You are on page 1of 4

Structura bicamerala a Parlamentului Romaniei.

Parlamentul bicameral asigura o eficienta sporita actuli legislativ prin discutarea unei
probleme in ambele camere.
Teoria drepturilor castigate -; Decretul lege 92/1990 a consfintit structura bicamerala
a Parlamentului Romaniei si era dificil pentru noua Adunare Constituanta sa renunte la un
drept castigat.
Pornea de la renuntarea la modelul socialist cu Parlament Unicameral format din Marea
Adunare Nationala.
Trasaturile bicameralismului romanesc:
1. Bicameralismul romanesc are un caracter egalitar in sensul ca cele 2 camere sunt
desemnate pe baza aceleiasi proceduri si detin in principiu aceleasi prerogative.
Diferentele dintre cele doua camere sunt:
- sub raport numeric C.D. e mai numeroasa; C.D. -; 328 + reprezentantii minoritatilor
nationale, Senat -; 143 de membri
- Avocatul Poporului este numit numai de catre Senat. Insa rapoartele Avocatului
Poporului sunt discutate in sedinta comuna acelor 2 camere ale Parlamentului.
- Diferenta de varsta pentru a fi ales in cele 2 camere: C.D. -; 25 de ani; Senat -; 35 de
ani.
- In caz de vacanta a functiei prezidentiale interimatul acesteia e asigurat in primul rand
de Presedintele Senatului iar daca acesta s-ar alfa in imposibilitatea exercitarii functiei
atunci interimatul va fi asigurat de presedintele Camerei Deputatilor.
2. Bicameralismul romanesc are un caracter hibrid in sensul ca functioneaza cu
intermitente moocamerale si bicamerale.
Desi in principiu Camera Deputatilor si Senatul lucreaza in sedinte separate, totusi in
foarte multe situatii concrete se reunesc in sedinte comuna. Ex. Acordarea votului de
investitura guvernului; retragerea increderii acordate guvernului prin intermediul unei
motiuni de cenzura; angajarea raspunderii politice a guvernului asupra unui proiect de
lege, program sau declarasie de politica generala; reexaminarea legii la cererea
Presedintelui Romaniei atunci cand aceasta a fost adoptata in sedinta comuna a camerelor
in conditiile angajarii raspunderii politice a camerelor; numirea directorului S.R.I.;
exercitarea controlului asupra S.R.I.; suspendarea din functie a Presedintelui Romaniei;
punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei pentru inalta tradare; alegerea magistratilor
ce compun Consiliul Suprem al Magistraturii; aprobarea bugetului de stat si a bugetului
asigurarilr sociale de stat.
Argumente pentru care bicameralismul nu e justificat in Romania:
Este justificat in statele federale, nu in cele unitare.
Ingreunarea, complexitatea exagerata a sistemului legislativ .
Identitatea atribuita celor doua camere si identitatea modalitatilor de desemnare.
Cheltuielile bugetare mai mari.

Imunitatea parlamentara -; acea trasatura a mandatului parlamentar in temeiul careia


parlamentarul este protejat fata de eventualele presiuni sau abuzuri ce s-ar comit
impotriva persoanei sale si care ii asigura acestuia independenta, libertatea si siguranta in
exercitarea drepturilor si obligatiilor care-i revin potrivit Constitutiei in vigoare.
Imunitatea parlamentara se prezinta sub doua forme:
1. Iresponsabilitatea juridica
2. Imunitatea de procedura
1. Potrivit Constitutiei, senatorul sau deputatul nu poate fi tras le raspundere juridic
pentru voturile si opiniile exprimate in exercitarea mandatului.
Trasaturi: ? absoluta -; acopera toate activitatile desfasurate in exercitiul mandatului
parlamentar (vot, initiative legislative, propunere de amendamente, rapoarte, luari de
cuvant)
? perpetua -; il apara pe parlamentar nu doar pe durata mandatului ci si dupa sfarsitul
acestuia
Iresposabilitatea juridica acopera doar actele si activitatile savarsite in timpul activitatii
parlamentare si nu acopera acte precum incitarea la violenta, proferarea de calomnii si
insulte.
2. Imunitatea de procedura (inviolabilitatea) -; protejeaza parlamentarul impotriva
urmaririlor judiciare abuzive. Nici un senator sau deputat nu poate fi retinut, arestat,
perchezitionat ori trimis in judecata penala ori contraventionala fara incuviintarea
prealabila a camerei din care face parte si dupa ascultarea prealabila a senatorului sau
deputatului respectiv.
Cererea de ridicare a imunitatii parlamentare e adresata Presedintelui camerei de catre
Ministrul justitiei si e analizata de comisia juridica a respectivei camere care se pronunta
prin vot secret.
Plenul camerei poate dispune ridicarea imunitatii parlamentare prin vot secret cu
majoritate absoluta. In caz de infractiune flagranta se poate dispune retinerea si
perchezitionarea parlamentarului, urmand ca Ministrul justitiei sa informeze imediat pe
Presedintele Camerei. Camera poate dispune revocarea masurii daca o considera
neintemeiata.
Incompatibilitatile mandatului parlamentar
Nimeni nu poate fi in acelasi timp deputat si senator
Calitatea de deputat sau de senator e incompatibila cu exercitarea oricarei functii publice
de autoritate cu exceptia celei de membru al guvernului.
Functia publica de autoritate se reflecta la mecanismele prin care se exercita puterea de
stat la nivel central sau la nivel local.
Exista o deosebire majora intre ineligibilitate si incompatibilitate.
Ineligibilitatea vizeaza acel impediment dinaintea depunerii candidaturii (neimplinirea
varstei necesare)
Incompatibilitatea vizeaza un impediment care tine de executarea mandatului (dubla
calitate de senator si deputat).

