formeaza un peisaj distinct si frumos.Carstul Wulong prezinta doline gigant, poduri naturale si
pesteri.
Podisul Yunan pozitionat in SV Chinei este fragmentat de afluentii fluviilor Menkou si Chang
Jiang care i-au imprimat un aspect montan. In substrat predomina rocile carbonatice,el suprapunandu-se
cutarilor mezozoice si tertiare.
1

O regiune extinsa de vegetatie sutropicala se extinde catre nord. bambus. Insa este cunoscut sub numele de Yangzi sau Yangtze. papagali). lemurii. un animal important in zona sudica. 19% din suprafata totala a Chinei. Un alt fluviu important este Fluviul Perlelor (Zhuijiang) – cel mai mare din sudul Chinei. iar volumul total de apa deversat este de 1050mld m³.8km². Impreuna cu animalele domesticite intalnim si bivolul de apa. Regiunea sta sub actiunea maselor de aer musonic. iar media temperaturilor de vara din aceasta regiune este de 26 grade C (luna iulie este reprezentativa pentru sezonul cald). Clima China este caracterizata de un climat cu vanturi musonice. Se caracterizeaza printr-un debit foarte mare si se varsa prin opt guri in Marea Chinei de Sud.Vegetatie In conditiile de clima specifice acestei regiuni se dezvolta padurile subtropicale. iar in China de sud-est. Printre acestea se numara speciile de aligatori si salamandre din lungul raului Yangzi. Aceasta zona este deosebit de bogata in specii. Unele specii.8 grade C in partea tropicala de sud. bazinul sau acoperind a. 3.3. Mai multe tipuri de primate. în timpul anotimpului ploios. aducatoare de ploi in anotimpul verii boreale.. ginkgo. cum ar fi stejarul mereu verde. precipitatiile sunt insotite de oraje. Padurile tropicale dense se gasesc in regiunea de sud a vaii Xi. si mici tufarisuri de bambus sau de arbusti.2. pin. Musonului de vara ii sunt caracteristice doua tipuri de vant: de sud-est (ce vine din vestul Oceanului Pacific si afecteaza provinciile estice) si un muson de sud-vest (dinspre Oceanul Indian si loveste teritoriul sud-vestic si sudic al Chinei). in limba chineza. In timpul verii temperatura continentului este mai ridicata decat cea a oceanului. disparute in alta parte inca se mai intalnesc in China. In anotimpul rece. Acesti musoni sunt principala cauza a precipitatiilor.4. Fauna este bine reprezentata prin maimute. pana la 3. De asemenea sunt intalnim paduri de dafin si magnolie. panda gigant (gasite doar in sud-vestul Chinei) si caprioara de apa (se gaseste doar in China si Coreea). Chinezii numesc intregul rau CHANG JIANG.Izvoraste sub denumirea de Ulan Muren din Muntii Ula (cca 6000km inaltime) si primeste aprox 700 afluenti mari si mici. fag) care continua in altitudine cu cele sutropicale si cu cele tropicale ce apar in extremitatea sudica. Intalnim numeroase specii de pesti dar si de pasari (fazani. Precipitatiile sunt abundente in special in timpul verii. Hidrografie Cel mai lung rau din Asia si al 3-lea din lume este raul Yangzi (dupa Nil si Amazon) cu o lungime de 6300km. Are resurse hidroenergetice bogate si bazinul sau reprezinta o zona agricola importanta. Sub influenta musonului. perioada iulie-septembrie. Acestea constau in paduri de foioase din plante perene. pana la valea Yangzi si catre vest pana la podisul Tibet.9 grade C de-a lungul raului Yangzi. Carnivorele mari cum ar fi ursul.3. prin specii precum gibonul. au loc taifunuri frecvente (regiunea costiera sud-estica cu latimea de 100 si uneori chiar de 400 km). precum si o serie de alte specii de maimute sunt abundente in partea sudica. cele de foioase cu frunze cazatoare (stejar. distingandu-se patru anotimpuri: climatul este rece si arid iarna. inclusiv gibon si macaci. presiunea atmosferica este scazuta si vantul sufla dinspre mare spre uscat. In etajul acestora din urma se intalnesc specii de liane. Se varsa in Marea Chinei de Est in apropierea Shanghai-ului. Luna ianuarie este cea mai rece perioada a anului in cea mai mare parte a tarii. tigrul si leopardul sunt putine si numar si se intalnesc in zonele indepartate. cald si umed vara. care insemana rau lung. Coniferele si ierburile de munte domina la altitudinile mai mari. 3. azalee. Media temperaturilor de iarna scade de la 17. teritoriul chinez fiind dominat de mari presiuni atmosferice (vantul musonic dinspre Siberia si Mongolia catre Marea Chinei Meridioanale). 2 . unele mai inalte de 50m. temperatura uscatului este mai coborata decat cea a oceanului. ajung la aproximativ 990mm/an in aproape toate zonele din sudul Chinei.

