Proiect

didactic
Şcoala Gimnazială Posca
Profesor: Pușcă Andreea
Disciplina: Literatura română
Clasa: a VIII a
Subiectul lecţiei: Lacul de Mihai Eminescu – interpretarea textului
Tipul lecţiei: de receptare a unei opere lirice
Competențe generale vizate
Receptarea mesajului scris din texte literare, în scopuri diverse.
Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea mesajelor scrise, în
diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse.
Valori și atitudini
 Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în
domeniul literaturii.
 Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje
receptate.
Competențe specifice
3.1 Dovedirea înțelegerii unui text literar pornind de la cerințe date.
3.2 Identificarea procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric.
4.1 Redactarea diverselor texte, adaptându-le la situația de comunicare
concretă.
Conținuturi asociate
 structura textelor lirice, eul liric;
 procedee de expresivitate artistică în textele studiate (figuri de stil: aliterație,
asonanță,
epitet, personificare);
 versificația (măsura, rima, ritmul, versul, strofa);
 trăsăturile specifice ale genului liric într-o operă literară studiată;
 valori stilistice ale nivelului fonetic într-un text literar;
 comentarea unor secvențe dintr-o operă studiată pe baza unor cerințe date
Competențe derivate / obiective operaţionale
 Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
 a citi fluent și expresiv textul;
 a înțelege mesajul textului;
 a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar;
 a-și dezvolta pasiunea pentru lectură;
 a cunoaște trăsăturile genului liric.
 Formative
 a argumenta că textul studiat aparține genului liric.
Strategii didactice

. 2.prezenţa.  cunoştinţele anterioare. Editura Humanitas Educational.  a înțelege mesajul textului.  a-și dezvolta capacitatea de exprimare și de receptare a unui text literar.Li se vor oferi elevilor fișe cu viața și activitatea literară ale lui Mihai Eminescu. III.  problematizarea. Enunţarea obiectivelor  Cognitive – la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:  a citi fluent și expresiv textul.  a cunoaște trăsăturile genului liric. iar elevii îl vor scrie în caietele de clasă. Pregătirea stării de învățare . II.  timp de lucru: 50 minute. Forme de organizare a activităţii elevilor: frontală / pe grupe 4.Se va nota titlul lecției (Lacul de Mihai Eminescu) pe tablă de către profesor.  învățarea prin descoperire. Editura Aula. București.  Formative . .  conversația. Mijloace de învăţământ  caietele elevilor. Sofia Dobra.  dialogul. Resurse  capacităţile de învăţare ale elevilor. 2008  Dicționarul figurilor de stil din toate manualele alternative.  a-și dezvolta pasiunea pentru lectură. clasele V-VIII.stabilirea ordinii.Captarea atenției: se va audia înregistrarea poeziei Lacul de Mihai Eminescu.verificarea temelor. Moment organizatoric .  lucrul pe text. Bibliografie  Limba română. Brașov. Editura Ovi-art. . . Mihaela Secrieru.  tabla.1. 2004 Desfășurarea activităţii didactice I.verificarea materialului didactic. Raluca Scarlat. Florentina Sânmihăian. manual pentru clasa a VIII-a – Alexanru Crișan. 2003  Didactica limbii române. Botoşani. 5. Metode şi procedee  lectura model. . 3.  portofoliul elevilor.

Toate celelalte elemente care compun decorul în care urmează să se manifeste iubirea(trestiile. elevii sunt solicitați să răspundă cu ajutorul profesorului la următoarele întrebări-cheie: 1) Când și unde a apărut poezia Lacul de Mihai Eminescu? Poezia Lacul de Mihai Eminescu a fost publicată la 1 septembrie 1876 în revista „Convorbiri literare”. al profunzimii trăirilor interioare ale poetului. Coordonarea învăţării. exterior care cuprinde descrierea naturii și altul ideal. 8) Cum poate fi structurată poezia din punct de vedere compozițional? Compozițional. a argumenta că textul studiat aparține genului liric.  Pentru o bună receptare a mesajului și a semnificațiilor poeziei Lacul de Mihai Eminescu. 7) Din câte catrene este alcătuită poezia Lacul de Mihai Eminescu și cum sunt organizate acestea? Poezia Lacul de Mihai Eminescu este alcătuită din 5 strofe (catrene) organizate gradat ca stare sufletească de la speranța împlinirii iubirii până la tristețea sfășietoare din finaL. barca. IV. 4) Care este semnificația titlului acestei poezii? Poezia are ca titlu numele unuia dintre elementele cadrului natural descris: lacul. pentru că visul de iubire nu se realizează. 9) Numiți elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți? . determinându-l pe poet să viseze la o dragoste ideală. unul real. 2) Din ce categorie de poezii eminesciene face parte această poezie? Poezia Lacul de Mihai Eminescu face parte din lirica erotică eminesciană. Însă totul rămâne la stadiu de dorință. 5) Ce semnifică apa în viziunea lui Mihai Eminescu? În viziunea lirică a lui Mihai Eminescu. vântul. de posibilitate. 3) Cum apare lirica erotică eminesciană? Lirica erotică eminesciană îmbină sentimental dragostei pentru ființa iubită cu adorația față de frumusețile naturii. Natura și iubirea nu pot fi separate la Eminescu. interior al visului de împlinire a iubirii absolute. nuferii) converg către lacul din mijlocul codrului. favorizează reveria. luna. poezia poate fi structurată pe două planuri. obţinerea performanţelor în învăţare şi asigurarea conexiunii inverse  Elevii sunt invitați să recite expresiv poezia Lacul de Mihai Eminescu. 6) Care este tema poeziei Lacul de Mihai Eminescu? Tema poeziei o constituie dorința arzătoare a îndrăgostitului de a-și împlini iubirea. apa este un element al vieții. Prezența apei prin farmecul și misterul ei. la posibilitatea împlinirii ei în cadrul fascinant al codrului.

