You are on page 1of 9

Cu privire la stagiul de pregătire electronică în Republica Moldova

în anul 2006

La indicaţia Ministerului Dezvoltării Informaţionale şi cu suportul
Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, de către compania
„BUSINESS INTELIGENT SERVICE” a fost efectuat un studiu sociologic,
cu privire la evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova în
anul 2006.
Analiza Indicatorilor de Pregătire Electronică permite estimarea nivelului de
dezvoltare a Societăţii Informaţionale în Republica Moldova, realizările cantitative
şi calitative ale ţării în domeniul TIC. Totodată, analiza rezultatelor obţinute
permite determinarea şi aprecierea factorilor de impact, identificarea sectoarelor
slab dezvoltate şi a priorităţilor politicii de stat în domeniul TIC
Pentru evaluarea stării de pregătire electronică în Republica Moldova, din
varietatea metodelor ce pot fi utilizate, au fost selectate 4, care corespund
scopurilor evaluării şi iau în consideraţie opţiunile ţării:
1. CID - Indicatorul de Pregătire Electronică (Centrul Internaţional de
Dezvoltare de la Universitatea din Harvard)–– permite o analiză profundă a
situaţiei la nivel intern, permite evaluarea gradului de dezvoltare pe sectoare,
evidenţierea părţilor puternice, dar mai ales a celor slabe.
2. Setul de indicatori e-Europa – permite compararea cu ţările din Comunitatea
Europeană. Metoda e recomandată pentru ţările Europei de sud-est şi permite
compararea reciprocă a acestora.
3. Indicele de Acces Digital – până în noiembrie 2005 a fost utilizat pentru
evaluarea posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC. Apoi a fost
asociat cu Indicele de Infostare (Orbicom), formând în prezent Indicele de
Oportunitate TIC.
4. Indicele de Oportunitate TIC – se aplică pentru estimarea nivelului şi a
evoluţiei proceselor de dezvoltare a sectoarelor TIC. Permite evaluarea în
dinamică în interiorul ţării, compararea între ţări şi cu media pe ţări.
Metodologia CID
Conform metodei CID, pentru determinarea nivelului de Integrarea Digitală a unei
comunităţi, se examinează 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 5 categorii,
ierarhizaţi în stadii de dezvoltare de la 1 la 4.
Structura setului de indicatori CID pe categorii şi sub-categorii şi valorile
indicatorilor parţiali, sunt prezentate în tabelul 1.
Tabelul 1. Indicatorii sintetici pentru calcularea IPE
1999-2000 2003-2004 2005-2006
Accesul la reţea 3,17 3,48 3,51
Infrastructura informaţională 3 3,25 3,50
Disponibilitatea Internetului 3 3,80 3,80
Costul Internetului 3 3,40 3,40
Viteza şi calitatea reţelei 3 3,43 3,67
Resurse tehnice şi resurse program 3 3,00 3,00

În opoziţie este economia digitală.00 3.00 3. Suport tehnic şi servicii 4 4.26 3.31 Oamenii şi organizaţiile în reţea 3 3.00 3.50 Societatea digitală 3 3.00 3.25 2.08 3.51 3.00 Dezvoltarea forţei de muncă în TIC 3 3.5 3.283 În expresie grafică.20 3.29 Dezvoltarea educaţiei prin TIC 3 3. dinamica pregătirii electronice este prezentată în Figura 1.00 Guvernarea electronică 2 3.25 3 2.00 3.25 3.48 3 3. Figura 1.60 3.13 Educaţia digitală Economia digitală 1999-2000 2003-2004 2005-2006 Analiza în dinamică a nivelului de pregătire electronică reflectă o tendinţa pozitivă continuă.00 Educaţia digitală 3 3.13 3.08 3. viteza şi calitatea reţelei şi suportul tehnic.75 3. Cel mai înalt nivel de dezvoltare este caracteristic pentru accesul la reţea.40 Conţinutul electronic relevant 3 3.21 Politicile pentru integrarea digitală 1 2.00 3.25 TIC în viaţa cotidiană 3 3.67 Economia digitală 2. care deşi a înregistrat cele mai mari rate de creştere.00 Comerţul electronic între firme (B2B) 2 2.26 Accesul şcolilor la TIC 3 3. generat.20 Indicele de Pregătire Electronică (IPE) 2.5 2.50 Comerţul electronic între firmă şi consumator (B2C) 2 3.94 3. Dinamica Pregătirii Electronice (metoda CID) Accesul la reţea 4 3.20 3.20 3.97 3.78 3.94 3.67 Politicile pentru integrarea digitală 2.97 0 2. 2 .13 Oportunităţi de angajare în TIC 3 3.21 Reglementarea telecomunicaţiilor 3 3.33 2.75 Politicile de comerţ 2 2.40 TIC la locul de muncă 3 3.20 3 2.17 2 Societatea digitală 3.31 3. de disponibilitatea Internetului.40 3.00 3. valoarea acestui indicator este comparativ mică.

