SENSIBILITATEA SI SENZATIA

REPERE IN STUDIUL SENZATIEI
1 DE LA IRITABILITATE SI EXCITABILITATE LA SENSIBILITATE
2 SENSIBILITATE SI MOTRICITATE
3 APARITIA SENZATIEI
DEFINIREA SENZATIEI
1. PRIN OPOZITIE CU EXCITATIA
2. PRIN OPOZITIE CU PERCEPTIA
3.

PRIN INTEGRARE PSIHOFIZIOLOGICA

IRITABILITATE SI EXCITABILITATE
IRITABILITATEA SIMPLA :

FORMA DE INTERACTIUNE ORGANISM-MEDIU ESENTIALA PENTRU
ASIGURAREA VIETII

• TREI CARACTERISTICI FUNDAMENTALE:
PROPRIETATE BIOLOGICA,
CARACTER DIFUZ, GENERALIZAT,
INTRA IN CONTACT DIRECT CU STIMULII BIOLOGIC NECESARI
STIMULII
SUNT AMESTECATI CU ALTII,AUXILIARI CE AJUTA LA
RECUNOASTEREA LOR

DE LA IRITABILITATE LA SENSIBILITATE

STIMULII BIOLOGIC NECESARI:
SUNT IN NUMAR LIMITAT IN MEDIU;
SUNT DISPERSATI



STIMULII SUNT AMESTECATI CU ALTII, AUXILIARI CE AJUTA LA
RECUNOASTERALOR
CULOAREA,MIROSUL(STIMULI AUXILIARI) SEMNALIZEAZA PREZENTA IN
MEDIU A STIMULULUI CE VA SATISFACE ACEA TREBUINTA
SE IMPUNE CU NECESITATE APARITIA UNEI NOI CAPACITATISENSIBILITATEA

RITM.EXPRIMATA IN NIVELUL GENERAL AL SENSIBILITATII. IRITABILITATEA NU COINCIDE CU SENSIBILITATEA 2. MENTINE SI ADANCESTE MOTRICITATEA MOTRICITATEA DEVINE SERVOMECANISM AL ORIENTARII SENZORIALE.1990) 2 CONSTA IN STIMULAREA RECEPTORILOR SENZORIALI SI IN TRANSMITEREA INFORMATIILOR SENZORIALE LA SISTEMUL NERVOS CENTRAL (RATHUS. A AUZI. EVOLUEAZA IN CADRUL ACTIVITATII APARITIA SENZATIEI A. SE PERFECTIONEAZA. IRITABILITATEA SIMPLA SE POATE TRANSFORMA IN SENSIBILITATE SPECIFICUL PSIHOFIZIOLOGIC AL SENZATIEI SENZATIA : 1 DESCRIE PROCESELE PRIN CARE ORGANISMUL RASPUNDE LA STIMULI (FELDMANN. FORTA DE REACTIE PERSONALITATEA ISI PUNE AMPRETA ASUPRA SENSIBILITATII SENSIBILITATE SI MOTRICITATE • SENSIBILITATEA DECLANSEAZA.LEONTIEV.ARE CARACTER DE ACTIVITATE PSIHICA EXPRIMATA PRIN A PRIVI. MISCAREA FACILITEAZA RECEPTIA STIMULILOR. • SENSIBILITATEA : SE FORMEAZA.N. A PIPAI STIMULUL SENZITIVITATEA .1996) 2.CA PROPRIETATE A PERSONALITATII .A CONSIDERAT CA TREBUIE SA IA DOUA MOMENTE IN EXPLICAREA SENZATIEI: 1. VITEZA.SENSIBILITATE SI SENZITIVITATE SENSIBILITATEA .1 DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU EXCITATIA EXCITATIA ESTE O MODIFICARE LOCALA REVERSIBILA SUB ACTIUNEA STIMULULUI UNII STIMULI RAMAN REFLEXOGENI FARA A ANGAJA DIRECT O SENZATIE SENZATIA PRIN OPOZITIE CU EXCITATIA SENZATIA -IMPLICA TRANSMITEREA .

