SCURT ISTORIC AL

SECŢIEI DE LIMBA ŞI LITERATURA ARABĂ
Dosar întocmit de Laura Sitaru
Scurtă prezentare.
Programul de licenţă: limba arabă cu o limbã străină sau cu limba română, cu o
durată de trei ani
Programul de studii este conceput pentru studenţi care nu au cunoştinţe prealabile
de limba arabă sau care au cunoştinţe elementare. Acesta are drept scop însuşirea de către
studenţi a limbii arabe literare (în ultimul an şi învăţarea unor dialecte arabe, cu precădere
cele mesopotamiene şi, de asemenea, familiarizarea cu încă o limbă semitică, siriaca). Se
urmăreşte, de asemenea, ca studenţii să-şi formeze o cultură de specialitate privitoare la
istoria ţărilor arabe, civilizaţia arabă, literatura arabă (cu precădere, cea modernă şi
contemporană). Studenţii pot obţine burse de studiu la universităţi din ţări arabe precum
Algeria, Egipt, Iordania, Maroc, Siria şi altele, precum şi la alte universităţi, în cadrul
programului Erasmus, care cuprinde şi schimb de profesori: Universitatea din Cadiz,
Universitatea Gazi din Ankara, Universitatea din Şırnak.
Absolvenţii au posibilitatea să lucreze ca traducători şi interpreţi în diferite
domenii, ca profesori, cercetători, jurnalişti, analişti, ca angajaţi în diverse instituţii şi
întreprinderi care solicitã cunoaşterea limbii arabe, precum şi în toate domeniile legate de
relaţiile internaţionale.
Secţia de Arabă, înfiinţată în anul 1957, funcţionează în cadrul Departamentului
de Limbi şi Literaturi Orientale (alături de secţiile de chineză, coreeană, hindi, japoneză,
persană, turcă) al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din
Bucureşti. În momentul de faţă, Secţia de Limbă Arabă derulează un program de licenţă
şi un program de masterat.
Secția de arabă are un site propriu care se actualizează în permanență cu
activitățile desfășurate de membrii acesteia: http://araba.lls.unibuc.ro/.
I. Scurt istoric
Dacă preocupările pentru cunoaşterea civilizaţiei şi religiei islamice sunt mai
timpurii în cultura română, legându-se, în secolul al XVIII-lea, îndeosebi de numele lui
Dimitrie Cantemir şi operele sale binecunoscute în acest domeniu, interesul propriu-zis
pentru limba arabă şi arabistică datează din secolul al XIX-lea, fiind legat de activitatea
filologică a lui Timotei Cipariu. Studierea sistematică a limbii şi literaturii arabe a debutat
însă abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, la Universitatea din Bucureşti.
1

Secţia de limba şi literatura arabă a luat fiinţă în anul 1957, primele cursuri fiind predate
de către lectorul de origine palestiniană Muhammad Abdullah (soţul Margaretei Labiş,
sora poetului Nicolae Labiş). La foarte scurt timp, în acelaşi an, acestuia i s-a alăturat
lectorul Yves-Nathaniel Goldenberg (n. Cairo,1929 – m. Bucureşti, 1977), născut într-o
familie de evrei originari din România, crescut şi format în Egipt şi devenit cetăţean
român în anul 1950. Cu o activitate de douăzeci de ani în cadrul secţiei de arabă, autor al
unor lucrări cu caracter didactic importante, ce au marcat începuturile studierii limbii
arabe în România, Yves Goldenberg este considerat întemeietorul acestei secţii, având o
contribuţie importantă la formarea primelor generaţii de specialişti în limba arabă.
Această sarcină a împărțit-o cu Olga Nagy, cetățean sovietic, care a predat literatură
arabă în perioada 1960-1971. Chiar din prima promoţie de absolvenţi ai secţiei de arabă
(1962), şefa promoţiei, Nadia Anghelescu, a fost reţinută ca preparator la Catedra de
Limbi şi Literaturi Orientale, secţia de arabă. Acesteia i-a urmat la scurt timp (1963)
Nicolae Dobrişan, absolvent al următoarei promoţii, acesta constituind un prim pas în
alcătuirea corpului profesoral al secţiei cărora li s-au alăturat apoi Ilie Bădicuț (absolvent
al Universității din Leningrad, care a funcționat în perioada 1966-2000) și Mioara Roman
(care a funcționat în perioada 1980-2001), Proaspeţii absolvenţi de la vremea respectivă
şi-au desfăşurat neîntrerupt activitatea didactică în cadrul aceleiaşi secţii, formând,
practic, toate generaţiile care au urmat specializarea arabă la Universitatea din Bucureşti,
inclusiv pe membrii colectivului didactic actual al secţiei, care li s-au alăturat de-a lungul
timpului. Aşadar, secţia de limbă şi literatură arabă are în colectivul său didactic actual în
exclusivitate cadre formate la şcoala românească de arabistică.
Planurile şi programele de învăţământ ale secţiei au fost în permanenţă adaptate la
cerinţele dezvoltării predării limbilor străine. Limba şi literatura arabă au constituit
specializarea principală (A) a majorităţii promoţiilor de absolvenţi; în unele perioade a
fost introdusă, în paralel cu specializarea principală, şi studierea limbii arabe ca
specializare B. În ultimii ani s-au organizat şi cursuri de masterat cu durata de 1 an
(1997-1998), accentul fiind pus pe limba şi literatura arabă modernă.
II. LIMBA ŞI LITERATURA ARABĂ CA OBIECT DE PREDARE
De-a lungul timpului, cursurile de diverse profiluri au fost distribuite între
membrii Secţiei în funcţie de specializările acestora, dar şi de necesităţi. Ani de-a rândul,
cursurile de limbă au fost predate de către prof. dr. Nadia Anghelescu şi prof. dr. Nicolae
Dobrişan, cele de literatură arabă clasică și modernă de către lect. Ilie Bădicuţ și lect.
Mioara Roman, iar cele de civilizaţie arabă de către lect. Mioara Roman şi prof. dr.
Nicolae Dobrişan, eforturilor excepţionale ale acestor dascăli adăugându-li-se
contribuţiile unor cadre didactice ale secţiei care au făcut parte din colectivul didactic al
acesteia pe perioade mai scurte, ca şi contribuţiile unor colaboratori externi. Abia după
1989 colectivul secţiei s-a lărgit prin prezenţa, în cadrul colectivului, a noi cadre

2

didactice, formate de către profesorii menţionaţi mai sus precum dr. George Grigore
(1997), dr. Rodica Firănescu (1991) și dr. Ioana Feodorov (1994).
După anul 2000, se retrag de la catedră pentru a-și continua cariera de arabiști în
altă parte Rodica Firănescu (2004) și Ioana Feodorov (2005), apoi se pensionează Nadia
Anghelescu (2009) și Nicolae Dobrișan (2008). Sunt angajați, pe de altă parte noi membri
ai catedrei: Ovidiu Pietrăreanu (2001), Laura Sitaru (2002), Monica Broșteanu (2004, azi,
pensionată), Georgiana Nicoarea (2009, plecată în 2015 de la catedră), Gabriel Bițună
(2012). Între 1993 și 2002, secția a beneficiat de prezența a doi lectori egipteni, Mahmud
El-Masamir și Abdou El-Gom‗a. Au mai lucrat la secția de arabă pentru perioade scurte,
1978-1980, Gheorghe Țârlescu și, 1995-1998, Mihai Dat. De asemenea, o mențiune
aparte trebuie făcută caloboratorilor externi ai secției cum ar fi Mircea Anghelescu, Grete
Tartler, Petre Buruiană, Doru Costea, Shafiq al-Beqa‗i
În momentul de față (anul 2015), colectivul este format din prof. dr. George
Grigore (coordonatorul secției), conf. dr. Laura Sitaru, lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu, asist.
drd. Gabriel Bițună.
În anul universitar 2014-2015, profilurile cursurilor şi titularii acestora sunt:
-Limbă: Structura limbii arabe: prof. dr. George Grigore; lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu;
-Literatură: Literatură și cultură: lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu, conf. dr. Laura Sitaru;
-Civilizaţie arabă: conf. dr. Laura Sitaru
-Cursurile de practica limbii sunt ţinute de către lector dr. Ovidiu Pietrăreanu, conf. dr.
Laura Sitaru și asist. drd. Gabriel Bițună.
Practica pedagogică se efectuează, în general, la specializarea B, neexistând licee în
care să se predea limba arabă.
Practica profesională se efectuează în baza unor protocoale de practică semnate între
Departamentul de Limbi și Literaturi Orientale – secția de arabă și organisme care își
desfășoară activitatea în domenii care au legătură cu studiile de arabistică. Secția de arabă
a semnat în cursul anului 2013 un acord de cooperare cu liceul Ion Neculce din București
în vederea deschiderii unei clase cu predare în limba arabă, eventual începând cu anul
școlar 2014-2015.
Pentru ciclul de licenţă studenţii/studentele vor efectua un total de cel puţin 80 de ore,
adică cel puţin 20 ore pe semestru pe parcursul semestrelor 3-6. Practica extramurală se
va putea desfășura doar pe parcursul semestrelor 3-4. Anul de instalare/acomodare se
exceptează de la orice fel de practică, iar cel final va fi dedicat redactării finale a lucrării
de absolvire a ciclului de învăţământ și, eventual, altor activităţi de practică intramurale.
În cuantificarea activităţilor de practică profesională se vor lua în calcul orele
fizice de prezenţă ale studentului/studentei. În cazul proiectelor de cercetare și
documentare, coordonatorul practicii va decide cuantumul de ore ce se vor acorda
studentului/studentei în funcţie de dificultatea și anvergura proiectului respectiv. Pentru
aceasta se va ţine cont de următorul ghidaj:

3

LICENȚĂ – proiecte de licenţă: între 10-30 ore; pentru articole publicate și comunicări
prezentate la sesiuni știinţifice: între 10-20 ore; pentru proiecte realizate în cadrul
cercurilor studenţești ori al unor echipe de cercetare: între 5-20 ore; pentru fișare,
colectare și organizare de date ori alte activităţi în vederea realizării unor dicţionare,
culegeri și crestomaţii, baze de date etc.: între 10-40 ore.
Programe de masterat derulate de secția de arabă
Cursuri de masterat, cu contribuţia Prof. dr. Nadia Anghelescu, Prof. dr. Nicolae
Dobrișan, Prof. dr. George Grigore, Conf. dr. Monica Broşteanu, s-au organizat la secţia
de arabă, începând cu anii 1997-1998. În ultimii ani, masteratele au fost: Orientul
Mijlociu: limbi Ģi culturi în contact (2006-2007), Spaţiul islamic: societăţi, culturi,
mentalităţi (2007-2009), Traducerea textului literar – limba arabă (2008-2010) în
domeniul limbii şi literaturii arabe moderne.
În momentul de față (2015), singurul program de masterat al secției de arabă
(desfășurat în colaborare cu secția de turcă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine) este
Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități, program elaborat și coordonat de prof. dr.
George Grigore (arabă) și prof. dr. Luminița Munteanu (turcă). Avest program masteral
s-a desfășurat și se desfăşoară cu participarea profesorilor secţiei de arabă (prof. dr.
George Grigore, conf. dr. Laura Sitaru, lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu), secţiei de turcă
(prof. dr. Luminiţa Munteanu), precum şi a unor specialişti externi (prof. dr. Francisca
Băltăceanu, conf. dr. Ioana Cândea-Feodorov, conf. dr. Monica Broşteanu, conf. dr. Irina
Vainovski-Mihai, dr. Grete Tartler).
III. STATUTUL ACTUAL AL PREDARII DISCIPLINEI
Limba arabă s-a predat aproape exclusiv ca disciplină A, durata studiilor fiind de
cinci ani, la începuturile secţiei, apoi de patru ani, iar în prezent (începând din 2005) de
trei ani. În anii ‘80, s-a predat şi ca disciplină B. Au existat perioade scurte (în anii ‘80)
când şcolarizarea s-a făcut din doi în doi ani, dar după 1990 admiterea se organizează
anual, prin concurs. În majoritatea anilor, s-au organizat şi cursuri facultative de limba
arabă pentru studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi, cu aprobare, pentru cei
din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Cifra de şcolarizare anuală a variat, în timp, între 7 şi 20 de locuri. În ultimii ani,
la admitere au fost 13-15 locuri de la buget (şi încă 20-35 de locuri cu taxă). Manualele şi
cursurile alcătuite de membrii secţiei acoperă cele mai multe dintre necesităţile
procesului de predare a limbii arabe: Yves Goldenberg: Manual de limba arabă (1978);
Nadia Anghelescu: Curs de sintaxă a limbii arabe moderne (1973), Semantica
modalităţilor în limba arabă (1981); Nicolae Dobrişan: Curs de fonetica Ģi morfologia
limbii arabe contemporane (1975), Curs de lexicologie arabă (1984), George Grigore:
Limba arabă: scriere Ģi pronunţie (2002), L‟arabe parlé à Mardin (2007) etc.

4

Biblioteca secţiei a funcţionat multă vreme ca o subsecţie a Bibliotecii de Limbi Clasice,
Romanice și Orientale, însă, din 1994, anul înfiinţării Centrului de Studii Arabe al
Universităţii din Bucureşti, cu sediul în clădirea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine,
materialele documentare referitoare la limba şi cultura arabă sunt cuprinse şi consultate în
cadrul Bibliotecii Centrului.
Spațiile secției
Secţia de arabă are amenajat un cabinet propriu, ce poartă numele marelui gramatic arab
Sibawayhi, și se folosește, în acelaşi timp, şi de spaţiul Centrului de Studii Arabe, dotat
cu două calculatoare, un laptop, aparatură TV şi video, copiator și imprimantă.
IV. LIMBA ŞI LITERATURA ARABĂ CA OBIECT DE CERCETARE
ŞTIINŢIFICĂ
A) CADRE DIDACTICE IMPLICATE IN CERCETARE
Pe lângă manualele menţionate mai sus, unele cadre didactice ale secţiei au
alcătuit şi alte instrumente de lucru utile studenţilor, ca şi altor persoane interesate de
studiul limbii arabe. De asemenea, preocupările pentru cercetare au fost şi sunt ilustrate
prin studii şi cercetări de specialitate publicate în ţară şi străinătate. Astfel:
YVES GOLENBERG (selecţie)
■ Manual de limba arabă, Buc., TUB,1978
■ „Preocupările de arabistică ale lui Timotei Cipariu‖, în Analele Universităţii BucureĢti,
11(1962)
■ „Limba arabă literară şi idiomurile arabe vorbite‖, în Analele Universităţii BucureĢti, 18(1969)
■ „Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu‖, în Analele
Universităţii BucureĢti, 20(1971)
■ „Notes en marge de quelques écrits roumanins sur le Coran et l‘Islam‖, în Analele Universităţii
BucureĢti, 21(1972)
■ „A Distributional Analysis of Negative Morphemes in Egyptian Colloquial Arabic‖, ―RRL‖,
19(1974), no.4, 385-397.
■ „La métrique arabe classique et la typologie métrique‖, în Revue Roumanine de Linguistique,
21(1976), nr. 1
■ „Timotei Cipariu- un arabisant roumain du XIX-e siecle‖, în Studia et Acta Orientalia, IX,
1977.

NADIA ANGHELESCU
Monografii, manuale, dicţionare:
■ Curs de sintaxă a limbii arabe moderne, Buc., TUB, 1973
■ Problemele limbii în cultura arabă, Buc., TUB, 1984
■ Limbaj Ģi cultură în civilizaţia arabă, Buc., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986
■ Mic dicţionar român-arab de termeni lingvistici, Buc., TUB, 1988

5

■ Semantica modalităţilor în limba arabă, Buc., TUB, 1989
■ Introducere în Islam, Buc., Ed. Enciclopedică, 1993
■ Dicţionar de civilizaţie musulmană, Buc., Ed. Univers Enciclopedic,1997 (traducerea din limba
franceză, cu adaptări şI completări, a lucrării lui Yves Thoraval, Ed. Larousse, 1995).
■ Al-istishraq wa-l-hiwar al-thaqafi (―Orientalistica şi dialogul cultural‖), Manshurat Da‘irat althaqafa wa-l-‗i‘lam, al-Shariqa, Emiratele Arabe Unite, 1999.
■ Limba arabă în perspectivă tipologică, Buc., Ed. Univers Enciclopedic, 2000
Cărţi care au fost traduse în alte limbi:
■ Linguaggio e cultura nella civiltá araba, trad. Michele Vallaro, Torino, Ed. Silvio Zamorani,
1993;
■ Langage et culture dans la civilisation arabe, trad. de Viorel Vişan, Prefaţă de Jean-Louis Roy
şi Abdulaziz Othman Altawaijiri, Paris, L‘Harmattan, 1995
Peste 50 de studii ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate (selecţie) :

■ „Un clasic al prozei arabe: Djahiz‖, în Studii de literatură universală, Buc., 8(1966)
■ „Sur le rôle de al-nawasikh dans l‘acte de la parole‖, în Mélanges de l‟Université Saint-Joseph,
Beirut, 46(1973-1974)
■ „Arabic diglossia and its Methodological Implications‖, în Romano-Arabica, 1974,
■ „Sur la réinterprétation du genre grammatical‖, în Revue roumaine de linguistique, 20(1975),
nr. 6
■ „Sur le sens de la flexion désinentielle dans la grammaire arabe traditionnelle‖, în Folia
Oientalia, Krakow, 16(1975)
■ „Oser dire en arabe‖, în Revue roumaine de linguistique, 26(1981), nr. 4
■ „Observations sur la génese de la signification générale et particuliere dans une épître de alMarzuqi‖, în Historiographia linguistica, Amsterdam, 8 (1981), nr. 2-3.
■ „Sensul în gândirea lingvistică arabă‖, în Semantică Ģi semiotocă, ed. Ion Coteanu şI Lucia
Wald, Buc., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981
■ „Éléments d‘une théorie des modalités chez les grammairiens arabes anciens‖, în Revue
roumaine de linguistique, 27(1982), nr. 4
■ „La relation normatif-théorique dans les diverses périodes de la grammaire arabe classique‖, în
Zeitschrift fur Arabische Linguistik”, Wiesbaden, 15(1985)
■ „Le genre en arabe en perspective typologique et contrastive‖, în Analele Universităţii
BucureĢti, 37(1988)
■ „Government (al-„amal) as a Criterion to Distinguish between Form-Classes in Arabic
Grammar‖, în Al-Karmil. Studies in Arabic Language and Literature, Haifa, 1991, nr. 12
■ „Quantification, Modality and Speech Acts‖, în Revue Roumanine de Linguistique, 36(1991),
nr.1-2
■ „L‘expression de l‘inchoativité en arabe‖, în The Arabist, Budapest, 1992, nr3-4
■ „Les éléments de métalangage dans un chapître de Ibn Ginni‖, în Proceedings of the
Colloquium on arabic Lexicology and Lexicography, ―The Arabist‖, Budapest, 1994, nr. 6-7
6

■ „The Linguistic Thinking and the Lexicographic Definition”, în Cahiers de Linguistique
Théorique et Appliquée, 31(1994)
■ „Relations sémantiques dans le systeme des déictiques en arabe‖, în ―Al-‗Adab al-‗arabiyy wa
‗amal al-mustashriqin‖ (―Literatura arabă şi opera orientaliştilor‖), în al-Majalla al-„arabiyy li-ththaqafa, editată de A.L.E.C.S.O., 15 (1996), nr. 30
■ „Modalities and Grammaticalization in Arabic‖, în Arabic Grammar and Linguistics, ed.
Suleiman Yasir, Richmond-Surrey, Ed. Curzon, 1999
■ „Quantification et quantificateurs chez les anciens grammairiens arabes‖, în Linguistique arabe
et sémitique, Paris, 1 (2000), nr. 6, etc.
Participări la reuniuni ştiinţifice internaţionale cu teme de lingvistică arabă, orientalistică,
islamologie: Olanda (1982), Budapesta (1990; 1992), Haifa (1991), Beirut (1995), Amman
(1996), Tetouan (1997), Edinburgh (1997), etc.

