You are on page 1of 1

Teatrul politic conceput de Erwin Piscator are un puternic caracter rationalist.

EI nu exclude sentimentele, ci incearca prin jocul


actorilor sa Ie domine, intelectul proiectat asupra afeqiunii dindu-i acesteia 0 transparen\a mult mai mare. Teatrul politic piscaTorian nu are un caracrer liric sau dramatic, la modul traditional. Concep\ia sa este foarte apropiata de a teatrului epic,
formulata de Brecht.
Teatrul epic devine astfel 0 preocupare cu 0 raza de interes
din ce in ce mai larga. Studiile lui Walter Benjamin, dramele epocii scrise de Thornton Wilder ~i Tennessee Williams se conjuga
Cll sugestiile oferite de behaviorismul american ~i jowl sau gestica
pline de efecte de distan\are, cultivate de Chaplin.
In acest flux divers de idei, polarizate in jurul dezbaterilor despre reatml epic, Brecht a sim\it nevoia unor distinqii fundamentale. Intr-o :nsemnare din jurnalul sau, din 17 octombrie, 1940,
scriitorul german preciza ca dramaturgia nonaristotelica permite
in principiu sa fie atit realista, dt ~i idealista.1 Daca in teatrul
epic idealist, efectul de distan\are este sensibil opacizat, In dramaturgia naturalista trebuie avute in vedere criterii mai generale care
permit sa fie relevate diferen\ele esen\iale dintre realism ~i naturalism.
Mul\i ani mal tirziu, intr-o aita insemnare, d~n 30 martie,
1947, Brecht a sim\it nevoia alcatuirii unei scheme ample, din
care sa rezulte deosebirea dintre realism ~i naturalism.

societatea privita ca un
fragment at naturii
sectoare din societate
(familie, ~coala, unitati militare
etc.) s:nt mici lumi pentru sine
mediul
reaqiile indivizilor
1 B. Brecht,
Arbeitsjoumal
Suhrkamp, 1973, p. 191.

atmosfera
rompasiune
cvenimentele trebuie sa
"orbeasca pen tru ele insele
detaliul ca trasatura"
progresul social recomandat
copii
spectatorul ca om aIaturat
publicului i se vorbe~te
ca unitate
discreiie
omul ~i lumea din punctul
de vedere al individului
Naturalismul

tensiune sociaHi
critica
sint facute sa fie in\elese
situat impotriva totalidiiii
inva\a~
stilizari
omul alaturat, spectator
unitatea este distrusa
indiscre\ie
al celor multi

este un surogat al realismului

1.

Brecht prive~te realismul ca atitudine fata de realitate nu


ca 0 metoda fixa. De aceea, realismul capata alte aspecte ~i se
pn:ne folosi de alte mij:oace literare in fiecare epoca. Unele deosebiri faia de Lukacs apar ~i pe acest plan, de~i Brecht ii cite~te
operele cu mult interes. Fentru el, Marx ~i Capitalul ramin puncte
permanente de referin\a.
Brecht 0 fericita Intllnire

Lectura Capital/tilli reprezinta pentru


cu puncte de vedere pe care el insu~i

Ie profesa. De aceea, Marx apare pentru Brecht ca un spectator


ideal al pieselor sale.
Preocupat de tipo:ogiile profesionale ~l pSlhologice in crea\ia
lilerara, scriitorul,' care caura sa stabileasca cele mal ll1genioase
~i fertile relaiii intre ~tiin\a ~i arta, evita caderea in orice fel de

mieile lumi sint fragmente


ale frontului unor mari lupte
sistemul
cauzalitate
1938-1942,

e;-;cese dogmatice. Omul din crea\ia literara nu se identifica doar


prin profesie, ci ~i prin anumite trasaturi psihologice specifice.
J:{etuzind excesul de psihologism al expresioni~tilor, ca ~i in\elegerea gre~ita a statutului funqiei umane in literatura realista, Brecht
construie~te

sociala

Frankfurt

un

a:t

model

ce poate

indica

ale omuJui de litere sau ale ol11ului de ~tiintii.


am Main,

op\iunile

categoriale