1.3. Probleme propuse 1. Si se construiascl-punctele A(2, 8), B(3, 0), (0,2), D(—8, -1), B(2,-8). 2. Si se determine coordonstele proiectilor punctelor A(—3,2), B(0, ~8), C(8,0), ‘D(1,2), B(-1,2),F(2,—1) pe axele de coordonate Or gi respectiv Oy. R. A'(—3, 0), (0,0), C(3, 0), D'(1, 0), £"(—1, 0), F”(2, 0); AM"(0,-2), BY(0, -8), (0,0), D"(0, 2), B%(0, 2), P"(0,—1). 5. Si se determine simetricele punctelor A(-1,0), B(0,-8), C(1,1), D(2,3), E(-1,~4), F(4,~2), G(8,—3), in raport cu: a) originea 0; 1b) prima bisectoate; ©) a doua bisectoare. R. a) 4/(1,0), B'(0,3), C(~1, -1), D(-2, ~3), (1,4), F(A, 2), (8,3); {by A'O,-1), B(-3,0), 01,1), DG, 2), BA, 1), P(-2,4), (3, 3); ¢) A'(, 1), B'(3,0), (1,1), D3, -2), B44, 1), F(2, ~4), (8, ~3). 4, Un pirat are trei varfuri in punctele (1,0) (0,—1), (1,0). S& se determine: 'a) coordonatele celui deal patrulea varf, 'b) coordonatele varfurilor p&tratului simetric celui considerat fat de paralela prin (1,0) Ia axa Oy R. a) (0,1); B) (1,0), (8,0), (2,1), (2D. 5. Se dau dows varfuri consecutive A(2,—1), B(-1,3) ale unui pitat. Si se de- ‘ermine ’ 1a) azia a; b) coordonatele celorlalte vaefuri ale p&tratului. R.. a) 25; b) Conditile problémei sunt verificate de doud patrate dispuse simetric fat de AB; varfurile unui patrat eunt Ci(—5,0),.D3(—2,—4); pentru celalalt C(3,8), Di(6,2). : : 6. S& se calzuleae aria unui triunghi echilateral dack are-doua varfuri A(—3, 2), (1,6). R. 8V3. 7. Fie A(3,—7), B(6,—7);C(-2,5) trei din varfurile paralelogramului ABCD, unde D este varful opus lui B. i Si se calculeze lungimile diagonalelor paralelogramului R. 13; 18. 8. Si se arate c& vefurile A(1, 1), B(2,3),0(5,—1) determin’ un triunghi déep- ‘unghie : R, AB = V5, AC = V20, BC = VW; AC? + AB? = BC?. 9. Si se arate c& punctele A(2,2), B(-1,6),C(—B;8), D(-2,-1) sunt vasfurile ‘unui patra. arR.AB=5C B(1,2),C(0,4) sunt ascutite, R. Veai problema rezolvatd 8, ‘1 Sit determine unghiurilintrioare ale tiunghilui de virfurk AG,0), 8(0, 0) (3,3). R. ABC = BRC = 45°, <0 = 99° 'D = DA=5,AB? 4 BC? = Aca (5-3), (1, -6), ro Male cX totteunghiutileinterioare ale triunghidui de viefut ACA,S}/M. Se considerd tre varfuri A(2,3), B4,—1),C(0,6) ale parselogramuhi ABCD. S&-se determine D. R- Al patrulea vist al parallogramuli poate fi opusul erchruia dintre visfusile date; Ds (2,1), Ds(—2,9), Dy(6,~3) 92. Fie A(-2, 0), 8(4, 0), C(0,6) vasfurile unui triunghi. S& se determine: 4) lungimes medianei din 4: ) coordonatele centrulai de greutate al trianghiului ABC; 12: Shae mate cK tiunghiul de vasfuriA(1,8), B(3,2),0(9, 4) este dreptunghic f ¢) coordonatele punstaltd ie intersecfe al bisectoarel interioare a unghiului A isocel R. AB = BC = V0, AC = VB; AC? = A 1S, Sk se arate c& punctele (3,4), B(—4,3),C( uuaui pitrat cu centrul in O. 14: Si oe determine pe axa ordonatelor (0p) punctal M astel incat distanga sa Punctul V(—8, 13) sk fe egal eu 17. R. Mi(0, 28), Ma(0, ~2) 16, Se considert punctele M(2,2),.V(5,—2) B+ BO? Sie detcrmine pe axa abscselor (Qz}"™ S¢ ist 4 Gisimn ACS, ‘un punct P astfel incat unghiul MPN si fie drept. R. Pi(1,0), Px(6, 0). 16. Prin punctut (1 ¢ determine centrul « R. O1(-8, -5), C4(5,—5), 8 duce un cere de raz R @. 4), D4, ~8) sunt vacfuril cu latura opusd; 4) lungimea bisectoarei duse din . ©) coordonatele centrului cercului citcumscrs triunghiului ABC. R. a) 5:6) (5.2); €) 4(10~ V0), 186/109); e) }23. S& se determine punctele A,B ale unui segment care ‘M(2,2), N(2,5) in trei pln egale R. Se iau A(x, y), Bz’, y/) pentru care M este mijlocul lui AN, iar N este mijlocul =1),B(0,8). 24. O dreapts trece prin punctele A(2,~3), B(—6,5). $4 se determine pe aceasté dreaptt punctul C de ordonati —5, = 8 ai tangent axci Os. SR. Conditia de coliniatitate a i C pe dreapts AB devine BA + AC = BC san WE Va=aF 44 = la +67F100, unde + wate abecin i Go Gant e=4. 17 fie A(d,—3), BG, —5),C(-5,7) vésturte unalteiunghi. Sk se determine coor!25. Se dii un triunghi” ABC, cu (4,3), B(6,5). Dack G(10, 7) este centrul de donate ‘ele mijloacelor laturilor. R. Mijloacele laturilor AB, BC, AC sunt respectiv M(2,—4),N(~1,1) si P(—2,2)|R. Fie C(2,y). Atunci 10 = Stites T= Shite De aici, x = 18, 16. Fie punctele A(3,—1), 8(2;1), Si se determine: 2) cootdonatele simetticului punctului 4 i report cu Bs ») coordonatele simetricului punctului B.in raport ew 1 Be) Fie M(s,y) simeteicul ui A fm raport eu B. Puneiil B find ijlocnl eag: mentului AM, au loc egalitigie De aici « b) (4,-3), 10, Se dau trei viefuri 4(3,—5), 9(6, 3), Sie determine varful D opus lui B. R. D(-3,1). 20. Se considers doud varfuri consecutive ABCD, precum si punctul de intersectie elelalte dous varfari, ws 18 O(-1,8) ale paralelogramulai ABCD, A(~3, 5), B(1, 7) ale pacalelogtamutu ‘a diagonalelor M(1,1). Si se determi ‘Sreutate al acestui triunghi, atunci s& se determine C. 43,4) Pentru a obtine intersecia dreptei date cu axa Oz ae face y = 0 (deoarece ‘orice punct de pe aceast& axi are ordonata zero) in ecuatia dreptei gi rezult 2-12 = 0, iar de aici z = 6. Deci (6,0) este punctul in care dreapta Pentru a determina punctul de intersectie a dreptei cu axa Oy se face = = 0 (orice punct de pe aceasti axi are abscisa zero) in ecuatia dreptei gi rezultd ~8y-12 = 0, cu y= —4. Agadar B(0,—4) este punctul in care dreapta tale axa Ov. b) Dack (20, yo) este punctul de intersectie a dreptelor, atunci coordonatele punctului verified fecare ecuatie Be 4y-29=0, 2x0+5y+19=0, 2.2. Probleme rezolvate ceca ce inseam c& (zo, yo) este solutic asistemului format cu ecuatiile dreptelor. Deci, pentra'a gisi coordonatele punctului de intersectie pentru dou drepte se rezolv& sistemul format din ecuatiile celor douk drepte: in cazul nostru sistem! 1. Si 00 preciteze care din punctele A(3,1), (2,3), ‘ecuatie 22 ~ Sy 3=0 R, Punctul M20, yo) s¢ ald pe dreapta (d) : az + by +¢= 0, dac& punand 2 = 25, y= yo in (1), egalitatea are loc Deci M € (d) ¢ a20 + by +e= 0. Pentrw punctul A. Lukm 2 = 3,y = 1 gi se vee ugor cB 2-3-3-1-3 = 0, ce arat ck punetul A apertine drepteh Pentra penctul B. Punem 2 = 2, y = Bin ecuafiadreptei gi avem2.2-3:3-3 = fals, ceva ce aratd ci B nu ae afd pe dreapti Pentru punctul C. Facem 2 = 6,y = 3 in ecuatia dreptei gi se obfine 2.6 — ‘3—3=0, adevarat. Prin urmare punctul C se aili pe dreapta consideratd Agadar punctele A,C sunt situate pe dreapti, iar B nu apartine aceteia 2. Punctele A, B,C sunt situate pe dreapta z~2y-+3 = 0; abscisele lor eunt —1) Si respectiv “3. Si se delermine ordonatele lor. R. Dack M(z0, yo) ‘ecuaia dreptei C(6,3) se afl pe dreapta q te ty-9=0 9 {HEF BEI ae nis.) Punctul 4(3,~5) este punctul de intersectie a celor dows drepte. ‘) Laturile AB,BC gi AC ale unui triunghi ABC sunt date reepectiv prin ecuatile Aet3y— 0, 2-3y+10=0, 2-2=0. Sk se determine coordonatele varfurilor. ») Se dau ecuaile a douf Iatui ale unui parslelogram este un punct al dreptei, atunci coordonatele sale verifi otra 70-2 +3=0. Cum zo este elementul,euinoaent, atunci yo are expresia Br+8y+150, 2e+y si ecuatia uncia dintre diagonale 3x + 2y +8 = 0. Si se determine coordonatele varfarlor paralelograrmalui . a) Aici gi mai departe prin ecuatia laturif unui triumghi vor infclege ecuatia ‘reptei pe care se afl lature Detcrminarea coordonatclor punctului A. (fig. 28) A’determina coo‘donatele Punctului A revine la rezolvarea sistemului format din ecuatiile dreptelor Pentru punctul A, 20 1 i deci yo = 4; pentru punctl B aver zo = 2 id v= Fs pentru punctul C, 29 = ~3 g deci w = 0. ‘Deci punetele sunt: A(—1, 1), B (2 §) ,C(~3,0) Puncele de intrsecte ale dreptei 22 —3y— 12 = 0 eu x (AB): 42 +3y~ - (AG): 2-2 3. a) Si.se determine de coordonate. ') Sk se determine punctul de intersectie a dreptelor 32 ~ 4y — 29 = 0, 22. +5y +19 = 0. eind gisim 2 = 2,y = 1. Deci A(2,—1), 24 + 25Fig. 23 Coordonatele punctulsi B se determink rexolvind sisternul (AB): 4243y—s=0 (BC): 2—3y+10=0, Gisim ugor solutia z = —1,y = 3. Deci B(—1, 3). Analog, coordenatele punctului C se obtin in urma rezolvésii sisternului: (BC): 2—3y+10=0 (40): 2=2=0, cand gisim 2 = 2, y = 4, adick punctul (2,4). Varforile triunghiului sunt A(2,~1), B(-1,3),0(2,4) 'b) Sé observimn cf Iaturile date ale paralelogramului sunt doud vecine (nu op si paraele) si deci concurente, Punetul lof, A, de intersecie se obtine rezolva sistemmul format de ecuatiile dreptelor {aptenise eee are soluyia 2 = —2,y = 5, Desi A(~2,5) este un varf al paralelogramului. Alte doud varfuri opuse paralelogramului se obtin intersectand diagonala dat& cu cele doud laturi, rerolvind sistemele 1{t tet =o, Se4 274320) Qety-1 {ets Pentru primul sistem z = 1,y = ~3 reprezint coordonatele varfului B, iar di al doilea sistem 2 = 5, y = -9 dau coordonatele lui D, varful opus lui B. Pentru a'gési coordonatele lui C, se consider’ mijlocul'segmentului BD, pun tul E gi se ia simetricul lui A fag de £ (intr-un parelelograin diagonalele injum’tateee).. 26 In nal vaste paralelogrerul east (2,8) B(i,—8), C(8,-17),D{S,—9) 8) Sie formere ecuatia une drepte deck e cunooste coeiciental sku unghiular ‘mi ordonats Ia origine min cazurile vym= 28) m ») Sa se determine coeficiental unghivlar m st ordonata la origine n pentru dreptele - 1°) 82 ~2y +1 =0; 2°) 22-4 5y =0) 9°) 2y—1=0. HR. a) Ecuatia (explicit&) a dreptei de pant& (coeficient unghiular) m gi ordonatis In origine egalk cu n este yemztn. in cazul nostru avem ecuatiile: 1°) y: Rte 2248; 3°) y= 5-2 1b) Dack az +by-+e = 0 represintt ecuafin generali a unei drepte, atunct pentra ‘so aduce Ia forma explicit& se imparte ecuasia prin b (¥ 0) si avem cand m= ~$,n = ~§ fn canal nowt obtinem: 1°) m 0:3) m=0, 6. Fie dreapte (d), de ecuatie + (@):2243y-1=0 wunctul A(3,2) 2) 3uce daternine costal unphilar ue ree) 1) paralelé cu dreapta dati; 2°) perpendicular’ pe dreapta dati. . 'b) Si se scrie ecuatia unei drepte.ce trece prin punctul A si este 1°) paralela cu dreapta data; 2°) perpendicularé.pe dreapta data. Se aduce ecuafia dreptei le forme explicit& 201 yargetg ar7 Se dau dous laturi ale unui dreptunghi prin ecuatiile 'R. Mai inti ob observ cf dreptle (ds), (ds) sunt perpendiculare avénd panel 8. Fie A(5,~4), B(~1, 3), O(=8,~2). S& se determine: 28 b) ecuntiile Areptelor A, BO,CA; ¢) ecuatiile dreptelor care trec prin A, B,C gi sunt paralele cu dreptele BC, AC si respectiv AB: 4) ecuatile inaltimilor teiunghiului ABC. R. a) Dacii A(z, 2), B(22, a) sunt douk puncte difeite (#22), atunci panta 1 cand m= 2 n= 2 a a) 1°) Daca m, my sunt coeficientii unghiulari ai reptelor (d),(d'), atunci conditia dde paralelism a dreptelor se traducé prin egalitatea pantelor. Deci d || ’ = I Toes atte 2 $9 m= im’, Deci m! = —F 2°) Dreptele (d), (#?) sunt perpendiculare ¢ m:m’ = —1, adick (-3) ml a1) dteptel AB (notats mag) ate expresia - 3 i coon co dim! = 3, . imap = BoM 1b) Dup& cum se vede se cere scrierea ecustiei unei drepte care trece printr-un| ppunet A(z, yp) si are o ditetiefxt mn’. Keuatia are expresia fn cadul nostra atta km IHEP 2 OR I na yy =m'(2— 20). 1°) In cara de fot A(8,2), iar m= ~2 ein avem ecuatia 'b) Eeustia droptei (AB) (ecuatia dreptci ce trece prin A gi pant map) este 2 y-2=-H@-3) (AB) :y+4= Fle-5) sau (AB)-72+6y—11=0 ‘sau adusé la forma generalé 2x + 3y—12 = 0. $, (3,2) si avem ecuatia Beuatia dreptei (BC) este: (BC) :y— Fe+0 eu (BC) 52-2411 He-s) smu se— 2-8-0. Beuatia dreptei (AC) este: 1 (AC):¥t4=—Z(e-5) sau (AC): 2+ 4y+ 11 =0. (dh) :22-3y+5=0, (ds): 3242y— gi unul din varfurile sale A(2,—3). $4 se scrie ecuatiile celorlalte doa laturi ale| dreptunghiul. 0 ©) Bouatia dreptei care trece prin A gi este paralels cu BC (deci de acceasi pantit cu BO; mye (2-5) sau be ~2y—33 my = Fai reapectiv ma = —3 pentru care produsul pantelor mms = —1 (Celelalte laturi ale dreptunghiului tree prin A yi sunt paralele eu (ds) yi rexpectiy| (aa). ‘Dreapta paraleli dusi prin A la (dy) are ecuagia Beuatin dreptei care trece prin B geste paraleli ew AC are forma: y=S=mgo(r+1) sau 244y~11=0, In fine, ecuatia dreptei care trece prin C si este paralelk cu AB este: y+3=5(e-2) sau 22—3y-13 3 iar ecuatia dreptei dus prin A paraleld la (ds) are ecuatia vt2=map(e+3) sau Te +69 +33=0. ‘ 4) A scrie ecushia iniljimit din A inseaminé a determine covafie drepteé care v43=-He-2) sau Sebty=0 trece prin A gi este perpendicelard pe dreapta BC, Dack ma este panta inal din A, iar mac panta dreptel BC, atuneh rma tng m1, ir de ac rag == 1A 1) nap gl pier i 2 iesEeuatia indltimit din A este: 'b) S& determindm mai intai pantele dreptelor suport ale laturilor triunghiului ABC. Aver’ : 3 ltimii din-A, cate ecuatia dreptei care trece prin A gi are panta Tae =P Acensth ecuatie este Tee “i ete Sot) a Sea yy atee mac Analg, penta determina esate nihimior din B i © avem yevie pane eae at mp2 ale = Arps me scent esa ni in B Y+6=2e44) wan 2s yt? y-B=M2+1) sou 42-y+7=0. Ecuajia indltimii din C este piraSean we wecipated ~(=+}) sau set sy-a=0 8. Latuile unui tranghi sunt date prin ecuafile: (AB) :22—y42=0, (BC):2+2y-2 SB se determine: 1) coordonatele visfurlor triunghiulai, 2) ecuatiileindljimilor gi coordonatele ortocentrulul triunghiuln; ©) ecuaiiile medianelor qi coordonatele centrului de greutate a triunghiului; 4) ecuatiile mediatoarelor, coordonatele ceatrului cercului circumscris trim ehiului gi raza eereulu R. a) Determinarea coordonatelor punctului A. Punctul A este la intersect Areptelor AB si AC. Pentru ai afla coordonatele ae rezolvé sistemul din eeuatiile acestor drepte . Beuatia inaljimii din C se obtine aseminktor. Ave , (AC): B= 1 y=—He-2) om 24 2y-2=0, Ortocentrul H al unui triunghi este punctul de interseetie 8 indltimilor. A deter mine coordonatele aceatui punctinseamn8 a rezolva sistemul format de ecuatile ® dou’ in3lyimi, Fie acesta 2e—y42 B+dy-2 Qe-y+2=0 z-y-2= Gisim solusia 2 = 4, y= 6. Deci A(—4,-6). Determinarea coordonatclor punctului B. Se rezolv& sistema format din ecuati dreptelor AB, BC . Qe—y +2 2.6 2 it z (Eagtiet aadnen fad aaa tla ae Bs sid at 6 S46 F u Desi w( 28) yt6=9-—-@44) sau ut6= 5 (+4). Determinarea coordonatelor punctului C, Se rezolva sisternul format din ecuatii gt! dreptelor AC, BC medianes BBY esté {atc cu solutia x = 2,y=0. 85 y+3= 5 (e451) om yt 9=7e4) Deci (2,0) ‘ =F41 31"10. Se consider mifloacelé 4'(2, 1), B'(5,8),(0"(8, ~4) laturilor unui triunghi AB 32 Beuafia medianei CO! este 2 i a sau y= 7(2- 2). Coordonatele centrului de greutate G sunt Analog procedand asim ecuatille dreptelor AC si BC, (AC) :52+y—28=0, (BC): Te 2y=1: 0. 