caracterizat prin stanci inalte. Circa 380 milioane de ani in urma in acest loc era doar apa. Turism Zhangjiajie este un parc national din provincia Hunan din sud-estul Chinei. şi un sistem local de canale mai mici. În industria de maşini. Portul este la priza pentru Grand Canal. un loc uimitor de frumos si in acelasi timp. aviaţie de întreţinere şi turism.4. Densitatea populaţiei este de 5753 de oameni pe kmp făcând Hong Kong una din regiunile cele mai dens populate din lume. textile. stanci masive cu pereti abrupti si varfuri colturoase. excentric. Acesta este numita astfel pentru că Vechii chinezi credeau că au stat în centrul lumii. Populatie China este a treia tara din lume ca suprafata. maşini. Three Gorges Dam genereaza mai mult curent elenctric decat orice alt baraj din lume. Principalele orase si functii Guangzhou (7.800 (2006 estimare).5 milioane. Se spune ca anume acesti munti „zburatori” l-au inspirat pe Cameron sa deseneze insula Pandorei in filmul „Avatar”. ca urmare a eroziunii. mai ales in sud. o gradina zoologica naturala.textile. Privind spre viitor. peisajul s-a transformat in ceea ce putem vedea astazi: un parc maiestuos.636 (2008 estimare).287 miliarde de oameni în China . Alte industrii majore includ oţel. Industrie: Tipuri . rezervatie botanica si geologica. cel mai mare oras din China de sud Cel mai mare oraş şi cel mai mare port este Shanghai. unul dintre Chinei mai importante centre culturale şi educaţionale. In anul 1993 au inceput lucrarile la un baraj imens pe raul Yangzi.si raurile rapide. adesea cu pante abrupte. 5. înseamnă "teren central". ceasuri. aproape 100% din suprafata sa este acoperita cu verdeata. Hong Kong are o populaţie de 7. printre cele mai ridicate niveluri din lume. Treptat. cascade si un sistem urias de pesteri. Acesta a fost cotat ca al doilea "cel mai potrivit oras”de a trai. Speranţa medie de viaţă la naştere (1994) este de 76 de ani pentru bărbaţi şi 81 de ani pentru femei. rauri cu apa stravezie. Aproximativ 95 la sută din populaţie este urbană. Xiamen industria electronica şi IT.generatoare de energie.607. Aceasta acoperă mai mult de o cincime din continentul Asia.O caracteristica notabila a industriei de energie din China a fost construirea de centrale mici. Finalizata in 2009. Muntii prezinta o priveliste pitoreasca cu piloni imensi de piatra ce se inalta din paduri tropicale. oraşul are planuri de a grăbi dezvoltarea industriei serviciilor trei: logistică. XIAMEN ocupa o suprafaţă de 1 565 km ² cu o populaţie totală de 2. Industrie Resursele de apa ale Chinei sunt mult mai numeroase decat cele din orice alta tara.peste o treime din populaţia totală din Asia. produse chimice. jucarii.680. Shanghai este. 7. de asemenea. materiale de construcţii şi produse de tungsten. materiale plastice. Shanghai are legături excelente de transport.220 in 2002) oras port de pe Zhu Jiang. îmbrăcăminte. cele mai inalte varfuri Wulingyuan ajungand la o inaltime de peste 3 km deasupra nivelului marii. China a fost o civilizaţie importanta în cele mai vechi timpuri. locale . electronice. Solul s-a ridicat in perioadele cretacica si jurasic. după Rusia şi Canada. echipamente electrice. fabulos si salbatic. Există aproximativ 1. Xiamen excelează la producţia de maşini şi echipamente electrice de distribuţie. Alte produse importante produse în Xiamen includ produse farmaceutice. produse alimentare. Locul este renumit pentru stancile sale de cuartit de pana la 800 de metri. îl face locul perfect pentru transport produse agricole şi produse industriale. 3 .018. Zhongguo. unde cantitatile de precipitatii sunt mari. 6. numele chinezesc pentru ţară. flora si fauna bogata. produse chimice şi maşini. Autoritatile locale si comunele rurale au valorificat potentialul hidroenergetic ca parte integrata a programelor lor de conservare a apei. In anul 1980 s-a incercat folosirea ca si combustibil a gunoiului. cu o populaţie de 13.