apa „sune”) și epitetele personificatoare („blândei lune”. Prin personificare. „a scăpa”. de visare. trestiile. este mai puțin dinamic. de visare. natura preia sentimentele și stările eului liric. limpezime. „lin foșnească”. „a sări”. 12) Selectați din text verbele cu ajutorul cărora se creează o atmosferă de vrajă. de visare. claritate. „unduioasa apă”. luna vântul. codrul. „a pluti”. natura. „cutremură”. preia din zbuciumul sufletesc al poetului. ea sugerănd tristețea apăsătoare din sufletul poetului. „a scăpa”. lacul ca element al ei. Imaginea vizuală din final („lacul cel albastru”) nu mai are strălucirea și consistența cromatică a celei din prima strofă. Decorul natural este unul nocturn. Care sunt acestea și cum sunt distribuite? Verbe precum „a cădea”. În ultima strofă lipsește galbenul nuferilor. lacul nu mai tresare la prezența și la sentimentele poetului. 15) Observați folosirea modurilor personale ale verbului în text.Elementele care alcătuiesc decorul imaginat pentru întâlnirea dintre cei doi îndrăgostiți sunt: lacul. „a sări”. din emoția lui în așteptarea ființei iubite și vibrează la unison cu aceasta. Ea este dinamică. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. „blânda lună”. 13) Identificați epitetele din strofa a patra și observați ce rol au acestea în crearea atmosferei. seninătate. „Nuferi galbeni îl încarcă” (prima strofă) „Tresărind în cercuri albe” (prima strofă) „Lângă lacul cel albastru” (ultima strofă) Epitetele cromatice albastru și galben realizează imagini vizulae care sugerează armonie. Astfel. 10) Care dintre aceste elemente sunt considerate specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură? Elementele specifice poeziei eminesciene de dragoste și de natură sunt: lacul. pentru că lacul se însuflețește cu ajutorul personificării: „Tresărind în cercuri albe /El cutremură o barcă”. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. . 14) Indicați strofele în care apar elemente cromatice și explicați așezarea simetrică a acestora. „lin foșnească”. luna. 11) Ce moment al zilei este descris în poezie? Indicați elementul din text care v-a ajutat să răspundeți la această întrebare. nuferii. elementele ei capătă însușiri umane prin intermediul personificărilor (lacul „tresărind”. Vraja peisajului este sporită de prezența lunii. Natura este personificată. „unduioasa apă”). De la această imagine vizuală statică din primele două versuri se va trece la una dinamică. codrul. strălucește și vibrează o dată cu poetul în așteptarea ființei iubite sau împărtășește tristețea acestuia din final. „a suna” sugerează atmosfera de vrajă. Verbe precum „a cădea”. lacul fiind asemenea unei oglinzi în care urmează să se reflecte atât lumea exterioară. intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare. cât și cea interioară. „a pluti”. decorul nu mai este luxuriant.

18) Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în mai multe momente. 20) În poezie apar mai multe persoane gramaticale. verbele sunt la modul indicativ. 21) Selectați din text cuvinte sau secvențe care sugerează intimitatea și inefabilul întâlnirii imaginare dintre cei doi îndrăgostiți. Astfel. 16) Explicați rolul conjunctivului prezent. Poetul nu realizează un portret al ființei iubite pentru că dorința lui nu se îndreaptă către o anumită ființă. ci doar inclus. „suspin”. ea. „cercuri albe”. Din dorința de împlinire a dragostei „eu” și „ea” devin un posibil „noi”. „blândei lune”. Identificați cine este „el” din prima strofă. unele exprimate. 17) Selectați din text personificările și epitetele prin care elementele naturii capătă însușiri umane. Care sunt acestea? Trăirile interioare ale îndrăgostitului sunt surprinse în diferite momente : al așteptării. în decorul de basm al codrului și al lacului. „eu”. Dacă „el”. . „să scap”. În prima strofă. iubita apare ca o proiecție imaginară în visul poetului. idealul feminin către care tinde acesta. al reveriei și al reîntoarcerii la realitate. Când poetul descrie cadrul natural sau când se trezește din visare. revenind la realitate. dar nerealizată: „să cadă”. „noi” nu este exprimat. căci împlinirea iubirii este dorită. „sufăr”. pe care o dorește împlinită tot la modul ideal. c) sugerează o acțiune ireală. el și noi. b) sugerează o acțiune dorită. „nuferi galbeni”. „el” fiind lacul. cine sunt „eu” din strofa a doua și „noi” din strofele a treia și a patra. altele incluse sau doar sugerate: eu. dar nerealizată. „să sărim”. „să-mi cadă lin”. timpul prezent: „încarcă”. ea fiind o proiecție imaginară a îndrăgostitului. „nu vine”. ci către o iubire ideală. Explicați de ce imaginea iubitei nu este concretizată într-un portret. „cutremură”. sugerat. a) Personificări: „Lacul codrilor albastru Tresărind în cercuri albe El cutremură o barcă” „Să sărim în luntrea mică Îngânați de glas de ape”. alegând dintre următoarele variante : a) sugerează o acțiune viitoare posibilă. „lin foșnească”. „să plutim”. „unduioasa apă”. „Eu” și „ea” din strofa a doua sunt poetul (eul liric) și iubita.Conjunctivele exprimă o acțiune dorită. 19) Iubita nu apare în mod direct în cadru. „ea”. b) Epitete: „lacul albastru”. dar nerealizată. apar ca persoane gramaticale. verbele sunt la persoana a treia singular.

” „Îngânați de glas de ape” „lacul cel albastru / Încărcat”. „lângă lacul”. ritmul trohaic și măsura de 7-8 silabe. Acestor procedee li se adaugă. în timp ce foșnetul trestiilor și susurul apei le vor acompania alunecarea în vis. „să cadă”. natura eminesciană fiind în armonie desăvârșită cu sentimentul de dragoste. Realizarea feedback-ului . V. realizată prin asonanțe. „Și să scap din mână cârma Și lopețile să-mi scape”. participând emoțional la trăirile profunde ale îndrăgostitului. rima(rimează numai versurile al doilea și al patrulea creând impresia unui distih cu rimă împerecheată). atmosfera generală pe care o degajă versurile este una de seninătate. „suspin”. îndrăgostiții vor pluti vegheați de razele blânde ale lunii. din text se degajă o vrajă aparte. de calmă resemnare. Plină de vrajă este muzicalitatea interioară a versurilor realizată cu ajutorul aliterațiilor și al asonanțelor. pentru că poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită.„Ea din trestii să răsară Și să-mi cadă lin pe piept. b) asonanțe: „Lacul codrilor albastru Nuferi galbeni îl încarcă. „să răsară”. 22) În ciuda simplității aparente a poeziei. a) aliterații: „să sărim”. pentru a spori armonia versurilor. apropiate de versificația creației populare 23) Deși poezia surprinde un moment de iubire neîmplinită. abandonați extazului. „Ea”. Elementele de idilă sunt exprimate de verbe cu o mare încărcătură emoțională: „parcascult”. în care este descris un tablou de natură în cadrul căruia poetul își manifestă dorința de împlinire a iubirii ideale. Visul de iubire al poetului este țesut în starea de așteptare și de singurătate. poezia Lacul de Mihai Eminescu este o idilă – pastel. „să-mi scape”. Natura este personificată. „sufăr”. contribuie la sugerarea unei atmosfere generale de calmă resemnare.” „Să sărim în luntrea mică”. „Să plutim cuprinși de farmec”. Armonia poeziei ne trimite cu gândul la un alt nivel al armoniei întregii naturi și tocmai de aceea farmecul și misterele ei vin să diminueze tristețea și singurătatea îndrăgostitului din finalul poeziei. Elementele de pastel se compun din îmbinarea imaginilor vizuale cu cele auditive. Explicați de unde provine această impresie. cea izvorâtă din amintire și ruptă parcă din natură („din trestii să răsară”) aparține unui posibil scenariu pe care poetul și-l imaginează: fascinați de natură și de farmecul ei. „parc-aștept”. aliterații și elemente de versificație. Cum explicați acest fapt? Armonia versurilor. 24) Cărei specii literare. că aparține poezia „Lacul” de Mihai Eminescu? Motivați răspunsul. Deoarece este o operă literară în versuri. credeți.

Aprecieri Se notează elevii care au răspuns corect la oră.natură prezentă în poezia Lacul de Mihai Eminescu. VI.Pe baza discuțiilor anterioare. Comentați legătura poet . În ce constă genialitatea poetului Mihai Eminescu? Ajunge el la sufletul cititorilor? 3. Asigurarea retenţiei şi a transferului informaţiei Tema pentru acasă Redactează o compunere de 20-25 de rânduri în care să argumentezi că poezia Lacul de Mihai Eminescu aparține genului liric. Dă un titlu sugestiv acestei compuneri și nu uita să fii original! VII. . exprimați-vă opiniile și motivați-le cu privire la următoarele aspecte: 1. Poate fi titlul poeziei o cheie pentru a o interpreta într-un anumit fel? 2.