Despre ce ce nu trebuie sa stim si sa auzim vreodata ?

Care cunoastere aduce trezirea, eliberarea (moksha), cunoasterea de sine,

vindecarea orbirii ( avidya, ignorantei ) ?
Care sunt cele doua regimuri de functionare accesibile fiintelor umane ?
articol de Mirahorian

santier in lucru
Cuprins
Introducere
1. Lao Tzu numeste cunoasterea directa, prin care se realizeaza cunoasterea de
sine, drept : "iluminare" ( aprinderea focului functionarii paradoxale din wu-wei)
2. Osho numeste cunoasterea directa drept, intuitie si intelepciune
3. Sankaracharya numeste cunoasterea directa, drept Cunoastere suprema
4. Patanjali
5. Iisus
6. Rumi
7. Eckhart Tolle considera ca orice cunoastere mijlocita de minte este una
"despre", care nu ne poate aduce vreodata cunoasterea de sine
8. Concluzii
Bibliografie
Anexa 1 Semnificatia confuza a termenului intuitie in dictionare
Anexa 2 Dictionar al termenilor folositi in propozitiile citate din capitolul 33

Introducere

Dincolo de functionarea dualista ( indirecta sau mijlocita de umbre, de impulsuri

psiho-motionale si de vorbe= o cunoastere despre) se afla functionarea
holografica, non-dualista, directa, paradoxala, divina, desemnata prin wu-wei
(non-actiune, care este altceva decat inactiunea), prin naishkarmya ( actiunea fara
reactiuni).
Toata lumea a auzit expresia "Cunoasterea inseamna putere/ Knowledge means
power".
Daca este asa, atunci de ce aceasta cunoastere mijlocita de umbre ( impulsuri
senzoriale si psiho-emotionale proiectate pe ecranul mental - echivalentul
peretelui din Alegoria pesterii a lui Platon ) nu i-a eliberat din sclavie, orbire si
suferinta pe parintii nostri ?
Fiindca mai exista o cunoastere despre care nu trebuie sa stiti .
Aceea este o cunoastere directa, singura prin care puteti sa va descoperiti
adevarata dvs identitate, singura care va elibereaza din captivitatea in realitatea
separata , secunda sau virtuala, reprezentata de minte.
( vedeti [6] in : Bibliografie )
Exista un articol despre "Imposibilitatea cunoasterii de sine, prin cunoastere
mijlocita"( vedeti [9] in : Bibliografie )
1. Lao Tzu
Lao Tzu in capitolul 33 ( vedeti capitolele 33 si 11 in [1] in : Bibliografie )
considera ca realizarea cunoasterii de sine este sinonima cu iluminarea, trezirea
( trecerea la regimul direct de functionare) atunci cand spune:
"Cel ce cunoaste alti oameni are cunoastere [ zh ] [cunoastere mijlocita ]
Cel se cunoaste pe sine este iluminat [ mng ] [ s-a vindecat de orbire; a intrat
in regimul direct de functionare ]
Cel ce reuseste sa invinga alti oameni are putere [ l ] [ localizata, limitata,
mijlocita]
Cel ce reuseste sa se elibereze din minte/ego este omnipotent [ qing ] [
putere delocalizata, holografica, nemijlocita]1.
Nota DM : traducerea termenului shng prin infrangere, nvingere ( referiri la
lupta, razboi) , submineaza intregul mesaj al lui Lao Tzu, care sustine renuntarea
la lupta ([] b zhng) si la actiunea mijlocita si inlocuirea lor cu wu-wei
( [] w wi), actiunea paradoxala, fara reactiuni ( [ w gu: fr
urme; trackless), fr control , interferen sau interventie ( w sh;
noninterferen; non/fr control ), dar care nu lasa nimic neguvernat (
[] w b zh ).
Semnificatie

J. J.-L. Duyvendak sustine ca " in fiecare dintre primele doua antinomii primul
termen indica virtutea ( confucianista), pe care Lao Tzu o considera inferioara,
celui de al doilea termen al antinomiei (virtutea taoista).
Primul termen, tche ( zh) cunoastere , a cunoaste, cunostinte este
chiar condamnat in mod explicit in capitolul 19:
" Daca elimini asa zisa intelepciune ( intemeiata pe autoritatea textelor sacre
deformate de religie- de aici transmisia directa in afara textelor si a vorbelor din
taoism si din buddhismul zen) si renunti la cunoaterea [ indirecta, orizontala, care
prin experient, eruditie i griji, care te leag de exterior i de trecut] poporul va
avea de o sut de ori mai mult profit"[ , jue2 sheng4 qi4 zhi4,
min2 li4 bai3 bei4]. /Si tu abolis la sagesse/ religion, l'autorit des textes sacrs et
rejettes le savoir(la connaissance indirecte), le peuple en aura cent fois plus de
profit" / In each of the first three paradoxes, the first member indicates a so-called
virtue (Confucianist) that Lao-tzu considered inferior to that expressed by the side
of the antinomy. "If you abolished the wisdom/ religion, authority of sacred texts
and reject the knowledge (indirect knowledge), the people will be a hundred times
more profit "
Caracteristicile buddhismul zen se pot rezuma n patru principii esentiale:
1. O transmisie direct n afara Scrierilor [orthodoxe](Kyge-Betsuden);
2. Nici o dependent fat de cuvinte i de simboluri grafice (Fury-Monji);
3. S se ndrepte direct ctre sufletul omului(Jikishi-Ninshin );
4. S-i contemple propria sa natur i s realizeze starea de trezirea unui
buddha (Kensh-Jbutsu). Aceasta definire foarte exact a buddhisnului chan
este n mod traditional atribuit lui Bodhidharma, primul patriarh al buddhismul
zen. Numeroi eruditi moderni consider ns c aceasta definire eman de la
un maestru tardiv, Nan-chan Pu yan (jap.Nansen Fugan).
Al doilea termen [ l] se refera la o capacitate de actiune (putere) limitata, la un
folos sau la un tais localizat (termenul omofon l), la o utilizare localizata si
limitata, care este inferioara multi-taisului [ qing], multi- functionalitatii vidului
(vedeti capitolul 11) si actiunii directe ori paradoxale. Sa ne reamintim ca
principalul subiect dezvoltat de Lao Tzu in cartea sa este wu-wei , actiunea directa
paradoxala, actiunea fara reactiuni (holografica).
Cuplul li-qiang ( l- [] qing) este acela dintre puterea sau forta localizata
mijlocita (de musculatura si de tehnologie) si puterea delocalizata, omniprezenta
directa (nemijlocita) din actiunea paradoxala.
Acest cuplu este sugerat in capitolul 11 prin cuplul li-yong ( li4-yng ) .
Filmul corean "Negustorul Lim Sang-Ok", ilustreaz acest lucru: el nu ar fi putut
ctiga totul, dac ar fi continuat s in inchis in pumn (i in minte) si ar fi ramas
prizonier al dorinei de rzbunare. Pentru a primi un ajutor sau o asisten din
partea intregului (in vindecare) sau din partea semenilor este nevoie de o mn
deschis, iar nu de o mn inchis in form de pumn-adic e necesar s inceteze
inchiderea in ego (realitatea secund), care finaneaz separarea sau ruperea de
intreg.
Un proverb Zen spune: "Inchide mna in form de pumn, i tu vei poseda doar un
singur lucru ( l; o singur funcie; un singur cuit); deschide mna i vei poseda
intreaga lume ( yng; o infinitate de funcii; o mie de cuite)"
Un proverbe zen dit: "Fermez votre main en forme de poing, et vous aurez une
seule chose ( l, une fonction unique, un seul couteau); ouvrez votre main et
vous aurez le monde entier ( yng, un nombre infini de fonctions, un millier de
couteaux)"