DE REFLEX (REACTIE LOCALIZATA) 2. STADIUL PRESENZORIAL DE EXCITATIE. A EXCITATIEI PANA LA CENTRII CE AU CAPACITATEA DE A INREGISTRA EXPERIENTELE DE NATURA SA ASIGURE ADAPTAREA CONDUITELOR INDIVIDULUI ACTUAL SI ULTERIOR UNII STIMULI POT RAMANE REFLEXOGENI FARA A ANGAJA DIRECT O SENZATIE EXISTA 2 STADII ALE UNEI SENZATII: 1. STRUCTURAT SIMPLA EXPERIENTA CONSTIENTA ASOCIATA EXPERIENTA CONSTIENTA STIMULILOR ASUPRA OBIECTELOR SI RELATIILOR DINTRE ELE .MESAJULUI NERVOS.STADIUL SENZATIEI PROPRIU-ZISE DEFINIREA SENZATIEI PRIN OPOZITIE CU PERCEPTIA SENZATIA PERCEPTIA CARACTER PRIMITIV CARACTER COMPLEX.PROCESUL CU AJUTORUL CARUIA STIMULII SUNT PROCESUL MINTAL AL DETECTATI SI CODATI ORGANIZARII SI INTERPRETARII UN PRIM CONTACT AL SENZATIILOR ORGANISMULUI CU STIMULII PROCESUL PRIN CARE STIMULII SUNT COMPARATI SE REFERA LA TRATAREA CU ALTE INFORMATII SENZORIALA A SENZORIALE INFORMATIEI FIZICE (FELDMANN 1993) INDEPENDENT DE SEMNIFICATIA EI .

MENTALE SENZATIA SE CARACTERIZEAZA PRIN : -CORESPUNDE UNUI OBIECT REAL.DIN NECESITATEA ASOCIERII SI CORELARII SENZATIILOR . MATERIE. NERVI SI CREIER RELATIILE DINTRE CELE TREI ELEMENTE DUC LA APARITIA A TREI DOMENII DE TRATARE A SENZATIILOR: 1 FIZIOLOGIA SENZATIILOR 2 PSIHOFIZIOLOGIA SENZATIILOR 3 PSIHOFIZICA SENZATIILOR 3 EXPERIENTA SENZORIALA (SUBIECTIVA DUPA NATURA EI) CLASIFICAREA SI CARACTERIZAREA SENZATIILOR • CRITERII DE CLASIFICARE 1. CRITERIUL FUNCTIONAL -DUPA FUNCTIILE SENZORIALE 3. ENERGIE 2 RASPUNS FIZIOLOGICSTRUCTURA ACTIVITATII ELECTRICE APARUTA IN ORGANELE DE SIMT. CRITERIUL INSUSIRILOR DETECTATE SENZORIAL .DEFINIREA SENZATIEI PRIN INTEGRARE PSIHOFIZIOLOGICA PIERE SOLZI : EXISTA 3 CATEGORII DE FAPTE: NERVOASE. -IN CALITATE DE STARE DE CONSTIINTA ARE ANTECEDENTE DE NATURA SUBIECTIVA PERFECTIONAREA SENZATIILOR SE DATOREAZA: -BUNEI FUNCTIONALITATI ANATOMO-FIZIOLOGICE -PERFECTIONARII ACTIVITATII MINTALE A INDIVIDULUI SENZATIA IMPLICA TREI ELEMENTE: 1 STIMUL FIZIC. CRITERIUL SPECIALIZARII SI CORELARII SENZATIILOR . -IMPLICA PARTICIPAREA UNUI APARAT NERVOS. OBIECTIVE.DUPA ORGANELE DE SIMT 2. CRITERIUL MORFOLOGIC .DUPA NATURA STIMULILOR RECEPTATI 5. CRITERIUL CONDITIILOR SI DIRECTIILOR RECEPTIEI -DUPA LOCATIA RECEPTORILOR 4.