'b) Punctul A este intersectia dreptelor AB, AC gi deci coordonatele sale se obtin rezolviind sistemul format din ecuatiile dreptelor AB, AC (priarty o mii eu solutia 2 = 6, y= —2, zateptec 3 wtvetuc 8 20 7 5 iad Deci A(6,~2) Analog pentru determinarea coordonatelor punctelor B,C se rezolvisisternele 2e~3y-18=0. [52+y-28 Te-Qy-12=0' | 72—-4y-12=0 4) Mediatoarea laturii BC este dreapta care trece prin A’ gi este perpendic pe BO Primal sistem are solusia © = 0, = ~6, iar al doilen B(0,-8), 014.8) Observatie: Pentru determinarea coordonatelor varfurilor se poate proceda si astfel: se consider (21,1), B(22,14),C(es, Yo) gi se seie c& A’, B,C’ sunt mijloacele laturilor BC, C'A gi respectiv AB cand avem: Mediatoarea laturii AC este dreapta care trece prin B’ si este perpendicular’ AC yt3=—(2F1) sau rty+4=0. Modiatoarca laturii AB este dreapta care trece prin C' si este perpendicular’ AB ates, | nity ytBe (-+2) sau r+ 2y+7=0. . eT oT ats go hte Coordonatele centrului cercului circumscris triunghiului ABC se determiné 2 zolyand sistemul format din ecuagiile a dou mediatoare. Avem sistermal Qe-y~1=0 stutt= cu solujia 2 = —1, y= —3. Pentru a gisi raza acestui cere se calculéari distanta de la centeul D(~1, ~3) la nal din varfurile riunghiului ABC. De exemplu AD=\/(—4+ 1)? +(-B +3) = VIB=3v2. Se aduna ecuatile care contin necunoscutsie 2; gi se objine 21 +22 +73 = 10 Din accasti ecuatic se scade, pe rind, flecare ecuatie care a fost adunata si se obtine 23 = 6,2: . Anslog, prosedind cu ecuafille care confin necunoscutele gsi =-6p=1 b) Pentru a determina. coordonatele ortocentrului avem nevoie ‘de ecuatiile a dow inaltimi Beuati ty ‘SK se determine: is a) ecuafile laturilor triynghiults : b) coordonatele varfutilor triunghiulu €) coordonatele oftocentruiui, centr ‘cumscris triunghiului ABC. ) Presupinem c& 4’, BY," sunt mijloacele laturilor BC, AC gi respectiv A Ecuafia laturii AB se obline observand e& AB trece prin C’ si este paralel& A'B' (linie mijlocie). iti din A (Greapla ce trece prin A gi are pant ma = ——™— 2 Fy este de grentate gi ale centrului cercului vt (2-6) sau 2e+7y+2=0 7 indlfimii din B (dreapta ce trece prin B gi de pant mp ‘Panta dreptei A’Bt este mac = 5 sh dec ccuaia Intuit AB cote - y+6=te con 2-5y—30 : Sistemul 2 : pit {lz—3)° sau 22 —3y— 18 =0. 200 _ 62 4 zosy a=), Me solia = Tay =esi ortocentrul H al triunghiuli are coordonatele # = 7%, y = - 3 donatele centruui de greutate G al trunghiului sunt date He forinuete aitertes _ 10 3 3 S ntntw ere o. Pentru determinarea coordonatelor centrului cercului circumscris triunghiul ABC se scriu ecuatiile a dou mediatoare gi se rezolva sisternul astfel format. Bouafia mediotoart laturii BC (dteapts care trece prin’ gi este perpendicul pe BO; deci de pant: — =-}) este 22 + 1y- = loareé laturit AB este 32-4 2y—1= 0, 2e+Ty-1=0 Be+2y— 11. Se di triunghiul A(1,~2), B(5, 4), C(~2.0). 'a) Si se scrie bisectoarele unghiurilor interioare gi exterioare ale triunghiul ABC; ) Si se determine coordonatele simetricelor vasfurilor triunghiului ABC raport cu laturile opuse, R. a) Pentru a determina ecuatiile bisectoarelor avem nevoie de ecuafiile laturil care definese unghiurle, deci de ecuaiie Iturilor triunghiului ABC. Fig. 24 Eeuagia laturii AB este (ABy: 322-70. Beuatia laturii AC este (AC) :224+3y44=0, ins eeuatia dreptei BC eate: (BC) :4z—Ty-+8=0: 34 Cale dovd bisecoare (ntericaré i extrioar8) ale unghislui A sunt date de ecuatile BEM ET GENE a se ay teste tnt) De aici avem ecuatiile # —Sy—11=0, 52+y—3=0. Pentru a vedea care este ecuatie uncia dintze bisectoare se determin punctele de intersecie ale acsstordrepte cu, de exempu, axa Oy. Prima dteaptk tie pe Oy in punctul de ordonats y 2 jar a doua dreapt& in punetul de ordonaté y = 3 (in fig. 24, bisectoarea interioar® este notata 6, iar cea exterioara be) Este clar ci a doua ecuatie 52 + y— 3 = 0 reprezint& bisectoarea intericar’ a unghiului A. \Procedind asemin&tor gisim (BV5 - 4)z + (7 2V5)y—TV5—8 = 0 bisectoarea interioara (4+ 3V5)z — (2V5 + Ty +8—7V5= 0 isectoarea exterioaré cecuatiile bisectoarelor unghiului B, iar (25 —4)z + BVB+T)y + (4VE—8)= 0. biseetoazen exterioars (2V5-+4)z + (8V5—T)y + 4V5+8= 0 bisectoarea interioard reprerinti bisectoazele unghiului . iP erase «gid cewtsed uml ponct A nzaprtcuo Greats vor determina tai intai proiectia lui A pe dreapta (intersectia perpendicularei din A pe dreapt ‘x éteapta) gi apot vom lua simetricul lui A in raport cu acest punct (adie eu proiectia lui A pe dreapta). Ecuafia perpendicularei din A pe BC este Tz + 4y + 0. |. Proiecyia lui A pe BC coincide cu punctul de intersectie a perpendicularei din Ape BC cu BC. Coordonatele aceatui punct P le objinem rezolvaiid sistemul ci latins 4e-Ty+ [etanies Deci P(-2.2 : ‘Acum sinetricul hui A In raport cu BC este totuna cu simetriul lui A in raport ca P. Fie accata A(e!,y/), Atunci P este mijloeal segmentuiui Aa’. Au loc relatile 2, $i ve detertnine pe axa absciselor punctul P astfel Incat suma distantelor de In P la punetele M(1,2), N(8,4) s& fle minima,R, Fie P(z,0) € Oz (fig. 25). Fig. 25 Se poate aplica tehnica de la geometria sintetic& pentru aceast& problem&. Se simetricul A’ al lui M in raport eu Oz, ine punctul de intersectie a dreptei M' cu Or este punctual P ciutat (sc ia P alt punct pe Oz si din triunghiul PM’ requlti P’M’ + PN = PM + P'N > M'N = M'P + PN = MP + PN). Avem M’(1,-2). Beuatia dreptei M'N este 3x — y— Pan 9 =O nt 2 = 2 Dai P(30) ie pone tat A exprimi suma PM + PN = V@—I)P +44 VHP + 16 ca functie de x, spunem, f(2), dup& care ae determin minimul utilizand derivata, Aver /(@) = 0 sau dup unele caleule 8? ~ 2x ~ 8 = 0, cu solutile 2: =, Se impune ca 2 ~ 1 gi 3— 2 68 aibi acelagi semn (ge vede seri ms cei. serie r= § 18, Puna 4G.) ete un vl pitta case o daa eee Geen set pal R. Evident punctul A nu se_afli pe diagonala’y = 2. Voin construi punctul Scered ti se coset gel Pia vaca oon ia ne wa tal pci titer vee ta eer Ecuafie-perpendicularei din A pe y= @ este ztyn4 jar punctul de intersestie.F (fig. 26) se obtine rezolvind sistemul ans Fig 26 Deci £(2,2). Cum £ este mijlocul segmentului AC Live 2 iat de nici 2 = Live = Deei C(1,3) Observatie. Am véaut la problema 3. b) din 12 cum se obtine simetzicul unui punet in raport cu prima bisectoare, prin schimbarea intre ele a coordonatelor punetulul, Ta general simetricul In raport cu o dreapta se obtine ca mai sus. Celelalte varfuri ale pAtratului, B, D, sunt situate pe y = 7. Fie B(2,2), Din AB= BC i = 2 result JE=HFFERTE =2 en olay 2 Deci cclelalte vafusieunt D1 1), B(8,8)-" Observatie: in cax mai xeneral odal& aflat punctul B, lui B in saport cu £, adic& 6 este mijlocul segmentului BD. 14. Se considera punctele A(A, 1), B(2,3),C(8, —1). Sa se determine astfel inca ppunctele sf fe coliniare R. Se scrie ceuatia dreptei BC a 5186 impune condiia ca punctul Asi se afle pe dreapta, adic& coordonatele sale i verifice ecuatia (1), 7 vem: + 111 =0 cece b=, Alte send sulin depts a forma eterna ey l 231 . 3-11 {wey te4y-1'=0, 0 aTse pune £ = A,y = 1 gi se ajunge la ecuatia ) we 2 5 1]=0, cu sofutia.a = 2 Acum ecuagia dreptei cerute trece prin $ gi 7” gi are ecuatia. i 2 a-ai 32-2y-250. 15. Se considera dreapta 2—2y-+3 = 0. S& se serie ecuatin simetricti acestei dre in raport cu: a) punctul A(—1, 1); b) dreapta 22+ 3y+1 R. a) Se gtie ci prin simetrie o dreaptit se transforma tot intr-o dreapté.. Cum | dreapta este bine determinati de dowd puncte diferite, este suficient si lum | dreapta dat& dou& puncte gi si construim simetricele acestora in raport cu Apo se serie ecuatia dreptei care trece prin aceste puncte gi se obfine ecua ceruté in problemi. Alege Pi (#1 = 1, yx = 2), Pa(22 = 5, ya = 3) cole dou’ puncte pe dreapta dat | Fie P(x, 14), PS(24, y4) simetzicele punctelor P; si espectiv Py in raport cu (A este mijlocul segmentelor P.P{,P2P3). Au loc relatiile 16. Patrulaterul ale cérui laturi au ecuatiile (dy) :5e+y = 13, (dp) :Sy~2 = 13, (ds) 52+ y= 18, (4): 2—5y= 13 sate patrat, Calculai aria patratulu - Observim eX dy || da, da |) dq (avind pantele egale, dreptele sunt paralele) Deci figura este paralelogram. Din di 1 dy (produml pantelor dreptlor este } mg,-m4, = (~5)z = -1) se deduce cé paralelogramul avnd un unghi drept este dreptunghi. Mai rimane de arStat c& doud laturi vecine sunt egale. Caleulim cootdonatele a tre varfur Coordonstele punctului determina de dy gi dy (4 = di ds) se obtin rezolvand sisternul { (a) be ty (@) -2 + 5y L+e4 sty 7° 7 De aici Pi(—3, 0), Pf(—5,—1). ‘Scriem ecuatia dreptei PPS. Eaeste 2—2y+3 = si reprezint& ecuatia simetricei dreptei date in raport cu A. 1 13 13. 