NICOLAE DOBRIŞAN
Monografii, cursuri, dicţionare
■ Curs de fonetica Ģi morfologia limbii arabe contemporane, Buc., TUB, 1975
■ Mic dicţionar arab-român (în colaborare cu Maria Dobrişan şi Doina Dincă), Buc., TUB, 1981
Curs de lexicologie arabă, Buc., TUB, 1984
■ Vocabular român-arab. Arhitectură, construcţii civile, drumuri Ģi poduri , Buc., TUB, 1988
■ Ghid de conversaţie român-arab (în colaborare cu George Grigore), Buc., Ed. Teora, 1993
■ Dicţionar arab-român (în colaborare cu George Grigore), Buc., Ed.Teora, 1998
Studii în publicaţii de specialitate (selecţie):
■ „Wahdat al-lugat al-‗arabiyya ‗amil ‗asasi min muqawwimat wahdat al-‗umma al-‗arabiyya‖
(„Unitatea limbii arabe, factor esenţial al unităţii naţiunii arabe‖) în Al-Qawmiyyat al-„arabiyya
wa al-mustaqbal, Baghdad, 1998.
■ „Al-Lughat al-‗arabiyya kharija hududi-ha‖ (―Limba arabă în afara graniţelor sale‖) în AlLughat al-„arabiyya wa tahaddiyat al-qarn al-hadi wa al-ishrin, Tunis, 1996.
■ „Al-alfadh dhat al-‗asl al-‗arabiyy al-dakhila fi al-lugat al-rumaniyya‖ (―Cuvintele de origine
arabă intrate în limba română‖), în Magalla magma‟ al-lughat al-„arabiyya”, Cairo, 29(1972).
■ „Assimilation on Word Borrowings From European Languages into the Arabic Language‖,
―RA‖, 1976.
■ „Conceptul de ishtiqaq în lexicologia arabă‖ (―Conceptul de ishtiqaq în lexicologia arabă‖,
AUB, 21(1972).
■ „Cuvinte de origine arabă intrate în limba română prin filiera limbii turce”, AUB‖, 17 (1968).
■ „Cuvintele de origine arabă în presa română contemporană‖, Romano-Arabica. New Series, I,
Buc., TUB, 2001 .
■ „Equivalents of Privative Prefixes in Arabic‖, RRL, 29(1984), no.5.
■ „Hawla al-‘alfadh al-mu‘arraba fi al-lughat al-‗arabiyya al-mu‘asira‖ (―Despre cuvintele
împrumutate în limba arabă contemporană‖), Magalla Magma‟ al-lughat al-„arabiyya”, Cairo,
35(1975).
7

■ „Împrumutul lexical în limba arabă, perioada clasică‖ , ―AUB‖, 22(1973).
■ „Kayfa takhdum al-lughat al‘-arabiyya al-kalimat al-musta‘ara min al-lughat al-‗urubbiyya‖
(„Cum utilizează limba arabă cuvintele împrumutate din limbi europene?‖), în Dirasat fi allugha, Turad al-Kubaisy ed., Baghdad, 1986. „Planification linguistique et modernisation du
lexique arabe‖, ―RRL‖, no.5, 38(1993).
■ „Tatawwur dalalat al-‘alfaz al-‘arabiyyat al-‗asl fi-l-lughat al-rumaniyya‖ („Evoluţia
semnificaţiilor cuvintelor de origine arabă în limba română‖), Al-Majallat al-„arabiyya li-althaqafa, no.28, Tunis, 1995.

Traduceri din literatura arabă clasică şi modernă (peste 20 volume):
■ Taha Hussein: Zilele, trad., prefaţă şi note, Buc., ELU, 1969
■ Proverbe, maxime Ģi aforisme, trad. şi note, Buc., Ed. Albatros, 1976
■ Antologia nuvelei arabe, traducere, prefaţă şi note, vol. 1-2, Buc., 1980
■ Antologie de poezie arabă (perioada clasică), traducere, antologie şI note (în colaborare cu
Grete Tartler), vol. 1-2, Buc., Ed. Minerva, 1982;
■ Naghib Mahfouz: Bayna el-Qasrein, 2 vol. (1984), Qasr eĢ-ġawq, 2 vol. (1987), EsSukkariyya, 2 vol.(1988); toate volumele Trilogiei în traducerea lui Nicolae Dobrişan, Buc., Ed.
Minerva;
■ Basme arabe, trad., prefaţă şi note, 2 vol., Buc., Ed. Minerva, 1991
■ Naghib Mahfuz: Prepeliţele Ģi toamna, trad., prefaţă şi note, Buc., Ed. Univers, 1974
■ Naghib Mahfuz: Pălăvrăgeală pe Nil, trad., prefaţă şi note, Buc., Ed. Sempre, 2000, etc.

Participări la colocvii internaţionale: Bucureşti (1994; 2003); Bahrein (UNESCO Arab,
1995), Maroc (colocviu internaţional dedicat lui Ibn Battuta, 1997); Maroc (colocviu
dedicat traducerii Coranului, 1998); Cairo (Academia de Limba şi Literatura Arabă,
sesiuni anuale: 1997-2002).
ILIE BĂDICUŢ
Dicţionare, traduceri, articole:
■ Dicţionar arab-român, român-arab (în colaborare cu Stelian Drondoe), TUB, 1978 şi
1987; Ed. Nemira, 1997;
■ Cele mai ieftine nopţi. Nuvele arabe (coautor alături de: Nadia Anghelescu, Nicolae
Dobrişan, Mircea Anghelescu, Elena Constantin şI Mioara Dobrişan), prefaţă de Nicolae
Dobrişan, Buc., Ed. Univers, 1971.
■ „Apariţia şi transmiterea poeziei arabe pre-islamice‖, în Analele Universităţii
BucureĢti, nr. 19/1970.
■ „Prolegomene la studiul vieţii şi poeziei romanticului tunisian Abul Qasim aş-Şabbi‖,
în Analele Universităţii BucureĢti, nr. 19/1970.
■ „Diglosia arabo-arabă, sursă de dificultăţi în traducerea orală‖ in Conferinţa naţională
de bilingvism, Buc., Ed. Kriterion, 1999.

8

■ „Studierea limbilor orientale în România‖, in Momente din istoria învăţământului
limbilor străine la Universitatea din BucureĢti, Buc., UB, 1980.
■ „Livres populaires d‘origine orientale dans la littérature roumaine ancienne‖, în
Problemz istorii, filologii, kultury, Moskva-Magnitogorsk, 1995.
Participări la colocvii internaţionale: Strasbourg (1992); Bucureşti (1994), Moscova
1995.

GEORGE GRIGORE
Monografii
■ L‟arabe parlé à Mardin – monographie d‟un parler arabe „périphérique”.
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2007; Piscataway (SUA):
Gorgias Press LLC, 2009.
■ Problematica traducerii Coranului în limba română (teza de doctorat). Prefaţă:
prof.dr. Nadia Anghelescu. Bucureşti: Editura Ararat, 1997.
■ Cartea Neagră; Cartea Iluminării (studiu despre yazidiţii din nordul Irakului).
Bucureşti: Editura Călin, 1994.
■ Poporul kurd – file de istorie. Bucureşti: Interprint, 1997.

Traduceri din arabă în română
■ Coranul, traducere, prezentare, note şi index: George Grigore. Ediţie bilingvǎ
arabǎ – românǎ. Istanbul: Editura Çağrı Yayınları, 2003, 2009; Kriterion,
2000, 2002; Herald, 2005, 2007, 2009.
■ Ali bin Abi Talib. Nahj al-balagha (Calea vorbirii alese). Studiu introductiv şi
traducere din limba arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2008; Bucureşti: Herald,
2012,
■ Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definiţiilor (ediţie trilingvă: arabă, română, latină).
Traducere din limba arabă, studiu şi bibliografie de George Grigore. Note şi
comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi şi
Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Biţună. Transcriere critică a
versiunii latine a tratatului şi a comentariilor lui Andrea Alpago (1546)
împreună cu traducerea comentariilor în limba română de
Alexander Baumgarten. Iaşi: Editura Polirom, „Biblioteca medievală‖, 2012.
■ Ibn al-Muqaffa‗. Kalila Ģi Dimna sau PoveĢtile lui Bidpai. Postfaţă şi traducere din
limba arabă. Iaşi: Polirom, 2010.
■ Basme de pe Tigru Ģi Eufrat. Traducere din dialectul arab irakian. Iaşi: Editura
Polirom, 2009.

9

■ Ibn 'Arabi. Geneza Cercurilor; Filiaţia spiritualǎ. Studiu introductiv, texte
prezentate şi traduse din limba arabǎ (în colaborare cu Rodica Firănescu);
Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2003.
■ Nursi, Said. Cuvinte; Istanbul: Nesil Yayınları, 2002.
■ Ibn Ruşd (Averroes). Cuvânt hotǎrâtor. Studiu introductiv, traducere din limba
arabǎ şi note. Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica,
2002.
■ Al-Ghazali. Firida luminilor. Traducere din limba arabă, prefaţă şi note, în volumul
Călăuza derviĢului - din mistica islamică (editat împreună cu Luminiţa
Munteanu), Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.
■ Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān. Traducere din limba arabǎ, studiu introductiv, note şi
index, Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.
■ Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān sau din tainele înțelepciunii răsăritene (ediție
bilingvă arabă-română). Traducerea și editarea textului arab, studio
introductive, note și bibliografie de George Grigore. Iași: Editura Polirom,
Colecția „Biblioteca Medievală‖.
■ PoveĢti irakiene (culese şi traduse de George Grigore), Bucureşti: Editura Coresi,
1993.
■ Jabra Ibrahim Jabra. Celelalte camere. Prefaţă şi coordonarea colectivului de
traducători din limba arabă. Iaşi: Editura Ars Longa (Colecţia „Alif‖), 2010.
■ Mahmoud Darwish. Sunt arab (poezie). Studiu introductiv şi traducere din limba
arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2009.
■ Sultan bin Mohammad al-Qasimi. 2011. Întoarcerea lui Hulagu (teatru). Iaşi: Ars
Longa.
■ Samih al-Qasim. 2013. Poeme. Traducere din limba arabă și prefață de George
Grigore și Gabriel Bițună. Iași: Editura Ars Longa.
■ Ibrahim al-Mulla. 2014. Oprit fiind de la vorbire. Prefață: Omar Abdulaziz.
Traducere din limba araba: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa
Traduceri din literatura română în limba arabă publicate în volum
■ Kāna yağibu (Ar fi trebuit) – Din poezia română contemporană. Antologare şi
traducere în arabă în colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri. Bagdad: Editura
Al-‘Ibdā‗, 1995.
■ Sorescu, Marin. 2000. Al-mağrā (piesa de teatru Matca). Traducere în arabă (în
colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri). Bagdad: Dār aš-šu‘ūn at-taqāfiyya al‗āmma, 2000.
■ Ilica, Carolina. Tuġyān al-ħulm (Tirania visului). Traducere în limba arabă. Jounieh
(Liban): Naaman, 2003

10

■ Šabāb bilā šayhūha wa ħayāt bilā mawt (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de
moarte). Traducere din română în arabă. Prefaţă: Omar Abdulaziz. Ilustraţii:
Carmen Burcea-Haber. Sharjah (EAU): Dā‘irat at-taqāfa wa-l-‘i‗lām.
Antologie de texte traduse prefaţate cu studii
■ Ochiul lǎuntric – perspective islamice asupra divinitǎţii. Bucureşti: Editura Herald,
2005.
Manuale şi dicţionare
■ Dicţionar arab-român. Bucureşti: Teora 1998, 2007 (în colaborare cu Nicolae
Dobrişan).
■ Limba arabă – pronunţie Ģi scriere. Bucureşti: Editura „România de Mâine‖, 2002.
■ Ta‟allum al-luġa ar-rūmāniyya bi-dūn mu„allim (Învăţarea limbii române fără
profesor). Beirut: Dar Aš-šurūq, 2000.
■ Ghid de conversaţie kurd-român (în colaborare cu Şero Berazi). Bucureşti: Editura
Kriterion, 1998.
■ Qāmūs ğumal wa 'ibārāt 'arabiyy-rūmāniyy (Dicţionar de expresii idiomatice arabromân) (colectiv). Bagdad: Arkan, 1995.
■ Ghid de conversaţie arab-român. Bucureşti: Editura Cris Book, 1996; Editura
Teora, 1998, 2000 etc.
■ Ghid de conversaţie român-arab (în colaborare cu Nicolae Dobrişan). Bucureşti:
Editura Teora, 1993, 1997 etc.
■ Alif, ba‟ – normele scrierii limbii arabe, Bucureşti: Universitatea Populară „Ioan
Dalles‖, 1987.
Gastronomie arabă
■ Din arta culinară a Orientului arab, Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.
■ Bucate arabe, prefaţă: Vasilica Ghiţă-Ene, Bucureşti: Editura Călin, 1997.
Creaţie literară proprie
■ Primăvară la Bagdad (versuri). Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.
Studii (islamologie, dialectologie arabă, lingvistică arabă etc.)
♦ „Le verbe et les particules préverbales dans l‘arabe parlé à Siirt (Turquie), în Alf lahga
wa lahga. Proceedings of the 9th Aida Conference. Viena, 2014: 59-70.
♦ „Kalila wa Dimna and Its Journey towards the World Literature‖, în Romano-Arabica,
București, 2013: 139-150.
♦ „The Semantic Evolution of Qur‘anic Terminology and its Translation‖, în Gilgamesh,
Bagdad, 2013: 26-30.

11

♦ „La deixis spatiale dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Alexandrine Barontini, Christophe
Pereira, Ángeles Vicente, Karima Ziamari (ed.), Estudios de dialectología árabe
(n.7): Dynamiques langagières en Arabophonies: variations, contacts, migrations
et créations artistique. Hommage offert à Dominique Caubet par ses elèves et
collègues. Zaragoza: Universidad de Zaragoza, Paris: INaLCO, 2012: 77-90.
♦ „Der Jesidismus: ein Beispiel für religiösen Synkretismus‖ (traducere în germană:
Lucian Stănescu), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine
nr. 2, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: .83-94
♦ „Quelques graphèmes latins polyfonctionnels qui notent les consonnes du parler arabe
de Siirt dans une collection de proverbes‖, în George Grigore şi Laura Sitaru
(ed.), Romano-Arabica XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012:
117-124.
♦ „Common Features of North Mesopotamian Arabic Dialects Spoken in Turkey (Şırnak,
Mardin, Siirt)‖, în M. Nesim Doru (ed.), Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre
(Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre Sempozyumu Bildirileri). Istanbul:
Mardin Artuklu Üniversitesi Yayınları, 2012: 545-555 (împreună cu Gabriel
Biţună).
♦ „Marriage Iraqi Style‖, în Gilgamesh, Dār al-Ma‘mūn, Bagdad, nr. 4/2012: 20-24.
♦ „Preverbal Particles in the Arabic Spoken in Midyat Area‖, în Ibrahim Özcoşar (ed.),
International Midyat Symposium (7th-9th October 2011) Papers. Mardin: Mardin
Sesi Gazetecilik ve Matbaacılık Ltd. Şti., 2012: 323-334.
♦ „The Analysis of Some Errors Produced by Iraqi Arabs When Speaking Romanian. The
Instrumental‖, în Analele Universităţii din BucureĢti – Limbi Ģi Literaturi Străine
nr.1, 2012: 31-39.
♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Khorramshahr (Iran)‖, în George Grigore
şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica VIII-XI. Bucureşti: Editura Universităţii
din Bucureşti, 2011: 93-102.
♦ „Les principales caractéristiques de l‘arabe parlé a Siirt (Turquie)‖, în Andrei A.
Avram, Anca Focşeneanu şi George Grigore (ed.), A Festschrift for Nadia
Anghelescu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011: 255-277.
♦ „Les categories grammaticales de la classe nominale de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖,
în Research Topics: A Selection of Papers presented at the Annual Conference of
the Faculty of Foreign Languages and Literatures, Bucharest, 7-8 November
2008, editor: Luminiţa Munteanu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti,
2011: 14-20.
♦ „Liubov v ponimanii Ibn Arabi‖ [Dragostea in viziunea lui Ibn Arabi], trad. în limba
rusă de Ruzana Psku, în Yearbook of Center of the Arab World Studies, Moscova:
Peoples Frienship University of Russia, 2011: 34-47.
♦ „Iisus Hristos: convergenţă şi divergenţă în dialogul creştino-islamic‖, în Revista
TABOR (Tradiţie Ģi Actualitate în Biserica Ortodoxă Română), nr. 3, anul V,

12

iunie 2011, Cluj-Napoca: Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
2011: 69-75.
♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖, în Revue Roumaine de
Linguistique (revistă cotată ISI), LV, nr.3, Bucureşti. 2010: 223-235.
♦ „Les verbes à racines quadriconsonantiques dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Analele
Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine. Anul LIX. Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti. 2010: 55-64.
♦ „Mardin and its surroundings during the Artuqide period as depicted in Ibn Battuta‘s
Rihla‖, în Artuklular, Cilt 1 (Ed.: Dr. Ibrahim Özcoşar). Mardin: Mardin Valiliği
Kültür. 2009: 387-400
♦ „Phonetic Changes in the Arabic Islamic Names of the Dobrujan Tatars‖ (împreună cu
Omer, Sevghin), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine.
Anul LVIII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2009: 49-61.
♦„The Islamic Institutional Terminology and the Translation of the Koran‖, în
Proceedings of the International Colloquium Translation in all its Aspects with
Focus on International Dialogue, Association of Translation, Istanbul, October
2009. Istanbul: Universal Dil Hizmetleri ve Yayıncılık A.Ş. 2009: 103-107.
♦ „La réduplication à m dans l‘arabe parlé à Mardin (Turquie)‖, în Between the Atlantic
and Indian Ocean: Studies on Contemporary Arabic Dialects. Proceedings of the
7th AIDA Conference, held in Vienna from 5- 9 September 2006. Ed. by Stephan
Procházka and Veronika Ritt-Benmimoun. Münster-Wien: LIT-Verlag. 2008:
217-225.
♦ „Conditional Structures in Mardini Arabic‖, în Zeitschrift für Arabische Linguistik
(Editori: Werner Arnold şi Otto Jastrow) nr. 49-20. Wiesbaden: Harrassowitz.
2008: 63-77.
♦ „Ğalāl ad-Dīn Rūmī: matā yanfatiħu al-bābu ‗alā misrā‗ayhi‖, în Rāfid nr.4, Sharjah
(EAU). 2008: 15-21.
♦ „L‘énoncé non verbal dans l‘arabe parlé à Mardin‖, în Peripheral Arabic Dialect,
Romano-Arabica 6-7, Center for Arab Studies. Bucureşti. 2007: 51-62.
♦ „The Secondary Religious Vocabulary and the Translation of the Quran‖, în Annals of
the Sergiu Al-George Institute nr. XII-XVI. 2007: 89-94.
♦ „The Historical Context of Fatwa of Mardin given by Ibn Taymiyya‖, în 1st
International Symposium of Mardin History Papers. Imak Ofset Basım Yayın,
Istanbul. 2006: 343-353.
♦ „Rihla lui Ibn Battuta în China‖, în Studii de Sinologie, Editura Universităţii din
Bucureşti. 2006: 201-214.
♦ „L‘alternance codique chez les arabes de Mardin (Turquie)‖, L‟arabe dialectal,
enquêtes, descriptions, interprétations (Actes d‟AIDA 6), Tunis. 2006: 159-170
♦ „Conditional Structures in Baghdadi Arabic‖, în Revue Roumaine de Linguistique nr. 34. 2005: 273-282.