Caderea Chinei in industrializare dupa anii ’50 a avut efecte negative asupra atmosferei. 10. poluarea apei si cresterea rapida a emisiilor de dioxid de carbon au fost rezultatul. datorita unei lungi perioade de oxidare. mai ales portocale si mandarine. 4 . Mongolia si Rusia si sud-est. Motivul acestui fenomen il reprezinta concentratia mare de minereuri feroase care. atat cei din zonele rurale. a caror altitudine nu depaseste 800 de metri. facand orase precum Suzhou.inclusiv ploile acide.Studiile. Ei au inceput o seie de campanii de propaganda care au fost de a educa oamenii in mentinerea imprejurimilor curate. efectuate in 1980. Peste toate se adauga sutele de culturi diferite ale taranilor chinezi. smogul gros. Probleme de mediu 50 de ani de industrializate si dezvoltare economica au avut consecinte grave asupra mediului Chinei. Astfel se demonstreaza ca China sufera de probleme economice si sociale ca urmare a degradarii mediului. care a fost ratificat în 1993. Shenyang. China este in prezent al doilea emitator de dioxid de carbon. semnatară a Protocolului de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon.sau ca si canale de drenaj utilizate de taranii ca si cai de navigare interioara. China este. Potrivit OMS. intr-un melanj incredibil.in special in delta Yangzi. Acest lucru a fost formulat in termenii de a mentine un nivel inalt de igiena personala precum si de moralitate sociala La un nivel general scopul a fost de a face oamenii. amfibieni si pasari. 9. Comert Citricile.China genereaza ¾ din energie din carbune. au dat reliefului o neobisnuita culoare rosie.care afecteaza 30% din teritoriul tarii. padurilor. China produce mai mult de 20% din oferta la nivel mondial. iar cantitatea de sol este mai mare. Cand apar mari inundatii se produc distrugeri mari. dealurile. China a aderat la o serie de acorduri internaţionale de combatere a poluării mediului. Aici cresc specii rare de arbori. maimuta rhesus si salamandre gigantice In provincia Yunnan. guvernul a semnat Convenţia . suprafata terenului arabil a scazut cu 0. deseurile toxice.cadru privind schimbările climatice la Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare. Un alt aspect important de mediu a fost pierderea terenurilor agricole ca urmare a extinderii rapide a constructiilor si oraselor intre 1980 si 1990. În 1992. arata ca parcul este un veritabil depozit de genomi de plante si refugiul tuturor animalelor posibile. sunt complet acoperite de culori vii.din cauza defrisarilor. Sericicultura este comuna in zonele centrale si de sud.Este deja vinovata de 10%din efectul de sera. cat si cei din orase sa fie mai constienti de necesitatea de a contribui la “ecologizarea”din China si a a “infrumuseta”mediul.Poluarea produsa prin arderea carbunelui are un efect direct asupra mediului. productia sa fiind in 2006 de 1049500. Ceaiul este o cultura traditionala de export in China. Ramanand principalul producator de ceai. Xi'an. aprovizionarii cu apa. In anul 1980 autoritatile au devenit mai constiente de impactul problemelor de mediu asupra performantei economice a tarii.cauzand ploi acide.37%/an. Poluarea severa a mediului. mai precis la sud-vest de Kunming. Transporturi Liniile noi construite au extins doua cai principale nord-sud (Guangzhou . de asemenea. de exemplu: fazan auriu. capabil sa iti taie rasuflarea. Partea de sud a canalului este integrat in sistemele locale de canale si lacuri. Beijing. Shanghai şi Guangzhou sunt în top-10 oraşe din lume ca fiind cele mai poluate. In unele parti din China aceste canale sunt folosite la irigare. animale. Cele mai aglomerate cai navigabile interioare sunt reprezentate de Canalul Mare. Changzhou imprtante porturi fluviale. 8. practic nicio parcela nu este lasata la voia intamplarii.care se extinde de la Beijing la Hangzhou. Plantatiile principale de ceai sunt pe dealurile de la mijlocul vaii raului Yangzi. Plantarile regulate de copacii sunt folosite pentru a ridica gradul de constientizare a populatiei.sunt produsele din sudul Chinei. Wuxi. capitala acesteia.Beijing si ShanghaiBeijing) in nord-est.Poluarea cauzeaza efecte grave in orasele industriale din China.