3te5 aa Se obtine A(—3, 2). >) Caledon deta cones pnt (~ 1,2) (sematiaame] Colonel pica B= re i ira format din ecuatile dreptelor), (&) :52 y= —18 Pentru a obtine simetrica nei drepte dy In raport cu o altk dreaptit da, 8 co (dg): ~5y = 18. struiegte simetricul feearui punct de pe dreapta data (d,) in,aport eu dreapt da. Cum punctul $ aparfine atat lui dj cit gi lui dp rexultd ci simetricul Punct in raport cu da ete chiar el Se gti cd simetrica unei drepte di in rapo cu altd dreapti da exte de asemenea o dreapta d,. Pentru determinarea acest ssunt necesare dou puncte. Avem un punct, pe S. Pentru. alt punct, alege ‘T(1,2) € ds gei construim simetricul in raport cu (da) : 22-+ 3y + 1 = 0. Ducem prin T perpendicular pe (dz) dreapta de ecuatie Gisim B(-2;-3). fn fine, coordonatele punctului D = dz ds le gfsim din sisternul (di) :5y —2'= 18 (ds) :52 + y 313. ‘Avem D(2,3). ‘Acum se glscjte wjor AD = AB = V%. Dreptunghiul cu douk laturi vecine cegale esto pAtrat. Aria pitratulol este egal cu.26 unit de are. 17. Pentru co valgri ale parametrului k dreptale 32~2y 41 ‘so interséctm cu dp. Avem sistemul 2+ Sy 3e—2y + =0 i 2e43y-5=0 gi Mer —3y+2=0 ain casi oro pun dente see ht Tin prc Fe seta P(e) pata Ye mi ee unt: i 392 2k a) Conditia ca dreptele, de pante m, FN fle perpendiculare mma 8 1. De aici & = 3 ) Condiia ea dreptele, do pante m = —2, m= 24, 6& fe paratete my =m, De aici b= 1 €) Unghinl format de dows drepte de pante m,ma este dat de formula’ ef 88 beste {2.8} 3, ed vie 102 G8 sk va eg, te intersecteaz& in punctul H(5, 2). Sse determine coordonatele celui varf al triunghiului, precum si avia triunghiului Re Fic O(a, 6) cel devel treilea varf al triunghiului (fig. 27) Fig. 27 Din condiile de perpendicularitate-CH AB si BHT 1. AC avem relate int ante Mon -Man=—1 $i may-mac = 1, care conduc la sistemul gn2 cu solutia a = 6, Deci C(6;—6). : Pentru a calcula aria triunghiului ABC se caleulesad determinantul D at 4 D 4. 1}==100. 6 61 . Coordonatele central 160 Avem o( ABC) > Si se serio ecuafiile laturilor unui triunghi ABC dack so cunose A(1,3) gi ecuatiile « dou mediane 1 a pIDI= P= 80 unitafi de arie. z-2yt1=0 si y-1=0. de greutate G se determina rezolvand sistemul format de ecuasile celor dous mediane i ‘Aver sistem e241 (5220 cu solufia z = I,y= 1. Deci G(1,1). (ie. 28) Fig. 28 $i obeervinr ef punctal A nus fk pe nicuna din medianele date (cordsnatele tui d au verified cele dou ecunit le medianelo), > Dack (ey) ete extrentaten medianel AA’, atunci oe lie & G Imparte ’ AG = segmentul AA'in raportul 57 = 2 =k. Atunci tates 14 2e0 ot ao De aici 24: = 1, ua = 0, edick punctul A'(1,0) Fie B(a,1),C(#o, yp). Punctal C find pe o median’, coordonatele sale verfica ecuatia gi deci : 0-2 +1= w A fiind mijlocul segmenttlui BC aver relatiila tote = Q 1= 58, @ L+ 0 5 Lea, 3 o- @) aLDin (1), (2) (8) reault& yp = —12 Deci trinnghiul este de vaefuri A(T, 3), B(5,1),C(—9, Acum ecuatiile laturilor se glsesc ugor gi ele sunt: a). (AB):2+2y-7=0, (AC):2—y42=0, (BC): 2 —Ay— 0 20. S& se serie ecuatia unei drepte care trece prin origines axelor de coordonate | formeazi cu dreptele (22+ y49=0 un tring de are 3 R. Ecuatia dreptei are tree prin origine are eevatia (ds) : y = Az. Vom determi coordonatele punctelor de intersect ale dreptelor (ds), (da), (ds) Inate dou ci oui, objindnd astfel varfurle triunghiului de arie © Coordonatele punctulsi A= dy M dz, Se real’ sistem: Eny+t dete sie obtine A(-7,5) Coordonatele punctalui B = di ds. Rezolvim sisterul roy4i2 de si gisim solutia soy pea (SS, pf Coordonatele punctulvi C = dy dy ve obtin reaolvand sisternul tetyt9=0 y= de 2 12 ( 2 enteu a calcula aria tsunghiulut ABC se calcula daterminantal a (aise oem a ff aA X42 * Wo NAFD), THN “TFN Aria ABC ee Agadar dreptele dutate au’ ecuaile y= —}., y 1. $8 se determine valorile parametrului real a astfel incat dreapta de ecuatie Sy +30? (o+2)2+ -8045=0 a) sb fic paraleli cu axe abeciselor; 1) 98 fie paralelé cw axa ordonatelor; ©) si treack prin originea axelor de coordonste. 7.) Dreapta paralal cu nxaabscinor ar forma y = m (de pant m =,0). Tn a+ eur azul noatru panta depts este my = 23. Din my = 0 rerltd a = —2 eats dee ete y= 8 'b) Dreapta 2 = & este paralels cu Oy (coeficientul lui y este zero). In caaul nostra O— a? = 0 dl a = 43, Dack a= ~3 0 obtine ecujin 2 = 5, iar pentro = 3 aver ecuatia £) (0,0) apatie itl pein , eeuatia dreptei se verifies, se 3a? ~8a+5=0, cu solutile a Dacia =0. 22. Aritati eh dreptele de mai jos: a) 2+ Sy— 85 = 0, Se + 2y— 21 = 0 oe intersected gi gisiti punctul lor de intersectie; b) Beh 8y=4= 0, 62+ 10y-47 = Osun paraele; ) Be + 5y—4 = 0, 62 + 10y~ 8 = 0 coineid : R. a) Pentru ca dreptele si se intereecteze in: punetul A(z, yp) trebuie ca sisterma) format din ecuatiile dreptelor 7 z+ 5y-35=0 Be + 2y—27 Ban cane 6 iny cas Loven cepa = 8 aiba solujta (20, ¥0)- ° Sistemul are solutie daci determinantul sigtemului este nenul BS } gl=-we0. Regolvand sistemul gicim solutia (5,6). Deci punctul de intereectie a dreptelor este A(5, 6). 'b) Dreptele sunt paralele dacd au aceeagi pant®. Aducind ecuatiile dreptelor la forma explicit avem : 43observiim ci cele dou drepte au acceagi pant m Observatie, Dack dreptele (d3), (ds) au ecuatiile sub form& general (4) 02+ byte = (dr) ae + bey ter atunci conditia de paralelism pentru drepte se traduce prin egalitatea ab E =F (oroportionaltates coeientilor hi = $i y) ©) Dyeptele (ds), (dz) de ccuatii explicite (d&i):y=miztm, (da): y= mee tne | coincid dack au aceeasi panti gi acceagi ordonetd la origine, adick (dh (m= my, m, = na). | Dacd dreptele au ecuatia general (da) “disc +biyter=0, (de) 022 + bay ter =0, atunci cele dows drepte coincid dac& gi numai daci coefici ecuagii sunt proportional, adic& ii din cele dot cele doui drepte coingid. 23. Pentru ce valori ale parametrului real m dreptele: coca ce arati (m= Det my—8 0 mz ¥(2m—1)y+T=0 fa) cunt paralele; b) sunt perpendiculare; : ©) coincid 4) se intersecleazdinte-un punt siduat pe axa Ox; . ) se intersecteag’ intr-un punctsituat pe axa Oy, £) se intérsecteaz’ intr-un punct de pe pritaa bisectoare ‘i. a) Dreptele,sunt paralele dacé (vesi problema precedents) m-L_ om “4 ‘S adicd,m — 3m +1 = 0 en solutiile ms, 1) Dack. ym, ry sunt pantele celor dous drépte, aiunei conditia de perpen cularitate se exprimd prin relatia:.mim = —1, unde (la noi) m, = 4 l=m Avem 2 Lease a wt res) teens Somat Se oat hu ct pen ear atop oa Siam alo ede oan d) Daci punctul de intersectie A(zo, yo) se afl pe axa Oz, atunci yo = 0. Au teen Deci au mrp +7 = (m= tp-8=0, bin ie eae ain m= ©) Dacd punctul & intersectic B(z1,y1) apartine axei Oy, atunci 2; = 0 gi Stordoate a ves spe per (2m —1)y + De aici #0 my, -5 = 0, 7 De aici vs cand gisim m= 5 i £) Dreptele sunt secante dack mm? — 3m +1 0, iar punctul de intersectie se?” cob{ine rezolvand sisternul format din ecuatiile dreptelor cand obtinem __tim-5 alam 47 , y= jh. Acest punet se ali pe a tein dreapt dack aeatecoordonate vere ecvaia dept Ori ave: Gi) “a+ 45ceea ce se verificd ugor: Po uma ed gt at cet in pic (- 2) >) Procedind analog punctului a) gisim c& primete dous drepte se tai in pun saien Nye a et pcp reprise ts lst ae -ta(8)a¢0 Deca dp at roti ‘25. S& se determine parametru a astfel incat dreptele: G1 ve obtin coordonatele punctului de interseetie B(1,—3). Alt viet C(20; v0) situat pe dreapta (d) ea gi punctul B il obginem din sistemul: 20-2 -7=0 { Vieo= 1 Fo dF = z (ac = *) Sisteml ate dou solutii C(3,—2) 93 O'(-1,1), Dacé O(3,—2), atunei mijlocul diagonalei AC este punctul M de coordonate (6 Punctul D, al patrulea al pitratului de varfuri A, B,C, se obsine prin simetrin lui B in raport cu M. Gisim ugor 2 = Ay —A. Deci D(A, "4) Dac& C/(-1,—1), atunci mijlocul diagonalet AC’ este punctul M’ (Gs ) iar punctul D’, al patrulea varf al patratului ABC’ D’ este simetricul lui B in raport cu M’. Gisim D’(0, -6). 