13

♦ „Ta‘tīr al-luġa al-‗arabiyya fī al-luġa ar-rūmāniyya‖, în al-Mawrid 2, Bagdad. 2005: 413.
♦ „Vinul şi mistica islamicǎ‖, în Scrieri Ģi studii tradiţionale, Editura Pontifex, 1/2005,
pag.76-90
♦ „Expressing Conditionality in the Spoken Arabic of Baghdad‖, în Folia Orientalia
XLI, Cracow. 2005: 39-48.
♦ „Les contraires – al-‘aDdād – dans le Coran et leur équivalence dans les traductions‖, în
Romano-Arabica nr. 4. Bucureşti: Center for Arab Studies. 2004: 33-46.
♦ „Analiza erorilor specifice studenţilor arabi în învăţarea limbii române. Sistemul
cazual‖, în Analelor Facultăţii de Litere, volumul „Lingvistica românească în
context european (studia in honorem Marin Petrişor)‖, tom XV, Universitatea
Ovidius, Constanţa, 2004: 87-94.
♦ „Al-ħiwār al-'islāmiyy al-masīħiyy fī manzūr Nūrsī (Dialogul islamo-creştin în viziunea
lui Nursi)‖, în Bringing faith, meaning and peace to life in a multiculural world,
Istanbul. 2004: 337-345.
♦ „Rumūz sūfiyya wa ši‗riyya ‗inda Nūrsiyy: al-bulbul wa al-warda (Simboluri poetice şi
sufite la Nursi: privighetoarea şi trandafirul)‖, în Nūrsiyy adīban, Söz Basım
Yayın, Istanbul. 2004: 25-33.
♦ „Căsătoria la irakieni‖, în Paideia nr. 1/2004: 58-64.
♦ „L‘assimilation des emprunts par le système paradigmatique de l‘arabe mardinien
(Turquie)‖, în AIDA 5th Conference Proceedings, Association Internationale de
Dialectologie Arabe, Cadiz. 2003: 13-20.
♦ „Jihadul în islamul clasic‖, în Caietele Institului Romano-Catolic nr.2-3, Bucureşti.
2003: 312-318.
♦ „Simbolismul vinului în poezia mistică islamică‖, în Analele Universităţii Spiru Haret,
Seria Filologie , nr. 5. Bucureşti. 2003: 83-95.
♦ „Quelques traces du contact linguistique dans le parler arabe de Mardin (Turquie)‖,
Arabic Linguistics, în Romano-Arabica, III, Bucureşti: Center for Arab Studies.
2003: 119-134.0
♦ „Le concept d‘amour chez Ibn ‗Arabi‖, în Romano-Arabica, II, Bucureşti: Center for
Arab Studies. 2002: 119-134.
♦ „Coranul – matricea spirituala a islamului‖, în Sud-Est, Chişinău, iulie 2002, pp. 26-40.
♦ „La traductibilité de la métaphore coranique‖, în Caietele Institutului Catolic (Institutul
Teologic Romano-Catolic ‗Sfânta Tereza‘– Bucureşti) nr. 1(2), Bucureşti. 2001:
88 - 107.
♦ „Manger à l‟orientale en Roumanie‖, în Romano-Arabica, I, Bucureşti: Center for
Arab Studies. 2001: 60-70.
♦ „Innovation of an inchoative prefix in Mardini Arabic‖, în volumul omagial dedicat
acad. Konstantin Tsereteli, fondatorul studiilor dialectelor arabe central-asiatice
Tbilisi/Georgia. 2001: 111-120.

14

♦ „The Muslim Gypsies in Romania‖, (în colaborare cu Ana Oprişan), în ISIM
Newsletter” (International Institute for the Study of Islam in the Modern World
nr.8 – Leiden. 2001: 32.
♦ „Coranul, în albaneză, de la Ploieşti‖, în Studii Ģi documente privitoare la istoria
comunităţii albaneze din România; Prefaţă, selecţie şi adnotări: Gelcu Sefedin
Maksutovici, Bucureşti. 2000: 148-155.
♦ „Man as Microcosm în According to the Risale-i Nur of Bediuzzaman Said Nursi”, în
Fifth International Symposium on Bediuzzaman Said Nursi. Istanbul. 2000: 71-76.
♦ „Baq – an inchoative marker in Mardini Arabic‖, în Annals of University of Balamand
nr.10. 2000: 20-30.
♦ „Ku – un préfixe temporel dans l‘arabe mardinien‖, în Proceedings of the 4th
International Conference of the International Arabic Dialectology Association,
Marrakesh. 2000: 221-232.
♦ „Ka a temporal prefix in Mardini Arabic derived from the verb kān (to be)‖, în Annals
of University of Balamand nr.9. 1999: 9-17.
♦ „Muslims in Romania‖, în ISIM Newsletter (International Institute for the Study of
Islam in the Modern World nr. 3, Leiden. 1999: 34.
♦ „Al-wuğūd at-taqāfiyy al-‗arabiyy fī rūmāniyā (Prezenţa culturii arabe în România)‖, în
Al-Afāq Al-„Arabiyya nr. 3-4. Bagdad, 1995: 74-79.
♦ „Coranul: Iisus Cristos, un mare profet‖, în Albina (revista Institutului de Etnologie şi
Folclor). 1995: 7-8.
♦ „Al-Rahmān al-Rahīm: Problems of Interpretation and Translation‖, în Revue
Roumaine de Linguistique, XXXVIII, 4. 1993.
Recenzii:
♦ Vocabular român-arab. Arhitectură, construcţii civile, drumuri Ģi poduri, Nicolae
DobriĢan, BucureĢti, Universitatea din BucureĢti, 1988, în „SCL‖, 30(1988),
no.4, pp. 367-368
♦ O poartă spre cunoaĢterea lumii arabo-islamice, recenzie la Introducere în islam,
Nadia Anghelescu, BucureĢti, Ed. Enciclopedică, 1993, în „Universul cărţii‖,
3(1994), no.1, p.7.
♦ Astrolabul din mare, ġams Nadir (Mohamed Aziza); Traducere: Ioana
Feodorov; Cuvânt-înainte: Leopold Sedar Senghor; Introducere: Virgil Cândea,
BucureĢti, Ed. AGNI, 1994, în „Viaţa Românească‖, nr. 9-10 (1995), pp. 156-157.
♦ Al-Ghazali în varianta românească a Ioanei Feodorov, recenzie la Cuvânt de
învăţătură (Ayyuha al-walad), Al-Ghazali; Prezentare, traducere Ģi note de Ioana
Feodorov, în „Viaţa Românească‖, 1994, no.3-4, p.108-122, în „Alif‖ no.1
(1995), p.14.

15

♦ Hadisul Ģi traducerea sa în limba română, recenzie la 40 Hadisuri, Imam an-Nawawi;
Traducere de Adrian Măcelaru, BucureĢti, 1994, în „Karadeniz‖ nr. 7 (1999), p.
3.
♦ Ibn Haldun sau istoria ca Ģtiinţă, recenzie la Filosofia arabă a istoriei, Gabriel
Constantinescu, BucureĢti, Ed. Anastasia, 1996, în „Literatorul‖, no.39-40 (1997),
p.15.
♦ Mohamed Ģi Carol cel Mare, Henri Pirenne; traducere Sanda Oprescu, BucureĢti, Ed.
Meridiane, 1996, în „Viaţa românească‖, nr.5-6 (1977), pp. 143-144.
♦ Mai frumoasă decît Nefertari – Egiptul meu, Daniela Firănescu, Bucureşti, Ed. Valahia,
1998. în „Luceafărul‖, no.31 (1998), pp.10.
♦ Qas}ā‟id h}ubb ġinā‟iyya, Mihai Eminescu, traducere în limba arabă de Gheorghe
Ţârlescu Ģi Kamel Oued al-Amiri, Bagdad, 1999, în „Revista Sud‖ nr. 1 (13),
1999, pp. 12.
♦ The Arab World in Romanian Culture (1957-2001), Ioana Feodorov, BucureĢti,
Editura Biblioteca BucureĢtilor, 2001, în Ecart nr.156 (2001), pp. 6.
♦ Qur‟ān Translation: Discourse, Texture and Exegesis, Hussein Abdul-Raof, Richmond,
Curzon, 2001, în „Middle Eastern Literatures‖, Vol.6, No.2 (2003), pp. 249-251.
♦ Exprimarea gradaţiei în limba arabǎ – Studiu comparativ de Ioana Feodorov, Editura
Academiei Române, BucureĢti, 2003, în „Revue Roumaine de Linguistique‖,
Editura Academiei Române, Vol. XLVIII (2003), pp. 243-245.
♦ L‟arabe parlé à Alger. Aspects sociolinguistiques et énonciatifs, Aziza Boucherit, ParisLouvain, Ėditions Peeters, 2002, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 72-73.
♦ Lexique français-hasaniyya: Dialecte arabe de Mauritanie, Catherine Taine-Cheikh,
Paris, Geuthner, 2004, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 89-90.
♦ Der arabische Dialekt der Khawetna, Shabo Talay, Wiesbaden, Harrassowitz, 2003, în
„Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 90-91.
♦ Shua aziis arabuli dialectebi, Kashkadariuli dialecti; Phonologia, gramatika, leksika,
Guram Chikovani, Tbilisi, Language and Culture, 2002; în „Romano-Arabica‖ nr.
4 (2004), pp. 78-79.
♦ Exclamation in Modern Literary Arabic. A Pragmatic Perspective. Rodica Firănescu,
BucureĢti, Editura Universităţii din BucureĢti, 2003, în „Romano-Arabica‖ nr.
5(2005), 83-88.
♦ Numele lui Dumnezeu în Coran Ģi în Biblie, Monica BroĢteanu, IaĢi, Polirom, 2004, în
„Romano-Arabica‖ nr. 5 (2005), pp. 71-74.
♦ Gândirea politică arabă, Laura Sitaru, IaĢi, Polirom, 2009, în „Geopolitica‖ nr. 36-37
(2010), p. 266.
♦ Sociofonologia dell‟arabo. Dalla ricerca empirica al riconoscimento del parlante.
Giuliano Mion, Roma, La Sapienza Orientale-Richerche, în „Analele Universităţii
din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54-55

16

♦ Gândirea politică arabă. Concepte-cheie între tradiţie Ģi inovaţie (Arab Political
Thought. Key concepts between tradition and innovation), Laura Sitaru, IaĢi:
Polirom, 2009, pp. 320,, în George Grigore şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica
XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: 285-286.

Note, prefeţe, note bibliografice (la alte cărţi decât cele al căror autor sau
traducător este)
♦ Cuvânt înainte la Mahmoud Al-Hasan, 1994. Stele nepieptănate. BucureĢti: Editura
Lucky.
♦ Aparat de note la Panait Istrati, 2001, Mediterana, Cuvânt înainte: Mircea Iorgulescu,
BucureĢti: Compania.
♦ Transcrierea cuvintelor arabe (v. pag. 10) la Demetrii Principis Cantemirii, 2001.
Incrementorum et decrementorum aulae othman(n)icae sive aliothman(n)icae
historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres,
Critice edidit: Dan SluĢanschi. TimiĢoara: Editura Amarcord.
♦ Studiu indroductiv la Jalaluddin Rumi. 2002. Meditaţii Ģi parabole. Traduacere din
limba persană Ģi note: Otto Starck. BucureĢti: Editura Kriterion, Colecţia
„Bibliotheca Islamica”.
♦ Cuvânt înainte la Ayatollah Seyyed Muhammad Hosseini Beheshti. 2006. Aspecte
fundamentale ale islamului. Cluj-Napoca: Editura Kriterion.
♦ Prefaţă la Christian TămaĢ. 2007. Strategii de comunicare în Coran. IaĢi: Editura Ars
Longa.
♦ Cuvânt înainte la Mansur al-Hallag. 2008. Divan – Poeme mistice. Traducere
din limba arabă Ģi studiu introductiv: Georgiana Nicoarea., BucureĢti: Editura
Herald.
♦ Prefaţă la Poeme persane (Baba Taher, Omar Khayyam, Saadi, Rumi, ġabestari,
Hafez). 2012. Traducere din limba persană Ģi note: Otto Starck. Prefaţă: George
Grigore. Herald. Colecţia Princeps.
♦ Postafaţă la Peripeţiile lui Juha Năzdrăvanul. 2012. Traducere din limba arabă:
Gabriel Biţună. IaĢi: Polirom,

Participări la colocvii internaţionale
- A participat la colocvii ştiinţifice consacrate dialectologiei arabe: Marrakech 2000,
Cadiz 2002, Tunis 2004, Maryland 2006, Viena 2006, Colchester 2008, Pescara (2011),
Mardin (2013), Cizre (2013), Tbilisi (2014) şi la colocvii ştiinţifice consacrate studiilor
islamice: Baghdad 1999, Istanbul 2000, 2004, 2013, Tétouan 2001, Casablanca 2003,
Londra 2005, Mardin 2006, 2008, Siirt 2006, Islamabad (2010), Riad (2010), Bagdad
(2012, 2013), Erbil (2014) etc.
17

A conferenţiat la Bagdad (1997), Casablanca 2003. Sharjah (2003), Tripoli (2006),
Khartoum (2014).
MONICA BROŞTEANU
Monografii, dicţionare, traduceri:
■ Numele divine în Biblie Ģi în Coran Ģi traducerea lor în limba română. Studiu lexical ed. Polirom,
2004.
■ Dicţionar frazeologic persan-român (în colaborare cu Viorel Bageacu), Editura Univer-sităţii
Bucureşti, 1987 (220 p.)
Traduceri:
■ Conciliul Vatican II - Constituţii, Decrete, Declaraţii (traducere În colaborare cu Francisca
Băltăceanu), ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti 1990 şi 1999 (396 p.)
■ W. Riley, Două Testamente (A Tale of Two Testaments - traducere), A.R.C.B. 1992,
(80 p).
■ Credinţa Catolică – Cateheză pentru adulţi (Le Livre de la Foi  catehismul Conferinţei
Episcopale Belgiene, traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1992 (170 p.)
■ Papa Ioan Paul al II-lea, enciclicele Redemptoris Mater, Centesimus Annus, Redemptoris Missio,
Reconciliatio et Poenitentia, Dominum et vivificantem, Redemptionis Donum, Veritatis splendor, Ut
unum sint (traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1990-1997.
■ Liturghierul Roman, (Missale Romanum - traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed.
A.R.C.B. 1993 (994 p).
■ Catehismul Bisericii Catolice, partea a II-a (traducere din limba franceză, precum şi revizia finală
a întregului volum, în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1993 (820 p).
■ Psalmii (traducere din limba ebraică, note şi comentariu, în colaborare cu Francisca Băltăceanu),
în colecţia "Biblioteca Scripturii, A.R.C.B., 1993 (360 p.)
■ Liturgia Orelor (Liturgia Horarum – traducere din limbile originale – ebraică, greacă şi latină – în
colaborare cu Francisca Băltăceanu) A.R.C.B., 1994 (1250 p).
■ J.M. Lustiger, Primii paĢi în rugăciune (Les premiers pas dans la prière, traducere), A.R.C.B.
1995 (95 p).
■ Ch. v. der Plancke, A. Knockaert, 15 zile de rugăciune cu Ecaterina din Siena (15 jours de prière
avec Catherine de Sienne, traducere), A.R.C.B. 1998 (78 p).
■ Missale Romanum, Lectionarium vol. I, (traducere În colaborare cu Francisca Băltăceanu),
A.R.C.B. 1998 (1030 p).
■ W. Riley, Aventura spirituală a Apocalipsului (traducere din engleză), ARCB 2000 (140 p).
■ Evanghelia după Matei, Evanghelia după Marcu, în colecţia "Biblioteca Scripturii", (traducere,
note şi comentarii în colaborare cu Francisca Băltăceanu), ed. A.R.C.B. 2001 (334 + 180 p).
■ Evanghelia după Luca, Evanghelia după Ioan, în colecţia "Biblioteca Scripturii", (traducere, note
şi comentarii în colaborare cu Francisca Băltăceanu), ed. A.R.C.B. 2001 (310 + 260 p).
■ XAVIER LÉON-DUFOUR (coord). Vocabular de Teologie Biblică, (membră în echipa de traducere
şi de coordonare), A.R.C.B. 2001. (804 p.)

18

■ C.M. MARTINI, Itinerariu de rugăciune cu evanghelistul Luca (traducere din limba italiană),
A.R.C.B. 2001 (90 p).
■ Septuaginta: traducere şi note (proiect NEC). Introducere, cap. "Relaţii între LXX şi textul
masoretic; revizia traducerii şi notelor la vol. I, II, III, IV; traducerea şi adnotarea Psalmilor din vol.
IV - în colaborare cu F. Băltăceanu, la ed. Polirom, 2003-2006.
■ Monique Alexandre, Sabia de foc Ģi heruvimii, ed. Anastasia şi Symposion, 2003 - în colaborare
cu Francisca Băltăceanu

Articole
■ „Rugăciuni de dimineaţă şi de seară - note asupra traducerii, în revista Verbum, nr. 1-6, 1990 (5 p.)
„Islamochristiana" - în revista "Verbum", nr. 7-12, 1990 (2 p.)

■ "Card. G. DANNEELS, Qui est Dieu pour vous...", recenzie în revista Verbum, nr. 1-6, 1991 (2 p.)
Serie de articole despre familiile liturgice din Apus şi Răsărit în revista Actualitatea creĢtină a
Arhidiecezei Catolice de Bucureşti (în total 15 p).
■ „Catehismul Bisericii Catolice - tradiţie şi înnoire", în Verbum, nr. 5, 1994 (3 p).
■ „Numele lui Dumnezeu în Scripturile Vechiului Testament şi semnificaţia lor", în revista Cronica
nr. 1 (serie nouă) - iunie, Iaşi 1997 (1 p.)
■ „Compararea Incomparabilelor - câteva Nume privind atributele divine în scripturile marilor religii
monoteiste", în Caietele Institutului Catolic (revistă semestrială a Institutului Teologic RomanoCatolic din Bucureşti) nr. 2/2001 (11 p.)
■ „Problems concerning the translation into Romanian of some "divine Names" found in the Qur'an
and in the Bible" - comunicare la Colocviul Internaţional de Lingvistică Arabă, Bucureşti 5-7 iunie
2003, publicată în Romano-Arabica III/2003, editura Universităţii din Bucureşti, 2004.
■ „Traducerea textelor liturgice" - comunicare la Sesiunea ştiinţifică a ITRC Bucureşti, noiembrie
2003 – în colaborare cu F. Băltăceanu.
■ „Soluţii oferite de unele traduceri în arabă pentru trei versete dificile din Psalmul 16‖ comunicare la sesiunea organizată de Catedra de limbi orientale în 4 decembrie 2004, publicată în
Romano-Arabica IV/2004.

Cursuri universitare
■ Curs de ebraică biblică pentru începători (50 p.)
■ Elemente de istoria liturgiei - suport de curs (45 p.)
■ Ştiinţe bilice - Cartea Apocalipsului - suport de curs (50 p.)
IOANA FEODOROV
Monografii
■ „Exprimarea gradaţiei în limba arabă. Studiu comparativ‖ (teză de doctorat), Ed.
Academiei Române, Buc., 2003
■ „The Arab World in Romanian Culture, 1957- 2001‖, Ed. Biblioteca Bucureştilor,
Buc., 2001.