cât şi calitativ asimilarea TIC în învăţământ rămâne a fi nesatisfăcătoare. care folosesc calculatoare conectate la Internet în activitatea obişnuită 7. în special elaborarea şi aprobarea cadrului de reglementare a domeniului TIC.5% Privat 21.70% Dezagregat pe numărul total al angajaţilor pînă la 9 angajaţi 35. În domeniul educaţiei digitale situaţia evoluează pozitiv.20% Procentul persoanelor cu acces regulat (minimum săptămînal) 12% 18% Vîrstă 16-20 30.6% 9. Setul de indicatori E-Europa Valoare Indicatori 2004 2006 Accesul şi utilizarea Internetului în societate Procentul persoanelor.5% 20-30 22.9% 6.3% 36.3% 30-40 12.3% 23.7% 20% Sector de activitate Public 13.4% ONG 21.97% de la 10 pînă la 49 angajaţi 23.4% 57. finanţarea unor programe de dezvoltare informaţională.80% 9% Construcţii 3.5% Studii medii / medii generale 7.6% 23. Utilizarea TIC de către populaţie la serviciu şi la domiciliu se transformă treptat într-o practică obişnuită.6% 50-60 3.8% 21.10% 54.27% 250 şi mai mulţi angajaţi 2.2% Studii postliceale/ medii de specialitate 8. Tot mai multe persoane fizice şi juridice conştientizează necesitatea şi beneficiile TIC.În mare măsură au influenţat dezvoltarea pregătirii electronice şi Politicile statului.2% 12.5% 3.58% Dezagregat pe ramuri de activitate Industrie 2.10% 10% 3 .7% Educaţia Studii medii incomplete 2% 14. care au acces la Internet la domiciliu 3. Tabelul 2.5% 100% Nu lucrează 9.5% 15.6% Feminin 10. Indicatori E-Europa Setul de indicatori E-Europa.2% 47.8% 42.6% Studii superioare/ superioare incomplete 26.2% 60-74 0% 1.50% 12.9% 25.8% 12. însă atât din punct de vedere cantitativ.14% de la 50 pînă la 249 angajaţi 13.5% 40-50 5.3% Accesul şi utilizarea TIC în business Procentul persoanelor din companii.3% 26. granturilor din partea organizaţiilor internaţionale. ca metodă de apreciere a pregătirii electronice. precum şi pe serviciile publice on- line. mult datorită programelor lansate de stat. inclusiv pe securitatea informaţiei şi accesul în bandă largă.5% Sex Masculin 14% 28. pune accentele pe estimarea nivelului de acces şi utilizare a Internetului.