facandu-se astfel o adapatare la conditiile de relief. oamenii se orienteaza in functie de conditiile de irigat. Padurile Teak de obicei nu sunt taiate pentru culturi. Campurile sunt pregatite din martie. date fiind problemele de mediu cu care se confrunta Marea China. Multi agricultori practica taierea si arderea copacilor.si recordul negativ anterior in ceea ce priveste protectia mediului. Uneori terenurile agricole nu sunt cultivate daca un semn rau a fost primit. Recoltatul si treieratul se face de mana. nu se asteapta la un randament bun. mai ales acum ca populatiile de crestere au fortat pamantul in fiecare an cu ingrasaminte scumpe. campurile fertilizate cu gunoi de grajd de la bivolii de apa si lasate parloaga pentru o perioada lunga de timp sunt mai productive decat cele arse. Astfel. Doar aproximativ 15% din apa menajeră este tratată. 85% din toate orasele din China folosesc de apă murdara. Dar acest lucru se intampla foarte rar. pentru a fertiliza solul si a scapa de insecte.distruge padurea si seaca izvoarele. fiindca au solul nisipos si nu este bun pentru agricultura. dupa o recolta. Aceasta metoda de agricultura afecteaza mediul.Oamenii de stiinta au arata ca.terasarea este o metoda de cultivare care a fost practicata cu succes de secole.Ea polueaza aerul. ei ar copacii dupa recoltare si inainte de inceperea sezonului de plantare pentru a avea noi terenuri agricole.in special in unele zone rurale.ce ar fi putut costa pana la o treime din terenurile agricole ale Chinei din ultimii 40 de ani. Mii de kilometri de râuri sunt contaminate cu toxine industriale.Aproximativ jumătate din toate resursele apelor urbane la sol. Constitutia chineza din 1978 a fost prima care a prevazut unele masuri de protectie a mediului intro tara ce pana acum a avut productivitate nationala crescuta. iar o treime din zonele de pescuit de coastă sunt distruse de poluare.Conbinata cu plantarea de arbori si construirea de iazuri cu rezervoare mici.solutii pentru probleme de mediu. Ea prevede controlul eroziunii semnificative si este o masura locala de conservare a apelor. Oficiul de Protectia meciului a stabilit in conformitate cu Consiliul de Stat. plantate inainte de musonii de vara si recoltate in luna octombrie. Alte tehnici agricole Unele practici de cultivare a orezului pe terase. Orezul ud este cultivat in terase si orezul uscat cu alte culturi sunt cultivate pe versantii care au fost taiati si arsi. Sute de km de padure sunt taiate si arse in China in fiecare an. Cu toate acestea. Pentru a alege un sat. Se practica plantarea de porun in panza de paianjen decat in randuri. 5 . Bivolii de apa sunt utilizati ca si plug. erodeaza si degradeaza solul. Conservationistii au estimat ca suma de lemn pierdut in fiecare an este adesea in valoare de 20 d ori valoarea culturii de orez cultivate. Aceasta reflecta ata un patrimoniu de catastrofe naturale cat si degradarea severa in mediu.educatia slaba. Aceasta agricultura este o forma durabila doar in cazul in care terenul este lasat necultivat pentru cel putin 7 ani. erbicide si insecticide. O componenta importanta de protectia meidului in China este terasarea. Legea protectiei mediului a fost adoptata in 1989.Institutul National de Protectia Mediului monitorizeaza utilizarea de produse chimice. Principalele directii de protectie a mediului au fost impaduririle. iar în mediul rural doar un chinez în şapte are apă potabilă. lacuri şi şapte sisteme majore riverane sunt poluate din cauza lipsei de canalizare şi a instalaţiilor de tratare a deşeurilor. controlul eroziunii si concervarea apei. Acesti fermieri au o singura cultura in timp ce fermierii de orez umed au de obicei doua sau chair 3culturi.