1. SH se arate cA dreapta 5z— 2y — 1 = 0 este paralela si echidistanta dreptelor 3 F-W45=0, Wty-5=0, (at l)2+2ay—at1=0 sii fie concurente, R. Determinim coordonatele punctului de intersectie a dreptelot rezolviand sistem format din primele dou ecuasii S2—2y+7=0, S2—2y-9=0. Bet y-5 fecprtise Mai inti si observiim eX cele dou drepte sunt paralele, toate avind acceagi pants m= 5, Pentru a proba ck prima dreapté este echidistantscelorlalte dou’ Arepte se va alege un punct pe dreapta Sz —2y~1 = Oe araté c& distantele dela acest pune a clelaltedoud depte sunt egale Fie deci 2 = 0,y = 3 coordonatele punctului ale. Distantele acestui punct Ja cele doud drepte sunt Pentru determinaren lu a impane ca punetal de iniesectecbjinut mais 88 se afle gi pe dreapta a treia, adicd si fie verificaté egalitates: = @+14+6a-a+1=0, coer ce dia J 3 26. Punctul A(2,—5) este véxful unui ptrat care are o laturdsituata pe dreap (d): 2 2y—~7 =0. Sh se determine: oe a) aria pitratulu; 2) vaefurilepatratulu JR a) Si observe ei punctul A nu se aflé pe dreapta data. Lungimea laturi ptratulul este'egall cu distanta dela A I dreapta dati 2-2-9) vied Acum aria pitratului este egal& cu = § unitéti de arie, ') Vom serie ecuntia dreptei care trece prin A gi este perpendiculara pe dreay dati (d). Aceasta este " . ed (a) cut Aca alt vs al penis bie tintin peer (2) reaolva sistemul format din ecuafiile acestor drepte si —_— Detys 2-2-7720 va Si co araté ci existd drepte-cafo tree prin punctul P(2,7) eu proprietatea ci distantele de la punctul Q{1,2) la aceste drepte sunt egale cu 5." S& se scrie } ecuatiile celor dona drepte, re . S& observ ci PQ = V%B > 5. Deci se poate considera cereul de centru Q si rag8 5 (fig. 29) gi se duc tangentele din P la acest cerc. Cele dou tangente sunt dreptele céutate, Pentru gésirea ecuatiilor, color dous drepte vom Iua pentru Inceput ecuatia dreptei care trece prin P. Aceasta este y—T = m(z— 2) sau me—y+T—Im=0, ; ‘Vom determina parametrul m din cerinta ca Q si fie Is 0 distangi de aceasté |m—2+7— 2m} Tm 22-2) smu, ety 4 dreapt& egal’ cu 5. Aver ecuatia 5 ou solugiile my = 5 arDeci ecuatia dreptei eate 15 yer pety me ety tba. Dieectoarelor unghiurilor dreptelor de ecuatii #—3y-+5 Ecuatiile bisectoarelor unghiurilor determinate de cele doui drepte care se in- tersecteaais (demonstrafi!) sunt a us +5 4% sau de aici corespunzitor semnelor + si ~ avem 2x + 2y~ 7 = 0 gi respectiv de 4y+3=0. i - Sse serie ecuafia bisectoarel unghiului format de dreptele de ecuagit 32—y—4 = 0, 2 + 6y+9 = 0 si care contine originea axclor de coordonate, fi + Se represint grafic eledouk drepte (Rg 31) a a sera ecuntie unghiuriley je y— Deci cele dou’ drepte au ecuatiile terminate de cele dou drepte concurente, Acestea sunt 22+ OY sau ined te —By—11 = 0 gi reapectiv Be + 4y—5 = F/AG $0 ick Az By— 11 = O gi reapectiv 8e-+ 4y—B = 0. Se deter tersectile acestor drepte cu Oy. Aver pentru dreapta 4r ~ 8y—11 0, atunei y =~ iar pentru dreapta 82 + 4y~5 = 0, dack 2 0 si yn -2). 29. $8 se scrie ecuatia dreptei paralele si echidistant& dreptelor x ~ 2y +9 = B= 2y+T=0. dack 2 BS chav dpa ae spray, avd cng pnt = 4 srtaeh a stunci y= $. Coma dona biseetoare este unghiuui in interior ciruia se af | ne 7 crigines, 82"b4y ~5 = 0 enteecuaiia cerutt vapeta 7 : yh : 1 2 | x z mgt “Fig 30 . SE se determine ecuatia dreptei care apartine fecciculului Bin fig, 30/8 constatt cA aceasta dreapts se afk intr cele douk drepte 94 2y-84AGe— Ws a0 & a 3 <5 5 8s, pntra afi ecidistanisclor dows dreptetrebuie sk» 4) care trece prin punetul (3,—1); 5 b) care este pagaleld cu axa Oz; ¢) care este paralelé ew axa Oy; : 49d) care este paralela cu dreapta 42 + 3y—5 = 0; ¢) care este perpendiculars pe dreapte z+ 3y +7 1) cate face cu axa Oz un unghi de 7. "93, Fie fasciculul de drepte de ecuatie Bety—14A@e—y-9)=0. w R. a) Faptul c& dreapta din (1) confine punctul A inseamak eX ecuayia (1) SK se arate ca: verific& pentrn 2 = 3,y=—I cand avem: ) 2) dreapta » + 3y-+13 = 0 apastine acestui fascicu; b) dreapta 22+ y—1=0 nu apartine faciculului, ©) dreapta 3r+y+.e= 0 apartine fasciculului dack ¢ R. a) Se aduce ecuafia (1) la forma generali (a dreptei) 34 2(-1) -54+.A3-2—2(=1) + 1] =0, adic’ 124 Inlocuind A= 5 in ecuatia (1) se obtine ecuatia dreptei cerute (B+ 2)e+(1-Ay-1-9r=0. ay Problema este a determindrii iui A din (1',asifelincSt aceasti dreaptit si coin- cidi cu 2+9y+19 = 0. Pentru aceasta trebuie si abit loc egalitatile (coefcientii propertionali) 242-54 be 2y41)=0 sau Se+2y-7=0. 1b) Se aduce ecuafia (1) la forma explicit +n JY naa t ao i.e impune ca pants accatei dreple m'= 5 aided ago. Dei gba ‘Acum inlocuind’\ = valoare 1 Die pntey A= —$, (1) dca £49410 0, a we art hac dreapth aparine facial, 'b) Dacé, prin absurd, dreapta ar apartine fasciculului, ca la punctul a), ar trebui save egalitige 342. _1-2_ -1-0 2 ) ze dy-5-Le—2y41)=0 amu y- (Ori din prima egalitate se obtine A in timp ce din a doua egalitate gisim A= 0. Deci au exista A pentru care egalititile din (*)-s4 aibs loc simultan, cea ce arata cA dreapta dat mii poate apartine-faseiculului, c) Ca mai sus, trebuie si giisim.A pentru care si aibi loc egalitiile ©) Beuagia (1) serisi sub forma (452+ (2—Djy-54A=0 igre dept perl cu Oy db 9-280, ain 2's | or 34h pen opal a) dept anata path dick dock LEDS aceasté valoare in (1’) se objine ecuatia dreptei cdutate 4z'+ 3y— 10 = 0. ). Dreapta (1°) este perpendiculara pe dreapta 2+ 3y +7 = 0 dack prox Din prima egalitate objinem A = 0, iar a doua egalitate di ¢ = —1 Agadar pentru c= —1 droapta dat’ apartine fasciculului, 34. Si se scrie ecuahia dreptei care trece prin, punetul de intersectie a dreptelor Bast clr dont pte ete eal. (1), ae TS G Fs 3e-2y+5=0, de+dy-1=0 a 2450, det 8yH ai 4 = 7. Pentru aceasta valoare (1") devine 32 — y aa ule ele chutate, care determin& pe axa! ordonatelor un segment de lungime — re = yeate 13 egy LSM R. Dreapta care treee ctul de intersecfie a dreptclor date apartine fascicu- £) Panta acostei ete = 1, Pant LER deci - Dreapta prin pun ersectie.a drept sparfine spa a See ee Pec GX=if lui determina de cole doud depte avdad caste Gia aceasta Valoare a lui A, (1') devine 52 — 6y +7 = 0 322454424 3y—1)= a 50 su‘A gia ceuasia dreptei (din problemi) revine la a determina pe 2 din (1) ast Incat dreapta astfel obtiauté din (1) si tsie pe Oy un segment de lungime ~ (deci taie Oy in A(0, ~3)). Pentru 2 = 0,y = ~3, din (1) rerult’ = 12 ‘Acam ecuatia dreptei este Be ty +54 Ede + By — 1) = 0, sau Te 4 18y +39 25, Si se srieecuatia dreptei care trece prin punctal de intersectie a dreptelor 2e+y—2=0, 2—5y-28 si care imparte in douk pirli egale segmentul limitat de punctele