A Zen proverb says: "Close your hand in the shape of a fist, and you will have
only one thing ( l, a single function, a single knife); open your hand and you will
posess the whole world ( yng, an infinite number of functions, a thousand
knives)"
Analiza semnificatiei termenilor din cele doua cupluri (vedeti: dictionar in Anexa 2 ) indica
conexiunea cu wu-wei:
33.1-33.2. Doua cai de cunoastere: calea mijlocita(indirecta) si calea nemijlocita(directa)/ Two
ways of knowledge: indirect and direct/ Deux voies de la connaissance: indirecte et directe/
Zwei Wege von Wissen: Indirekte und Direkte /Due modi di conoscenza: indiretta e diretta /Dos
caminos de conocimiento:Indirecto y directo
Doua tipuri de cunoastere: 1. mijlocita ( de proiectiile impulsurilor senzoriale si cognitive pe
ecranul mental/peretele pesterii lui Platon; prin aceasta cale este cunoscuta o realitate secunda,
un model virtual al realitatii proiectat pe ecranul mental cu ajutorul impulsurilor psihoemotionale, generate de portile senzoriale si de procesarea logica si analogica; aceasta este o
cunoastere externa; orizontala) si 2. nemijlocita (de simturi si minte, o cunoastere de sine,
verticala, directa). Primul tip de cunoastere ne mentine orbi, captivi intr-o realitate secunda unde
nu vedem nimic fara o sursa de lumina fenomenala(lumina solara, foc, lanterna ), ignoranti si
neputinciosi. Al doilea tip de cunoastere ne conduce la lumina interioara, necreata (Iluminare),
la eliberare din pestera lui Platon ( descrisa in Republica VII) si la omnicunoastere si
omnipotenta(actiune nemijlocita asupra plasei holografice care sustine realitatea
manifestata)/Two ways of knowledge: mediated( by sensory and cognitive inputs; indirect,
external, horizontal knowledge) and unmediated(selfknowledge; vertical or direct knowledge;
inner vision; inner light); Deux modalits de la connaissance: indirecte ou mdie (obtenue par
l'intermdiaire des impulses generee de l'quipement sensorielle et cognitive; une
connaissance externe, horizontale) et directe( ou non- mdie ; une connaissance oriente vers
soi-mme; verticale)

33.1. zh rn zh zh,

Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce cunoate pe alii [ oameni, lumea exterioar] are cunoastere (indirecta) [are
erudiie, experien, cunoastere mijlocita de impulsurile psiho-emotionale; rmne
toat viaa n "mica sal a inteligenei", prizonier al realitatii secunde si al
cunoaterii mijlocite de impulsurile senzoriale si cognitive, care sunt proiectate pe
ecranul mental, care joaca rolul umbrelor proiectate perete pesterii lui Socrate, din
relatarea "alegoriei pesterii" facuta de Platon in Republica, VII]/
The one who knows others [ human beings, outer world] has (indirect) knowledge
[erudition; experience; remains a prisoner in "the little room of intelligence", or the
second reality(the reality of shadows), captive of the mediated knowledge created
by the sensory and cognitive impulses, projected on the mental screenrepresented as the wall of Socrates cave, in Plato's Allegory of the Cave
presented in Republic, VII]
33.2.z zh zh mng

Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce se cunoate pe sine ( care este constient de Sine) este Iluminat [doar cel
ce se cunoate pe sine intr n "marea sal luminoas inteligenei", unde se
manifest vederea, cunoaterea nemijlocit sau "adevrata cunoatere"]./
The one who knows himself [ who is aware of himself] is Enlightened [ he enters
mahat, "the great enlightened hall" of inner vision or direct knowledge]
vedeti/see: "Alegoria pesterii lui Platon" in : "O realitate separata/ A Separate Reality "

( vedeti intregul articol in [6] in : Bibliografie )

33.3-33.4. Doua tipuri de putere, de energie ori de actiune: mijlocita(indirecta) si
nemijlocita(directa)/ Two kinds of power, energy or action: indirect and direct/ Deux sortes de
puissance, de force, d'nergie ou de l'action: indirecte et directe/ Zwei Arten von Macht, Kraft,
Energie oder Aktion: Indirekte und Direkte / Due tipi di potenza, forza, energia o di azione:
indiretta e diretta / Dos tipos de poder, fuerza, energa o de la accin: Indirecto y directo
Acest text se referira la doua tipuri de puteri, de forte, de energie sau de capacitati de actiune
care diferentiaza nivelul atins de o anumita civilizatie din univers sau de o anumita entitate vie
constienta : 1. putere sau capacitate de actiune mijlocita(indirecta; tehnologica);
2. directa(nemijlocita; fara separare, inertie, reactiune, dualitate subiect-obiect; ca in nonactiunea taoista: wu-wei; ca in daruri, haruri, perfectiuni, siddhis, vibhuti)

33.3. shng rn zh yu l,

Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Cel ce nvinge pe alii [ce impune voina sa, altora] are for exterioar [actioneaza
mijlocit],/ The one who conquers others has external force[mediated capacity of
action].
33.4.z shng zh qing.

Semnificatiei termenilor folositi (vedeti: dictionar in Anexa 2 )

Doar cel ce se cucereste pe sine ( care isi reia scaunul de domnie prin stingerea
mintii si a falsei identitati: egoul) este puternic [doar cel ce se aliniaza cu fora
Spiritului (Shen) folosind relaxarea, abandonarea sau predarea in fata Divinului
realizeaza capacitatea de actiune directa(nemijlocita; actiunea paradoxala wuwei) si devine flautul in care canta Divinitatea(Shen)]/ Only the one who conquers
himself is strong [ only the one that realize the alignment with the force of Spirit
(Shen) using relaxation, letting go, surrender to Divine manifests the direct
capacity of action and becomes the flute in which the Divine(Shen) sings].
Conexiuni
Exist o povestire zen care ilustreaza capitolul 11 ( utilitatea golului ) si capitolul
33 ( renuntarea la cunoastere mijlocita), care compar mintea neocupat (goal),
deschis, cu o ceac, care doar dac este goal, mai poate s primeasc
ceaiul nou i deci s-i indeplineasc rostul (o minte plin, ca i o ceac umplut
deja, nu mai este de folos, fiindc nu mai poate s primeasc sau s recepioneze
nimic).
Ceaca de ceai/ Tea pot
Folosii principiul "cetii goale" pentru a va pstra mintea deschis (in stare de
funciune necolorat de ceea ce o ocup). Principiul "cetii goale" este prezentat
in povestirea: "Ceaca de ceai/Tea pot", din cartea "101 povestiri Zen" a lui
Nyogen Senzaki si Paul Reps (1895-1990) -prin vasul plin (ceaca in care nu mai
era loc disponibil s se mai toarne ceai) este ilustrat mintea ocupat, plin de
ceea ce deja tie, lipsit de receptivitatea necesar primirii instruciunilor necesare
practicii eficiente . In "A Cup of Tea" from the book "101 Zen Stories" , (a 1919
compilation of Zen koans including 19th and early 20th century anecdotes
compiled by Nyogen Senzaki; Zen Flesh, Zen Bones) we find an illustration for
this chapter:
1. O ceac cu ceai