Beijingul sau “Resedinta de Nord”. Campia Huaihe d. Litoralul Marii Campii Chineze este. In faza initiala o buna parte din aceasta campie a fost o campie de eroziune. zona de varsare inainteaza cu 100 m in mare determinand o crestere permanenta a campiei in detrimentul Golfului Bohai. Campia Changjiang Campia Beijingului apartine in intregime bazinului Peiho. perturbat de domuri de origine vulcanica din zona Nanjing-Bangfou-Hefei. peste care . 6 . Anual. de la paralela de 40˚ lat. prin parcurile sale imense si palatele ce dispar in paduri si in verdeata. Pozitia geografica. un bazin foarte complex cu un punct de convergenta la Tianjin. praful de pusca etc) . matasea natuala. cu aspect foarte neted. Este situata intre litoralul Marii Galbene si al Marii Chinei de Est in partea de rasarit. Pen. in general. cuprinzand toata gama ramurilor acesteia incepand de la cea petrochimica pana la cea alimentara. Campia Beijingului b.capuri etc. canale etc. Depozitele aluviale alterneaza complexele loessoide. Subdiviziunile Marii Campii Chineze Pe teritoriul acestei vaste arii de campie se destind mai multe unitati. Campia Huanhe c. Sub aspect urbanistic se detaseaza prin trama stradala regulata.Yantai). 2. apartinand Platformei Sinice.2.1. Geologie Marea Campie Chineza s-a format incepand de la sfarsitul tertiarului pe locul unei vaste depresiuni tectonice. Relief Campia are o inaltime medie de 50 m. se intinde pe aproape 1100km lung (N-S) si pe o latima de cca 700km. astazi regasindu-se doar cateva exemple la altitudini de peste 150m (Munyii Taishan. ). situat la 50 m altitudine.nordica pana la valea fluviului Chang Jiang.Aceasta zona a contribuit la dezvoltarea societatii umane prin diverse domenii ( inventii si descoperiri celebre : busola. Muntii Taihan si Tin Lin la apus.Marea Campie Chineza 1. iar in lungul unor rauri se afla lacuri de lunca si mlastini. aceasta reprezentand o caracteristica de baza a Marii Campii Chineze. Delta fluviului Chand-Jiang reprezinta o parte terminala a Marii Campiei Chineze.dintre care se remarca : a. Muntii Huai-Yang si prelungirile nord-estice ale muntilor Chinei de Sud. vechi. Cadrul natural 3. Aici se afla una din marile concentrari urbane ale Chinei axata pe metropolele Beijing (9230687 locuitori) si Tianjin (7764141 locuitori) totalizand circa 17 milioane de locuitori. este al doilea oras al Chinei. 3. Istoricul regiunii In spatiul Marii Campii Chineze a aparut una din cele mai vechi civilizarii ale lumii. 3. Marea Campie Chineza are o desfasurare meridionala. In afara functiilor politico-administrative orasul are o industrie puternic dezvoltata. s-au depus aluviuni de grosimi de sute de mii de kilometri. fiind presarata cu numeroase lacuri. De la nord la sud campia este traversata de Marele Canal Chinez. Fundamentul campiei este format din roci dure. rectilinin si doar in dreptul deltelor apare insotit de insule.

