You are on page 1of 1

talii existente.

etc. fac parte

Ma~ti uria~e, ochi imen~i, picioare


hngite
dintr-o
ampla recuzita,
la care se adauga

cu texte

vorbite,

scriplii

Mijloacele

1.

pilniile

sint sesizate ca
direqii
tea trale.
In

de

epocii
Piese1e

indoiala

noi

in

care

remontare,

rapre

a unoI'

noi

a Iui

Erwin

reatrelor

moderne

~i ~pectatori,
iluzii,

iar

de

spectacolului

trebuie

care

al

acea

zuinta

lui

carte

punet

unic

este

unoI'

nota

I-a

tearre
de

modern
aceea

de

menite

revolutionar

de

de incu-

experienla

regi-

distanta

dintre

al
actori

sur sa generatoare
emitatoare

spre

tinde

in-

dornic

sa

ce

in

spre

Experimente1e

de

de

public,

~i politid,

spectacole,
in

sra

formula

sale incepute

moderne,

sugestii
toate

ace a vreme,

de la inceput
cu

sa

ia

ca

ci

expresioni~ti

Dar

De

aceea,

piese

mai

care

a fost

S'i.cejk,
dublata

acesta,

realizare

~i Brecht
pentru

adaptat

voia

sa precizeze

idealuri

seop

in

societa1ii.

"Misiu-

am intentionat

punct

plecare

apararura
tehnid,
iSloriei." 3

unoI'
de

1 Comentariile
despre
teatrul
expresionist
au fost facute
pe
baza
programelor
publicate
d~ F. Portner,
Literaturrevolutioil,
1910-1925,
Dokumente,
Mamfeste,
Programme,
I, Darmstadr,
Hermann
Luchterhand
Verlag, 1960, pp. 331-392.

E. Piscator,
156.

sine.

2
3

Toate
ci

ce puteau
adaptarea

elocvent.

Transformarea

cu proieqii

de film,

unui

"tehnica

mesaj

Regizorul
n-a

mijloacele

fost

tehnice
nu aveau

potenreze

jocul

pentru
pe

scop

scenic,

scop.

romane

textului
astfe!
mod

Ie-am

in
este

autodepa~ira

firesc

ne-

niciodata

un

folosit

sau

sa imbogareasca

dindu-i

Editura

sau

Felul

bravului soldat

mine

care

drept

posi-

acest

comentarii
in

sau

el ~i so-

nou.

fiind

simte

Teatrul politic, Bucure~ti,

Op. cit., p. 155.


Op. cit., p. 157.

mesaj

insu~i

putine

unoI'

un

"Omul
In cen-

revolutionar,

sluji

Aventurile

tehnic.

sa

dintre
splnt

insuficienta

sa Ie folosesc

$i sine

Iui Hasek,

un exemplu
etc.,

el

de

Erwin

sociale.

raporturile

cu

cate-

deosebire

revolutionar.

foarte

Ia

ci reistoric.

brechtiene,

of ere a decit

recurg

romanul

de ordin

Spre

ideile

dintre

spectacole

De aceea

moment

unei funqii

Cl

Germania

reprezinta

al teatrului

a Ie investi

de com pIe tare a lui


inscriptii

timp.

ce

Erwin

general,

de un puternic

nu-i

a unoI'

el ca

un

sa capete

animat

vechi,

constituie

nu

in

raporrurile

vremii

acelui

german,

el ~i dumnezeu,

dramaturgia
de

caracteristice

obiectiv

din

de ordin

cu

din
de

indepartata.

morale

consonanta

stau

radicalizarea

evenimentelor

noi semnificaria

mai

dintre

regizorul

biiitati

problemele

un nou

nu

cursul

din
ordini

profesat3:

nu era foarte

transformabila

are pentru

atentiei

de

deplina

propunea

raporturile
cietate." 2

sri a d

ca

regizorul

una

~i in

de pe seena
trul

faprul

regizorale,

politice,

demonstreaza

Piscator

vederea
gindirii

mai interesau

eterna,

fiind

Piscator

de formarea

transformarea

gorie

unul

catastrofa

conflictelor

existenta

cu

legata

mijloace

~i politica

insa

In"area

trece

sociala

rasturnariivechii

strins

prin

ea arta

la

pe el nu-l

politic

marxista.

discrepanta
din temeiurile
noi." 1

Marea

nome,

a face

este

era

de odinioara.

este

politica

sa dud

acestea

din

accentuata

Na-

formarie

reprezentat

~i planuri

T eatml

ca Erwin

de convergenta,

revolutionare,

general

arhitectonic

Piscator

mai

TipicuI,
pnn-

din Konigsberg,
continuate
apoi din
Berlin, se VOl' cristaliza
intr-o
suita

ecou

sa precizam

ge-

stilul
0

scientista

cu instalatii

mare

experienta
primelot

jucat

de

canale

Erwin

de

faca

se poate

ce

l'iscator,

ab-

individuum

care

mai

reprezinte

comentarii

nea

teatrului

procesul

a unui teatru total.

a unor

T rebuie

Nu

putea

ni~te

$i sa

C1pete!e de acuzare,
unul
~i instaurarii unei orlnduiri

alte

nu

sint

confirm area

indreptate

contemporan,

generale,

regizorului

unoI'

Brecht

in

sa dispara

sa nu mai

~i sincronice,

~i nobila

intr-o

in

~l

in 1919 la teatrul
Tribunalul
F'20 Ia Teatrul proletar din
de edificare

in

Preocupat

neobosit

imprime

refleqii

rcalitatea

cu in-

spectacolelor

adeptii

personajele

~i incercari,

in care

diferite

ambitioasa

ca

Piscator.

scena

cautator

omu:ui

electrice

efecrului

~i de

operele

imens

1'01

caurari

f ormatii
atentia

un

de Brecht,

zorala

(1929).

idei

Brecht

~i

ca

formulate

tipul

pretioase

germinau
lui

demontale

Fara

strinse

sporire

auxiliare

ca dividuum, nu pot fi socotite


straine
realizata
de dramaturgii
expresioni~ti.

apare
nerala

de

placate1e

In

strain.

srraqiuni

cipii

tehnice

ni~te

climarul

sa fie

de amplificare,

artificial
discurile

dimensiunile

Politid,

1966,