A(5,—6 B(-1, 4). R. Dreapta ciutati este o dréaptii din fascicul care are ca drepte de bazé cele dou drepte date, Beuagia acestui fascicul este De+y—24Ae—Sy—23)=0 sau (24+A}r+(1-5Ay—2—23A=0. CF A gisi dreapta inseamnd-a determina pe A din (+) astfel incat dreapta (+) impart segmentul AB in doud p&rti egale. Raportul segmentelor este 23d 3 BANE U— SY8) B= BA a4 gy = @eay-)+0- day-a) Spx" iar de aici d= Pia 12 3; 6) dine sy Observatie. Rezolvarea devine mai simpli dack am fi determinat puncl M(8,—4) dé intersectie a dreptelor, iar apoi am fi caleulat mijlocul N(2,—! al segmentului AB. Ecuatia dreptel care ttece prin MN este x ~ y—7 36, Ecuagiile laturilor unut triunghi ABC sunt: =0. (AB): 24 2y— (BO): 5244y—17=0, (AC):2-y+11=0. Pari a calcula coordonatele varfurilortriunghiului sX se scrie ecuatiile indlimi ‘triunghiului ABC. R. Observim & pentru serieve imit din A, aceasta poate fi gindita ca dreapta 2 fasciculului determinat de dreptele (AB) si (AC), care este per diculara pe (BC), Eeuatia faseiculului determinat de dreptele (AB) si (AC) este Hay ddAenys li) =0 say (16a)242- ay ILA- Panta epi in) ite 124, nt eps ate (-8) 52 Conditia de perpendicularitate a celor doud drepte este dati de produsul pantelor egal cu (1). Deci aver: Cu valoarea az ~5y + 48=0. Analog pentru obfinerea indlfimii din B se scrie ecuatia fasciculului determinat de (BC) i (AB): 19 in (+) se obtine ecuatia indltimii din A. Aceasta’ este: Set dy T+ Met 2-1) =0 si se impune condiia ca aceasta dreapt <1, iar de aici X= 1 fie perpendiculara pe (AC). Deci ats “Fd Cu A= 1 in ecuafia fasciculului se obtine ecuagia inaljimii din B : 2-+y—3 = 0 Asendndtor gisim c& ecuatia indltimil din C este: 22 ~ y-14=0. ST. SK se scrie ecuatia unei drepte care trece prin puntctul de intersectie a dreptelor Qe + Ty 8 = 0, 324 2y +5 = O gi care face un unghi de 45° cu dreapta rroblema fir8 a calcula coordonatele punctului de intersectic. R. Dreapta cdutat& face parte din fasciculul de drepte avind ecuatiile de baz’ De + Ty—8= 0, 32-4 2y +5 = 0, Eeuatia fasciculului este e+ Ty ~8+A(Be + 2y + 5)=0 sau (2+ 3A)le+(T42Ay—8+5A=0. (4) A giisi ecuatia dreptei respective inséamni al détermina pe A din (+) astfel incit aceasta dreapta s& faci un unghi de 45° cit dreapta 2x + 3y — 0. Aceasta eee fm: = mal Fina — ria} gage = mal 4g, m= mel +) e T+ mm, 1+mym, ty iE cog a os unde m= ~245% m= —§ 5 Rerolvand ecuatia (¢) gisim valerile dase ‘Aces valori ale lui A duse in (+) dau ecuatile + 0. sitesppctiv 2— Sy +13 & dowd drepte cu proprietiile corute’de problema. 38, Varful fasciculului de drepte de ecuatie 2 ~ By +204 A324 5y- M7) =0 ‘este varful unui pitrat nesituat pe diagonala pitratului de ecualie 2+7y16 = 0. Seriei ecuatilelaturilor gia celdi dea dova diagonale'a patratulu 53lunei drepte oarecare din fascicul exte my = 1 7 Avem egalitates msm iar a diagonalei date m, 1, care d& A= 3. Pentru A = in ecunfe faciculului ee objine ecuata cele de-a dota diago Aceaita este Te —y +18 =0 I Doud laturi ale pétratului sunt drepte din fascicul cate formeasé ou a dove agonalt determinatd unghiui de 45°. Desi 384-19 *7+T0x" iar de aici A, a 8 y= a . 7 Acete valor al i da py ecuin faialll daw eee du laturile pitratului: dack 4 sisim 32 ~ 4y + 27 =0. Colelaite doua laturi ale pitratului au ecuatiile S2—4y42 = 0, d24.3y +1 ‘39, Se considera fasciculul de drepte de ecuatie {yr Bttmel ave 4z-4-3y—14 = 0, iar dack A = De + By ~ 18+ Ale +-3y-+ 12) =0. q Determinati dreptele din fasciculul care intersecteazi axele de coordonate, terminand cu acestea triunghiuri avand aria de 9. 1 2y 18 — 12d" mete): af, 8+54 ) | 2° Atum aria thunghiiiui OAR egalé cu 9 df eva 112A 18~ 12d “FEaN AFIT =! cwsouile A, = 1, Ay Pentru 4 = =1, din (1) remit eevaia fs + y obtine ccunia Ge + 2y + 18-0. Daei exit loud eae de deep 40. Fic fasciculul de drepte de ecuagie Qe y-64+Me-y—4) =. $8 se arate ci mu existd nici.o singiurS dreapté din fascicul pentru care distan de la punctul A(3,—1) la accastis dreaptit este egal cu 3. | se . Prin absurd, dack ar exista o astfel de dreapti, atunci a glsi dreapta din fascicul revine la a determina A din ecuafia fasciculului pentru care distanja de ta A la dreapta este 3. ‘ducem ecuaiafascicuului t forma (2-+3)2~ (1+ Ay = 6 = 4A =0 ‘Avem conditia [(2+A)3+ +d) = 6-40 (aaa =3 su 1s VDE ON+S, ecuatie care nu are nicl o solutie. Prin urmare, nu exist nici o dreapté din fascicul cu proprietatea respectiva. 41. Laturile AB, BC, CD'si DA ale unui patrulater ABCD au ecuatiile Sety+i8=0, Qe—Ty-17=0, 32+2y—13=0, 32—4yt17=0. Fara a calcula coordonatele varfurilor, sX se scrie ecuatiile diagonalelor AC si BD ale patrulaterului o 5 a doua Pentru a gisi ecuatia diagonalei AC, o vom gandi ca dreapti comun’ fascicule: unul avand dreptele de basi (AB), (AD) gi altul eu dreptele de bs (CB) gi (CD). Ecuatille acestor fascicule sunt Bet y+ 134A(8e— 4417) @ Qe — Ty — 1740 (Be + 2y— 13) (2) (5+3A)z + (1-40)y+13+17A=0, a’) (2+ BN)e + (2 —T)y~ 17-18" @) entra A,X’ fixate, ecuasiile (1) (2") répresintt aceeasi dreapti dact BH3A_ 1-4 | 19H ITA 343" ~ IV—7 ~ 17-13" ‘Se tonal winter merger in (1) (BD). . fn A gi X dat de prima egalitaie si cea de-a doua. Cu 2 gisit cobjinem ecuatia diagonalet (AC). Analog pentru diagonals. 42. Se considera punctele A(A—t, 0), B(A+2, 0), 0(0, A~2), D(0, +1). Sib se deter: ‘mine locul geometric al intersectiei'dreptelor AD §i BC cand A este parametru real Va eb al determin cect (AD) (BO) eae pag a intersectie, Aver ecuatia dreptel (AD) (AD): (A+ 1+ (= 1y- (=) =0 si ecuatia dreptei (BC) (BO) += 2)z + A+ 2)y= (8 4) = 0.entra aa lol gecetrc al intersetiiacestordrept, ee liming parametrlf.g q) caturile AB, BC si AC ale unui triunghi ABC sunt date repectiy prin intr cele dous ecuaii (se cade a doua ecuofic din prime) give obtineecualif "arate ee 7 zy =O, care eae o dreapth care tale atele Ge coocdonate tn pancl A(1, 0), B(0, 1). 48, Prin puncta fix P din plan tee dout drepte perpendicular inre ele. Una tai ‘axa Oz in M, cealalté taie axa Oy in N. Si se affe locul geometric al proiecti punctull P pe Mw R. Considerim punctal ix P(a, 6 (deca, bsunt fixate). Scriem ecuatilecelor dou dropte perpendicalarer zty-1=0, p-ytl=0, y-2e= 88 se determine coordonatele varfurilor. 'b) Se dau ecuatiile a doua laturi ale unui paralelogram eoyt1=0, 242-120 soca ie ask 9-24 = Ben ti nde ce fs ma) a(52), moa), ct.25 4(-52), a(S), ( mea 5. a) Sa se formeze ecuatia unei drepte dac& se cunoaste coeficientul su unghiular mesg cag me : (PN): y—b= Ae —a), (Pi) y= Neo) 12 Punetele de intersectie eu Oy gi respectiv Oz sunt N(0,b— da), M(a +28, 0). Bouatia dreptei (MN) este: a 19) m= 5,0 = 1; 2) m=0,n=5; 5") m= —2.n=-3 | (ly): at te 1b) Si se determine coeficientul unghiular m si ordonata Ia origine n pentru dreptele: aT iar perpendicularitatea din P pe (M/N)are ecustia 1°) 37 + 5y-+1=0; 2°) 22— Sy =0; 3°) 4y +3 =0. z 1 res Ra) tyy=-F4h; 22-5. b) 1°) m a y-b= FS (e-a) . 3 a 2) m= 0,3) m=0.n=- Local geometric se obtine climinand parametrul 4 intze ultimele dou’ ecuatii Gisim £4 2—1=0, aicho dreap, 6. Se consider dreapta (d) de ecuatie » (@:Be= yt 2.3. Probleme propuse si punetul A(-1,2) a ‘a) Sit se determine coeficientul unghivlar al unei drepte (d) 1*) paralelé cu dreapta dats; 2°) perpendiculara pe dreapta dati ) Si se acrie ecuatia unci drepte care trece priti puncful A gi este 1*) paralelé cu dreapta dati; 2) perpendiculars pe dreapta dats. 2°) ml = —3, by 1) 82-247 1. Si se precizeze care din punctele A(~3, ~8), B(3, 6), C(~2, 1) apartin dreptaip. 