Campia aluviala se desfasoara la est de Nanjing (Nanking). care furnizeaza numeroase produse ca :peste. Peisajul Marii Campii Cineze este puternic influentat de existenta unor vaste retele de canale cu multiple functionalitat. Au fost defrisate zeci de mii de hectare si s-au creat 15 ferme cu profile variate. intre aceste si Golful Hangzhou se afla o vasta retea de canale de irigatie si desecari care dau oraselor un aspect asemanator cu cel olandez (Suzhou este considerat “Amsterdamul chinez”). La varsare are mai multe zeci de km. Zona litorala este supusa taifun-urilor care au ca regiune de formare Marea Chinei de Sud.000 locuitori). Aici raurile sunt divagante. Marele Canal a legat principalele cursuri de apa din partea de E a Chinei jucând un rol important în asigurarea comunicatiilor N . Aici se gaseste Lacul Tai (2. Nauhui si Frengxian. acestea influentand atat oscilatiile de temperatura. Centrele urbane cele mai importante sunt situate in apropierea fluviului.In anotimpurile extreme cad precipitatii pana la 750mm (musonul de vara). fiind aproape in totalitate submerse. care a realizat legatura dintre ele constituie elemental cel mai important in funtionalitatea acestei campii. fiind colectate de raul Huai. Campia Huaihe ocupa cel mai mare spatiu din interfluviul Huanhe-Changjiang. Practic. 3. ele reprezentand si puterince centre industriale: Jinan(1. Marele Canal. municipalitatea orasului Shanghai a inceput valorificare terenurilor “desertice” din districtele Chongming (insula). Changxing. Hongze. anual. strapuns de unele vechi conuri vulcanice. De asemenea. Tai cu o suprafata de peste 2250km². Gaoyou. 7 . Xinxiang. Temperaturile sunt din ce in ce mai mari spre Sud. La sud de fluviu. Marele Canal (yunhe). Wapu. cele doua fluvii marginale nu sunt despartite de nici o zona ridicata. Astazi Marele Canal.000 t bumbac. adica spre zona subtropicala-tropicala. unde fluviul are 3 Km latime. Atunci cand cedeaza vreun dig. cat si cantitatea de precipitatii. apar numeroase lacuri. este cel mai vechi mare canal de navigatie si irigatii din toate timpurile (2 700 km initial. fructe. Kaifeng.4. în prezent 1 782 km). incepand din anul 1959.S într-o epoca în care lipseau soselele si caile ferate. iar in timpul unui an ajung chiar si la 1000mm. 3. In luna ianuarie temperaturile medii oscileaza in jurul valorilor de 0˚-2˚. In luna cea mai umeda a anului precipitatiile trec de 250mm. unind cele trei mari fluvii chinezesti care se varsa în Marea Chinei de Est : Huanhe = Fluviul Galben . acestea produc circa un million tone cereale si peste 500. Celebru a ramas insa Marele Cabala. Campia Changjiang este dezvoltata pe cursul inferior al marelui fluviu. cursul inferior al lui Huanhe fiind modificat deseori si radical cu urmari dezastruase. Clima Acestei regiuni ii sunt caracteristice doua elemente importante si anume circulatia musonica si influenta oceanica.200 km²) ale carui ape oglindesc colinele plantate cu duzi si orezariile cu sistemul lor geometric de amenajare. reconditionat. Campia drenata de raul Huai se inscrie in peisajul morfohidrografic si printr-un numar mare de lacuri : Hu. unde apare ca un platou de loess. Astfel. polderele situate la est devin o continuare a marii. acest canal a avut si are un rol important în irigarea unor întinse suprafete de teren.360. port la Marea Chinei de Est. este navigabil pe cea mai mare parte a cursului sau pentru vase de peste 1 000 t. lapte etc.Houaiho si Yangzi = Fluviul Albastru. mlastini si chiar areale de nisip. oua. Zhengzhou.3. iar transporturile maritime erau putin dezvoltate. iar in luna iulie peste 20˚. carne. sapat in urma cu 2400 de ani si care a atins apogeul utilizarii in timpul dinastiilor Ming si Qing.Campia Huanhe este dezvoltata pe o parte si alta a fluviului cu acelasi nume. Reteaua hidrografica Apele au doua directii generale spre care se indreapta si anume : una spre Golful Bo Hai (directie SV-NE) si unele dirijate din nord-vest spre sud-est. cu deosebire pe partea stanga. Delta fluviului Changjiang prezinta numeroase terenuri relativ recent intrate in circuitul agricol.