Nan-in, un maestru din epoca Meiji (1868-1912), a fost vizitat de un profesor

universitar, care dorea s cunoasc ce nseamn filosofia Zen.
Nan-in l servi cu ceai. A umplut ceaca oaspetelui, dar a continuat s toarne.
Profesorul l privi mirat i-i spuse:
- Ceaca s-a umplut, nu mai ncape nimic !
- Tu, ca i aceast ceac, eti plin de prerile tale, de prejudeci. Cum s-i
explic ce nseamn Zen, dac nu are unde s intre ? Golete-i nti ceaca ...
1. A Cup of Tea
Nan-in, a Japanese master during the Meiji era (1868-1912), received a university
professor who came to inquire about Zen. Nan-in served tea. He poured his
visitor's cup full, and then kept on pouring.
The professor watched the overflow until he no longer could restrain himself. "It is
overfull. No more will go in!" "Like this cup," Nan-in said, "you are full of your own
opinions and speculations. How can I show you Zen unless you first empty your
cup?"
Procesul de emisie-receptie
Un receptor plin de emisia posturilor locale de radio sau de televiziune nu va
putea difuza niciodat emisiunile Contiinei Universale i nici nu-l vom auzi
cntnd muzica sferelor. La fel se intmpl lucrurile i cu mintea racordat doar la
ecranul mental (peretele peterii lui Platon), pe care sunt afiate emisiile posturilor
locale (simuri, procesare logic ori analogic, imaginaie, impulsurile stocate in
memorie sau create prin imaginare sau prin conceptualizare). Socrate se refer in
parabola peterii (redat de discipolul su Platon in Republica VII) la realitatea
secund in care oamenii au czut prizonieri ca urmare a condiionrii (programrii,
dresrii, castrrii), o realitate alctuit din proieciile umbrelor obiectelor reale pe
peretele peterii (ecranul mental). Gndii-v la marea Contiin Cosmic ca la
un post de emisie pe care receptorul "fcut dup chipul i asemnarea Sa" nu-l
poate recepiona, att timp ct e plin de emisiile posturilor de la suprafa, de
semnalele de la periferie, care vin pe ferestrele senzoriale sau din funcionarea
mental; "Sfntul este urechea care aude (in lb. sanskrit textele auzite sau
revelate sunt numite: "shruti", spre deosebire de textele transmise sau memorate
"smriti") i gura prin care se exprim Contiina Cosmic, adic "flautul in care
cnt divinitatea";
Acelai lucru este ilustrat de aforismul parautei redat de mai jos:
"Minile sunt ca parautele - Ele funcioneaz doar cnd sunt deschise"- Thomas
Dewar
"Minds are like parachutes - they only function when open".- Thomas Dewar
"Les esprits sont comme les parachutes- ils ne fonctionnent que lorsqu'ils sont
ouverts". (Thomas Dewar; Pierre Desproges; Louis Pauwels)
Exist o tehnologie a golirii de efemer (a ruperii de periferie), care declaneaz
umplerea de etern (ancorarea in realitatea permanent). Aceast tehnologie se
folosete de practica aciunii lipsite de subiectivitate ( w wi), de ntrebri
paradoxale (kan), de repetarea unor silabe sacre (mantra) sau de practica
rugciunii permanente (Isihasm).
*Metoda kan-ului[n lb. chinez: kung-an] sau a ntrebrilor paradoxale, folosit
n buddhismul zen pentru oprirea i vidarea minii, presupune respingerea
continu a tuturor rspunsurilor ntemeiate pe cunoaterea mijlocit, pn se
ajunge la experiena trezirii sau eliberrii in care se manifest:
1. funcionarea nemijlocit (holografic sau nondualist in care dispare
prpastia dintre subiect i subiect);

2. perceperea luminii necreate (iluminarea) i

3. eliberarea din realitatea secund [apariia cunoaterii directe, o cunoatere
nemijlocit de proiecia realizat pe ecranul mental de ctre impulsurile senzoriale
i cognitive (in lb. sanskrit: vrittis) ].
Caracteristica fundamental a oricrui kan este paradoxul, ceea ce este
dincolo (n lb.greac: para) de gndire (n lb. greac: dokein), ceea ce
transcede procesarea logic (raional) i analogic. Kan-ul nu este o enigm,
fiindc nu este gndirea aceea care o rezolv.
Soluia sau rspunsul la ntrebarea pus de kan presupune o schimbare brusc
n nivelul de nelegere, care este i o tranziie ntr-o alt stare de contiin.
Pi-yen-lu [n pinyin: bi yan lu; n jap.: Hekigan-roku; lit.: scrierile falezei bleugri] este cea mai veche culegere de koan din textele chan [denumirea chinez a
buddhismului zen]. Wu-men-kuan [lit.: bariera fr poart] este cea mai
important culegere de koan-uri. Tot textul lui Lao tzu este considerat un kan.
Exemple de kan: Care este sunetul produs de o singur palm?
Quelqu'un s'adressa au philosophe Lie Tseu et lui demanda : "Pourquoi tenezvous le vide en si grande estime ?" Lie Tseu rpondit : "Le vide n'a que faire de
l'estime.
Si l'on veut tre sans nom, rien ne vaut le silence, rien ne vaut le vide. Par le
silence et le vide, on atteint ses demeures. Mais celui qui prend, celui qui donne
perd ses demeures. Quand les choses de ce monde se gtent, il y a des gens
qui s'vertuent vouloir les rparer au moyen de la vertu et des devoirs, mais
bien en vain !"
[Lie Tseu Le vrai classique du vide parfait Chapitre 9 : Le vide Benedykt
Grynpas Editeur Gallimard / Unesco]
2. Osho numeste cunoasterea directa: intuitie si intelepciune
"Pn nu ai propria nelepciune, propria viziune, propria claritate, pn nu vezi cu
ochii ti, n-ai s fii n stare s nelegi misterul existenei." / "Unless you have your
own wisdom, your own vision, your own clarity, your own eyes to see, you will not
be able to understand the mystery of existence."( Osho, Intuition: Knowing
Beyond Logic)
Osho Creativity - Unleashing the Forces Within (Osho Insights for a New Way of
Living)
Intregul paragraf:
"Stim de cuvntul tuition ( a apara, a proteja, a vedea, a urmari, a instrui; de unde
avem: tutore, tutela Anexa 1) --- tuitie ( predare, educare, scolarizare, instruire)
este ceva care vine din afar, cineva te nvat. Intuitia nseamn ceva care se
naste n fiinta voastr. Este potentialul tau, de aceea se numeste intuitie.
Intelepciunea nu este niciodat mprumutat, si aceea care este mprumutat nu
este intelepciune. Pn nu ai propria nelepciune, propria viziune, propria
claritate, pn nu vezi cu ochii ti, n-ai s fii n stare s nelegi misterul existenei.
Intuitia este cea mai nalt treapt a scrii, pe scara constiintei.. "/"You know the
word tuition --- tuition comes from outside, somebody teaches you. Intuition
means something that arises within your being; it is your potential, thats why it is
called intuition. Wisdom is never borrowed, and that which is borrowed is never
wisdom. Unless you have your own wisdom, your own vision, your own clarity,
your own eyes to see, you will not be able to understand the mystery of existence.
Intuition is the highest rung of the ladder, the ladder of consciousness. "