20% 7% Servicii tehnice (servicii auto.70% 16% Servicii de deservire a populatiei n/a 4% Sector agricol/forestier/piscicol n/a 1% Distracţii 24. hoteluri 25% 44% Instituţii financiare.10% 56% Mass-media 36. Sector energetic 1.20% 16% Alte servicii 14.70% 7% Comerţ 10.50 Pe ţară 48. în dolari americani. asigurări.90% 4 . fără Chişinău 45. Telemedia. reparaţia tehnicii) 29.08:00. publicitate.70% 43% Servicii de afaceri (mk.20% Pe ţară.70% 22% Alimentaţie publică 9.60% 8% Telecomunicaţii 6.10% 30% Transport 3.9 28 DIAL-UP Moldtelecom “Internet Total” Chişinău/minuta 0.90% 33% Costul accesului la Internet Preţurile accesului la Internet. dezagregat pe tipuri de şcoli Date statistice: Numărul de copii în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 607377 517000 Numărul de computere în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 10375 12753 Numărul total de computere conectate la Internet în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 508 10747 Numărul de copii la un calculator 45 40 Numărul de copii la un calculator conectat la Internet 1196 49 Procentul de instituţii din învăţămîntul general secundar cu acces la Internet Chişinău 8.50% Procentul general al IMS care asigură utilizarea cartelei electronice a pacientului 0.30% 17% Tehnologii de calculator 70.60 e-Sănătatea Procentul cetăţenilor (peste 16 ani).80% 8% Turism. consulting.005645 Servicii publice on-line e-Guvernarea Numărul de servicii publice de bază accesibile total on-line e-Educaţia Numărul de elevi per calculator cu acces Internet (doar PC pentru procesul de studii a fost inclus). operaţiuni imobil 10. duminică) 64Kbps/nelimitat 16. Arax) (20 ore) 0.10 Pe ţară. 24 ori/sîmbătă. fără Chişinău 3% Pe ţară 6.60% 70% Servicii editoriale.50% Numărul de elevi per calculator în instituţiile de Învăţămîntul general secundar cu acces la Internet Chişinău 55. cursuri instruire) 19.6 18 128Kbps/nelimitat 24.005645 Moldtelecom “Internet Total” Republica (20 ore) Alţi provideri (MoldInfoNet. poligrafie 4.20% 27% Servicii medicale 17. inclusiv TVA ADSL 64Kbps/nelimitat 340 12 128Kbps/nelimitat 20 256 Kbps/nelimitat 26 512Kbps/ 2000 MB trafic/nelimitat in weekend 35 1024 Kbps/nelimitat 85 MODEM DE CABLU (noapte 20:00 . care folosesc Internetul pentru căutarea informaţiilor despre sănătate 3.

Securitatea informaţiei 75% 74% 19.0% Procentul gospodăriilor sau persoanelor fizice cu acces la Internet în bandă largă 1% 9.6 reprezintă într-o formulă evidentă realizările Republicii Moldova la capitolul acces/ utilizare Internet şi servicii publice on-line.0% Reprezentarea grafică facilitează sesizarea tendinţelor. E-Sănătatea Figura 5. care au probleme de securitate (viruşi. Figura 2. specialiştilor din care au probleme de domeniul sănătăţii securitate (viruşi.0% Accesul în bandă largă Penetrarea Prezenţa accesului broadband (procentul de gospodării) pe tipuri de platforme Procentul companiilor cu acces în bandă largă la Internet 7.40% Mediul e-Business Achiziţiile şi vînzările on-line Procentul comerţului electronic în comerţul total e-business Readiness index Securitate informaţiei Experienţa utilizatorilor Internet în domeniu securităţii TIC Procentul utilizatorilor.0% Procentul întreprinderilor cu acces la Internet. hakeri) 67% 74.40% Procentul 71% Procentul utilizatorilor. care au probleme de securitate 1.60% 2004 2006 2004 2006 Figura 6.4% Procentul unităţilor de administrare publică cu acces în bandă largă 4.30% 31. E-Educaţia – număr elevi la 1 12753 computer 10747 1196 10375 Numărul de computere în Num?rul de copii la un instituţiile de învăţămînt calculator preuniversitar Num?rul de copii la un calculator conectat la Numărul total de computere Internet conectate la Internet în instituţiile de învăţămînt preuniversitar 508 64 40 49 2004 2006 2004 2006 Figura 4. hakeri) care utilizează calculatorul la locul 67% Procentul întreprinderilor de muncă cu acces la Internet.60% 19. astfel Figurile 2 . Accesul în bandă largă 5 . E-Educaţia – număr computere Figura 3.50% 27. care au probleme de securitate 75% 71. Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale care utilizează calculatorul la locul de muncă 1035 2470 Numărul specialiştilor din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale 12577 Procentul specialiştilor din domeniul sănătăţii care utilizează calculatorul la locul de muncă 1.