de locuitori fiecare. In ceea ce priveste cresterea animalelor. In sudul campiei. Lianshui si Zhangdian). azonal si cele hidromorfe si saraturate. unul dintre cele mai mari orase ale lumii..alimentare cu apa potabila si industriala a centrelor urbane).9 mil. descentralizarea în domeniul financiar şi industrial. loc. Metalurgia feroasa s-a dezvoltat in orasele porturi (Shanghai. Portul Shanghai se numara printre cele mai mari orase ale lumii si al tarii. aceasta fiind rezultatul unei retele bine dezvoltate de asezari umane cu peste 100000 de locuitori.5 mil. situat la gura de varsare a fluviului Changjiang este cel mai mare port si centru industrial al tarii. cu 5. a investiţiilor străine şi a tehnologiei adusă din străinătate. in buna parte. dezvoltare deosebita au: soia . Solurile loessoide (formate pe loessuri cu grosimi medii de 200-500m). Dudul detine o pondere importanta avand in vedere utilizarea sa in sericicultura. In nord se caracterizeaza prin frecventa cerealelor dintre care domina porumbul. este oras-port la Marea Chinei de Sud si important centru al industriei matasii.Beijing.8 mil. Pentru rezolvarea acestei probleme Republica Populara Chineza a proiectat contruirea unor canale de aductiune de mare gabarit a apelor Changjiang (din sud) catre nord. Agricultura cunoaste o continua dezvoltare. Solurile Ca urmare a conditilor climatice si de vegetatie. soia. Nanking) sau in cele din apropierea materiilor prime (Jian. a fost inlocuita aproape in totalitate prin culturi agricole. avicultura si cresterea vacilor pentru lapte in jurul marilor centre urbane. Changzhou. arahidele. dar in China se gasesc si orase mari. deosebit de fertile sunt utilizate cu precadere in agricultura. Shanghai. loc.Lipsa de apa este deosebit de acuta in compartimentele vitale (irigatii.cu o densitate medie de peste 400 loc/km². începând din 1980. bumbac. 3.Trei sferturi din populatie traieste la sate. Shanghai. 5. Xi'an. 3.este prezenta prin toate ramurile sale :industria carbunelui ( China este prima producătoare mondială de cărbuni). Dintre celelalte plante agricole. cu plante de cultura. este unul dintre putinele orase mari din interior si fosta capitala a Chinei. cu 2. Quingdao).caracteristica ramane cresterea porcinelor. Guangzhou. a schimburilor. cu 7. loc.5.pe primul loc se situeaza cultura orezului. reflectata in cantitatile sporite de produse alimentare si materii prime pentru industrie. Capitala Chinei este Beijing. Hangzhou. foarte bogat in monumente. cu 2 mil. In zona litorala se dezvolta o vegetatie halofila inlocuita. 4.urmata de grau si porumb. de asemenea. tutun. Anyang) iar industria aluminiului este concentrata in centrele specializate (Hefei. industria petroliera (provincia Nahai) si extractia petrolului submarin in Bo Hai si Marea Chinei de Sud. industria constructoare de masini (Shanghai. ceaiul. Populatia Marea Campie Chineza este una din cele mai populate campii ale lumii. orez si legume. Economia Economia Chinei este în plin proces de deschidere către exterior (Occident şi Japonia). loc. Vegetatia Vegetatia primara formata din paduri de stejar si pin din asociatii cu Thuja orientalis.6. peste 20 avand mai mult de 1 mil. cu efecte spectaculoase în creşterea producţiei. Handan. de cele aluviale si brunoziomuri.participand cu cca 55% la formarea venitului national. Industria constituie ramura principala a economiei. Tianjin.Tianjin). Se mai cultiva gaolean. Pescuitul asigura completarea resurselor alimentare si se pracincepe in principalale fluvii ( zona cuprinsa intre Shangai si Guangzhou). textile si confectii(Beijing. bumbac . Shiuazhiang. 6 orase cu peste 1000000 de locuitori . solurile sunt reprezentate in principal. 8 . graul si orzul.