19

Studii şi articole (selecţie):
■ „Remarques sur quelques définitions des noms de phénomenes scalaires en arabe‖, în
RRL, XXXVIII, nr. 5, 1993.
■ „Derivatives of the Root s-d-d in Classical Lexicographie Definitions‖, în Proceedings
of the Colloquium on arabic Linguistics, Univ. Bucureşti, Centrul de Studii Arabe, 1995.
■ „Un lettré melkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d‘Alep‖, în Annals of the
Faculty of Arts and Social Sciences, University of Balamand (Liban), no. 4, 1996.
■ „Romanian translations of Arabic literature (1964-1994)‖, în Romano-Arabica, I, Buc.,
2001.
■ „Is love gradable?‖, în Romano-Arabica, II, Buc., 2002.
■ ―On the Grammaticalization of Intensifiers in arabic‖, în Analele Universităţii
BucureĢti, XLIX, 2000.
■ „Versiunea arabă a Vieţii Sfintei Paraschiva cea Nouă de Macarie az-Za‘im din Alep‖
în Caietele Institutului Catolic, nr, 2 (5)/2002-1(6)/2003.
■ „The Arabic Version of The Life of Saint Paraskevi the New by Makarios az-Za‘im alHalabiyy‖, în The Arabist, no. 24-25, Budapest, 2003, etc
Traduceri:
■ Avicenna: „Despre iubire‖, prezentare, traducere din lb. arabă şi note, în Revista de
istorie Ģi teorie literară, XXXVII, nr. 1-2, 1989.
■ „La Chronique de Valachie (1292-1664). Tawarikh wa ‗akhbar mukhtasira ‗an
efendiyyat al-‗Aflakh‖, trad. din arabă în franceză, cu introducere, note, indice şi glosar,
în Mélanges de l‟Université , t.LII, Beirut, 1991-1992.
■ al-Ghazali: „Carte de învăţătură‖, introducere şi note, în Viaţa românească, nr. 3-4,
1994.
■ Shams Nadir: Astrolabul din mare. Proză arabă contemporană, traducere, note şi
glosar, Ed. Agni, Buc., 1994.
■ Tawfiq al-Hakim: „Adormiţii din peşteră‖, prezentarea autorului şi traducere, în
Secolul XX, nr. 4-5-6, 1995 etc.
Participări la colocvii internaţionale: Bucureşti (1994), Budapesta (2000), Bucureşti,
2003.
DANIELA RODICA FIRĂNESCU
Monografii:
■ Exclamation in Modern Literary Arabic. A Pragmatic Perspective (teză de doctorat), Ed.
Universităţii Bucureşti, 2003.
Studii şi articole (selecţie):
■ Studiu introductiv, note şi tabel cronologic, la volumul Aripile frânte de Djubran Khalil
Djubran (traducere din lb. arabă de Daniela Firănescu), Buc., Ed. Minerva, 1989.
20

■ „Exclamation et actes de langage chez Sibawayhi‖ în Revue Roumaine de Linguistique,
vol.XXXVIII, nr.5/1993, Buc., 1994 (semnat Rodica Buburuzan)
■ „Actes de langage chez Ibn Faris dans le chapitre Baab ma‟aani al-kalaam de son livre asSaahibi‖, în Proceedings of the Colloquium on Arabic Linguistics, ed. Nadia Anghelescu şi
Andrei Avram, Buc., 1995 (semnat Rodica Buburuzan)
■ „L‘Exclamation chez Jubran Khalil Jubran (une approche pragmatique)‖ în Kalimaat, Univ.
Balamand, Liban, nr. 3/1996, (semnat Rodica Buburuzan)
■ „Valeurs discursives de ba‟a en arabe du Caire‖, în Proceedings of the 4th Conference of the
international Arabic Dialectology Association (AIDA), A.Youssi, F. Benjelloun, M. Dahbi, Z.
Iraqui-Sianceur eds, Marrakesh, 2000.
■ „De vouloir à devoir en arabe syrien‖, în Analele Univ. BucureĢti, XLIX, (2000).
■ „Le modalisateur verbal qam en arabe parlé syrien‖ (în curs de apariţie), în Proceedings of the
5th Conference of the international Arabic Dialectology Association (AIDA), Cadiz, 2002.
■ „L‘expression Ce să facem?! Asta e!- reflexe de résignation orientale?‖, în Romano-Arabica, I,
Buc., 2001.
■ „De l‘amour et la coquetterie en Islam arabe médiéval: la perspective d‘as-Suyuti‖, RomanoArabica, II, Buc., 2002.

Traduceri:
■ Djubran Khalil Djubran: Aripile frânte, trad., studiu introductiv şi note, Ed. Minerva,
Bucureşti, 1989
■ Salah Abdessabour: „Călător în noapte‖(teatru), în Secolul XX, nr. 4-5-6/ 1995
(semnată Rodica Buburuzan)
■ „Islamul‖, capitol în volumul Religiile lumii –versiunea în limba română a cărţii Le fait
religieux (coord. Jean Delumeaux, Librairie Artheme- Fayard, 1993), Ed. Humanitas,
Bucureşti, 1996 (semnată Rodica Buburuzan)
■ Salah Abdessabour: „Selecţie de eseuri şi poeme‖, în ―Secolul XX‖, Bucureşti, nr. 4-56/ 1995 (semnată Rodica Buburuzan)
■ Gamal el-Ghitani: „Toleranţa în topografia oraşului Cairo‖ (fragmente din volumul de
proză Qahiriyyat mamluukiyya, Cairo, 1995), în Egipt- România, nouăzeci de ani de
relaţii diplomatice, Ed. Crater, Bucureşti, 1997.
■ Juan Goytisolo, eseuri (trad. din franceză în arabă), sub titlul Lastu min malakuut
„ulaaika al-amwaat în Akhbar al-Adab, nr. 141, Cairo, 1996
■ Lucian Blaga: „Fiinţa istorică (fragmente despre istoriografia egipteană)‖, în Akhbar alAdab, nr. 131/ 1996 (traducere în limba arabă),etc.
■ Lucian Blaga, selecţie de poeme însoţite de prezentarea autorului, în Akhbar al-Adab,
nr. 128/1995 şi 146/1996 (traducere în limba arabă), etc.
Participări la colocvii şi seminarii internaţionale: Bucureşti (1994); Marrakech (Maroc,
2000); Aix-en-Provence (Franţa, 2000); Cadiz, Spania (2002).

21

A conferenţiat la: Universitatea din Cairo (1997); Universitatea din Bagdad (1999); Aixen-Provence, Franţa (2000).

OVIDIU PIETRĂREANU
a. Articole
 ―Clause Order Flexibility and Verbal Periphrases in Conditional Sentences in
Contemporary Literary Arabic‖, in Romano-Arabica, Nr. 14, București, EUB,
2014, pp. 277-300.
 ―Evolutions towards a Theory of Non-tropical Metaphor in Arab Philological
Thought‖, in Romano-Arabica, Nr. 13, București, EUB, 2013, pp. 289-304.
 ―Some Considerations on Aspect and Grammaticalization in Literary Arabic‖, in
A Festschrift for Nadia Anghelescu, eds. Andrei Avram, Anca Focşeneanu,
George Grigore, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011, pp. 408-421.
 ―Structural Metaphor and Names of Body Parts in Arabic‖, in Research Topics: a
selection of papers presented at the annual conference of the faculty of foreign
languages and literatures: Bucharest, 7-8 November 2008, ed. Luminiţa
Munteanu, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011, pp. 21-31.
 ―Conceptualization of Space, Spatialization of Concepts and Metaphorization of
Names of Body Parts in Arabic, Hebrew and Syriac‖, in New Europe College
Yearbook 2007-2008, ed. Irina Vainovski-Mihai, ISSN 1584-0298, pp. 279-316.
 ―God, Mankind and Connubial Relations in the Qur‘an‖, in Folia Orientalia, vol.
XLIV, Wydawnictwo oddziału Polskiej Akademii Nauk w Krakowie, Cracovia,
2008.
 ―Les équivalents de quelques métaphores dans la version roumaine des maqāmāt
d‘al-Harīrī‖, in Romano-Arabica, Nr. 4, Bucureşti, EUB, 2004.
 ―Remarques sur le processus de métaphorisation de quelques noms de parties du
corps en arabe‖, in Romano-Arabica, Nr.3, Bucureşti, EUB, 2003.
 ―Métaphores et allégories liées à l‘amour et à la débauche dans les écrits
prophétiques de l‘Ancien Testament‖, in Romano-Arabica, Nr. 2, Bucureşti,
EUB, 2002.
 ―Prezenţa arabă în Spania: subiect de controversă în spaţiul european‖ in
Romano-Arabica, Nr. 1, Bucharest, published by Center for Arab Studies, 2001.
 articolele ―charity‖ şi ―concubine‖ în secţiunea consacrată islamului a
Encyclopedia of the Bible and Its Reception publicată de editura Walter de
Gruyter, Berlin-New York
b. Recenzii

Philippe Cassuto et Pierre Larcher (eds.), La sémitologie aujourd‟hui, in RomanoArabica, Nr. 5, Bucureşti, EUB, 2005.
22


Gregor Schoeler, Ėcrire et transmettre dans les débuts de l‟islam, in RomanoArabica, Nr. 5, Bucureşti, EUB, 2005.
Jérôme Lentin et Antoine Lonnet (eds.), Mélanges David Cohen, in RomanoArabica, Nr. 4, Bucureşti, EUB, 2004

c. Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale.
LAURA SITARU
I. Volume de autor
Gândirea politică arabă. Concepte-cheie între tradiţie Ģi inovaţie (prefaţă de Lucian
Boia), editura Polirom, Iaşi, 2009, ISBN 978-973-46-1494-3
II. Traduceri din limba arabă
Khaled al-Khamissi, Taxi. Povestiri din trafic (roman). Traducere din limba arabă,
prefaţă Ģi note: Laura Sitaru, Iaşi: Editura Ars Longa, 2012, ISBN 978-973-148-1135 (174 p.)
III. Articole (selecţie)
- On Cultural and Political Constants in the Context of Contemporary
Developments in the Arab World in „Analele Universităţii Bucureşti - Limbi şi
Literaturi Străine‖, nr. 2/2013, p. 115-125, ISSN 1220 - 0263
(http://www.unibuc.ro/anale_ub/limbi/docs/2013/dec/20_19_10_12AUB_Foreign
_Languages_and_Literatures_2013_no._2.pdf)
-

Muslim Voyageurs‟ Representations of the World. An Archeology of
Representations in Ibn Fadlān‟s and Ibn Baṭṭūṭa‟s riḥlas în revista ―RomanoArabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr.
XIII / 2013, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 339-353, ISSN 1582-6953

-

Egiptul, dincolo de evenimente. Evoluţii actuale în lumina istoriei în seria „Policy
Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 56/august 2013, ISSN
2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2056.pdf) pp. 6

-

Câteva consideraţii despre înlăturarea preĢedintelui Mursī de la conducerea
Egiptului în seria „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr.
52/iulie
2013,
ISSN
2066-5989
(http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2052.pdf), pp. 7

-

Stereotypes about Islam and media intellectuals‟ discourse after 9/11 în revista
―Romano-Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din
Bucureşti), nr. XII/2012, Editura Universităţii din Bucureşti, ISSN 1582-6953
23

-

Conflictul din Gaza. Între interpretări Ģi evoluţii regionale in „Policy Brief‖
(publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 37/2012, ISSN 2066-5989
(http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2037.pdf) pp. 6

-

Egiptul post-revoluţionar Ģi provocările guvernării in „Policy Brief‖ (publicaţie a
Institutului
Diplomatic
Român),
nr.
30/2012,
ISSN
2066-5989
(http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2030.pdf) pp. 10

-

Raportarea Washingtonului la islamul politic sau raţiunea unui pact necesar, in
„Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 25/2012, ISSN
2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2025.pdf) pp. 10

-

Stereotypes about Islam and media-intellectuals: representative trends in
“talking” about Islam after 9/11 (synopsis), publicat de Alwaleed Center for
Muslim-Christian Understanding, Georgetown University, Washington DC,
(http://cmcu.georgetown.edu/)

-

Some considerations on concept of muwātana, în revista ―Romano-Arabica‖
(publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr. VIII-XI,
2011, Editura Universităţii din Bucureşti

-

Contemporary myths about Islam and their role in shaping up the image of the
Western Muslim în volumul omagial A Festschrift for Nadia Anghelescu, editura
Universităţii din Bucureşti , 2011 (p. 479-490), ISBN 978-973-737-951-1

-

Puteri emergente în Orientul Musulman în ―Revista Institutului Diplomatic
Român‖, anul V, nr. 1 (IX), semestrul I, 2010 (p. 49 – 69), ISSN 2066-7531

-

Forme de manifestare ale islamului « în exil », 2010, studiu publicat în versiune
electronică pe site-ul Institutului Diplomatic Român (www.idr.ro), ISBN 978973-0-08604-1

-

Democraţia în spaţiul arab. O încercare de înţelegere a unei paradigme
culturale, în „Revista de Istorie Socială‖ (X-XII: 2005-2007), Institutul de Studii
Strategice Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖ Iaşi, 2009
(343-360), ISSN 1453-5378

-

Islamul european, între integrarea à la française Ģi multiculturalismul à l‘anglosaxonne, în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, 2007,
Bucureşti, (p. 8-22); ISSN 1842-4724

24

-

Conceptul de democraţie Ģi receptarea lui în spaţiul arab în „Revista de politică
internaţională‖, nr. 2/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi Tendinţe, Multimedia
Political Communication, Bucureşti (p. 33-42)

-

Caricaturile, un nou episod al relaţiilor Occidentului cu lumea musulmană, în
„Revista de politică internaţională‖, nr. 1/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi
Tendinţe, Multimedia Political Communication, Bucureşti (p. 165-175)

-

Alegerile, o soluţie pentru democratizarea Orientului Mijlociu?, în „Revista
Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, Bucureşti, 2006 (p. 13-26) ISSN
1842-4724

-

Gabaliya, une origine problématique, în „Imaginând istorii‖ (volum omagialLucian Boia), Editura Universităţii din Bucureşti, 2006 (p.189-201)

-

Une tentative d‟équivaloir quelques concepts identitaires européens modernes en
arabe, în „Revista de Istorie Socială‖, Institutul de Studii Strategice, Facultatea de
Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖, Iaşi, 2006 (p. 351-363), ISSN
1453-5378

-

Le cadre socioculturel des contacts linguistiques dans le cas de la communauté
Gabaliyya du Sinaï, în ―Revista de Istorie Sociala‖, IV-VII (1999-2002), Institutul
de Studii Strategice, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan
Cuza‖, Iaşi, 2004 (p. 150-163), ISSN 1453-5378

-

L‟amour dans la vision de la mystique Rabi‟a, în ―Romano-Arabica‖, II, 2002,
publicaţie anuală a Centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti

Prefeţe şi studii introductive
-

Khaled al-Khamissi, Taxi. Povestiri din trafic (traducere, studiu introductiv şi
note de Laura Sitaru), 2012, Iaşi: Ars Longa, ISBN 978-973-148-113-5

-

Mahmoud Shukair, în contextul literaturii palestiniene la Mahmoud Shukair,
Mozaicuri de iubire (traducere Georgiana Nicoarea), 2012, Iaşi: Ars Longa, ISBN
978-973-148-117-3
Recenzii de carte (selecţie)
- Khaled al-Khamissi, Tāksī. Hawādīt el-mašāwīr (review) in „International
Journal of Humanistic Ideology‖, vol. VI, no. 1 Spring-Summer 2013, Cluj
University Press, Cluj-Napoca, p. 153-157, ISSN 1844-458X

25

-

Marwan M. Kraidy, Reality Television and Arab Politics. Contention in Public
Life, New York: Cambridge University Press, 2010, pp. 253, (ISBN 978-0052176919-8) în revista ―Romano-Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al
Universităţii din Bucureşti), nr. XIII/2013, Editura Universităţii din Bucureşti, p.
369-371, ISSN 1582-6953

-

Georges Corm, La question religieuse au XXIe siècle. Géopolitique et crise de la
modernité, Editions La Découverte, Paris, 2006, 215 p., în „Revista Institutului
Diplomatic Român‖, semestrul I, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti

-

Georges Corm, Orient-Occident, la fracture imaginaire, Editions La Decouverte,
Paris, 2005, 210 p., în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul II,
2006

-

Gilles Kepel, Fitna. Guerre au cœur de l‟islam, Paris : Gallimard, 2004, 380 p.,
în „Revista de Istorie Socială‖, Institutul de Studii Strategice, Facultatea de
Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖, Iaşi, 2006 (pp. 664-667)

-

Tariq Ramadan, Aux sources du renouveau musulman. D‟al-Afghānī à Hassan
al-Banna un siècle de réformisme islamique, éditions Tawhid, Lyon : 2002, p.
479, în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, 2006 (p. 161-164)

-

Sophie Bessis, L‟Occident et les autres. Histoire d‟une suprématie, Editions La
Découverte&Syros, Paris, 2001, 2002, în „Revista de politică internaţională‖, nr.
3/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi Tendinţe, Multimedia Political
Communication, Bucureşti

-

Cheddadi, Abdesselam, Les arabes et l‟appropriation de l‟histoire. Émergence
et premiers développements de l‟historiographie musulmane jusqu‟au IIe / VIIIe
siècle, Paris : Sindbad, Actes Sud, 2004 în « Romano-Arabica », IV, 2004

-

Corrao, Francesca Maria (diretta da), L‟Antologia della poesia araba, La
Biblioteca di Repubblica (Poesia straniera, collana a cura di Francesco Stella),
2004 E-ducation.it S.p.A., Firenze ; 2004 Gruppo Editoriale L‘Espresso S. p. A. –
Divisione la Repubblica, Roma per questa edizione, în « Romano-Arabica », IV,
2000

Participări la conferinţe internaţionale: Cairo (2006), Cluj-Napoca (2010), Bucureşti
(2010, 2011, 2012, 2013), Erbil (2010), Ramallah (2010, 2013), Washington (2012),
Riyadh (2014) etc.

26

GEORGIANA NICOAREA
ARTICOLE
Cairo‟s Graffiti Goes Vir(tu)al. Facebook walls, their graffiti avenues and the
afterlife, contribuţie invitată la Citizen Media in Russia, Central and Eastern Europe,
China and East Asia, and the Arab World (editori : Mona Baker, Bolette Blaagaard),
Routledge, 2015
Counter-narratives of the New Egyptian Street: Contesting Authority through
Graffiti, 2014, în curs de apariţie în Artscapes: Urban Art and the Public (editori : Manila
Castoro, Carolina Vasilikou), Routledge, 2014
Reclaiming Dignity: Representations of Women in Cairene Revolutionary
Graffiti, 2014, în curs de apariţie în Les actes du colloque le Street art au féminin pluriel,
Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne (editor : Cristophe Génin), 2014
Cairo‟s New Colors: Rethinking Identity in the Graffiti of the Egyptian Revolution
în Romano-Arabica XIV (editori: George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti, 2014
Graffiti and Cultural Production in Contemporary Cairo: Articulating Local and
Global Elements of Popular Culture în Romano-Arabica XIII (editori : George Grigore,
Laura Sitaru), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2013
Cultural Interactions of the Graffiti Subcultures in the Arab World. Between
Globalization and Cosmopolitanism în Romano-Arabica XII (editori : George Grigore,
Laura Sitaru), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012
Translator‟s interventions in the Iraqi Arabic version of Eugene Ionesco‟s „La
Leçon” în Romano-Arabica VIII-X (editori : George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti:
Editura Universităţii din Bucureşti, 2011
Equivalences sémantiques dans les traductions en français et anglais du poème «
Al-Ḫamriyya » dʻIbn al-Fariḍ în A Festschrift for Nadia Anghelescu (editori : Andrei A.
Avram, Anca Focşeneanu, George Grigore), Bucureşti: Editura Universităţii din
Bucureşti, 2011
MONOGRAFIE
Mansur al-Hallaj – Divan – Poeme mistice Divan, traducere din limba arabă şi
studiu introductive. Cuvânt-înainte : George Grigore. Bucureşti: Editura Herald, 2008
-

27

TRADUCERI
Mahmoud Shukair – Mozaicuri de iubire, traducere din limba arabă, Bucureşti:
Editura Ars Longa, 2012
-

Dinu Adam – Poeme (Qaṣā‟id), traducere din limba română în limba arabă, în
Tunā‟iyyāt Taqāfiyya (Cultural Couples, Poets and Writers), antologie de literatură
contemporană, Ramallah: Ogarith Cultural Center, 2011
-

Jabra Ibrahim Jabra – Celelalte camere, traducere din limba arabă împreună cu un
colectiv de traducători coordonat de prof. dr. George Grigore, Bucureşti: Editura Ars
Longa, 2010
-

RECENZII
Tarik Sabry, Cultural Encounters in the Arab World. On Media, the Modern and
the Everyday. London: I.B. Tauris, 2010, pp. 228 (ISBN 978-1-84885-359-1) în RomanoArabica XIII, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2013
-

Cairo departe de umbra piramidelor (recenzie a traducerii romanului Taxi de
Khaled al-Khamissi, traducător : Laura Sitaru) în Ziarul Financiar
Juha, un erou al culturii populare arabe (recenzie la Peripetiile lui Juha
Nazdravanul, traducător : Gabriel Bituna), Ziarul Financiar
-