Semnificatie
Definiiile date in dictionare pt termenul intuitie ne impiedica sa folosim acest
termen, pt cunoastere directa ( nemijlocita), fiindca in unele se spune ca se face
apel la minte (pe cale raional) , iar in altele, ca nu este mijlocita de procese
mentale si ca este vorba despre ceva spontan, nemijlocit, brusc, neateptat.
(vedeti Anexa 1 )
" N-ai s fii n stare s nelegi ( termen impropriu, fiindca in cunoasterea directa,
nu folosim mintea, ci perceptia directa, nemijlocita a realitatii ) misterul existenei,
pana nu vei realiza intelepciunea (prajna), pana nu vei vedea cu ochii tai ( pe
care nu-i folosesti, fiindca ai fost conditionat sa privesti doar prin ochii corpului ) ,
pana nu ai descoperit propria claritate [ lumina necreata; Iisus s-a referit la cele
doua tipuri de lumina, atunci cand a spus: "Nu sunt oare douasprezece ceasuri
intr-o zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina
acestei lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu
este in el. (Ioan 11.9-10; Matei 6:22 ]. Termenul prajna, tradus aici prin
intelepciune, inseamna cunoastere directa [ in citatul intregului paragraf se
observa ca intelepciunea nu este o cunoastere mijlocita, imprumutata ] si este
deosebit de jnana ( cunoastere mijlocita); Trezirea inseamna vindecarea orbirii (
aceasta este semnificatia, termenului sanskrit "avidya", tradus de obicei prin
ignoranta), adica inseamna trecerea de la "a privi" ( prin ochii corpului fizic) , la "a
vedea" (cu ochii tai);
Osho precizeaza ca accesul la cunoastere directa inseamna iesire din minte,
acces la non-mind: "Non-mentalul este realizare. Non-mentalul este iluminare.
Non-mentalul este eliberare".
3. Sankaracharya numeste cunoasterea directa drept Cunoasterea suprema (in
cartea: Cunoasterea de sine /Knowledge of Self)
"Prin meditaie constant se aprinde flacra cunoaterii, care arde complet
combustibilul ignoranei." / "The flame of knowledge that arises by this constant
churning of meditation on the wood of the self, will completely burn away the fuel
of ignorance "( Shankaracharya, Knowledge of Self) Select Works of Sri
Sankaracharya, tr. by S. Venkataramanan, [1921]
Semnificatie
Daca meditatia inseamna eliberare din minte, atunci cunoasterea despre care
vorbim este de un alt tip: cunoastere directa, cunoastere divina sau suprema;
auto-cunoastere;
"Orice lucru i reveleaz esena n lumina Cunoaterii Supreme".
( Shankaracharya)

4. Patanjali numeste capacitatile directe de cunoastere si de actiune drept :

perfectiuni (in lb. sanskrita: siddhis). Capitolul 4 din cartea sa instructiuni de
aliniere (yoga sutra) este intitulat Vibhuti Pada de la termenul sanskrit "vibhuti"
(cenusa ) pentru a indica efectele (capacitatile directe) ale aprinderii focului
functionarii divine ( vedeti [10] in : Bibliografie )

5. Iisus
Iisus numeste capacitatile directe de cunoastere si de actiune drept (daruri, haruri)
si precizeaza ca sunt efecte ale ajungerii la altar ( lumea cauzala; imparatia lui
Dumnezeu dinlauntrul vostru) . "Nebuni i orbi! Care este mai mare: darul
(efectul), sau altarul (cauza), care sfinete darul? " [Matei 23.19]
Altarul sau imparatia lui Dumnezeu nu trebuie cautata in afara, fiindca desi este
omniprezenta, ea este accesibila doar daca iesim din dualitatea aici-acolo in
cursul interiorizarii.
Iisus a spus: "Imparatia lui Dumnezeu nu vine in asa fel ca sa izbeasc privirile.
Nu se poate zice: Uite-o aici! sau: "Uite-o acolo!" Caci iata c Imparatia lui
Dumnezeu este inlauntrul vostru" (Luca 17.20-21; Rom.144.17; Vers.23).
Calea de vindecarea a orbirii este iesirea din dualitate, adica din minte si apare
si in expresia: " Ochiul este lumina trupului. Dac ochiul tu este Unu (unificat,
intreg, simplu; inocent; nedeformat; dintr-o bucat), tot trupul tu va fi plin de
lumin" (Matei 6:22)/ "If therefore thine eye be single, thy whole body shall be full
of light".(Mathew 6:22) / " Si ton oeil est Un (unique, entier, simple), tout ton corps
sera pleine de lumiere." (Matthieu 6.22)/ "Se dunque il tuo occhio Uno (singolo,
intero, semplice), tutto il tuo corpo sar illuminato" (Matteo 6:22)/"Si tu ojo es
Uno(nico, solo, entera, simple), todo tu cuerpo estar lleno de luz"(Matteo 6:22).
vedeti articolul: "Dac ochiul tu este Unu vedeti articolul : Ochiul unic - Trecerea
de la "a privi" la "a vedea "Dac ochiul tu este Unu/ If your eye is single / Si ton
oeil est Un / Se il tuo occhio Uno /Si tu ojo es Uno/ Wenn dein Auge ist Ein :
http://www.scribd.com/doc/69542980
In mesajul lui Iisus sunt indicate doua tipuri de lumina [ 1. creata ( externa,
fenomenala) si 2. necreata (interioara, launtrica)], insa doar accesul la cea din
urma vindeca orbirea : "Iisus a raspuns: Nu sunt oare douasprezece ceasuri intr-o
zi? Daca umbla cineva ziua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei
lumi; Iar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el.
(Ioan 11.9-10 ; vedeti si Matei 6:22). / "Jesus answered, "Are there not twelve
hours of daylight? A man who walks by day will not stumble, for he sees by this
world's light. It is when he walks by night that he stumbles, for he has no
light(inside)." (John 11:9-10; see also: Matthew 6:22)
Accesul la lumina launtrica sau umplerea de lumina este iluminarea, trezirea,
eliberarea din minte. Avem ochi pentru aceasta Lumina, dar nu o vedem fiindca
este o lumina ascunsa sub obroc. Aceasta este lumina care vindeca orbirea,
ignoranta si orice maladie..aceasta este lumina soarelui interior, care este vazuta
atunci cand ne eliberam din camera de la subsolul castelului ( pestera din alegoria
lui Platon) .. amintiti-va de lumina vazuta in cursul NDE (Near Death Experience),
OOBE (Out of Body Experience)...
Aceasta lumina omniprezenta, care apare initial inlauntrul nostru, atunci cand norii
( fluctuatiile psiho-emotionale: gandurile, visele, vorbele, activitatile mentale si
afective) se dau la o parte ( sunt stinse ), atunci cand se petrece iluminarea,
trezirea sau botezul in Lumina Sfantului Duh, este numita lumina necreata, lumina
divina. Iisus se refera la aceasta lumina necreata, ca la o Lumina launtrica sau
interioara/Inner Light
De ce este ascunsa sub obroc aceasta lumina care permite vindecarea orbirii,
trecerea de la " a privi", la "a vedea" ?

