1
Puterea rugăciunii
Cât de mare este puterea unei rugăciuni? În Iacov 5:16 este scris
“mare putere are rugăciunea fierbinte a celui neprihănit”, are putere chiar
și de vindecare. Atunci când un credincios se roagă fierbinte se creeză o
legătura cu Dumnezeu, prezența lui nu este doar pe pământ ci și în
prezența cerească a lui Dumnezeu. Rugăciunea este dialogul nostru cu
Dumnezeu. Din exemplele de rugăciune din Vechiul Testament
observăm că, deseori, oamenii strigau la Dumnezeu. În limba ebraică “a
chema” Numele Domnului înseamnă “a striga”.
Puterea rugăciunii a fost dovedită științific. Oamenii de știință din
Petersburg au dovedit-o și au descoperit și mecanismul „material” al
acestui fenomen divin. „O rugăciune este un remediu puternic”, spune
Valeri Slezin, șeful Laboratorului de Neuropsihofiziologie al Institutului
de Cercetare și Dezvoltare Psihoneurologică Bekhterev din Petersburg.
„Rugăciunea nu numai că reglează toate procesele din organismul
uman, dar ea repară și structura grav afectată a conștiinței“. Profesorul
Slezin a făcut ceva de deosebit – a măsurat puterea rugăciunii. El a
inregistrat electroencefalogramele unor călugari în timp ce se rugau și a
captat un fenomen neobișnuit – „stingerea” completă a cortexului
cerebral. Această stare poate fi observată numai la bebelușii de trei luni,
atunci când se află lângă mamele lor, în siguranță absolută. Pe măsură ce
persoana crește, această senzație de siguranță dispare, activitatea
creierului crește si acest ritm al biocurentilor cerebrali devine rar, numai
în timpul somnului profund sau al rugăciunii, așa după cum a dovedit
omul de știință. Este un fapt cunoscut că bolile sunt cauzate mai ales de
situații negative și afronturi care ne rămân infipte în minte. În timpul
rugăciunii, însă, grijile se mută pe un plan secundar sau chiar dispar cu
totul. Astfel, devine posibilă atât vindecarea psihică și morală cât și cea
fizică… Toate aceste lucruri nu ar trebui să surprindă un adevărat
credincios care a citit cu atenție Biblia. Pavel a spus că atunci când se
roagă prin Duhul Sfânt și se lasă sub călăuzirea Lui, mintea-i este fară rod
(1 Corinteni 14:14).
2
(Marcu 9:23). Autorul epistolei către Evrei ne îndeamnă să ne apropiem
de Dumnezeu „cu o inimă curată, cu credinţă deplină" (Evrei 10:22), şi
Iacov ne încurajează să cerem lui Dumnezeu „cu credinţă" fără să ne
îndoim (Iacov 1:6).
Stăruința în rugăciune
Dacă Mântuitorul lumii, Fiul lui Dumnezeu, a simțit nevoia
rugăciunii, cu mult mai mult ființele muritoare, slabe și păcătoase trebuie
să simtă nevoia de rugăciune continuă și stăruitoare. Dumnezeu nu spune:
"Cereti o dată și vi se va da.", ci El ne invită să cerem, nu precizează de
câte ori. Isus în grădina Ghetsimani i-a îndemnat pe ucenici să stăruie
neobosiți în rugăciune. Cererea stăruitoare aduce pe cel care cere într-o
atitudine mult mai serioasă, mai plină de zel și face ca să crescă dorința
de a primi lucrurile pentru care se roagă....
Rugăciunile noastre ar trebui să fie tot așa de stăruitoare și sincere
cum a fost cererea prietenului lipsit care, la miezul nopții, a cerut câteva
pâini. Cu cât vom cere mai călduros și mai hotărât, cu atât mai strânsă va
3
fi legătura noastră spirituală cu Hristos. Pilda definește totodată, tipul de
cereri în care trebuie să stăruim. Este vorba de rugăciuni al căror obiectiv
este binecuvântarea semenilor noștri și extinderea Împărăției lui
Dumnezeu. Un alt exemplu de stăruință îl putem găsi la pilda dată de Isus
cu femeia si judecătorul nedrept. Ea stăruia în fiecare zi pentru a i se face
dreptate, iar în urma insistențelor ei judecătorul a ascultat-o.
Iacov a stăruit o noapte întreagă în rugăciune și nu a renunțat până
Dumnezeu nu l-a binecuvântat. Oare dacă nu stăruia în rugăciune mai
primea binecuvântarea?
Stăruința în rugăciune trebuie să ne schimbe pe noi, nu pe
Dumnezeu. Iar prin insistența noastră, arătăm calitatea legăturii noastre
cu Dumnezeu, iubirea noastră față de El.
4
BIBLIOGRAFIE