GABRIEL BIŢUNĂ
Traduceri publicate în volum
 Catalog de prezentare a piesei de teatru Al-ḥağar al-᾿Aswad de Sultan bin
Mohammed Al-Qasimi, în limba română, cu titlul Piatra neagră, Sharjah, Emiratele
Arabe Unite. Mai 2011
 Romanul Aš-Šayḫ al-᾿Abyaḍ, de Sultan bin Mohammed Al-Qasimi, în limba
română, cu titlul ġeicul Alb, editura Ars Longa, Iaşi, România. Iunie 2011
 Culegerea de snoave și povești arabe Nawādiru Ğūḥā wa ḥikāyātuhu, în limba
română, cu titlul Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul, editura Polirom, Iaşi, România. Iunie
2012
 Volumul de poezii Poeme, de Samih al-Qasim, în limba română, editura Ars
Longa, Iași, România. Martie 2013
Materiale didactice, ghiduri
 Traducerea și editarea în limba arabă a materialului didactic „Vocabulare tematice
de învățare a limbii române pentru străini. Cuvinte, expresii și dialoguri‖, G. Mocanu, S.
Guga, R. Novac, A. Lungu, C. Diacovschi, A. Niculae, C. Bârzan (ed.), în cadrul
proiectului „Facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe în societatea românească‖,
finanțat de Uniunea Europeană, București, România. Iunie 2012
28

 Traducerea și editarea în limba arabă a ghidului „Bun venit în România! – Ghid de
informare a cetățenilor din state terțe‖, G. Mocanu, S. Guga, R. Novac (ed.), în cadrul
proiectului „Facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe în societatea românească‖,
finanțat de Uniunea Europeană, București, România. Iunie 2012

Contribuții la editarea unor cărți
Tabel cronologic la Cartea definiţiilor, de Ibn Sīnā (Avicenna), (ediție trilingvă: arabă,
română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore.
Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina
Pantea. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea
Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander
Baumgarten, editura Polirom, Iaşi, România. Mai 2012
Creație proprie
Volumul de poezii Tributarii – Al-Mukallafūna (‫)ال ُم َك َّلفون‬, ediţie bilingvă: română –
arabă, publicat la editura Ars Longa, Iaşi, România. Octombrie 2011.
Studii în reviste academice
 „The Morpho-Syntax of The Numeral in The Spoken Arabic of Tunis‖, în
Romano-Arabica VIII-XI, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe,
București: Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 25-43. Septembrie 2011.
 „The Sufi Dance and the Prophetic Tradition / Dansul Sufit și tradiția profetică‖,
în Paideia 1-4 (68-71/2011) anul XVIII – Revista română de educație și cultură,
Asociația Națională a Revistelor Populare (ed.). Timișoara: Partos, pp: 86-92.
Noiembrie 2011.
 „Auxiliary Verbs in Dialects Spoken in Midyat Area‖, in International Midyat
Symposium (7th-9th October 2011) Papers. Ibrahim Özcoşar (ed.). Mardin: Mardin Sesi
Gazetecilik ve Matbaacılık Ltd. Şti, pp: 357-366. Noiembrie 2012.
 „Politeness in The Spoken Arabic of Baghdad. A Pragmatic Approach‖, în
Romano-Arabica XII, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, București:
Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 59-70. Decembrie 2012.
 „Common Features of North Mesopotamian Arabic Dialects Spoken in Turkey
(Şırnak, Mardin, Siirt)‖, cu George Grigore, în M. Nesim Doru (ed.), Bilim DüĢünce ve
Sanatta Cizre(Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre Sempozyumu Bildirileri).
Istanbul: Mardin Artuklu Üniversitesi Yayınları, pp: 545-555. Decembrie 2012.
 „Definitions of Some Arab-Islamic Notions in Romanian Dictionaries and their
Impact on Intercultural Dialogue / Definiții ale unor noțiuni arabo-islamice în
dicționarele românești și impactul lor asupra dialogului intercultural‖, în AUCCOM
Annals of the University of Craiova - Series Communication and Media, Year II, No. 12 (3-4), Rusu-Păsărin, G. et alia (ed.). Craiova: Editura Universitaria. Decembrie 2012.
29

 „Windows Xp in Arabic: Translation or Adaptation? / ‫ ترجمة أو‬:‫ويندز إيكس بي بالعربية‬
‫‖تكيّف؟‬, in Gilgamesh - 5/2012 - The Golden Issue: The 2nd Baghdad International
Translation Conference 6-8th November 2012, Al-Ma'moon House for Translation and
Publishing, Bagdad, Irak, Mai 2013.
 „Š-akū makū? A Lexical-Semantic Approach to the Specific Vocabulary of the
Spoken Arabic of Iraq‖, în Romano-Arabica XIII, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul
de Studii Arabe, Bucharest: Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 61-79. Iunie 2013.
 „The Assimilation of English Loan Words in the Spoken Arabic of Baghdad‖, în
Neue Beihefte zur Wiener Zeitschrift für die Kunde des Morgenlandes - Alf lahğa wa
lahğa - Proceedings of the 9th Aida Conference, O. Durand, A.Langone, G. Mion (ed.).
Viena: LIT Verlag, pp: 67-79 Martie 2014.
 „On loaned consonants in the Spoken Arabic of Siirt‖, în Romano-Arabica XIV,
G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, Bucharest: Editura Universității
din București, pp: 77-89. Aprilie 2014.
Recenzii
 Recenzie, la ʿAwdatu Hūlāgū, de Sultan bin Mohammed Al-Qasimi (traducere cu
titlul Întoarcerea lui Hulagu, de George Grigore. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată
Prima traducere din literatura Golfului în limba română, Ziarul de Duminică. 15 iunie
2011
 Recenzie, la Al-Ġuraf al-᾿Uḫrā, de Jabra Ibrahim Jabra (traducere cu titlul
Celelalte camere, de către un colectiv format din R. Al-Haddad, C. Anton, R. Bălan, D.
Budulan, A. Cozma, A. Dumitrescu, G. Nicoarea, A. Stancu, I. Tătaru şi D. Zeriri, de la
Masteratul Traducerea Textului Arab Literar, promoţia 2010, sub îndrumarea lui
George Grigore. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Celelalte camere sau tragedia
pierderii identităţii palestiniene, Ziarul de Duminică. 5 august 2011
 Recenzie, la Bayrūt᾿75, de Ghada Samman (traducere cu titlul Beirut ‟75, de
Raluca Moanță. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Beirut ‟75 sau oraĢul sfărâmător de
visuri, Ziarul de Duminică. 9 septembrie 2011
 Recenzie, la Ar-Raʿd, de Zakaria Tamer (traducere cu titlul Tunetul, de Oana
Ghica. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Literatură siriană: „Tunetul” de Zakaria
Tamer, Agenția de Carte. 10 decembrie 2011
 Recenzie, la Rādōpīs, de Naghib Mahfuz (traducere sub titlul Rhadopis din Nubia,
de Irina Vainovski-Mihai. 2011. București: Humanitas), intitulată Rhadopis din Nubia
sau iubirea faraonică, Ziarul de Duminică. 6 ianuarie 2012
 Recenzie, la Hayy bin Yaqzan sau din tainele înțelepciunii răsăritene, de Ibn
Tufayl. 2014. București: Polirom), intitulată Hayy bin Yaqzan sau din tainele
înțelepciunii răsăritene, Agenția de Carte. 27 ianuarie 2014

30

Manifestări ştiinţifice organizate Secţia de arabă (Departamentul de
Limbi şi Literaturi Orientale)
În ultimii ani, s-au organizat anual colocviile pe temele: ―Orientalistica în
actualitate‖, ―Călătoria în Orient‖, ―Gramaticalizarea în limbile orientale‖, ―Orientul la
noi‖, ―Iubirea şi Orientul‖, „Traducerea din şi în limba arabă‖.
Periodic, cadrele didactice cu preocupări în domeniul cercetării lingvistice s-au
întâlnit şi se întâlnesc în cadrul unor seminarii organizate la Centrul de Studii Arabe.
Secţia de arabă a organizat, împreună cu Centrul de Studii Arabe al Universităţii
Bucureşti, Colocviile internaţionale de lingvistică arabă în anii 1994 şi 2003. În mai
2007, a fost organizat colocviul internaţional cu tema „Dialectele arabe periferice‖ la
care au participat cei mai cunoscuţi specialişti din domeniu pe plan internaţional.
Secția de arabă, în colaborare cu Centrul de Studii Arabe, organizează anual un
colocviu internațional, în urma căruia publică revista Romano-Arabica, ajunsă la numărul
XV/2015. Astfel:
21 mai 2011 – Colocviul internațional Spaţiul islamic: diversitate lingvistică Ģi culturală
19 mai 2012 – Colocviul internaţional 55 years of Arab Studies in Romania
20 mai, 2013 – Colocviul internațional Arab Linguistic, Literary and Cultural Studies
23 mai 2014 – Colocviul internațional „Āmmiyya and Fuṣḥā in Linguistics and Literature

Publicaţii editate de secţie
Secţia de limba arabă editează, împreună cu Centrul de Studii Arabe al
Universităţii Bucureşti, revista ―Romano-Arabica‖ (serie nouă) care a ajuns la numărul
XIV/2014, după cum urmează:
- Romano-Arabica XV (2015): Graffiti, Writing and Street Art in the Arab World
- Romano-Arabica XIV (2014): ‗Āmmiyya and Fuṣḥā in Linguistics and Literature
-

Romano-Arabica XIII (2013): Arab Linguistic, Literary and Cultural Studies

-

Romano-Arabica XII (2012): 55 Years of Arab Studies in Romania

-

Romano-Arabica VIII-XI (2011): Islamic Space: Linguistic and Cultural
Diversity

-

Romano-Arabica VI-VII (2006-2007): Peripheral Arabic Dialects

-

Romano-Arabica V (2005): Orientalism – Past and Present

-

Romano-Arabica IV (2004): Translation from/into Arabic

31

-

Romano-Arabica III (2003): Arabic Linguistics

-

Romano-Arabica II (2002): Discourses on Love in the Orient

-

Romano-Arabica I (2001): The Orient-here

Revista Romano-Arabica este disponibilă în numeroase biblioteci ale lumii, astfel:
University of Oxford, Library of Congress, University of Chicago, British Library,
University of Cambridge, University of Basel, Ludwig Maximilian University of Munich,
Bavarian State Library, Pontifical Institute of Arab and Islamic Studies, School of
Oriental and African Studies (University of London), Institute of Arab World, Dalhousie
University – Killam Memorial Library, etc.
Romano-Arabica este listată în cele mai importante baze internationale de profil,
cum ar fi: Index Islamicus, Cascadilla, Ulrich, Linguistic Bibliography Online (Brill),
EBSCO, Scipio. Revista are un site propriu, fiind publicată și în versiune electronică:
http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=2791. Romano-Arabica are un board international din
care fac parte arabiști recunoscuți la nivel mondial: Ramzi Baalbaki (American
University of Beirut, Liban), Ioana Feodorov (Institutul de Studii Sud-Est Europene,
Academia Română, Romania), Sabry Hafez (Qatar University, Qatar; University of
London, Marea Britania), Marcia Hermansen (Loyola University, Chicago, USA), Pierre
Larcher (Aix-Marseille University, Franța), Jérôme Lentin (INALCO, Paris, Franța),
Giuliano Mion (“Gabriele d’Annunzio” University, Chieti-Pescara, Italia), Luminiţa
Munteanu (Universitea din București, Romania), Stephan Procházka (University of
Vienna, Austria), Valeriy Rybalkin (“Taras Shevchenko” National University of Kiev,
Ucraina), Shabo Talay (University of Bergen, Norvegia), Irina Vainovski-Mihai
(Universitatea Creștină“Dimitrie Cantemir”, București, Romania), Ángeles Vicente
(University of Zaragoza, Spania), John O. Voll (Georgetown University, Washington,
D.C., SUA).
Participarea cu colaborări la Analele Universităţii a fost permanentă de-a lungul
anilor. În numărul apărut în anul 2000 (anul XLIX), au fost publicate două dintre studiile
prezentate de către membrii secţiei de arabă la Colocviul cu tema ―Gramaticalizarea în
limbile orientale‖ organizat de Catedra de Limbi şi Literaturi Orientale şi Centrul de
Studii Arabe (1998): On the Grammaticalization of Intensifiers in Arabic (lect. dr. Ioana
Feodorov) şi De “vouloir “ a “devoir” en arabe syrien (lect. dr. Rodica Firănescu.
Alte studii publicate în Analele Universităţii:
George Grigore, Jesidismus: ein Beispiel für religiösen Synkretismus‖ (traducere în
germană: Lucian Stănescu), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine
nr. 2, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: .83-94;
32

George Grigore, „Les verbes à racines quadriconsonantiques dans l‘arabe parlé à
Bagdad‖, în Analele Universităţii Bucureşti – Limbi şi literaturi străine. Anul LIX.
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2010: 55-64.
George Grigore, „Phonetic Changes in the Arabic Islamic Names of the Dobrujan
Tatars‖ (împreună cu Omer, Sevghin), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi
literaturi străine. Anul LVIII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2009: 49-61.
Şi
Laura Sitaru, On Cultural and Political Constants in the Context of Contemporary
Developments in the Arab World in „Analele Universităţii Bucureşti - Limbi şi Literaturi
Străine‖, nr. 2/2013, p. 115-125, ISSN 1220 - 0263

Studiile de doctorat au fost coordonate de către prof. dr. Nadia Anghelescu,
începând din anul 1986 (cu delegaţie şi, din 1991, cu numire). Un număr de 14
doctoranzi, români şi străini, au obţinut titlul de doctor sub coordonarea ştiinţifică a prof.
dr. Nadia Anghelescu; printre aceştia se numără și cadre didactice actuale sau foste ale
secţiei de arabă: Ioana Feodorov, Rodica Firănescu, George Grigore, Ovidiu Pietrăreanu.
Tezele de doctorat ale lui George Grigore (Problematica traducerii Coranului în limba
română, Ed. Ararat, Bucureşti), Ioanei Feodorov (Exprimarea gradaţiei în limba arabă,
Ed. Academiei Române, Bucureşti) și Rodica Firănescu (Exclamation in Modern Literary
Arabic, Ed. Universității din București) au apărut în volume în anii 1997 şi, respectiv,
2003.
Odată cu adoptarea modelului Bologna (iunie 2004), în Facultatea de Limbi și
Literaturi Străine funcționează două școli doctorale, astfel: Școala doctorală de studii
culturale și literare și Școala doctorală de limbi și identități culturale. Secția de arabă are
în prezent (2013-2014) doi doctoranzi care urmează cursurile acestor școli: prep. drd.
Georgiana Nicoarea (Școala doctorală de studii culturale și literare ) și asist. drd. Gabriel
Bițună (Școala doctorală de limbi și identități culturale), în același timp cadre didactice
ale secției de arabă.

B) STUDENŢII
Cadrele didactice ale secţiei au organizat, periodic, întâlniri şi consultaţii cu
studenţii în vederea participării acestora la sesiunile pe facultate ale cercurilor studenţeşti.
În ultimii zece ani, unii studenţi au participat cu lucrări ştiinţifice la sesiunea
comunicărilor ştiinţifice pentru studenţi din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi
Străine, clasificându-se pe primele locuri.

33

a. 17 mai 2013, a avut loc Sesiunea de Comunicări Ştiințifice a Studențior din
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. De la Secția
de Arabă au participat:
o Crina Galiţă (Anul I, masteratul Spaţiul islamic), cu lucrarea „Tentația gândirii
aristoteliene în filosofia lui Abu Yusuf Ibn Ishaq Al-Kindi. Perspectivă asupra
lucrării Despre filosofia primă‖ (Coord. prof. dr. George Grigore);
o Andreea Dumitrescu (anul III, Arabă/Spaniolă), cu lucrarea „Vasile Alecsandri –
culegător de folclor marocan. Analiză lingvistică a fragmentelor de text marocan
din nuvela Călătorie în Africa‖ (Coord. prof. dr. George Grigore).
b. 11 mai 2012, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Studenţilor
Secţia de limba arabă a fost reprezentată la două din cele trei secţiuni ale sesiunii.
La secţiunea Lingvistică şi Traductologie studenta:
o Ana Maria Negulescu (anul al III-lea, arabă-portugheză) a prezentat lucrarea
„Conectori frastici şi transfrastici. Valorile conectorilor copulativi fa, wa
şi hatta‖.
La secţiunea Studii Culturale au participat studentele:
o Andreea Scoroja (anul al II-lea, arabă-latină) cu lucrarea „Relaţia copii-părinţi în
societatea egipteană în prima jumătate a secolului XX. Studiu de caz: Trilogia lui
Naguib Mahfouz‖,
o Loriana Orăşanu (anul al III-lea, arabă-engleză) – „Stereotipuri ale femeii în
cinematografia Orientului Mijlociu‖ şi,
o Carmina Statie (anul al III-lea, arabă-germană) ―Confesionalismul in Liban‖. La
aceeaşi secţiune au mai susţinut comunicări masterandele
o Anamaria Alexandru (Masteratul Spaţiul islamic – Societăţi, Culturi, Mentalităţi,
anul I) – „Căsătoriile aranjate în societatea islamică – evoluţii contemporane‖ şi,
o Andra Ramona Dodiţă (Masteratul Spaţiul islamic – Societăţi, Culturi,
Mentalităţi, anul I) – „Circumcizia feminină în Egipt şi Sudan‖.
c. 3 martie 2012, Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi şi Doctoranzi 2012
Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi Ģi Doctoranzi a fost organizată de
Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă. Sesiunea s-a bucurat de un număr mare de
participanţi de la diferite departamente ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine.
Secţiei de limba arabă a fost reprezentată la două dintre cele trei secţiuni. La
secţiunea de Mentalităţi au participat:
o prep. drd. Georgiana Nicoarea cu lucrarea Construcţia identitară în receptarea
graffiti-ului Primăverii Arabe egiptene în presă şi
o masterand Gabriel Biţună cu comunicarea intitulată Noţiuni arabo-islamice în
dicţionarele româneĢti.