198 mobilă/ 100 locuitori Nivelul de Rata alfabetizării 100 0.899 educaţie Total încadrare şcolară 100 0.24 Preţul accesului la Internet valoarea Disponibilitatea (20 ore/ lună).60 0. Metodologia de calculare a IAD presupune utilizarea a 5 indicatori.5 202. Indicele de Acces Digital Indicele de Acces Digital (IAD) a fost introdus în anul 2003 de Uniunea Internaţională a Telecomunicaţiilor în scopul de a estima nivelul de pregătire digitală a unei ţări în comparaţie cu altele. în dinamică.5 39. punându-se accent pe evaluarea posibilităţilor cetăţenilor de a avea acces şi a utiliza TIC.66 0.84 0.0% 2004 Procentul companiilor cu acces în 31.84 inversă mediu total pe cap de locuitor Număr de abonaţi broadband/ 100 30 0.4% 2006 persoanelor fizice cu acces la Internet în bandă largă 1. Figura 7.25 0.667 99 0.2 0. Calcularea Indicelui de Acces Digital în anul 2006 Valoare Indici Indici Factor Indicator Obiectiv Pondere indicator parţiali sintetici 4 A B 1 2 3 5 (3/1*2) Numărul de abonaţi la telefonia Dezvoltarea 60 0. procent din venitul 100 84 0.4455 infrastructurii Numărul de abonaţi la telefonia 100 0.0% bandă largă la Internet 7.333 71.8 0.62 0. 6 . Procentul unităţilor de administrare 27.0% publică cu acces în bandă largă 4.5 29.63 0. realizările sunt încă modeste.01 persoane Calitatea Lărgimea benzii de conexiune 0.3% Setul de indicatorii E-Europa confirmă tendinţele pozitive în privinţa utiliy[rii tehnologiilor informa’ionale.491 Prezentarea grafică a structurii Indicelui de Acces Digital este prezentată în Figura 7.02 internaţională internet pe cap de 10000 0. bps Gradul de Procentul populaţiei care 85 1 21. însă apreciind poziţia Moldovei faţă de alte ţări.70 0.5 0. Structura Indicelui de Acces Digital.25 utilizare utilizează Internetul Indicele de Acces Digital 0.01 locuitor.5% Procentul gospodăriilor sau 9.2475 fixă/ 100 locuitori 0. care sunt reflectaţi în tabelul 3: Tabelul 3.