Fiindca usa catre lumina necreata este intunericul (in care am stat 9 luni in viata
embrionara). Fiindca fiintele umane au fost conditionate sa alerge dupa lumina
fenomenala si sa se teama de intuneric, poarta catre lumina necreata. Asa cum
tacerea este sunetul tuturor sunetelor, intunericul este forma tuturor formelor.
Frica de intuneric a fost implantata in cursul conditionarii de cei care nu doreau sa
intrati pe aceasta poarta catre lumina necreata sau neconditionata din mpria
lui Dumnezeu. In scoala Esseniana, din care a facut parte Iisus, se afirma un lucru
contrar tuturor afirmatiilor, care il identifica pe Dumnezeu cu lumina : "intunericul
este Dumnezeu".
La aceasta poarta s-a referit Iisus, atunci cand i-a acuzat pe preoti :
"Vai de voi, nvtori ai Legii! Pentru c voi ai pus mna pe cheia cunotinei:
nici voi n-ai intrat, iar pe cei ce voiau s intre, i-ai mpiedicat s intre." (Luca
11.52, Mat 23.13 )
Frica de intuneric reprezinta o virusare ulterioara care nu a existat la nastere,
fiindca in cursul vietii embrionare orice fiinta umana a stat 9 luni de zile in intuneric
"Intoarceti-va fata catre soarele etern dinlauntrul vostru, iar lumea umbrelor va
ramane in urma" (Mirahorian)
Intrarea in lumina necreata inseamna trezire, vindecarea orbirii si eliberare din
minte ( lumea umbrelor). Nichita Stanescu intelesese acest lucru din moment ce a
scris: "Intunecand intunericul, iata portile lumini.."
6. Rumi considera ca accesul la capacitatile divine este conditionat de eliberarea
din minte ( care intretine separarea, dualitatea si nu vede identitatea contrariilor )
" Undeva afara, dincolo de lumea ideilor ( realitatea separata a mintii sau a
umbrelor) despre ceea ce e bine si ceea ce este rau de facut ( lumea dualitatii ),
exista un camp imens. Te astept acolo "/ "Out beyond ideas of wrongdoing and
rightdoing there is a field. I'll meet you there"./ "Dehors au-del des ides de bien
faire ou de mal faire se trouve un champ . Je vous y rencontrerai" (Rumi)
7. Eckhart Tolle
Eckhart Tolle considera ca orice cunoastere mijlocita de minte este una "despre",
care nu ne poate aduce vreodata cunoasterea de sine
Eckhart Tole in Noul Pamant/ New Earth
capitolul 7 : Cine esti tu cu adevarat / Who You Truly Are (chapter 7)
Indiferent ce aflai prin psihanaliz sau observare de sine este despre voi.
Whatever you learn through psychoanalysis or self-observation is about you.
Nu v reprezint pe voi. Este coninut [ forma; umbra; vrittis; pratiyaya; continut
mental], nu esen.[ A trece dincolo de ego nseamn a iei din coninut. A v
cunoate pe voi niv nseamn a fi voi niv, iar a fi voi niv nseamn a
nceta s v identificai cu coninutul.]
It is not you. It is content [pratiyaya mental content; vrittis], not essence. [Going
beyond ego is stepping out of content. Knowing yourself is being yourself, and
being yourself is ceasing to identify with content ].
( vedeti [9] in : Bibliografie )
8. Concluzii
Exista o intreaga literatura de virusare si de deturnare a atentiei, care vorbeste
despre trezirea ochiulul al treilea ( ochiul lui Shiva), care ar permite accesul la

cunoasterea directa. In realitate aceasta este o diversiune, fiindca ochiul al treilea

este trezit si functioneaza permanent . Virusarea consta in neglijarea regimului de
functionare nondualist, care permite eliberarea din minte ( realitatea secunda sau
virtuala a umbrelor) si vindecarea orbirii prin realizarea accesului la vederea
directa (ochiul unic) , in favoarea cautarii in afara a unui organ material ( glanda
pineazla).
Cautarea trezirii "ochiului al treilea" reprezinta o atitudine reactiva [11] a fiintelor
umane adormite, care sunt prizoniere in minte, din cauza identificarii cu aceasta.
Aceste fiinte, "care au ochi, dar nu vad", tocmai fiindca nu sunt trezite sau
eliberate din minte, cauta o cauza a orbirii in afara si incearca sa trezeasca pe
altcineva (acest ochi este vazut ca un dispozitiv extern, care nu ar mai fi
functional, cand in realitate noi suntem decuplati de la el din cauza captivitatii in
minte).
David Wilcock , un vector al dezinformarii ( vedeti cine sustinea fara rezerve
mesajul printesei Kaoru Nakamaru din Japonia, ca in 21 decembrie 2012 vor
urma 6 zile de intuneric ) a reactualizat problema ochiului al treilea sub forma
glandei pineale, care in opinia sa ar trebui activata sau trezita, fiindca nu isi da
seama ca trezirea inseamna eliberarea vazatorului din realitatea secunda (David
Wilcock Investigatii asupra campului sursa/ The Source Field Investigations).
Epifiza sau glanda pineala a fost redescoperita in 1866 ( daca nu ar fi fost
cunoscuta anterior, nu ar fi existat reprezentarile ei in toate culturile de pe Terra
sub forma unui ananas). Aceasta glanda ( considerata de unii un atavism, fiindca,
a existat la reptile) este legata de racordarea la ciclul luminii (conexiune cu
realitatea subtila din spatele luminii si timpului) si are dimensiunea unei migdale.
Este situata in profunzimea creierului la jonctiunea cu maduva spinarii.

Ochiul unic este un simbol pe care i-l revendic multe tradiii i micri, care
susin c este ochiul omniprezent al lui Dumnezeu. In realitate este ochiul oricrei
fiine umane care s-a ridicat la un statut divin sau care a intrat in regimul de
funcionare holografic. Nu aruncm acest simbol, aa cum nu renunm la ap
sau la aer, doar fiindc din intoleran i ignoran alii au decretat c acest
simbol este pgan, masonic ori malefic, ci incercm s-i regsim semnificaia la
care se refer i alte civilizaii din univers, pentru a ne indica calea de eliberare
din starea de vulnerabilitate, calea de salvare din starea de ignoran i de
neputin a civilizaiei actuale de pe Terra in faa transformrilor catastrofale, care
au loc ciclic in acest col al galaxiei.
In traditia diverselor popoare aceasta glanda numita la noi "al treilea ochi", la
egipteni sarpele Ureus, de hindusi ochiul lui Shiva, de chinezi "bila de namol [in
lb. chineza este numit "ni wan gong" (adica palatul bilei de namol)/ "the third eye
in chinese is "ni wan gong" (literally: the muddy ball palace)], reprezenta organul
de perceptie al sferelor inalte, o fereastra deschisa catre ierarhiile spirituale.
Accesul la aceasta "fereastra" ( vedeti articolul [12] in Bibliografie: "Deschiderea
portilor perceptiei si eroarea conceptuala ascunsa in acest demers al lui Aldous
Huxley si a lui William Blake, din cauza interpretarii eronate a alegoriei pesterii lui