5. CRITERIUL FUNCTIONAL -SE DELIMITEAZA FUNCTIA SENZORIALA SI APOI ORGANUL RECEPTOR .A DUS LA DIVERSIFICAREA SENZATIILOR INSUFICIENT DEOARECE: . DUREROASE SENSIBILITATEA GUSTATIVA: DULCE. CRITERIUL MORFOLOGIC -GRUPAREA SENZATIILOR IN CINCI CATEGORII: VIZUALE. RECEPTIA STIMULILOR 2. CRITERIUL CONDITIILOR RECEPTIEI CHARLES SHERRINGTON A PROPUS DOUA CLASIFICARI: 1. -TELERECEPTORI. . OLFACTIVE. GUSTATIVE SI CUTANATE INSUFICIENT DEOARECE: REDUCE NUMARUL SENZATIILOR NU OFERA INFORMATII DESPRE SENZATIILE CE TIN DE PERCEPTIA EXTRASENZORIALA 2.MODALITATILE SENZORIALE SUNT INEGAL SPECIALIZATE SI SE DELIMITEAZA GREU DUPA ACEST CRITERIU 3. DOUA CATEGORII DE RECEPTORI: -TANGORECEPTORI. CONDUCEREA INFLUXULUI NERVOS LA CREIER . -PROPRIOCEPTORI.INTEROCEPTORI.CONFORM ACESTUI CRITERIUAU LOC SPECIALIZARI SENZORIALE INTRAMODALE: IN INTERIORUL SENZATIILOR CUTANATE S-AU SPECIALIZAT SI DIFERENTIAT: -MODALITATILE: TACTILE. IN FUNCTIE DE LOCUL UNDE SUNT SITUATI: -EXTEROCEPTORI. 2. ACRU. SARAT MECANISMELE ALE SENZATIILOR 1. AUDITIVE.1. AMAR. TERMICE. CRITERIUL SPECIALIZARII SI CORELARII SENZATIILOR .

POTENTIAL DE REPAUS • CONCENTRATIA DE IONI DE K+ ESTE IN INTERIORUL CELULEI. ALTE MECANISME RECEPTIONAREA STIMULILOR 1. SANCTIONAREA VERIGILOR PERIFERICE 5. TACTILE – PERMIT CUNOASTEREA INSUSIRII OBIECTELOR 2. STIMULAND ACTIUNILE DE INDEPARTARE A AGENTILOR ALOGENI . - AU ROL IN APARAREA ORGANISMULUI . IAR CEA DE IONI DE Na+ IN EXTERIORUL CELULEI. TERMICE. INTERPRETAREA INFORMATIILOR NERVOASE DE CATRE CRIER 4.DAU POSIBILITATEA CUNOASTERII PROPRIETATIILOR TERMICE ALE OBIECTELOR SI SE INCLUDE IN MECANISMELE DE TERMOREGLARE SENZATII DUREROASE SEMNALIZEAZA TULBURARILE FUNCTIONALE ALE ORGANISMULUI SAU DISTRUGEREA TESUTURILOR ORGANICE.3. EXERCITAND PRESIUNI PE MEMBRANA CELULEI SINAPSA SI POTENTIALUL POSTSINAPTC -ACEST POTENTIAL REZULTA PRIN ELIBERAREA NEUROTRANSMITATORILOR DIN VEZICULE -MISCAREA IONILOR SCHIMBA POTENTIALUL MEMBRANEI NEURONULUI POSTSINAPTIC POTENTIALUL DE ACTIUNE SI POTENTIALUL POSTSINAPTIC POTENTIALUL DE ACTIUNE ESTE MESAJUL NERVOS CARE SE VA TRANSMITE LA CREIER SENZATIILE CUTANATE 1.

ESTE NECESARA O CRESTERE A INTENSITATII STIMULULUI IN PROGRESIE GEOMERTICA” E= K log x + C . LEGEA PRAGURILOR: “INTRE VALOAREA PRAGULUI SI NIVELUL SENSIBILITATII ESTE UN RAPORT INVERS PROPORTIONAL: CU CAT CRESTE VALOAREA PRAGULUI CU ATAT SCADE VALOAREA SENSIBILITATII” LEGEA PRAGULUI DIFERENTIAL • STUDII ULTERIOARE ALE LUI FECHNER AU CONDUS LA ELABORAREA LEGII PRAGURILOR DIFERENTIALE: “ PENTRU OBTINEREA CRESTERII INTENSITATII SENZATIEI IN PROGRESIE ARITMETICA. KINESTEZICE.INFORMEAZA SCOARTA DESPRE POSTURA CORPULUI SI DESPRE MODIFICARILE EI 2.TRANSMIT INFORMATII DESPRE MISCARILE ACTIVE SI INFORMEAZA DESPRE REZULTATELE PROPRIEI ACTIVITATI SINAPSA SI NEUROTRANSMITATORII VEZICULELE CU NEUROTRANSMITATORI JOACA UN ROL FOARTE IMPORTANT IN REALIZAREA TRANSMITERII IMPULSURILOR NERVOASE PE INTREG TRASEUL DE LA RECEPTOR LA CORTEX LEGEA INTENSITATII SAU LEGEA PRAGURILOR SENZORIALE • • • PRAGUL ABSOLUT MINIMAL(PAm).VALOAREA MAXIMA A INTENSITATII UNUI STIMUL NECESARA PENTRU DETERMINAREA UNEI SENZATII SPECIFICE. PRAGUL ABSOLUT MAXIMAL(PAM).VALOAREA MINIMA A UNUI STIMUL NECESARA PENTRU DETERMINAREA UNEI SENZATII SPECIFICE.SENZATII PROPRIOCEPTIVE 1. SOMATO-ESTEZICE.