Actele Parlamentului
1. Legi
2. Hotarari
3. Motiuni
Constitutionale -; de revizuire a Constitutiei
Organice - in domeniul prevazut de Constitutie in art. 72 alin. 3 si
1. Legi in celelalte domenii unde in Constitutie se mentioneaza faptul ca domeniul
respectiv va fi reglemantat prin lege organica (art. 5 alin. 2 din Constitutie).
Ordinare
2. Horararea -; actul uneia din Camerele Parlamentului sau a Camerelor reunite in sedinta
comuna privitoare la activitatea lor cum ar fi aprobarea regulamentelor Parlamentului,
validarea mandatelor parlamentare, constituirea si compozitia organizarilor de conducere
si de lucru ale Camerelor.
3. Motiunile - simple
- de cenzura
Motiunea simpla - acel act al Parlamentului sau al Camerei prin care se exprima pozitia
intr-o anumita problema de politica interna sau externa.
- poate fi initiata de cel putin 50 de deputati si de cel putin din senatori.
Motiunea de cenzura
- Acel act prin care Parlamentul reunit in sedinta comuna retrage votul de incredere
acordat guvernului cu ocazia investiturii.
- Are drept finalitate demiterea guvrenului.
- Poate fi initiata numai colectiv de catre cel putin din numarul total al deputatilor ti al
senatorilor.
- Se adopta cu votul majoritatii absolute.
- Se iau in considerare doar voturile pentru. Absenteismul favorizeaza guvernul.
- In cazul respingerii motiunii de cenzura, guvernul ramane in functie iar deputatii si
senatorii care au semnat motiunea respinsa nu mai pot initia in aceeasi sesiune o noua
motiune de cenzura, cu exceptia cazului in care guvernul isi angajeaza raspunderea
asupra unui proiect de lege, program sau declratie de politica generala.
Motiunile de cenzura pot fi de doua feluri:
Motiuni spontane -; initiate de parlamentari la initiativa lor
Motiuni provocate -; atunci cand guvernul isi angajeaza raspunderea asupra unui proiect
de lege, program sau declaratie de politica generala (art. 113).
Organizarea interna a Parlamentului
I. Biroul permanent al camerei
Presedinte
Vicepresedinti
Secretari
Chestori
La Camera Deputatilor:

4 vicepresedinti
4 secretari
4 chestori
La Senat:
4 vicepresedinti
4 secretari
2 chestori
Presedintele Biroului permanent e si presedintele Camerei.doar presedintele Camerei se
alege pe durata unui mandat. Restul sunt alesi in fiecare sesiune.
Sesiuni
ordinare -; doua pe an (feb. -; iun.; sep. -; dec.)
extraordinare -; se convoaca la cererea presedintelui Romaniei, a Biroului permanent al
fiecarei Camere ori la cererea a cel putin 1/3 din numarul membrilor fiecarei Camere.
II. Comisiile parlamentare
Permanente
Speciale (ad hoc, de ancheta)
Comisiile permanente
sunt formate dintr-un numar de la 13 la 40 de deputati.
Functioneaza pe durata intregului mandat.
Fiecare parlamentar e obligat sa faca parte din cel putin o comisie permanenta, cu
exceptia membrilor Biroului permanent.
Biroul permanent reflecta structura politica a Camerei.