Platon) se realizeaza prin meditatie si prin diferite tehnici de inductie a starilor

paradoxale de constiinta [ termenul de stari alterate de constiinta / altered state of
consciousness (ASC) creat de Arnold M. Ludwig in 1966 si raspandit de Charles
Tart si de Russell Targ, prin lucrarile lor, induce in eroare, ca si cum aceste stari
ar fi nenaturale sau induse prin droguri [ The expression was used as early as
1966 by Arnold M. Ludwig and brought into common usage from 1969 by Charles
Tart and Russell Targ]

Bibliografie
vedeti mai mult in urmatoarele articole:
1. Lao Tzu 33 Calea catre iluminare (adevarata cunoastere si putere) si
imortalitate
http://www.scribd.com/doc/29364120/
Lao Tzu 11 Principiul golirii

Iisus: "Goleste-te si te voi umple"; "Tot aa, oricine dintre voi, care nu se leapd de tot ce are,
nu poate fi ucenicul Meu" (Luca /Luke 14:32-34 )
Meister Eckhart: "Indumnezeirea nu este atinsa printr-un process de adugare a ceva n suflet,
ci printr-un proces de golire."
Ramana Maharshi se refera concret la golire de efemer (umbre) atunci cand vorbeste despre
Realizarea Sinelui: "Realizarea Sinelui nu este un lucru care trebuie s fie obtinut din afara. El
este deja n noi. Tot ceea ce trebuie s facem este s eliminm "umplerea de ego". Linistirea,
pacificarea (relaxarea) si oprirea agitatiei (punerea in repaus; golirea de fluctuatii psihoemotionale) nseamn Realizarea Sinelui. Nu exist nici un moment n care Sinele s nu fie
prezent. Att timp ct mai exist ndoieli sau avem sentimentul c nu L-am realizat, este nevoie
sa eliminam complet aceste gnduri. Ele sunt datorate faptului c realizm o confuzie ntre Sine
si ceea ce nu este Sinele. Atunci cnd aceasta umplere dispare, Sinele rmne singur. Pentru
a-i face loc, este suficient s elimini aglomeratia din mintea ta. Nu este nevoie s aduci acest
spatiu gol lundu-l din alt parte."
"Impacarea ( pacea) este natura interioara a fiintelor umane. Daca o gasiti in dvs. o veti gasi
pretutindeni".
Ramana Maharshi a indicat auto chestionarea- sa ne punem intrebarea "Cine sunt eu ?" - drept
cale de golire, de detasare de efemer si de ancorarea pe prezenta constienta pt a ajunge la
Iluminare sau realizarea Sinelui. Aceeasi metoda o regasim in buddhismul Zen, care apeleaza
la intrebari paradoxale ( koan)
http://www.scribd.com/doc/36339652/Capitolul-11-Principiul-golirii

2. Regimul de functionare directa, trecerea de la "a privi" la "a vedea" sau "Despre
ceea ce nu trebuie sa stiti si sa auziti vreodata
http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/despre-ceea-cenu-trebuie-sa-stim-si-sa-auzim-vreodata
3. Wei Wu Wei-Stiinta zeilor-Abandonarea luptei si intrarea in starea divina de
functionare holografica / Wei Wu Wei-The Science of Gods- Invulnerability and
Holographic Operating Mode / Wei Wu Wei-La Science des Dieux
http://www.scribd.com/doc/27238503/
4. Puterile supranaturale / Supernatural powers
Ce sunt? Care sunt caile de acces ?
http://www.danmirahorian.ro/Puterilesupranaturale.pdf
http://www.scribd.com/doc/31914474/Puterile-supranaturale-Ce-sunt-Care-suntcaile-de-acces
http://www.scribd.com/doc/45380709/Puterile-supranaturale-Supernatural-powers

5. La ce este util acum un interviu despre puterile paranormale, care ignora caile
de acces la puterile paranormale ?
http://www.scribd.com/doc/109182409/La-Ce-Este-Util-Acum-Un-Interviu-DesprePuterile-Paranormale
6. O realitate separata/ A Separate Reality
http://www.scribd.com/doc/27464855/
7. Nichita Stanescu - Intunecand intunericul, iata portile lumini...
Realitatea sursa si umbra ei (realitatea fenomenala) / Source Reality and its
Shadow (Phenomenal Reality)
Modelul realitatii in care traim si tipurile de actiune ( regimuri de functionare)
Care este deosebirea dintre dharana (concentrare), dhyana(meditatie) si samadhi
(transa mistica) ?
http://www.scribd.com/doc/112436772/
8. Care sunt cele patru atitudini corecte pt. a realiza Impacarea, Trezirea,
Eliberarea si Iluminarea ?
Which are the four right attitudes towards ourselves and others to realize Inner
Peace, Enlightenment, Liberation or Ascension/ Quelles sont les quatres attitudes
correctes envers nous-mmes et les autres pour realiser la paix intrieure, l'veil,
la libration ou l'Ascension
http://www.scribd.com/doc/22443898/
9. Imposibilitatea cunoasterii de sine, prin cunoastere mijlocita
Comentariu la filmul "Cunoasterea de Sine"
De ce oamenii cred ca se cunosc pe ei insisi ?
Fiindca oamenii considera ca termenul "cunoastere" se refera la aceea dobandita
mijlocit de catre minte ( prin procesarea informatiilor in emisfera stanga si dreapta,
logic si analogic).
In realitate cunoasterea de sine este una directa, iar acest lucru este imposibil pt
fiintele umane care sunt prizoniere in realitatea secunda, unde sunt separate de
ele insele si de ceilalti....
http://reteaualiterara.ning.com/group/caleaeliberarii/forum/topics/comentariu-lafilmul-cunoasterea-de-sine
10. Stiinta si tehnologia transei centripete - Aforismele lui Patanjali/ Yoga Sutra of
Patanjali/ Instructiuni de Aliniere de Dan Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/31059885/
11. Cele trei programari ale fiintelor umane si trezirea : 1. subiectivi (non-reactivi,
creativi, lideri ); 2. obiectivi (reactivi,sclavi); 3 . divini (eliberati, treziti) de
Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/118410590
12. Deschiderea portilor perceptiei /Ouvrir les portes de la perception / Opening
the Doors of Perception
Eroarea conceptuala a deschiderii portilor perceptiei prin curatarea simturilor ( prin
actiuni la nivelul realitatii virtuale)/ L'Erreur conceptuelle de l'ouverture des portes
de la perception par le nettoyage des sens (par des actions au niveau de la
ralit virtuelle )/The Conceptual Error of the opening of the doors of perception
by cleaning the senses (through actions at the level of the virtual reality)

http://www.scribd.com/doc/124238682/
12.1. Eliminarea bombei neexplodate care este programarea reactiva (Anthony de
Mello)
https://www.facebook.com/groups/zamoksha/doc/10151175182911065/
FOARTE IMPORTANT ESTE FORMATUL AUDIO 13.1(PARTEA I-A)
http://www.youtube.com/watch?v=MsgN3a13FbM&feature=related
FORMAT AUDIO 13.2 (PARTEA A II-A)
http://www.youtube.com/watch?v=6tjmA1Ronzg&feature=related
12.2. Constienta /Awareness de Anthony de Mello traducere de Dan Mirahorian
http://www.scribd.com/doc/36597538/Constienta-Awareness-Anthony-de-Mello