32—2y+3=0 RAB. : 2. Punctele A,B,C se ald pe dreapta 22+ 3y— respectiv (1): S& se determine abscisele lor. ie By = 0 gi au ordonatele 1;0 sj 3 Ra) 1*) m’ 528) Be + By — 4 7. Se dau ccuatiile pu ca= lite =$ite 3. a) Si'se determine punctele de titersectie ale dreptei $a — dy +12 = 0 eu de coordonate. 1b) Sa se determine punctul de intersectie a dreptelor : ray =0, 2-w+5=0 a doua laturi ale unui dreptunghi gi ezuatia 7z + y — 15 = 0 pentru una din diagonalele sale. S& se determine varfurile sale R21), (4,2),(-1,). (8). 8. Fie punctele4(1,2),B(—2,3), 0(=1,-3). Sh se determine: 'a) cocficienfii unghiulani ai dreptelor AB,BC,AC; ) ecuasile dreptelor AB, BC, AC; bevy ay+1=0. Ra) (~4,0), (0,8); b) (1,1). 56©) ecuatile dreptelor care tree prin A,B, Si respectiv AB; 4) ecuafiile indltimilor triunghiului ABC. ‘Si sunt paralele cu dreptele BC, AB, se considerd triunghiul de varfuri A(2,~2), B(3,—5), C(5,7). She serie ecuatia perpendicularei dusé din C pe bisectoarea interioars s unghiului A. 2-5=0, 5 Ra) map = ~6: mac = 53 B) (AB) : 2+ 39-7 = 0; (AC) B84 oe determite simetricul M’ al punctului M(8, 9) in raport cu dreapta care Se 2y—1 = 0; (BC) 62 + y+ 9 = 0; ¢) 6+ y~ 8 = 0, Sz ~2y +18 = Of trece prin punctele A(3, -4),-B(-1, -2) = + 3y+10=0;d) z—6y-+ 11 =0, 22+ 5y—11=0, 32—y =0. 420, 5) ©. Laturile unui triunghi sunt date prin ecuasiile }. Si se determine pe axa ordonatelor punctul P pentru care diferenta distantelor Ja punctele M(—3,2), N(2,5) s& fie maxima. (0,20), : b. SK se determine pe dreapta 2z —y- 5 un punct P astfel incat suma ‘istanyelor Ia punctele A(-=7,1), (5,5) #4 fe minima . P(2,-1). (AB):2-y+1=0, (BO):22+y-2=0, (AC):y==2, le varfurilor triunghiulu >) eeuaiile indlgimilor i coordonatele ortocentrului triunghiului; ©) ecuatile medianelor gi coordomatele centrului de greutate a triunghiului 4) ecuatiile mediatoarelor, coordonatele centrului cercului circumseris ti hiului gi raza cercului. Rea) A-3-2), B(; 3) aia ieee ange 2 x) G 3) 1) £2) 5.9) 0:4) aretg 10. Se considers mijloacele (2,3), B'(—2, 1), C%(0,—3) laturilor BC, AC i respee| i 2)82—2y+ CQ,-2); b) 2 2y41= 0,2 = 5, 2+ y= 0h 3) 2—2y42=0,2e— ty 45 2 a\f 1) 924 2u=0,52—2y+ ©) 22 — by — 0, 4e-y 16 lt . Intr-un pitrat se dau varfurile opuse A(—1,3), O(6, 2). SK se formeze ecuatiile laturilor. tiy AB ale unui triunghi ABC. Sa se determine: ‘Be —4y + 16 = 0, de + 3y— 30 = 0, Sz — 4y— 10 = 0, 42 + 3y-5 = 0. a) ecuatiile laturilor triunghiului; as unui se afl bura de ecuatie b) coordonatele varfurilor triunghiulul - dvebdetd cree cecealedecrt ste i ~ €) coordonateleorvocentul, central de greatate gi ale central erelu ci 2 by ita cumseris triunghiului ABC. si Be a) (AG): 35'~ y+ 7 = 0, (AB): 2 iy ~6 = 6, (BC),: 22+ y—7 = Of Deck B(L,—1) ext contr pAteaubs, tune se re ecuatile celorale ltur ale pitratalu 22 +y— 16 =0, 2e+y+ 14 = 0,2—2y—18=0. - Coordenstele Vafurilor aivi patmaaier sunt: A(1,2), B(2,8), C(6,3), D(6,2) Si se determine : 8) ecuatile Iatuilor; patrulateral este traper isoscels ‘b) ecuafiile diagonalelor; ‘c) ecuatia dreptei care unegte mijloacele celor doua laturt neparalele; Pd) aria traperului. A 8) (AB) :2~y+1=0, (BC):y=3,(CD):+y-8= AB = CD'= ¥/2, AD || BC; b) (AC): 2 4y-47 y= 7 a) 4. r |. Se consider’ punctele distincte-A(—A, 1), B(1,A), (0,1). $8 se determine ; 2 — by ~ 26'= 0; ecuatia diagonalelf astfel incdt punctele si fie coliniare, L b) A(—4, -5), B(4,-1),€(0,7); 6) 4,-0.6 (0,3) (-2,1). 11. Se consideré varfurile vecine 4(—3,—1), B(2;2) ale paralelogramului ABCD] ‘recum gi punctul Q(3, 0) de mntersectie a diagonalelor lui, SA ve scrie ecuafil laturilor paralelogramulu, R. dr 5y44=0, 2+ Jy-16= 12, Se dau ecuasiile , Be — By 22 = 0, 2+ Ty +10 = 0. bart 2y~ 524 2y— 36 a doué laturi ale uui dreptunghi si ecuatia 32+ Ty ~ 10 = 0 a unei diagon @ sale. Sie scrie ecuatiile celorlalte laturi gi a celei de-adoua diagonale a reptunghiulai, R. Ecuatiile aturilor: 22 — 5y +4 Tz 3y—33=0. 38. q22. Fie dreapta 22 + 3y = 0. Si se scrie ecuatia simetticei acestei drepte in ray a) punctul A(2,2); b) cu dreapta 2 + 2y—3=0. R. a) 22+ 3y—20=0;b) 24 2y— 23. Un triunghi echilateral are centrul in originea O, iar umul din varfuri in A(0, Si se scrie ecuatiile laturilor acestui triunghi R. 2y+1=0, V3z+y-1=0, Vir—y+1=0. 24, Si se determine parametrul k astfl ca dreapta (BC) : Se + Ay ~ 22 = 0, (AC): 22 —Ty—5 = 0, (HC) : Br + Sy ~23-=0, Si se serie ecuatiile laturilor unui triunghi ABC daca se cunosé varful B(—4,—5) slecuapiile adoud inalgimi . ° Sr+Sy—4=0 gi 3e48y+13=0 Sr —Sy~ 13 =0, 82 —3y +17 =0, 52-42y-1=0 Si se determine ecuatilelaturlor unui triunghi ABC dock se cuncse vasful A(4,—1) si ecuatile a doud bisectoare 2 —1=0si2—y—1= a) 22 ~5y + sd treaca prin punctul A(~2,1); Qe —y+3=0,2e+y— 0, 2-2y-6=0. ) 2s ~ 3y-+ 9 = 0 6h alba inclinarea egalé eu. 7 . $8 so glseases ecuatiile Iaturilor unui triunghi ABC dack se cunosc varful ©) 32 ~ 4y +k = 0 si aibé tiietura pe Or egali eu 2; ‘B(2,6) si ecuailleinSlimii x — Ty + 15 = 0 gi bisectoarei Te + y-+5 = 0 duse d) © — 3ky +7 = 0 si aibi tiietura pe Oy egal cu —3; printr-un varf al triunghiului. eae aad 0-96 alba distante 8 de origine . fo — Sy +10 = 0, Te ty 20 = 0, S2+4y—5 Sa se determine ecuatiile laturilor unui triunghi ABC dac& se cunose varful ‘B(2, —1), precum gi ecuatiile unei indlyimi 3z ~ 4y +27 = 0 gi a unei bisectoare 2+ 2y~5 = 0, duse prin varfuri diferite . - de + Ty—1=0,y-3= 0,42 + 3y—5 . Si ve determine ecuatille laturilor unui triunghi ABC dack se cunose vrful C(4,-1), precum gi ecuattile uneiindltimi 2e — 3y 4 12 = 0 gi a unei medianc 22 +3y = 0, duse prin acclagi var. 32+ Ty~5=0, $24 2y—10 =0, 92+ lly +5 =<. 3. Si se determine ecuatiile laturilor unui triunghi ABC’ dacé se cunose varful ‘B(2,—7), precum si ecuabiile unei indliimi 3r + y+ 11 = 0 si a unei mediane nn) Sonate? 25, Sb are ch pele 22-3) = 0,3 Hy 10 = 6 Ae 2h cociaeiey ab Uke toc ticsine atid nea nen 36. Sn lal ttl Gr at pia ps de hoc ac tgrecoge erecta nee aS eight $F a es br ul ea eer eee aa ++ 2y-+7 = 0 duse din dows varfuri difeite Si se ealcileze aria acest triuigh 2~By— 28 =0, Te-49y+10 = 0,424 3y4+19=0 RG Si se determine o dreaptis care trece prin purictul A(3, 0), astel inca dreptele de ecuatii 22 ~y~2 = 0, r-+y +3 = Ossi determine po aceasti dreapta un segment al cArui mijloc este punctul A. a Se-y-2= 6. 8. Prin A(0, 1) se duc toate dreptele posibile. Sa se arate cd nu exista nici o dreapt intre acestea pentru caze sogmentul detersninat pe'ea de dreptele de ecuatii 28, Pentru cé valor ale parametruli k dreptele Be42y46=0 si bey t2=0 aune 1) perpendiculare, 2) paralele; 3) formosa unghial % Ryhayom-2 2-%y-9=0, F-ty4iT=0 29. Se dau dows varfuri A(3,—1)gi B(5,7) al triunghiului'ABC. Dac& 11(4, cote punctul de intersectie a indlyimilor triunghiului, atune 6a se serie ecuati Jnturilor tefunghiulu si sibat ca mijloc punctul A. Si s0 determine ecuatia unci drépte care trece pri punctul A(~5,4), dack se slic ci lungimea segmeitului determinat pe accastA dreapt& de dreptele de R. dry 13=0, 2-5 =0,248y45= ecuatil 30. inti-un iriunghi ABC se dau ecuatilelaturii(AB) : 52—Sy++2 = 0 i inal pated (AH) :4e— y= Oi (BH) :Te-+2y~22° 0, Ske sete ecuaile clo cate egal eu 5 : loud Inturi gia éelei dena tceia ind si a deli di nag IR. 2 + 4y—1 = 0, 72+ My—6 " ot : : 61| R10) 0;2) + RL 1) au; 2) da; 40. Si se determine m,n astfel Incdt dreapta de ecuatie (mt In —3)z-+ (m= n+ Nyt 6m 8 14 fe pare co an abacholr 3 sh delitne pe nxn otdontelor un egme de mate (~3)(pecind din crginenanlor de Gordons), Shs see