EXEMPLU: DUREREA CARE DIMINUEAZA SENSIBILITATEA VIZUALA SAU PE CEA AUDITIVA. SENZATIILE GUSTATIVE 4. SENZATIILE PROPRIOCEPTIV. STIMULAREA PRELUNGITA A ANALIZATORULUI CU STIMULI DE INTENSITATE SCAZUTA PROVOACA O SCADERE A PRAGULUI SI O CRESTERE A NIVELULUI SENSIBILITATII. LEGEA SENSIBILIZARII PRECIZEAZA FAPTUL CA STIMULAREA UNUI ANALIZATOR LA UN ANUMIT NIVEL DE INTENSITATE POATE SA PROVOACE CRESTEREA SAU SCADEREA NIVELULUI SENSIBILITATII IN CADRUL ALTUI ANALIZATOR. SENZATIILE AUDITIVE 3. SENZATIILE CUTANATE 6. • ILUMINAREA ESTE CALITATEA SUPRAFETELOR CARE REFLECTA SI DIFUZEAZA LUMINA UNEI SURSE STRAINE. SENZATIILE VIZUALE • ASIGURA CUNOASTEREA CELOR MAI MULTE PROPRIETATI ALE OBIECTELOR.CALITATEA SURSEI CE EMITE LUMINA PROPRIE . MODALITATILE SENZORIALE 1. SENZATIILE VIZUALE 2. • SPECTRUL UNDELOR VIZIBILE ESTE CUPRINS INTRE 397μm-723μm. • LUMINOZITATEA.KINESTEZICE SI DE ECHILIBRU 1. SENZATIILE OLFACTIVE 5.LEGEA CONTRASTULUI ACEASTA LEGE EXPRIMA: “ MODIFICAREA SENSIBILITATII CA EFECT AL RAPORTURILOR SPATIO-TEMPORALE A STIMULILOR DE INTENSITATI DIFERITE CARE ACTIONEAZA SIMULTAN SAU SUCCESIV ASUPRA ACELUIASI ANALIZATOR” LEGEA ADAPTARII DEMONSTREAZA MODIFICAREA NIVELULUI SENSIBILITATII ANALIZATORULUI IN CONDITIILE STIMULARII PRELUNGITE ALE ACESTUIA.

SENZATIILE VIZUALE RECEPTORI: RETINA CU ELEMENTELE FOTOSENSIBILE CELULELE CU CONURI SI BASTONASE(VEDERE NOCTURNA) PROIECTIE CORTICALA: LOBUL OCCIPITAL ANALIZATORUL AUDITIV • UNDELE SONORE SUNT CUPRINSE INTRE 16Hz SI 20. . PRIMARA DIN GIRUSUL TEMPORAL SUPERIOR.KINESTEZICE SI DE ECHILIBRU • INFORMEAZA SCOARTA DESPRE POSTURA CORPULUI SI DESPRE MODIFICARILE EI. AMIGDALA. • RECEPTORI: MUGURII GUSTATIVI SITUATI IN PERETII PAPILELOR FUNGIFORME SI CIRCUMVALATE DE PE LIMBA. REDRESEAZA ECHILIBRUL IN CONDITII DE ALUNECARI. PROIECTIE CORTICALA: ZONA SENZITIV-MOTORIE A LOBULUI FRONTAL. FARINGE. • MENTIN ECHILIBRUL VERTICAL. PROIECTIE CORTICALA: LOBUL PARIETAL SENZATIILE PROPRIOCEPTIV. ARIA AUDITIVA.000Hz RECEPTORI: ORGANUL LUI CORTI COMPUS DIN CELULE RECEPTOARE PE DOUA STRATURI PROIECTIE CORTICALA: LOBUL TEMPORAL. SENZATIILE GUSTATIVE • CONTRIBUIE LA CUNOASTEREA INSUSIRILOR GUSTATIVE ALE OBIECTELOR.