Anexa 1
Cunoasterea directa este o non-cunoastere sau o cunoastere paradoxala , la fel
cum actiunea directa este o non-actiune sau o actiune paradoxala .
Definiiile date in dictionarele in limba romana pentru termenul intuitie ne
impiedica sa folosim acest termen pt cunoastere directa ( nemijlocita), fiindca la
definirea acestui termen se folosesc caracteristici care se exclud reciproc:
1. se spune ca se face apel la minte si la simturi (pe cale raional; capacitate a
gndirii; prin simturi, experienta) si
2. se afirma ca nu se face apel la procese mentale (este vorba despre ceva
spontan, nemijlocit, brusc, neateptat; fr raionamente logice preliminare).
( vedeti sublinierile in rosu si albastru pe textul de mai jos).
In latina: De intuitus avec le suffixe -io; intuitio / fminin
Intuition, action de regarder dans, coup dil, observation.
http://fr.wiktionary.org/wiki/intuitio
In limba engleza se dau doua semnificatii pt intuition (plural intuitions)
1. Immediate cognition without the use of conscious rational processes.
2. A perceptive insight gained by the use of this faculty.
Etymology: From Medieval Latin intuitio ("a looking at, immediate cognition"), from
Latin intueri ("to look at, consider"), from in ("in, on") + tueri ("to look, watch,
guard, see, observe").
http://en.wiktionary.org/wiki/intuition
http://machaut.uchicago.edu/?resource=Webster%27s&word=intuition&use1913=
on
Webster's Revised Unabridged Dictionary Tuition (Page: 1549)
Tuition, n. [L. tuitio protejare, aparare/ protection, guarding, from/ de la: tueri,
tuitus, a vedea, a urmari, a proteja/ to see, watch, protect: cf. F. tuition. Cf. Tutor.]
1. Superintending care over a young person; the particular watch and care of a
tutor or guardian over his pupil or ward; guardianship.
2. Especially, the act, art, or business of teaching; instruction; as, children are sent
to school for tuition; his tuition was thorough.
3. The money paid for instruction; the price or payment for instruction.
http://machaut.uchicago.edu/?action=search&resource=Webster%27s&word=Tuiti
on&quicksearch=on
1. INTUIE, intuiii, s. f. 1. Capacitatea contiinei de a descoperi, pe cale
raional (n mod spontan), esena, sensul unei probleme, al unui obiect.
Principiu didactic conform cruia procesul predrii i nsuirii cunotinelor trebuie

s porneasc de la reflectarea senzorial nemijlocit a obiectelor i fenomenelor

studiate. 2. Descoperire brusc, neateptat, a unui adevr, a unei soluii etc.
Ptrundere instinctiv n esena unui lucru. Din fr. intuition, it. intuizione. Sursa:
DEX '98 (1998)
2. INTUIE s. (PSIH.) contemplare vie, intuire vie. Sursa: Sinonime (2002) |
3. INTUIE ~i f. 1) Form de cunoatere imediat a adevrului pe baza
experienei i a cunotinelor achiziionate anterior, fr raionamente logice
preliminare. 2) Sentiment incontient de prezicere a celor ce urmeaz s se
ntmple; instinct. [G.-D. intuiiei; Sil. -tu-i-i-e] /<fr. intuition, lat. intuitio, ~onis;
Sursa: NODEX (2002)
4. INTUIE s.f. Capacitatea gndirii de a descoperi nemijlocit i imediat adevrul
pe baza experienei i a cunotinelor dobndite anterior, fr raionamente logice
preliminare. [Gen. -iei, var. intuiiune s.f. / cf. fr. intuition, lat.t. intuitio
contemplare]. Sursa: DN (1986) |
5. INTUIE s. f. 1. capacitate a gndirii de a descoperi nemijlocit i imediat
adevrul pe baza experienei i a cunotinelor dobndite anterior, fr
raionamente logice preliminare. 2. metod didactic de predare i nsuire a
cunotinelor pornind de la reflectarea senzorial nemijlocit a obiectelor i
fenomenelor studiate. ptrunderea instinctiv n esena unui lucru; descoperire
brusc, revelatorie a unui adevr, a soluiei unei probleme. inspiraie,
presentiment. (< fr. intuition, lat. intuitio, it. intuizione); Sursa: MDN (2000) |
6. intuie s. f. (sil. -i-e), art. intuia (sil. -i-a), g.-d. art. intuiei; pl. intuii, art.
intuiile (sil. -i-i-)
Sursa: Ortografic (2002) |
7. intuiine f. (lat. in-tuitio, -nis). Cunoaterea clar, dreapt i imediat a
lucrurilor care se pot nelege fr raionament: contiina moral e intuiiunea
binelu. nelegerea rpede [!] a lucrurilor. Sursa: Scriban (1939)
sursa: http://dexonline.ro/definitie/intui%C8%9Bie
8. INTUIE ( fr., lat.) 1. (FILOZ., PSIHOL.) Cunoatere sau nelegere
nemijlocit, neprecedat de nici un fel de inferen, a adevrului unor propoziii, a
realitii exterioare, a valorilor, considerat a oferi o certitudine absolut n
cunoatere. (La Descartes) Cunoatere imediat a noiunilor i adevrurilor
fundamentale, simple i ireductibile, ce nu mai pot fi supuse ndoielii i care
constituie punctul de plecare al deduciei. (La Bergson) Form de cunoatere
sui-generis, superioar cunoaterii intelectuale, de aceeai natur cu instinctul i
simul artistic, neleas ca un fel de simpatie prin care contiina uman surprinde
lucrurile n ele nsele. (La Kant) I. pur = form a priori a sensibilitii,
condiionnd orice i. a lucrurilor. 2. Descoperire brusc, revelatorie, n aparen
nepregtit, a unui adevr, a soluiei unei probleme etc. Inspiraie,
presentiment. 3. (La Schelling, Bergson .a.) Cunoatere sui-generis, de natur n
esen iraional, opus i superioar cunoaterii discursive i analitice, care ar
face posibil sesizarea nemijlocit, fr o elaborare logic prealabil, a esenei.
Sursa: DE (1993-2009)

Dictionar al termenilor folositi in propozitiile citate din capitolul 33

33.1:
33.2:
33.3:
33.4:
3.55;
33.5:
33.6:
33.7:
33.8:

zh zhi1 chih tchi R: a cunoate; a percepe; a fi contient; a nelege; vedei: 2.4;

rn ren2 jen : R: om; persoan; uman, ceilalii (n opoziie cu sine); vedei: 2.50;
zh zhe3 tsche ch R: cel/cea care face o anumit aciune; vedei: 1.42;
zh zh zhi4 tschi tchi R: a cunoate; a percepe; a ti; a inelege; prezen vedei:
z zi4 tzu tse : R: sine; personal; nsui, propria persoan; natural; vedei: 7.17;
zh zhi1 chih tchi R: a cunoate; a percepe; a fi contient; a nelege; vedei: 2.4;
zh zhe3 tsche ch R: cel/cea care face o anumit aciune; vedei: 1.42;
mng ming2 ming: R: strlucitor; iluminat; luminos; lumin; vedei: 10.42;