70 99.00 120.80 rata alfabetizării (%) 99.61 24. estimează accesul şi utilizarea TIC pentru majoritatea statelor din lume.590 0.205 0. IAD şi Orbicom.00 83. folosind practic aceeaşi sursă de date – World Telecommunication/ICT Indicators Database.67 Reţele 164.899 0.16 13. ambii sunt cantitativi şi includ un număr mare de indicatori.24 0.46 138. Tabelul 4. care la răndul său se estimează în baza a 19 indicatori calitativi şi cantitativi din 4 sub-categorii.250 0.065 312.0 0. Dezvoltarea infrastructurii 0. Combinarea celor doi indici a fost necesară pentru a răspunde necesităţilor crescânde de cooperare internaţională şi de a exclude fenomenul nejustificat de dublare a funcţiilor acestora.60 127.97 lărgimea benzii (Kbps per capita) 0.70 95 101.248 1. care de fapt uneşte două metode binecunoscute: metoda UIT – Indicele de Acces Digital şi metoda Orbicom – Indicele de Infostare.24 Infodensitatea 129.4 Gradul de utilizare Nivelul de educaţie 0.446 0.203 1.00 119. Lista actualizată a indicatorilor necesari pentru determinarea Indicelui de Oportunitate TIC este prezentată în Tabelul 4.6 0.60 47.56 81. În prezent Indicele de Oportunitate TIC este calculat de UIT şi este bazat în cea mai mare parte pe datele UIT şi principiile conceptuale de infostare ale Orbicom. IAD nu se mai calculează separat. Indicatorii parţiali a Indicelui de Oportunitate TIC Indicatori parţiali Indici Indicatori Mold2006/ Mold2006 Mold2006 Ref2005 Mold2004 Mold2004 / Ref2005 Indice de Oportunitate TIC 147. Indicele de Oportunitate TIC depinde de nivelul de infodensitate şi infoutilizare.8 0.20 300.37 54.60 abonaţi la telefonia mobilă / 100 locuitori 39.76 21.86 83. el fiind înglobat în Indicele de Oportunitate TIC.004 0.37 Competenţe 102.79 96.78 linii principale/ 100 locuitori 29.0 0.2 0.020 0. Ambii indici.99 7 .00 82.00 rata totală de încadrare primară (%) 96.50 99 100.840 Calitatea Disponibilitatea 2004 2006 Indicele de Oportunitate TIC Începând cu noiembrie 2005.31 16.893 0.

29 0.96 630.00 100.50 90.00 21.63 4.73 utilizatori în bandă largă la 100 locuitori 0.00 69.77 136.2007”. ce stabileşte principiile şi condiţiile de dezvoltare a societăţii informaţionale.87 Penetrarea 147. 8 .2 41.91 Rata totală de încadrare 71.00 127.49%) conform căreia Moldova deţine locul 35.37 Reţele 54. care prezintă datele privind nivelul Indicelui de Oportunitate TIC în 183 de ţări.80 trafic total internaţional la ieşire. min/cap de locuitor 133.38 1.35 19.40 47.50 90.73 192.15 138.35 767.00 68.96 Intensitatea utilizării 190.78 200.00 70.1 118.00 150.68 133. creşte numărul utilizatorilor Internet şi cererea pentru Internet în bandă largă. Totodată.00 Competenţe 190.11 Infoutilizarea 167.62 52.44 12 150.10 63.57 numărul de PC la 100 locuitori 12.73 17.51 Penetrarea Ref 2005 Ряд1 Moldova Ряд2 2006 / Ref2005 Conform Raportului UIT „Measuring the Information Society .80 Intensitatea utilizării 0. apreciabilă este rata medie anuală de creştere a IO TIC pentru perioada 2001-2005 (71.90 88 105.73 50.60 102.00 83.67 78. rata totală de încadrare secundară (%) 93. Indicele de Oportunitate pe componente 164.00 25.51 numărul de locuinţe dotate cu un aparat TV (%) 97. Republica Moldova este situată în categoria ţărilor „Medium average”.74 Utilizatori Internet la 100 locuitori 18.72 319.00 82.60 147.01 14.05 rata totală de încadrare terţiară (%) 49. sunt finanţate diferite programe pentru a facilita asimilarea TIC. Figura 8.23 Indicele de Oportunitate pe componente este prezentat în Figura 8.02 103. cu nivel mediu al Indicelui de Oportunitate TIC şi deţine locul al 83-lea.7 102.62 69. În urma examinării nivelului de pregătire electronică a Republicii Moldova se denotă tendinţe generale pozitive la toate capitolele: este creat cadrul de reglementare.60 68.

Direcşia Prognoze şi Analize 9 . toate aceste realizări devin mult mai modeste în analiză comparativă cu alte ţări. Desigur.computerele devin un instrument uzual în procesul de muncă şi în viaţa cotidiană. ceea ce impune necesitatea intensificării eforturilor pentru edificarea societăţii informaţionale. etc.