ce sete dene Rim=tn sy +30 41. Suse state cb dreptele de mai jos se intrsectesh gio ee determine pune Jor de intersectie: id = me 2D) Me ~ 99 ~24= 0, 7229-1 2) 12s 4 1y~ B= 0, 1624 99— 3) #2 —S8y~ 19 = 0, 12a 4 Sby — 1 n.0 0,99 (3.3):9 (1-2) 42, Sise arate cb perechile de drepte de mai jos sunt paralele: 1) 2y+1=0, 2)3ety—1 3) Vie + vy +2 49, S8 se arate ch perechile de drepte de mai jos coined: 2) eV3~-1=0, 32-3 2) 2— yw 8) 2+ 3y—3= 0, 02 + Sy— 44, Pentru ce valori ale parametrului real m dreptele: ma + (2m+3)y+m+6=0 (2m-+ 1)z-+ (m= ym — 1) suint paralele; : 2) sunt perpendiculsze; intersecteaud intrun punct situat pe axa Ox; intersecteazd intr-un punctsituat pe axa Oy, 6) se intersecteazd intr-un punctsituat pe a doua bisectoare 1205 : EYE 9) 0:4) 0:5) 056; 60 AB. Sine precizere dacé dreptcle de‘ecuatii de mai jos sunt concurente 1) 2e-y+1= 0,24 2-17 =0, 2429-3 2) r+2y—3=0,2—y+6=0, 32 +27 +3 =0; 3) 22 —y+2= 0, 2—3y+10=0, 92—y-2 (-8,3); 8) da; (2,4) valorle Tui a peniru ea dreptele de eenaii 46, $8 se deter Wo ytS=0,-r+yt3=0, aety—13=6 oa sh fe coneurente, a /-Se consider’ un dreptunghi avand dows laturi de eeuatih 32-2y-5=0, 2 +3y+7=0 jun varf A(-2,1). 8d'se determine aria dreptunghiului. 6 unitati de suprafats. . Se considers vanfurile unui triunghi A(-10,~13), B(~2,9), C(2,1)- S¥ se ‘alevleze lungimea perpendicularei din B pe mediana teiunghishai dues din C 4 . Laturile AB, BC 4i AC ale triunghiului ABC sunt date prin ecuatiile ~ 42 — 38y+ 146 = 0. 24 My-2=0, 5r~12y+7=0, i se calculese distenta de la central de greutate a trivighiulu la latura BC. 3 50. Dova laturi ale unui pitrat au ecuatile 52 —12y+26=0, br — 12y-65=0, ‘SB se caleulere aria pAtratului TR. 49 unitti de arie. 81. Se consider’ dreptele paralele 12+ 15y—3=0, 2e+Sy+ ‘Soe arate prinie dreapt ee oft atte ealelalte douk gt determina raportul distantelor dintse drepte. = 52 5S 50, Sk se arate ch existd dou drepte care tree prin punctul P(2,5), cu proprictateo ‘ck distanja de la Q(5, 1) la cele doud drepte cote egal cu 3. Skse scrie ecuatiile celor dows drete ; R,Te+ My—184=0,2-2=0. 85, Shse arate ch exotéosingurd dreapts care tece prin punctul B(7,—2) i pentru are distanta dela punctul A(4, 6) la aceasté dreaptd si fle eglé cu 5. Se cere cuatia dreptet Rae + 4y 13-0. 54, She seri ecuafile dreptalor paralele eu dreapta'32 —4y — 10'= Ogi situate la distanga de 9 unitaty de ea 32 —4y—25= 0, 32 = 4y += ie caeinenmaliinfaiged Ha? 63555. Se coneideré A(2,0), B(—1,4) dou’ vaefuri consecutive ale unui patrat, Sa serie ecuahilelaturilor pitratulu R, Doui pitratedispuse simetric in raport eu AB; 4e-4+3y—8 = 0, 4z-43y417 32 ~ Ay —6 = 0:32 y+ 19 = 0 si rspectiv: 42 +3y—8 = 0, 4243933 Sr—4y-0=0,32-4y+19= 0, 56. Se consider ecuatile a dou Iaturi ale unui patrat 4e—Sy+3=0, 42—3y—17=0 si unul din varfurile sale A(2,~3). Si se serie ecuafiile celorlalte doué laturi R. 32+ Ay +6 =0, 324 4y~14 = 0 sau 324 dy +6 =0, 32+ 4y +26 = 0, ‘57. Sise scrie ecuatia une drepte care trece prin punctul A(—2, ) si este la distan egale de punctele M(5,—1), N(3,7). Rdty+5=0,y-3= 58. Si so serie ecuatia dreptei paraleld gi echidistanti dreptelor 3x ~ y +7 = 32—y-3=0 1) r= 2y-3=0, 22 $4y 47 2) B24 4y—1=0, 50+ ly 2 R 1) de + 1= 0, 8y4 18 =0; 2) de —8y—3=0, 642 + 112-23 <0 60. Si se serie ecuatiile dreptelor care trec prin punctul P(2, -1) gi eare formoaas cu dreptele Be—yt5=0, Beroy-1=9 triunghiuri igoscele, GL. Si.se precizese daci Intersectonai 1) 2r-y-5 50, te2y 40 2) 42 +3y—10=6, 122-5; 9 2-2y-150;32—y~2 FR. 1) In interiorul sceluiagi unghi; 2) fn interior’ adiacentalus; 3) in interioaref opuse. es 62, Si se determine unghiul, ascutit-sau ob{uz, format de drepicle 32-2 Bet y=3=0, care consis originea éoordonatelor. ” R. Unghi ascugit, 63. Si se determine unghiul, ascutit'sau objuz, format de dreptele 04, PR. 2 + 3y— 65. $8 se-scrie ecuatia bisectoarei unghiului format de dreptele R. Te + 56y—40= 68, Sk se determine ecuatia dreptei care aparfine fasciculului care contine punctul (2, ~5) Unghi obtuz. . Sse serie ecuatin bisectoarei unghiului format de dreptele n-Ty+5=0, S2+5y-3 aadiacent unghiului care contine originea axelor de coordonate. - 6 : e4Qy-1l=0, 32—6y i care confine punetul A(1, ~3) IR. 32-19 = 0. [66. Sk se scrie ecuatia bisectoarei unghiului format de dreptele 2e-3y-5=0, 6r—4y+T=0. ighiului care congine punctul A(2, —1), 67. Si se scrip ecuatia bisectoarei unghiului ascutit format de dreptele 32 +4y—5 = =0, 52 — ly 43-0. raytltAQr=y)=0 si a) 4) care trece prin punetul AQ, —1)s 2) eare contine originea reperului cartezian; 3) care este paralelé eu axa. O2; 4) care cate paralell cu axa Oy; 5) care este paraleli cif dreapta z ~ 3y +5=0) 6) care este perpendicular pe, dreapta 3z"+ 2y— 17) cate face cu axa Or win unghi de 7 R. 1) z= 1 = 05 2) nu existd; 3) y—2 = 0; 4) 2-1 = 0; 5) 2-345 6) 22—3y+4=0; 7) 2-9 + 60. Fie fascculul de drepte e-W4 Netti =0 . o Si se arate ol 2 1) dreapta 22 ~ y+ 1= 0 apartine fasciculului; 2) dreapta 32.4 y+2=0 nu apartine fasciculului; 65.ety ts=0. . Fie fasciculul de drepte de ecuayie 3) dreapta cr + y—2=0 apartine fasciculului dack c = 70.Se consider’ ecuatia fasciculului e Ne“ ty-3) Be 4y—3 +A + 39-1) =0. piccankatis ae te arate c& din muljimen dreptelor fasciculului exist o singurk dreaptd care ‘Si se sctie ecuatia dreptei fasciculului care trece prin centrul de greutate f SE % state a nl AQ, 3) (viunghiului ABC de vaefuri A(-1, 2), B(4,—4), (6,1) i we aab i dts TD eset 24) Re Tet19y~2=0. 1. Se consider ccuafia fsciculului de drepte. —« 3r-y+1=0, 7. Bie fasciculul de drepte de ecuatie Set 2yt4+Az + 9y—25) S2—2y-1+Aldz ~5y +8) =0, S& se determine dreptele din acest fascicul care impreund cu dreaptele Sa se serie ecuagia dreptei din fascicul care trece prin mijlocul segmentului terminat de dreptele 2+ 3y+5 = 0,24 7y—1=0 pe dreapta + 2y +4 = 22 8y45=0, 122+8y-7=0 Re-y+t=0 72, Se dau ecuagiile laturilor unui triunghi formeasa triunghiuri isoscele. IR. + 5y—13=0,52—y+13=0. Pt eres hse, 78. Si se scrie ecuatia unci drepte care trece prin punctul de intersectie a dreptelor Shae serie ecuatiile Indlfimilor triunghiuls lr+3y—7=0, 12e+y-19=0 Rds Sy + 22-0, de ty 18 = 0, 22— y+ i care se afl la distant egall'de punctele A(3,~2), B(-1, 6) 7. In triunghiul AB se cuncse ecuatiile indltimilor (A) Sc ov cezolve problema f8r& a ealeula coordonatele punctului de intersectie a (BH): 2+ y~1=0 gi laturii (AB) 24 3y~1 =O. Areptelor. Paks calcula coordonatelevarfurior gi nici a punctului de intersect a inating RL Tz + y—0= 0, 2e+y +2 : mee letermine ecuafiile celorlalte doud Iaturi precum gi a celei de-n 79. Se consider’& doud fascicule de drepte de ecuatic R, (BC) :$2“y—5=0, (AC): 2-y+3=0, (CH) :82— TA. Se considers faaciculul de ecuatie Sa +3y-2+A(32 a-ytltN(Qe=y-2)=0 {$8 oc determine dreapta comunk a celor doud fascicule (Pird a calcula vasfurile a fasciculelor) Sit be determine dreptele fasciculului pe care dreptele eee oe 80. Varful fasciculului de diepte de ecuagie Betyt84 Meee +3) = zny-5 zy +2)=0 delimiteas’ segmente de lungime V5. Det Sy 5482 —y+2) Egos Hee ehait lo ‘ste unul din virfurile wii triunghi. 5. Se considers fasciculul de drepte de ecusie ~ Dou din ecuatile inkimilor acestu triunghi sunt date de ecuatiile Qe byt 4+ M82 ~2y+ 25) =0. eadyt1s0, Wey tl=0. S& se scrie ecuatiile laturilor trjunghiului Determinafi o'dreapt& a fasciculului eare determing ge axcle de coordonate é 0,24 5y-1 ‘mente egale dar nenule, avand o extremitate in originea axelor de cootdonate fe R. 4z +y-+5= 9, 2—2y— 66 : i