33.9: sheng4 scheng : R: A. a avea forta de a face, adecvat pentru, corespunzator la, a
prezenta, a purta; suficient, cu totul, n ntregime; traducerea prin infrangere, nvingere ( referiri
la lupta, razboi) , submineaza intregul mesaj al lui Lao Tzu, care sustine renuntarea la lupta
([] b zhng) si la actiunea mijlocita si inlocuirea sa cu wu-wei ( [] w wi),
actiunea paradoxala, fara reactiuni ( [ w gu: fr urme; trackless), fr control ,
interferen sau interventie ( w sh; noninterferen; non/fr control ), dar care nu lasa
nimic neguvernat ( [] w b zh ) ; B. a cuceri; a nvinge; a subjuga, a ntrece, a
depai, a excela; victorie; succes; reusita ; [ ] shng l : victorie; E: victory, success,
defeat, conquer, surpass, be superior to, superb, wonderful, lovely, be equal to, can bear; G:
Sieg, siegen, besiegen, gelingen, gewinnen, berwinden, berholen, bertreffen, besser,
ausgezeichnet, beste, sehr, Kopfschmuck, Schmuck; vedeti : 31.51;
33.10: rn ren2 jen : R: om; persoan; uman, ceilalii (n opoziie cu sine); vedei: 2.50;
33.11: zh zhe3 tsche ch R: cel/cea care face o anumit aciune; vedei: 1.42;
33.12: yu you3 yu R: a avea; a exista; plin; vedei: 1.19;
33.13: l li4 li R: putere fizic; for muscular; putere, trie, puternic, energie, for, zel,
efort, serios, a avea putere; tendon; muchi; resurse, mijloace putere, influen; capacitate;
competene; resurse; energie; efort; lucru; a exercita propria for; [] l din: punctul de
focalizare a ateniei; focarul puterii; E: power, strength, force, physical strength; muscular force
or strength; capability, influence; skills ability; [] l din: focus point; focus of power; F:
puissance, pouvoir, force; force physique, force musculaire; fort, puissant, nergie, zle, effort,
travail; exercer; srieux, avoir la force; tendons, muscles, ressources, capacit; influence;
comptences; mdias; G: Kraft, Strke, mit Kraft, krftig, kraftvoll, phys. (fig) Energie,
gewaltsam, Eifer, eifrig, ernsthaft, sich anstrengen, die Kraft haben; 33.13;
33.14: z4 tzu R: vedeti/see: 33.5;
33.15: sheng4 R: vedeti/see: 33.9;
33.16: zhe3 R: vedeti/see: 33.3;
33.17: [] qing qing qiang2,3 ch'iang k'iang R: puternic, violent; superior, mai bun; a
fora, a sili; a constrnge; a face eforturi; in cap 3: qing q g: a fortifica/intri
oasele/ chang qian: cavitate de acupunctur localizat la captul coloanei vertebrale/
osului cozii/tailbone; E: strong, powerful, better, a bit more than; qing q g:
strengthening their bones; F: fort, robuste, vif, meilleur, de force / s'efforcer de; G: stark,
krftig, gewaltsam, anmaend, Nachdruck, Kraft, besser, bertreffen, mehr als-, Wiebel
(Insekt), Familienname Aussprache kiang3 zwingen, ntigen, hartnckig, bestehen auf-,
nachdrcklich, sich anstrengen; apare prima data in: 3.43;
Cuplul corelat l-yng (evoca deosebirea dintre concentrare si meditatie, transa centrifugatransa centripeta)
l li4 li R: ctig; profit; interes; avantaj, beneficiu; profit; profita de; n folosul cuiva; a
avantaja, a favoriza ascuit, tios; tiul singular sau unidirecional al plinului-actiune, mna
inchis l- este o faet a miliardelor de tiuri ale cuitului multifuncional i omnidirecional
( yng vedei: 4.4) reprezentat de gol- de mna deschis, de aciunea paradoxal w
wi, de starea fr form a apei)[cap 8; 11]; ptrunztor; aspru; (despre persoane) dezgheat;
iscusit; nume de familie; viclenia; agresivitatea; ura; rzbunarea; mnia; incisivitatea; critica;
E: advantage, benefit, profit; gains, favourable; interest; merit, sharp; surname; l ha:
pros and cons, advantages and disadvantages; l yng: exploit, make use of, to use, to

take advantage of, to utilize [] l y: be beneficial, be good for; b l :

disadvantage; unfavorable, disadvantageous, harmful, detrimental ; fe yng l: non-profit
; [ ] ru l sharp; sharply; [ ]shng l victory F: profit, intrt; gain;
avantage, avantageux;
favorable; bnfice, forte, favorable; nom de famille; G: Eigennutz; scharf, beiend, gewitzigt,
gelufig, passend, Gewinn, Nutzen, Vorteil, Wohltat, ntzen, frdern, Verdienst, Zinsen, der
Dritte einer Reihe von vieren, Familienname; 8.7;
4.4: yng yong4 yung yong R: utilizare, nevoie; utilizabil, util, utilitate; avantaje; beneficii, a
utiliza, a aplica, a folosi; a pune n aciune (funciune); a funciona; a opera; funcie; a folosi; uz;
folos; folositor ( a face uz de: ); mijloace; cu, aa, la; deci; de aceea; din acest moment; acum,
a face /recruta/angaja (funcionar; servitor); a consuma, a cheltui; cheltuieli; prin aceasta; astfel;
cuitul multifuncional i omnidirecional cu miliarde de tiuri reprezentat de gol- de mna
deschis, de aciunea paradoxal w wi, de starea fr form a apei[cap 8; 11] aflat in
opozitie cu tiul singular sau unidirecional al plinului- al aciunii wi, al minii inchise l
(vedei: 8.7), al minii ocupate de intenii, de ur, rzbunare, mnie, incisivitate, de viclenie
(cutarea ctigului), de agresivitate, de critic, de complexe de inferioritate, de aprarea
dogmelor, de frica de a pierde; yng y : pt ca s; yng xn: motiv, intenie, atent;
yng rn: servitor; [] yng h: utilizator; [] yng chu: utilitate; E: use,
need, usable, useful, usefulness, benefits, apply, employ, to operate, means, with; hence,
therefore; to, so, and so; from now on, now; to do/employ/recruit/hire/to engage (servant); to put
into action; consume, spend, spending; expenditures, expenses; used in the negative: need,
expenses, outlay; yng y: in order to, so as to; yng xn: motive, intention, diligently,
attentively; yng rn : (n) servant; F: utilisation, utiliser, avec, (cl 101); besoin;
ncessaire, utilisable, utile, l'utilit, l'utilisation, avantages; appliquer, utiliser, fonctionner,
employer, les moyens, , ainsi; par consquent; tellement, donc; et si; partir de maintenant,
maintenant; faire; employer; recruter; engager (serviteur); mettre en action; consommer,
dpenser, dpenses; G: gebrauchen, brauchen, brauchbar, ntzlich, Nutzen, Verwendung,
anwenden, sich bedienen, Mittel, vermittels, mit, damit, um zu, deshalb, soda, und so -,
nunmehr, anstellen (Diener), in Ttigkeit setzen, verbrauchen, ausgeben, Ausgaben, Unkosten;
4.4;