34

La secţiunea de Lingvistică, masteranda Anamaria Alexandru a susţinut lucrarea Verbele
incoative în limba arabă.
d. 9 mai 2011, Studenţi ai secţiei de limba arabă la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti
În zilele de 6 şi 7 mai 2011, a avut loc Conferinţa Cercurilor Studenţeşti a
Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. La conferinţa
din acest an au participat numeroşi studenţi ai secţiei de limba arabă cu lucrări în
domeniul literaturii, lingvisticii şi studiilor culturale. Deasemenea, lect. dr. Laura Sitaru a
fost moderator al secţiunii de LINGVISTICĂ «Irina Tărăbuc Izvernea».
Lucrările prezentate la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti:
o Galiță Crina (anul II, arabă-franceză): Eseu despre dualitatea metafizicã: Ibn Sînâ
Ģi René Descartes
o Orășanu Loriana Andreea (anul II, araba-engleza): Intre predică, povață
și nedreptățire – Cuvântările lui „Ali bin Abi Tālib și apariția šī‟ismului
o Dodiță Andra Ramona (arabă-engleză): Limite ale traducerii automate Google
Translate
o Trâmbițaș Lorena Florentina (anul II, arabă-engleză): Simboluri religioase la
Mahmoud Darwish
o Alexandru Iulia-Anamaria (anul III, arabă-rusă): Resemantizarea verbelor de
devenire. Aplicație pe ziarul Aš-Šarq Al-Awsaṭ
o Nedelea Daniela – Elena (anul III; arabă – română): Mecanisme pragmatice
subiacente dialogului in piesa de teatru «Il vreau pe acest barbat», de Tawfiq alHakim
o Ioniță Roxana Ioana (anul III, arabă-engleza): Aspecte ale integrării arabilor în
România
o Jălăveanu Doriana- Elena (anul III; arabă-engleză): Libia: Familia și tribul
e. 21-22 mai 2010
Conferinţa Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti: participare Georgiana Nicoarea cu
lucrarea Traducere versus adaptare în redarea în araba irakiană a piesei „La leçon” de
Eugen Ionescu
f. 12 aprilie 2009
Conferinţa Cercurilor ġtiinţifice StudenţeĢti - Georgiana Nicoarea cu
lucrarea Echivalări în traducerile în limbile franceză Ģi engleză ale poemului mistic „AlḪamriyya” de Ibn al-Fariḍ

35

V. RELAŢII INTERNAŢIONALE
Secția de arabă a dezvoltat de-a lungul timpului relații cu departamente similare
din marile universități ale lumii. Profesorii acestei secții, foști și actuali, au efectuat
numeroase stagii la universități din lumea arabă, erupene și occidentale, deopotrivă,
contribuind la consolidarea bunului renume al școlii românești de arabistică. De exemplu,
prof. dr. Nadia Anghelescu, care a condus secția de arabă până la ieșirea la pensie (2009)
a conferenţiat la mai multe universităţi: Universităţile din Damasc şi Alep (1976); Roma,
Institutul Pontifical (1991); Paris, College de France (1992), Lyon (1992); Kuweit şi
Qatar (1993); Beirut, Universitatea Americană şi Tripoli (Liban), Univ. Balamand- 1994;
Geneva, Basel şi Fribourg (1995), Lyon (2001), etc.
Tot astfel, prof. dr. Nicolae Dobrişan, unul dintre cei mai prolifici traducători de
literatură arabă, a fost ales în 1999 membru corespondent al Academiei de Limba Arabă
din Cairo, fiind invitat anual să participe cu comunicări la sesiunile anuale ale acestei
instituţii ştiinţifice; în 2001 a fost ales şi membru corespondent al Academiei de Limba
Arabă din Damasc.
Prof. dr. George Grigore a conferenţiat la Bagdad (1997), Casablanca 2003.
Sharjah (2003), Tripoli (2006), fiind cunoscut în mod special pentru traducerea în limba
română a Coranului, dar şi pentru studiile de dialectologie arabă. Ca o recunoaştere a
studiilor întreprinse asupra dialectelor arabe, studii inițiate și coordonate de prof. dr.
George Grigore, secţia de arabă a Universităţii din Bucureşti a fost aleasă pentru
desfăşurarea celei de-a 11 întâlniri a AIDA (Asociaţia Internaţională de Dialectologie
Arabă) în mai 2015:
http://aidabucharest2015.lls.unibuc.ro/
Secția de arabă, în colaborare cu Centrul de Studii Arabe, desfășoară un program de
activități în care sunt implicate, de regulă, personalități ale lumii arabe, precum și
reprezentanții diplomatici ai statelor arabe la București. În ultimii ani, au avut loc o serie
de evenimente, din care am selectat următoarele:
Semnarea memorandumului de cooperare cu Universitatea Internațională AFRICA
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=4243)
Cu sprijinul E. S., d-l Mohamed Eltayeb Gasmalla Mudawi, însărcinat cu afaceri
a.i., reprezentantul Republicii Sudan în România, prof. dr. George Grigore a efectuat, în
perioada 17-22 mai 2014, o vizită la Universitatea Internațională Africa, din Khartoum,
ca răspuns la invitația ce i-a fost adresată de rectorul acesteia, prof. dr. Kamal Mohamed
Ebeid. Vizita a avut ca scop principal semnarea unui memorandum de cooperare între
Universitatea Internațională Africa și Universitatea din București cu privire la schimb de
studenți și de profesori, organizarea unor colocvii, schimb de publicații etc. În baza

36

acestui memorandum, studenții și profesorii de la Secția de Arabă din cadrul Facultății de
Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, vor putea merge pentru studiu și
documentare la Universitatea Africa, recunoscută internațional pentru programele sale de
predare a limbii arabe nearabilor.
Ziua Internaţională a Limbii Arabe sărbătorită la București
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3851)
Miercuri, 18 decembrie 2013, Sala de Festivităţi a Casei Universitarilor din Bucureşti a
găzduit celebrarea Zilei Internaţionale a Limbii Arabe, eveniment organizat de Centrul de
Studii Arabe şi Corpul Diplomatic Arab din România, pentru al doilea an consecutiv.
De asemenea, studenţii secţiei de limba arabă au beneficiat în ultimii zece ani de burse de
studii (parţiale sau complete), în cadrul acordurilor bilaterale, în Algeria, Maroc, Tunisia,
Egipt, Siria şi Iordania.
Profesorii și studenții secției de arabă, ca gazde, i-au întâmpinat cu bucurie pe
oaspeții veniți într-un număr foarte mare: ambasadori arabi acreditați la București,
reprezentanți ai diferitelor comunităţi arabe din România, personalități ale vieții culturale
românești, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor din România, ai Ministerului de Externe,
ai Radiodifuziunii Române, ai Institutului Diplomatic Român, ai Institutului de Studii
Sud-Est Europene, ai organizației Alianța Civilizațiilor, profesori de la Universitatea din
București, directori de edituri, alumni ai secției de arabă.
Un trimis special al președinției egiptene în vizită la Secția de Arabă
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3757)
Pe data de 29 noiembrie 2013, domnul Ahmed Al-Moslemany, consilier pentru massmedia al președintelui interimar al Republicii Arabe Egipt, Adly Mansour, a vizitat
Centrul de Studii Arabe și Secția de Arabă la invitația prof. dr. George Grigore, apoi a
ținut, în fața profesorilor și studenților secției, un discurs despre „Primăvara arabă‖ și
ultimele evoluții ale situației politice din Egipt. Domnul Al-Moslemany a venit însoțit de
marele actor egiptean, Mahmoud Abdel Aziz, de omul de afaceri egiptean, Yashar
Hassan Abbas Helmy şi de reprezentantul comunității egiptene din România, Abdalla
Mobasher.
Ziua Internațională a Solidarității cu Poporul Palestinian
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3749)
La invitația Centrului de Studii Arabe al Universității din București, pe data de 29
noiembrie 2013, Excelența Sa, domnul Ahmad Bader Aqel, ambasador extraordinar şi
plenipotenţiar al Statului Palestina la București, a ținut o conferință cu ocazia Zilei
37

Internaționale a Solidarității cu Poporul Palestinian. Evenimentul s-a bucurat și de
participarea ambasadorului Statului Qatar la București, Excelența Sa, domnul Saad
Mohamed Saad Al-Kobaisy, care, într-o scurtă alocuțiune, a reliefat poziția Qatarului față
de cauza palestiniană.
Pe lângă profesori, studenți și masteranzi de la Secția de Arabă, veniți într-un
număr impresionant, au fost prezenți și reprezentanți ai ambasadelor Tunisiei, Libanului
și Arabiei Saudite, reprezentanți ai comunității palestiniene din România, reprezentanți ai
Asociației Studenților Palestinieni din România, lucrători în mass-media etc.
Alianța Civilizațiilor: „Multiculturalism: toleranță, dialog, solidaritate”
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3680)
Prof. dr. George Grigore, în calitatea sa de ambasador pentru România al Alianței
Civilizațiilor (organism ONU ce promovează dialogul interetnic și interreligios) a
participat, pe data de 15 octombrie 2013, la masa rotundă „Multiculturalism: toleranță,
dialog, solidaritate‖ găzduită de către Senatul României. Dezbaterile au fost deschise de
către domnii Crin Antonescu, președintele Senatului României, și Nassir Abdulaziz AlNasser, înaltul reprezentant ONU pentru Alianța Civilizațiilor.
Participare la conferinţa „Artscapes – Urban Art and the Public”, Universitatea din
Kent
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=3278)
În perioada 27-28 iunie 2013 a avut loc la Universitatea din Kent, Marea Britanie,
conferinţa internaţională „Artscapes – Urban Art and the Public‖. Conferinţa
interdisciplinară organizată de facultăţile de Sociologie, Arte şi Arhitectură a fost
dedicată examinării relaţiei dintre artă şi spaţiul urban şi modului în carea aceasta
interacţionează cu publicul.
Universitatea din Bucureşti a fost reprezentată de prep. drd. Georgiana Nicoarea,
de la secţia de limba arabă, care a prezentat lucrarea „Representations of Authority in the
Graffiti of the Egyptian Spring‖, realizată în urma unei cercetări pe teren, la Cairo, în
toamna anului 2012.

Laura Sitaru la cursurile “Nicolae Titulescu” pentru tineri diplomaţi, 11-18
noiembrie 2012
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=2486)
Lector dr. Laura Sitaru s-a numărat printre specialiştii invitaţi de Ministerul
Afacerilor Externe pentru seria de conferinţe din cadrul celei de-a 19-a editii a cursurilor
―Nicolae Titulescu‖ pentru tinerii diplomaţi în desfăsurare la Brasov, între 11 – 18
38

noiembrie 2012. Ediţia din acest an se desfăşoară sub tema Regional approaches within
multilateral frameworks. Challenges in an increasingly global world. Laura Sitaru a
susţinut, luni, 12 noiembrie, în prima sesiune a cursurilor ―Nicolae Titulescu‖ conferinţa
cu titlul The Southern shore of the Mediterranean and the need to revisit some common
loci in both European and Arab approaches.

Bagdad: al doilea congres internațional dedicate traducerii
(http://araba.lls.unibuc.ro/?p=2479)
În perioada 6-8 noiembrie 2012, a avut loc la Bagdad cel de-al doilea congres
internaţional dedicat traducerii, organizat de Dār al-Ma‘mūn – instituţia specializată în
traduceri, care duce mai departe spiritul celebrei Bayt al-Hikma (Casa Înţelepciunii) din
perioada abbasidă. La festivitatea de deschidere a lucrărilor au rostit alocuţiuni: Ali
Muhsin Ismail, secretarul general al Consiului de Miniştri, Sa‗dun al-Dulaymy, ministrul
Culturii, Ala Abu al-Hasan Ismail, directorul instituţiei Dār al-Ma‘mūn, şi George
Grigore, profesor la Universitatea din Bucureşti.
Cei doi invitaţi din România au fost prof. dr. George Grigore şi drd. Gabriel
Biţună, de la Secţia de Arabă a Universităţii din Bucureşti.
VII. PROFILURI DE PERSONALITĂŢI
Prof. dr. George Grigore
S-a născut în localitatea Grindu, Ialomiţa, la 2 februarie 1958. A absolvit în 1983
Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializare: arabă şi
chineză. În 1997, obţine titlul de doctor în filologie (Universitatea din Bucureşti cu teza
„Problematica traducerii Coranului în limba română‖ – 1997, coordonator: Prof. dr.
Nadia Anghelescu). A lucrat de asemenea ca referent de specialitate, traducător de arabă,
la Rompetrol Bucureşti (1983-1997) (cu stagii în Libia şi Irak).
Activităţi profesionale adiacente
►fondator şi coordonator al colecţiei Bibliotheca Islamica – Editura Kriterion, din
2000.
►co-editor al revistei academice Romano-Arabica, publicată de Centrul de Studii
Arabe, Universitatea din Bucureşti, din 2001.
► fondator şi coordonator al colecţiei Alif – Editura Ars Longa, din 2010.
► membru în Consiliul Ģtiinţific al colecţiei Biblioteca medievală – Editura Polirom,
din 2009.
► membru în Consiliul Ģtiinţific al colecţiei Arabeschi – Aracne Editrice, Roma, din
2011.
Domenii de specializare
39

► limba arabă literară (fonetică-fonologie, morfologie, sintaxă, lexicologie).
► dialectologie arabă (dialecte mesopotamiene).
► islamologie.
► civilizaţie arabă.
Domenii de cercetare ştiinţifică
►dialectologie arabă din 1998 şi până în prezent.
►islamologie din 1990 şi până în prezent.
►limba arabă literară (morfologie, sintaxă) din 1983 şi până în prezent.
►etnologie arabă din 1991 şi până în prezent.
►lexicografie arabă din 1997 şi până în prezent.
Afilieri
■ Centrul de Studii Arabe, Universitatea din Bucureşti (din 1994).
■ Association Internationale de Dialectologie Arabe – AIDA, Viena (din 2000).
■ Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor Irakieni, Bagdad (din 2000).
■ Uniunea Scriitorilor din România, Bucureşti (din 2002).
■ Asociaţia Română de Studii Religioase, Bucureşti (din 2005).
■ Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor (organism ONU) pentru România (din 2008).
■ Islam in South East Europe Forum (ISEEF), Saraievo (din 2008).
.
Publicaţii
Monografii
■ L‟arabe parlé à Mardin – monographie d‟un parler arabe „périphérique”.
Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2007; Piscataway (SUA):
Gorgias Press LLC, 2009.
■ Problematica traducerii Coranului în limba română (teza de doctorat). Prefaţă:
prof.dr. Nadia Anghelescu. Bucureşti: Editura Ararat, 1997.
■ Cartea Neagră; Cartea Iluminării (studiu despre yazidiţii din nordul Irakului).
Bucureşti: Editura Călin, 1994.
■ Poporul kurd – file de istorie. Bucureşti: Interprint, 1997.
Traduceri din arabă în română
■ Coranul, traducere, prezentare, note şi index: George Grigore. Ediţie bilingvǎ
arabǎ – românǎ. Istanbul: Editura Çağrı Yayınları, 2003, 2009; Kriterion,
2000, 2002; Herald, 2005, 2007, 2009.
■ Ali bin Abi Talib. Nahj al-balagha (Calea vorbirii alese). Studiu introductiv şi
traducere din limba arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2008; Bucureşti: Herald,
2012,
■ Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definiţiilor (ediţie trilingvă: arabă, română, latină).
Traducere din limba arabă, studiu şi bibliografie de George Grigore. Note şi
comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi şi
Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Biţună. Transcriere critică a
versiunii latine a tratatului şi a comentariilor lui Andrea Alpago (1546)
40

împreună cu traducerea comentariilor în limba română de
Alexander Baumgarten. Iaşi: Editura Polirom, „Biblioteca medievală‖, 2012.
■ Ibn al-Muqaffa‗. Kalila Ģi Dimna sau PoveĢtile lui Bidpai. Postfaţă şi traducere din
limba arabă. Iaşi: Polirom, 2010.
■ Basme de pe Tigru Ģi Eufrat. Traducere din dialectul arab irakian. Iaşi: Editura
Polirom, 2009.
■ Ibn 'Arabi. Geneza Cercurilor; Filiaţia spiritualǎ. Studiu introductiv, texte
prezentate şi traduse din limba arabǎ (în colaborare cu Rodica Firănescu);
Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2003.
■ Nursi, Said. Cuvinte; Istanbul: Nesil Yayınları, 2002.
■ Ibn Ruşd (Averroes). Cuvânt hotǎrâtor. Studiu introductiv, traducere din limba
arabǎ şi note. Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica,
2002.
■ Al-Ghazali. Firida luminilor. Traducere din limba arabă, prefaţă şi note, în volumul
Călăuza derviĢului - din mistica islamică (editat împreună cu Luminiţa
Munteanu), Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.
■ Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān. Traducere din limba arabǎ, studiu introductiv, note şi
index, Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.
■ Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān sau din tainele înțelepciunii răsăritene (ediție
bilingvă arabă-română). Traducerea și editarea textului arab, studio
introductive, note și bibliografie de George Grigore. Iași: Editura Polirom,
Colecția „Biblioteca Medievală‖.
■ PoveĢti irakiene (culese şi traduse de George Grigore), Bucureşti: Editura Coresi,
1993.
■ Jabra Ibrahim Jabra. Celelalte camere. Prefaţă şi coordonarea colectivului de
traducători din limba arabă. Iaşi: Editura Ars Longa (Colecţia „Alif‖), 2010.
■ Mahmoud Darwish. Sunt arab (poezie). Studiu introductiv şi traducere din limba
arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2009.
■ Sultan bin Mohammad al-Qasimi. 2011. Întoarcerea lui Hulagu (teatru). Iaşi: Ars
Longa.
■ Samih al-Qasim. 2013. Poeme. Traducere din limba arabă și prefață de George
Grigore și Gabriel Bițună. Iași: Editura Ars Longa.
■ Ibrahim al-Mulla. 2014. Oprit fiind de la vorbire. Prefață: Omar Abdulaziz.
Traducere din limba araba: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa
Traduceri din literatura română în limba arabă publicate în volum
■ Kāna yağibu (Ar fi trebuit) – Din poezia română contemporană. Antologare şi
traducere în arabă în colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri. Bagdad: Editura
Al-‘Ibdā‗, 1995.
■ Sorescu, Marin. 2000. Al-mağrā (piesa de teatru Matca). Traducere în arabă (în
colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri). Bagdad: Dār aš-šu‘ūn at-taqāfiyya al‗āmma, 2000.
■ Ilica, Carolina. Tuġyān al-ħulm (Tirania visului). Traducere în limba arabă. Jounieh
(Liban): Naaman, 2003
41

■ Šabāb bilā šayhūha wa ħayāt bilā mawt (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de
moarte). Traducere din română în arabă. Prefaţă: Omar Abdulaziz. Ilustraţii:
Carmen Burcea-Haber. Sharjah (EAU): Dā‘irat at-taqāfa wa-l-‘i‗lām.
Antologie de texte traduse prefaţate cu studii
■ Ochiul lǎuntric – perspective islamice asupra divinitǎţii. Bucureşti: Editura Herald,
2005.
Manuale şi dicţionare
■ Dicţionar arab-român. Bucureşti: Teora 1998, 2007 (în colaborare cu Nicolae
Dobrişan).
■ Limba arabă – pronunţie Ģi scriere. Bucureşti: Editura „România de Mâine‖, 2002.
■ Ta‟allum al-luġa ar-rūmāniyya bi-dūn mu„allim (Învăţarea limbii române fără
profesor). Beirut: Dar Aš-šurūq, 2000.
■ Ghid de conversaţie kurd-român (în colaborare cu Şero Berazi). Bucureşti: Editura
Kriterion, 1998.
■ Qāmūs ğumal wa 'ibārāt 'arabiyy-rūmāniyy (Dicţionar de expresii idiomatice arabromân) (colectiv). Bagdad: Arkan, 1995.
■ Ghid de conversaţie arab-român. Bucureşti: Editura Cris Book, 1996; Editura
Teora, 1998, 2000 etc.
■ Ghid de conversaţie român-arab (în colaborare cu Nicolae Dobrişan). Bucureşti:
Editura Teora, 1993, 1997 etc.
■ Alif, ba‟ – normele scrierii limbii arabe, Bucureşti: Universitatea Populară „Ioan
Dalles‖, 1987.
Gastronomie arabă
■ Din arta culinară a Orientului arab, Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.
■ Bucate arabe, prefaţă: Vasilica Ghiţă-Ene, Bucureşti: Editura Călin, 1997.
Creaţie literară proprie
■ Primăvară la Bagdad (versuri). Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.
Studii (islamologie, dialectologie arabă, lingvistică arabă etc.)
♦ „Le verbe et les particules préverbales dans l‘arabe parlé à Siirt (Turquie), în Alf lahga
wa lahga. Proceedings of the 9th Aida Conference. Viena, 2014: 59-70.
♦ „Kalila wa Dimna and Its Journey towards the World Literature‖, în Romano-Arabica,
București, 2013: 139-150.
♦ „The Semantic Evolution of Qur‘anic Terminology and its Translation‖, în Gilgamesh,
Bagdad, 2013: 26-30.
♦ „La deixis spatiale dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Alexandrine Barontini, Christophe
Pereira, Ángeles Vicente, Karima Ziamari (ed.), Estudios de dialectología árabe
(n.7): Dynamiques langagières en Arabophonies: variations, contacts, migrations
et créations artistique. Hommage offert à Dominique Caubet par ses elèves et
collègues. Zaragoza: Universidad de Zaragoza, Paris: INaLCO, 2012: 77-90.