Marin. mult mai mici. zacaminte de fier(Maanshan pe Changjiang.8 mil. Pozele care au ajuns în mâinile regizorului James Cameron l-au inspirit în proiectarea “vârfurilor plutitoare” din pelicula “Avatar”. I. Acest stânci înalte. Capitala Chinei este Beijing sau “Resedinta de Nord”. N. Universitatea Al.. Jinan (1. este unul dintre putinele orase mari din interior si fosta capitala a Chinei.200 km²). Zibo la nord de Muntii Taishan) si zacaminte de petrol (Shengli).000 existente în Parcul Naţional Zhangjiajie din China. Facultatea de Biologie – Geologie – Geografie. Australia. loc. Transporturile Marea Campie Chineza este strabatuta de doua magistrale feroviare si de mai multe sosele pe directia nord-sud. un remarcabil centru economic. Centrul de multiplicare al Universitatii din Bucuresti  M. I. si astfel volumul. I. Editura Didactica si Pedagogica. cu 2 mil.000 locuitori). Coloana “Southern Sky” de peste o mie de metri înălţime este doar una din cele 3. Aceste piramide sint din pamant si desi 3 din ele au suprafata la baza comparabil de mare cu suprafata la baza a celor 3 piramide originale de la Gizeh. foarte bogat in monumente. Veronica Giosu …[et al. Xinxiang. Iasi. este situat la 50 m altitudine si este al doilea oras al Chinei ca marime. Zhengzhou. Asia mijlocie.In subsolul campiei se afla zacaminte de carbuni exploatate in partea centrala (Huainan. imortalizate în 2008 de un fotograf de la Hollywood. Marea Campie Chineza. V. in centrul Chinei. chimie. In apropierea orasului Xi'an. sint mai multe piramide mari comparabile in marime cu piramidele de la Gizeh. Turism In Marea Campie Chineza se gasesc palate si temple stravechi. zona de plamadire si leaganul unei civilizatii stralucite. 6. in perioada primilor suverani ai dinastiei. Antarctica.360. Xi'an. Nanjiang (Nanking. Huainan. Xinyang si Zhoukou. Geografia continentelor – Asia. Obreja. Oceania. Lacul Tai (2. Lianshui. piramidele din Xi'an au inaltimea. Geografia continentelor – Asia. 1982. loc. textila). insa nu este vorba de efecte speciale. A. portul Shanghai se numara printre cele mai mari orase ale lumii si ale tarii cu 7. Apavaloaiei. capitala regiunii Shaanxi. Caloianu. 1975. situat la gura de varsare a fluviului Changjiang. Marin. la nord de Xuzhou).. I. Bucuresti 9 . Alta atractie turistica o reprezinta formaţiunile muntoase din regiunea sudică a Hunanului. in special agricol. o zona cu mari resurse economice . dar si constructii moderne si industriale. I. Bangou. fosta capitala a Chinei “Capitala de Sud“. Cuza. cu 5.]. solitare. adanc inscrise in istoria omenirii. Xinhailian. acoperite cu o oază de copaci par rupte din filmul 3D “Avatar. Catedra de Geografie  Radulescu. Garbacea.siderurgie.5 mil. Xuzhou. constituie astazi cea mai puternica concentrare umana de pe glob. cu o industrie puternica . Bibliografie  Radulescu. Regionarea fizico – geografica. electronica. precum si multe alte piramide mici. circulatia est-vest facandu-se prin intermediul celor doua artere fluviale de baza (Hunahe si Changjiang). Kaifeng. Loc.