42

♦ „Der Jesidismus: ein Beispiel für religiösen Synkretismus‖ (traducere în germană:
Lucian Stănescu), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine
nr. 2, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: .83-94
♦ „Quelques graphèmes latins polyfonctionnels qui notent les consonnes du parler arabe
de Siirt dans une collection de proverbes‖, în George Grigore şi Laura Sitaru
(ed.), Romano-Arabica XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012:
117-124.
♦ „Common Features of North Mesopotamian Arabic Dialects Spoken in Turkey (Şırnak,
Mardin, Siirt)‖, în M. Nesim Doru (ed.), Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre
(Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre Sempozyumu Bildirileri). Istanbul:
Mardin Artuklu Üniversitesi Yayınları, 2012: 545-555 (împreună cu Gabriel
Biţună).
♦ „Marriage Iraqi Style‖, în Gilgamesh, Dār al-Ma‘mūn, Bagdad, nr. 4/2012: 20-24.
♦ „Preverbal Particles in the Arabic Spoken in Midyat Area‖, în Ibrahim Özcoşar (ed.),
International Midyat Symposium (7th-9th October 2011) Papers. Mardin: Mardin
Sesi Gazetecilik ve Matbaacılık Ltd. Şti., 2012: 323-334.
♦ „The Analysis of Some Errors Produced by Iraqi Arabs When Speaking Romanian. The
Instrumental‖, în Analele Universităţii din BucureĢti – Limbi Ģi Literaturi Străine
nr.1, 2012: 31-39.
♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Khorramshahr (Iran)‖, în George Grigore
şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica VIII-XI. Bucureşti: Editura Universităţii
din Bucureşti, 2011: 93-102.
♦ „Les principales caractéristiques de l‘arabe parlé a Siirt (Turquie)‖, în Andrei A.
Avram, Anca Focşeneanu şi George Grigore (ed.), A Festschrift for Nadia
Anghelescu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011: 255-277.
♦ „Les categories grammaticales de la classe nominale de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖,
în Research Topics: A Selection of Papers presented at the Annual Conference of
the Faculty of Foreign Languages and Literatures, Bucharest, 7-8 November
2008, editor: Luminiţa Munteanu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti,
2011: 14-20.
♦ „Liubov v ponimanii Ibn Arabi‖ [Dragostea in viziunea lui Ibn Arabi], trad. în limba
rusă de Ruzana Psku, în Yearbook of Center of the Arab World Studies, Moscova:
Peoples Frienship University of Russia, 2011: 34-47.
♦ „Iisus Hristos: convergenţă şi divergenţă în dialogul creştino-islamic‖, în Revista
TABOR (Tradiţie Ģi Actualitate în Biserica Ortodoxă Română), nr. 3, anul V,
iunie 2011, Cluj-Napoca: Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului.
2011: 69-75.
♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖, în Revue Roumaine de
Linguistique (revistă cotată ISI), LV, nr.3, Bucureşti. 2010: 223-235.
♦ „Les verbes à racines quadriconsonantiques dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Analele
Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine. Anul LIX. Bucureşti: Editura
Universităţii din Bucureşti. 2010: 55-64.
♦ „Mardin and its surroundings during the Artuqide period as depicted in Ibn Battuta‘s
Rihla‖, în Artuklular, Cilt 1 (Ed.: Dr. Ibrahim Özcoşar). Mardin: Mardin Valiliği
Kültür. 2009: 387-400

43

♦ „Phonetic Changes in the Arabic Islamic Names of the Dobrujan Tatars‖ (împreună cu
Omer, Sevghin), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine.
Anul LVIII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2009: 49-61.
♦„The Islamic Institutional Terminology and the Translation of the Koran‖, în
Proceedings of the International Colloquium Translation in all its Aspects with
Focus on International Dialogue, Association of Translation, Istanbul, October
2009. Istanbul: Universal Dil Hizmetleri ve Yayıncılık A.Ş. 2009: 103-107.
♦ „La réduplication à m dans l‘arabe parlé à Mardin (Turquie)‖, în Between the Atlantic
and Indian Ocean: Studies on Contemporary Arabic Dialects. Proceedings of the
7th AIDA Conference, held in Vienna from 5- 9 September 2006. Ed. by Stephan
Procházka and Veronika Ritt-Benmimoun. Münster-Wien: LIT-Verlag. 2008:
217-225.
♦ „Conditional Structures in Mardini Arabic‖, în Zeitschrift für Arabische Linguistik
(Editori: Werner Arnold şi Otto Jastrow) nr. 49-20. Wiesbaden: Harrassowitz.
2008: 63-77.
♦ „Ğalāl ad-Dīn Rūmī: matā yanfatiħu al-bābu ‗alā misrā‗ayhi‖, în Rāfid nr.4, Sharjah
(EAU). 2008: 15-21.
♦ „L‘énoncé non verbal dans l‘arabe parlé à Mardin‖, în Peripheral Arabic Dialect,
Romano-Arabica 6-7, Center for Arab Studies. Bucureşti. 2007: 51-62.
♦ „The Secondary Religious Vocabulary and the Translation of the Quran‖, în Annals of
the Sergiu Al-George Institute nr. XII-XVI. 2007: 89-94.
♦ „The Historical Context of Fatwa of Mardin given by Ibn Taymiyya‖, în 1st
International Symposium of Mardin History Papers. Imak Ofset Basım Yayın,
Istanbul. 2006: 343-353.
♦ „Rihla lui Ibn Battuta în China‖, în Studii de Sinologie, Editura Universităţii din
Bucureşti. 2006: 201-214.
♦ „L‘alternance codique chez les arabes de Mardin (Turquie)‖, L‟arabe dialectal,
enquêtes, descriptions, interprétations (Actes d‟AIDA 6), Tunis. 2006: 159-170
♦ „Conditional Structures in Baghdadi Arabic‖, în Revue Roumaine de Linguistique nr. 34. 2005: 273-282.
♦ „Ta‘tīr al-luġa al-‗arabiyya fī al-luġa ar-rūmāniyya‖, în al-Mawrid 2, Bagdad. 2005: 413.
♦ „Vinul şi mistica islamicǎ‖, în Scrieri Ģi studii tradiţionale, Editura Pontifex, 1/2005,
pag.76-90
♦ „Expressing Conditionality in the Spoken Arabic of Baghdad‖, în Folia Orientalia
XLI, Cracow. 2005: 39-48.
♦ „Les contraires – al-‘aDdād – dans le Coran et leur équivalence dans les traductions‖, în
Romano-Arabica nr. 4. Bucureşti: Center for Arab Studies. 2004: 33-46.
♦ „Analiza erorilor specifice studenţilor arabi în învăţarea limbii române. Sistemul
cazual‖, în Analelor Facultăţii de Litere, volumul „Lingvistica românească în
context european (studia in honorem Marin Petrişor)‖, tom XV, Universitatea
Ovidius, Constanţa, 2004: 87-94.
♦ „Al-ħiwār al-'islāmiyy al-masīħiyy fī manzūr Nūrsī (Dialogul islamo-creştin în viziunea
lui Nursi)‖, în Bringing faith, meaning and peace to life in a multiculural world,
Istanbul. 2004: 337-345.

44

♦ „Rumūz sūfiyya wa ši‗riyya ‗inda Nūrsiyy: al-bulbul wa al-warda (Simboluri poetice şi
sufite la Nursi: privighetoarea şi trandafirul)‖, în Nūrsiyy adīban, Söz Basım
Yayın, Istanbul. 2004: 25-33.
♦ „Căsătoria la irakieni‖, în Paideia nr. 1/2004: 58-64.
♦ „L‘assimilation des emprunts par le système paradigmatique de l‘arabe mardinien
(Turquie)‖, în AIDA 5th Conference Proceedings, Association Internationale de
Dialectologie Arabe, Cadiz. 2003: 13-20.
♦ „Jihadul în islamul clasic‖, în Caietele Institului Romano-Catolic nr.2-3, Bucureşti.
2003: 312-318.
♦ „Simbolismul vinului în poezia mistică islamică‖, în Analele Universităţii Spiru Haret,
Seria Filologie , nr. 5. Bucureşti. 2003: 83-95.
♦ „Quelques traces du contact linguistique dans le parler arabe de Mardin (Turquie)‖,
Arabic Linguistics, în Romano-Arabica, III, Bucureşti: Center for Arab Studies.
2003: 119-134.0
♦ „Le concept d‘amour chez Ibn ‗Arabi‖, în Romano-Arabica, II, Bucureşti: Center for
Arab Studies. 2002: 119-134.
♦ „Coranul – matricea spirituala a islamului‖, în Sud-Est, Chişinău, iulie 2002, pp. 26-40.
♦ „La traductibilité de la métaphore coranique‖, în Caietele Institutului Catolic (Institutul
Teologic Romano-Catolic ‗Sfânta Tereza‘– Bucureşti) nr. 1(2), Bucureşti. 2001:
88 - 107.
♦ „Manger à l‟orientale en Roumanie‖, în Romano-Arabica, I, Bucureşti: Center for
Arab Studies. 2001: 60-70.
♦ „Innovation of an inchoative prefix in Mardini Arabic‖, în volumul omagial dedicat
acad. Konstantin Tsereteli, fondatorul studiilor dialectelor arabe central-asiatice
Tbilisi/Georgia. 2001: 111-120.
♦ „The Muslim Gypsies in Romania‖, (în colaborare cu Ana Oprişan), în ISIM
Newsletter” (International Institute for the Study of Islam in the Modern World
nr.8 – Leiden. 2001: 32.
♦ „Coranul, în albaneză, de la Ploieşti‖, în Studii Ģi documente privitoare la istoria
comunităţii albaneze din România; Prefaţă, selecţie şi adnotări: Gelcu Sefedin
Maksutovici, Bucureşti. 2000: 148-155.
♦ „Man as Microcosm în According to the Risale-i Nur of Bediuzzaman Said Nursi”, în
Fifth International Symposium on Bediuzzaman Said Nursi. Istanbul. 2000: 71-76.
♦ „Baq – an inchoative marker in Mardini Arabic‖, în Annals of University of Balamand
nr.10. 2000: 20-30.
♦ „Ku – un préfixe temporel dans l‘arabe mardinien‖, în Proceedings of the 4th
International Conference of the International Arabic Dialectology Association,
Marrakesh. 2000: 221-232.
♦ „Ka a temporal prefix in Mardini Arabic derived from the verb kān (to be)‖, în Annals
of University of Balamand nr.9. 1999: 9-17.
♦ „Muslims in Romania‖, în ISIM Newsletter (International Institute for the Study of
Islam in the Modern World nr. 3, Leiden. 1999: 34.
♦ „Al-wuğūd at-taqāfiyy al-‗arabiyy fī rūmāniyā (Prezenţa culturii arabe în România)‖, în
Al-Afāq Al-„Arabiyya nr. 3-4. Bagdad, 1995: 74-79.
♦ „Coranul: Iisus Cristos, un mare profet‖, în Albina (revista Institutului de Etnologie şi
Folclor). 1995: 7-8.
45

♦ „Al-Rahmān al-Rahīm: Problems of Interpretation and Translation‖, în Revue
Roumaine de Linguistique, XXXVIII, 4. 1993.
Recenzii:
♦ Vocabular român-arab. Arhitectură, construcţii civile, drumuri Ģi poduri, Nicolae
DobriĢan, BucureĢti, Universitatea din BucureĢti, 1988, în „SCL‖, 30(1988),
no.4, pp. 367-368
♦ O poartă spre cunoaĢterea lumii arabo-islamice, recenzie la Introducere în islam,
Nadia Anghelescu, BucureĢti, Ed. Enciclopedică, 1993, în „Universul cărţii‖,
3(1994), no.1, p.7.
♦ Astrolabul din mare, ġams Nadir (Mohamed Aziza); Traducere: Ioana
Feodorov; Cuvânt-înainte: Leopold Sedar Senghor; Introducere: Virgil Cândea,
BucureĢti, Ed. AGNI, 1994, în „Viaţa Românească‖, nr. 9-10 (1995), pp. 156-157.
♦ Al-Ghazali în varianta românească a Ioanei Feodorov, recenzie la Cuvânt de
învăţătură (Ayyuha al-walad), Al-Ghazali; Prezentare, traducere Ģi note de Ioana
Feodorov, în „Viaţa Românească‖, 1994, no.3-4, p.108-122, în „Alif‖ no.1
(1995), p.14.
♦ Hadisul Ģi traducerea sa în limba română, recenzie la 40 Hadisuri, Imam an-Nawawi;
Traducere de Adrian Măcelaru, BucureĢti, 1994, în „Karadeniz‖ nr. 7 (1999), p.
3.
♦ Ibn Haldun sau istoria ca Ģtiinţă, recenzie la Filosofia arabă a istoriei, Gabriel
Constantinescu, BucureĢti, Ed. Anastasia, 1996, în „Literatorul‖, no.39-40 (1997),
p.15.
♦ Mohamed Ģi Carol cel Mare, Henri Pirenne; traducere Sanda Oprescu, BucureĢti, Ed.
Meridiane, 1996, în „Viaţa românească‖, nr.5-6 (1977), pp. 143-144.
♦ Mai frumoasă decît Nefertari – Egiptul meu, Daniela Firănescu, Bucureşti, Ed. Valahia,
1998. în „Luceafărul‖, no.31 (1998), pp.10.
♦ Qas}ā‟id h}ubb ġinā‟iyya, Mihai Eminescu, traducere în limba arabă de Gheorghe
Ţârlescu Ģi Kamel Oued al-Amiri, Bagdad, 1999, în „Revista Sud‖ nr. 1 (13),
1999, pp. 12.
♦ The Arab World in Romanian Culture (1957-2001), Ioana Feodorov, BucureĢti,
Editura Biblioteca BucureĢtilor, 2001, în Ecart nr.156 (2001), pp. 6.
♦ Qur‟ān Translation: Discourse, Texture and Exegesis, Hussein Abdul-Raof, Richmond,
Curzon, 2001, în „Middle Eastern Literatures‖, Vol.6, No.2 (2003), pp. 249-251.
♦ Exprimarea gradaţiei în limba arabǎ – Studiu comparativ de Ioana Feodorov, Editura
Academiei Române, BucureĢti, 2003, în „Revue Roumaine de Linguistique‖,
Editura Academiei Române, Vol. XLVIII (2003), pp. 243-245.
♦ L‟arabe parlé à Alger. Aspects sociolinguistiques et énonciatifs, Aziza Boucherit, ParisLouvain, Ėditions Peeters, 2002, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 72-73.
♦ Lexique français-hasaniyya: Dialecte arabe de Mauritanie, Catherine Taine-Cheikh,
Paris, Geuthner, 2004, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 89-90.
♦ Der arabische Dialekt der Khawetna, Shabo Talay, Wiesbaden, Harrassowitz, 2003, în
„Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 90-91.
♦ Shua aziis arabuli dialectebi, Kashkadariuli dialecti; Phonologia, gramatika, leksika,
Guram Chikovani, Tbilisi, Language and Culture, 2002; în „Romano-Arabica‖ nr.
4 (2004), pp. 78-79.
46

♦ Exclamation in Modern Literary Arabic. A Pragmatic Perspective. Rodica Firănescu,
BucureĢti, Editura Universităţii din BucureĢti, 2003, în „Romano-Arabica‖ nr.
5(2005), 83-88.
♦ Numele lui Dumnezeu în Coran Ģi în Biblie, Monica BroĢteanu, IaĢi, Polirom, 2004, în
„Romano-Arabica‖ nr. 5 (2005), pp. 71-74.
♦ Gândirea politică arabă, Laura Sitaru, IaĢi, Polirom, 2009, în „Geopolitica‖ nr. 36-37
(2010), p. 266.
♦ Sociofonologia dell‟arabo. Dalla ricerca empirica al riconoscimento del parlante.
Giuliano Mion, Roma, La Sapienza Orientale-Richerche, în „Analele Universităţii
din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54-55
♦ Gândirea politică arabă. Concepte-cheie între tradiţie Ģi inovaţie (Arab Political
Thought. Key concepts between tradition and innovation), Laura Sitaru, IaĢi:
Polirom, 2009, pp. 320,, în George Grigore şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica
XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: 285-286.
Note, prefeţe, note bibliografice (la alte cărţi decât cele al căror autor sau
traducător este)
♦ Cuvânt înainte la Mahmoud Al-Hasan, 1994. Stele nepieptănate. BucureĢti: Editura
Lucky.
♦ Aparat de note la Panait Istrati, 2001, Mediterana, Cuvânt înainte: Mircea Iorgulescu,
BucureĢti: Compania.
♦ Transcrierea cuvintelor arabe (v. pag. 10) la Demetrii Principis Cantemirii, 2001.
Incrementorum et decrementorum aulae othman(n)icae sive aliothman(n)icae
historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres,
Critice edidit: Dan SluĢanschi. TimiĢoara: Editura Amarcord.
♦ Studiu indroductiv la Jalaluddin Rumi. 2002. Meditaţii Ģi parabole. Traduacere din
limba persană Ģi note: Otto Starck. BucureĢti: Editura Kriterion, Colecţia
„Bibliotheca Islamica”.
♦ Cuvânt înainte la Ayatollah Seyyed Muhammad Hosseini Beheshti. 2006. Aspecte
fundamentale ale islamului. Cluj-Napoca: Editura Kriterion.
♦ Prefaţă la Christian TămaĢ. 2007. Strategii de comunicare în Coran. IaĢi: Editura Ars
Longa.
♦ Cuvânt înainte la Mansur al-Hallag. 2008. Divan – Poeme mistice. Traducere
din limba arabă Ģi studiu introductiv: Georgiana Nicoarea., BucureĢti: Editura
Herald.
♦ Prefaţă la Poeme persane (Baba Taher, Omar Khayyam, Saadi, Rumi, ġabestari,
Hafez). 2012. Traducere din limba persană Ģi note: Otto Starck. Prefaţă: George
Grigore. Herald. Colecţia Princeps.
♦ Postafaţă la Peripeţiile lui Juha Năzdrăvanul. 2012. Traducere din limba arabă:
Gabriel Biţună. IaĢi: Polirom,
Simpozioane, colocvii, conferinte, sesiuni
►„Ku – un préfixe temporel dans l‘arabe mardinien‖. The 4th Conference of the
Association Internationale de Dialectologie Arabe, Marrakesh. 1-4 aprilie 2000.
47

► „Man as Microcosm According to the Risale-i Nur of Bediuzzaman Said Nursi‖. Fifth
International Symposium on Bediuzzaman Said Nursi. Istanbul, 24-26 septembrie
2000.
► „Manger à l‟orientale en Roumanie‖. The Colloquium The Orient-here, Center for
Arab Studies, Bucharest, 2001.
► ‫للنورسي‬
‫( المدرسة الزهراء أو الوئام بين العلوم الكونية الحديثة والعلوم الدينية حسب رسائل النور‬Almadrasa az-zahra‘) The Symposium Rasa‟il an-nur, Universitatea Mohammad V,
Tetouan, Maroc, 27 ian.-6 febr. 2001.
► „Rumūz sūfiyya wa ši‗riyya ‗inda Nūrsī: al-bulbul wa al-warda‖ (Simboluri poetice şi
sufite la Nursi: privighetoarea şi trandafirul). Simpozionul Nursi Adiban. Kulliyyat
al-adab Ibn Masik (Facultatea de litere Ibn Masik), Casablanca / Maroc, 21-22
ianuarie 2002.
► „Le concept d‘amour chez Ibn ‗Arabi‖. The colloquium Discourses on Love in the
Orient, Center for Arab Studies, Bucharest, 2002.
► „L‘assimilation des emprunts par le système paradigmatique de l‘arabe mardinien
(Turquie)‖. The 5th Conference of the Association Internationale de Dialectologie
Arabe, Cadiz, 25-28 septembrie 2002.
► „Simbolismul vinului în literatura mistică islamică‖. Sesiunea Ģtiinţifică anuală,
Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti, 5
aprilie 2003.
► „Analiza erorilor specifice vorbitorilor arabi irakieni în învăţarea limbii române:
sistemul cazual (spaţiul)‖. Conferinţa naţională Lingvistica românească în context
european, Universitatea „Ovidius‖, Constanţa, 8-10 mai 2003.
► „Quelques traces du contact linguistique dans le parler arabe de Mardin (Turquie)‖
The International Colloquium On Arabic Linguistics, Center for Arab Studies,
Bucureşti, 2-4 iunie 2003.
► „Vocabularul religios secundar şi traducerea Coranului‖. Colocviul Teoria Ģi practica
traducerii textului religios, Institutul Teologic Romano-Catolic, Bucureşti, 15
noiembrie 2003.
► „Analiza unor erori ale arabilor irakieni în limba română. Instrumentalul‖. Conferinţa
Naţională Lingua Pax, Universitatea din Bucureşti & Asociaţia Lingua Pax,
Bucureşti, 13-15 mai 2004.
► „Jalaluddin Rumi: lumea creată de dragoste‖. Colocviul Jalaluddin Rumi: viaţa Ģi
opera, UNESCO & TUNA, Bucureşti, 26 mai 2004
► „L‘alternance codique chez les Arabes de Mardin (Turquie)‖. The 6th Conference of
AIDA (Association Internationale de Dialectologie Arabe), Hammamet, Tunisia,
20-22.sept. 2004.
► Al-ħiwār al-'islāmiyy al-masīħiyy fī manzūr Nūrsī (Dialogul islamo-creştin în viziunea
lui Nursi)‖. The International Symposium Bringing faith, meaning and peace to
life in a multicultural world, Istanbul, 3-5 oct.2004
► „Les contraires – al-‘aDdād – dans le Coran et leur équivalence dans les traductions‖.
The International Colloquium Translation from/into Arabic, Center for Arab
Studies, 4 dec.2004.
►„Secondary Religious Vocabulary and the Translation of the Qur‘ān‖. The
International Conference The Qur‟ān: Text, Interpretation and Translation,

48

University of London, School of Oriental and African Studies, Londra, 10
noiembrie 2005.
►„The Historical Context of ‗Fatwa of Mardin‘ given by Ibn Taymiyya‖. The First
International Symposium of Mardin History, „Dicle‖ Universitesi (Universittaea
Dijle), Mardin, Turcia. 26-28 mai 2006.
►„Conditional Structures in Mardini Arabic‖. Conference on Communication and
Information Structures in Spoken Arabic. Center for Advanced Study of
Language (CASL), University of Maryland, Washington D. C., SUA. 6-9 iunie
2006.
►„La réduplication à m dans l‘arabe parlé à Mardin‖. The 7th Conference of AIDA
(Association Internationale de Dialectologie Arabe), Viena, 5-9 septembrie. 2006.
►„The Yazidis: Origin and Creed‖. International Siirt Symposium. „Dicle‖ Universitesi,
Siirt, Turcia. 19-21 septembrie 2006.
► „L‘enoncé nominal dans l‘arabe parlé à Mardin‖. The International Colloquium
Peripheral Arabic, Center for Arab Studies, Bucureşti, 18-20 mai 2007
► „Mardin and its surroundings during the Artuqide period as depicted in Ibn Battuta‘s
Rihla‖. Uluslararası Artuklular Sempozyomu (Simpozionul Internaţional
Artukizii), Mardin, Turcia, 25-27 octombrie 2007.
►„La deixis spatiale dans l‘arabe parlé à Bagdad‖. The 8th Conference of AIDA
(Association Internationale de la Dialectologie Arabe (AIDA) Colchester, Marea
Britanie, 27 august – 1 septembrie 2008.
►„Câteva caracteristici ale arabei vorbite în oraşul Siirt (Turcia)‖. Sesiunea Ştiinţifică
Anuală a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, Bucureşti, 7-8 noiembrie 2008.
► „The Islamic Institutional Terminology and the Translation of the Koran‖. The
Conference Translation in All its Aspects with Focus on International Dialogue.
Istanbul Universitesi, Istanbul, 21-23 octombrie 2009.
► „Verbele de mişcare în araba mesopotamiană‖. Sesiunea ġtiinţifică Anuală a
Facultăţii de Limbi Ģi Literaturi Străine, Universitatea din Bucureşti, 30-21
octombrie 2009.
► „Versetele coranice abrogate şi traducerea lor‖. Conferinţa naţională Text Ģi discurs
religios. Universitatea ―Alexandru Ioan Cuza‖ din Iaşi, 13-14 noiembrie 2009.
► „Importanţa compendiului Dīwān luġāt at-turk al lui Mahmud Kaşgarli (sec. XI)
pentru dialectologia arabă‖. Conferinţa 1000 de ani de la naĢterea lingvistului
uyghur Mahmud KaĢgarli. Academia Română, CNR-UNESCO, 2 decembrie
2009.
► „Acceptance of the other in Ibn Arabi‘s vision. Conference Sufism & Peace. Pakistani
Academy of Letters, Islamabad, Pakistan, 14-16 martie 2010.
► „Al-hiwar bayna al-adiyan fi Rumaniya‖ (Dialogul interreligios in Romania). „AlMahrajan Al-Watani li-t-turath wa th-thaqafa Al-Janadiriyya (Festivalul National
al Patrimoniului Popular si al Culturii Al-Janadiriyya)‖, Riad, Arabia Saudită 1723 martie 2010.
► „Leaders at the Core of Better Communities‖. USAID, Erbil, Irak, 6-14 aprilie 2010.
►„Islamic-Christian Dialogue: History and Perspectives‖. Conference The Dialogue
between East and West, Institutul de Turcologie şi Studii Central-Asiatice, ClujNapoca, 17-18 iunie 2010.

49

► „Dialogul islamo-creştin: eşec sau succes‖. Conferinţa Femeia musulmană, Asociaţia
Surori Musulmane, Bucureşti, 24 iulie.
► „Alianţa Civilizaţiilor, baza unui dialog interreligios. Conferinţa Istorie Ģi identitate în
zona Deltei Dunării, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Sulina, 29-31
iulie 2010.
► „At-targama al-dinamiyya li-l-Qur‘an‖ (Traducerea dinamică a Coranului). „Târgul de
carte de la Sharjah – EAU‖, organizator: Ministerul Culturii din Emiratele Arabe
Unite, 24 oct - 6 nov. 2010.
► „Sur le système aspecto-temporel de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖. The 9th
Conference of The 7th Conference of AIDA (Association Internationale de
Dialectologie Arabe). Pescara, Italia, 28-31 martie 2011.
► „ ‫( ‖خصائص العربية المحكية في منطقة مارديه‬Hasa‘is al-‘arabiyya al-mahkiya fi mintaqat
Mardin – Caracteristicile arabei vorbite în zona Mardin). Simpozionul
Internaţional Ömerli organizat de Mardin Artuklu Üniversitesi (Universitatea
Artuklu din Mardin) şi Şarkiyât Araştırmaları Derneği (Fundaţia de Cercetări
Orientale), Mardin, Turcia, 13-15 mai 2011.
► „Caracteristicile fonetice ale arabei vorbite la Khoramshahar‖ Islamic Space:
Linguistic and Cultural Diversity — International Colloquium. Center for Arab
Studies, Bucureşti, 21 mai 2012.
► „Space deixis in Spoken Arabic of Baghdad‖. International Workshop Arabic
Studies – Aspects of Research. Univesitatea din Bergen, Norvegia, 1-3 septembrie
2011
► „Hurūf ma qabla l.-fi‗l fi l-lahğat al-‗arabiyya al-mhallamiyye al-mahkiya fi mintaqat
Midyat‖ (Particule preverbale în dialectul arab Mhallamiyye – vorbit în zona
Midyat). KeĢf-i Kadim: From Matiate to Midyat, organizat de Mardin Artuklu
Universitesi (Universitatea Artuklu din Mardin), Midyat, 7-9 octombrie 2011
► „The Place of Spoken Arabic of Cizre among Mesopotamian Arabic Dialects‖
(împreună cu Gabriel Biţună). Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sannata Cizre
Simpozyumu (International Symposium on Jizra in Science Thought and Art),
organizat de Şirnak Üniversitesi (Univesitatea din Şirnak) şi Mardin Artuklu
Üniversitesi (Universitatea Artuklu din Mardin) Cizre, 14-15 aprilie 2012.
► „Siirti Arabic in Written Sources: A Collection of Proverbs”. 55 years of Arab Studies
in Romania — International Colloquium. Center for Arab Studies, Bucureşti, 19
mai 2012.
► „Some phonological, morphological and syntactical characteristics of the Arabic of
Siirt (Turkey), as they appear in a collection of proverbs‖. The International
Conference Written Arabic. Writing Arabic, Hebrew University, Ierusalim. 19-22
iunie 2012.
► „At-tatawwur ad-dalālī li-l-mustalahāt al-qur‘āniyya wa tarğamatuha (Evolutia
semantică a terminologiei coranice şi traducerea sa)‖. The Second International
Translation Conference, Dar al-Mamun, Bagdad., 6-8 noiembrie 2012.
Articole în reviste de cultură, cotidiane
♦ Codul Penal Islamic, în „Tineretul liber‖, 3(1991), nr.370, p. 4.
♦ Suniţi Ģi Ģiiţi, în „Viitorul românesc‖, 1(1991) nr.2, p. 2.

50

♦ Coranul în limba română (Probleme de traducere), în „Curierul naţional‖ nr. 2(1991),
no.259, p.3.
♦ Karbala Ģi Najaf, oraĢe sfinte, în „Tineretul liber‖ nr. 3(1991), no.385, p.8.
♦ Ramadanul, în „Tineretul liber‖ nr. 368, 1991, p. 4.
♦ Enigmaticul „ilma”- un cuvânt arab?, în „Feţele Culturii‖ nr.896 (1517), 5 iunie 1995,
p. 2.
♦ Prima traducere integrală a Coranului în limba română, în „Feţele Culturii‖ nr.897
(1518), p. 2.
♦ O privire asupra teatrului arab, în „Rampa‖ nr.37/1995, 9-15 iunie 1995, p. 7.
♦ Calendarul islamic, în „Feţele Culturii‖ nr. 908(1528), 10 iunie 1995, p. 2.
♦ Min al-hamara ila al-kamira (De la „hamara‖ – tavernă – la camera de fotografiat) studiu etimologic, în „Al-Thawra‖ nr.8554,9 sept.1994, Bagdad, p. 6.
♦ Iisus Cristos în Coran, în „Astra‖ nr.6/1999, pp. 33-36.
♦ Silvestru Octavian Isopescul Ģi versiunea Coranului în limba română, în „Convorbiri
literare‖, anul CXXX, noiembrie 1996, nr.11, p. 25.
♦ Coranul, în albaneză, de la PloieĢti, în „Albanezul‖ nr.51, p. 1.
♦ Prima traducere integrală a Coranului în limba română, în „Feţele Culturii‖ nr.890, 29
mai 1995, p. 2
♦ O încercare de a traduce cele nouăzeci Ģi nouă de nume ale lui Dumnezeu în limba
română, în „Karadeniz‖ nr.9/1999, p. 3.
♦ Poziţia islamică cu privire la traducerea Coranului, în „Karadeniz‖ nr.1/ 2000, p. 10.
♦ Traducerea Coranului în limba română, în „Karadeniz‖ nr. 4/1999, p. 7.
♦ Allah sau Dumnezeu, în „Karadeniz‖ nr.10/1999, p.2.
♦ De la „tabla păstrată” la „masa păzită”, în „Karadeniz‖ nr.8/1999, p. 3.
♦ Sărbătorirea de către UNESCO a 100 de ani de la naĢterea marelui muzician egiptean
Muhammad Abdel-Wahhab, în „Orientul Mijlociu‖ nr.6/noiembrie 2001, p. 6.
♦ Ibn Arabi, Despre dragostea naturală, în „Contemporanul‖ nr.18-19, 2-9 mai 2002; p.
18.
♦ Despre analiza critică a Coranului, în „Dilema‖ 502/2002, Bucureşti, p. 9.
♦ Dragostea Ģi crearea lumii în viziunea misticului andaluz Ibn 'Arabi, în Helis nr.3(11),
martie 2004, Slobozia, pp. 23-24.

Traduceri din limba arabă însoţite de prezentări bio-bibliografice ale autorilor
publicate în reviste literare
Egipt
● Mahfuz, Naghib, Ecoul, prezentare: Fevronia Novac; traducere: George Grigore, în
„Calende‖ nr. 1(1991), pp.7-8.
● Mansour, Joyce, Nu mâncaţi...; Bâjbâieli; Amazoana; Invită-mă; Am sădit; Sună
telefonul...; Noaptea, eu sunt golanul; prezentare şi traducere: George Grigore,
în „Convorbiri literare‖ nr.10 (22), octombrie 1997, p.32.
● Schehadé, Georges, Eu vă vestesc o mare pasăre a durerii; Voi adormi bucuros,
copilă; În afara unui munte indian împurpurat; Pe această floare de munte
51

îngălbenită ca lacrimile noastre; prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.10 (22), octombrie 1997, p.32.
● Henein, Georges, La fix; Wally; prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.10 (22), octombrie 1997, p.32.

Emiratele Arabe Unite
● Badr, Khalid, Lună de august, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Steaua‖
nr. 3-4, 1999, p. 61.
● Sakr al-Qasimi, Maisun, Marea cu scară, prezentare şi traducere: George Grigore,
în „Steaua‖ nr. 3-4, 1999, p. 61.
Irak
● Abdul Latif Benderoglu, Furtuna, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖
(suplimentul literar al ziarului Economistul) nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Afdhal Fadhil Cântec de iarnă, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖
nr.53, 1999, p. 6.
● Abdul Razzaq Abdul Wahid Revărsare de lux, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Ecart‖ nr.16,15 ianuarie 1999, p. 8.
● Abdul Razzaq Abdul Wahid, Martiriu în prag de patruzeci, prezentare şi traducere:
George Grigore, în „Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Abdul Saddat Al-Basri, Valize, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖
nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Abdul Wahhab Al-Bayati, Jurnalul îndrăgostiţilor săraci, prezentare şi traducere:
George Grigore, în „Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Abdullah Abbas, Tristeţe, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖ nr.16,
15 ianuarie 1999, p. 8.
● Adib Kamal Ad-Din, Dialogul sensului, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Ecart‖ nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Adnan Hashim Al-Maliki, Halucinaţii pe gheaţă, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Ecart‖ nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Ahmad Ash-Shaykh Ali, Partea frumoasă a meteorului, prezentare şi traducere:
George Grigore, în „Ecart‖ nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Ali Ja'far Al-Allaq, Doi îndrăgostiţi, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Badr Shakir As-Sayyab, Cântecul ploii, prezentare si traducere: George Grigore &
Mahmoud Al-Hasan, în „Literatorul‖ nr.14, 1995, p. 16
● Badr Shakir As-Sayyab, Cristos după răstignire, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Steaua‖ nr.2-3/1997, p. 9.
● Buland Al-Haydari, El nouă ne-a spus ceva, prezentare şi traducere: George Grigore,
în „Steaua‖ nr.2-3/1997, p. 9.
● Burhan Barzangi, Fulgerări, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖
nr.16,15 ianuarie 1999, p. 8.
● Feuzi Ekrem Terzioglu, Luptă, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖
nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.

52

● Hamid Sa'id, Neobosita Marisa, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Hasab Al-Seikh Ja'afar, Comoara, prezentare şi traducere: George Grigore, în „EstVest‖ nr.182, 25 ian-7 febr.1995, p. 5.
● Hasab Al-Sheikh Ja'far, Comoara, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Kamil Oued Al-Amiri, Pe trotuarul prăfuit mă sprijin pe o stea alergătoare,
traducere:George Grigore, în „Est-Vest‖ nr.182, 25 ian-7 febr.1995, p. 5.
● Khaz'al Al-Majidi, Poeme-imagine; AĢ vrea să; Iarna; Eu sunt cel crescut, Prezentare
şi traducere: George Grigore, în „Feţele Culturii‖ nr.878(1499), 15 mai 1995, p. 2.
● Khaz'al Al-Majidi, Icoana poetului ce Ģtie, traducere: George Grigore, în „Est-Vest‖
nr.182, 25 ian-7 febr.1995, p. 5.
● Lutfia Al-Duleimi, O porumbiţă la vreme de amiază, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Literatorul‖ nr.48-49/1996, p. 16.
● Muhammad Badri, PuĢca; Ogarul, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Ecart‖ nr.16, 15 ianuarie 1999, p. 8.
● Nazik Al-Mala'ikah, Eu, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Luceafărul‖
nr.28(327), 23 iulie 1997, p. 21.
● Rashidah Alugailly, Eminescu, Poetul-Om, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Scânteia tineretului -Supliment Literar Artistic‖ nr.16 ,1989, p. 12.
● Rashidah Alugailly, Metamorfoze, Pe fruntea soarelui, Indrăgostitul, O altă viaţă a
fructului timpului ce vine; Trecând dincolo de zid, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Luceafărul‖ 32(1989), p. 8.
● Rashidah Alugailly, Nu vreau alt început; Păsările; Rugă; Frânturi, Solie; Poeţii,
prezentare şi traducere: George Grigore, în „Scânteia tineretuluit - Supliment
Literar Artistic‖ nr.7, 18 februarie 1989.
● Rashidah Alugailly, LotuĢi în floare, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Tineretul liber‖ 2 iunie 1990.
● Rim Qays Kubbah, De ce?, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Ecart‖ nr.16,
15 ianuarie 1999, p. 8.
● Sami Mahdi, Poveste despre potop, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Convorbiri literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Yousif Al-Saigh, Întâlnire..., traducere:George Grigore, în „Est-Vest‖ nr.182, 25 ian.-7
februarie 1995, p. 5.
● Yusuf Al-Sa'igh Întâlnire; MoleĢeală; Udat; Seara de sâmbătă; Deodată; Fereastră;
Tăcere, prezentare şi traducere: George Grigore, în „Vatra‖ nr.7/1997, pp. 65-66.

Kuweit
● Su'ad Al-Sabah, Veto contra Femeii, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Tineretul liber‖ 3(1991), nr.354, p. 8.
Liban
● Mikha'il Nu'aime, Străfulgerări, prezentare şi traducere: George Grigore, în
„Luceafărul‖ nr.36 (289), 2 octombrie 1996, p. 22.
53

Libia
● Ibrahim Al-Kuni, Pasărea sfântă sau copacul retem, prezentare şi traducere: George
Grigore, în „Luceafărul‖ nr.28(327), 23 iulie 1997, pp. 20-21.
Palestina
● Samih Al-Qasim, Buzele tăiate; Bilete de călătorie; Spovedanie in miez de zi; Ceasul
de perete, prezentare şi traducere: George Grigore, „Feţele Culturii‖
nr.878(1499), 15 mai 1995, p. 6.
● Samih Al-Qasim, Spovedanie în miez de zi; Fiii războiului; Plictisitor, se învârte;
Liliecii; Ceasul de perete; Bilete de călătorie; Povestea unui oraĢ, prezentare şi
traducere: George Grigore, „Vatra‖ nr.7/1997, pp. 64-65.
● Mahmud Darwish, Cântec ţigan; Aici suntem aproape de acolo; Dacă ar fi s-o iau de
la-nceput, prezentare şi traducere: George Grigore, „Steaua‖ (anul XLVII) 910/1996, p. 27.
● Kheiry Mansur, Ferestrele, prezentare şi traducere: George Grigore, „Convorbiri
literare‖ nr.8, august 1997, p. 32.
● Mohamad Damrah, Agonia palmierului, prezentare şi traducere: George Grigore;
„Ecart‖ nr. 62, 17-18 decembrie 1999, p. 6.
Siria
● Nizar Qabbani - Solie de sub apă; Foi spaniole; Podul; Sonata; Popasul păsărilor;
Evantaiele spaniolelor; Perlele negre; Cercelul doritor; Cavalerul Ģi roza;
Cartea iubirii (fragmente), prezentare si traducere: George Grigore,
„Literatorul‖ nr.38/1995, 29 sept-6 oct.1995, p. 16.
● Adonis (Ali Ahmad Said) - Bagdad Mecca Damasc Cairo, prezentare şi traducere:
George Grigore, „Alif‖ nr.1, 1995, p. 8.
● Adonis (Ali Ahmad Said) – Mărgăritarul (visul-oglindă); Cele Ģapte zile; O oglindă
a secolului 20; Minaretul; Timpul cel mărunt; prezentare şi traducere: George
Grigore, „Vatra‖ nr.8/1997, pp. 62-63.
● Adonis (Ali Ahmad Said) - Bagdad Mecca Damasc Cairo, prezentare şi traducere:
George Grigore, „Ecart‖ nr. 74, 10-11 martie 2000, p. 7.
● Hanna Minnah - Ancora (fragment de roman), prezentare şi traducere: George
Grigore, „Luceafărul‖ nr. 30, sept. 1997, p. 20.

Yemen
● Abdulaziz, Omar, Oglinzi, Lumânarea, prezentare şi traducere: George Grigore,
„Agora‖ (supliment de cultură al cotidianului Argeşul) nr.2 (iulie 2001), p.3.
Interviuri
● Am trăit în Bagdad Ģase zile sub bombe - de vorbă cu domnul George Grigore, un
martor extraordinar al războiului din Golf, interviu realizat de Lucian
Avramescu, în „Tineretul liber‖ nr.338 (12.02.1991), 339 (13.02.1991); 340
(14.02.1991); 341 (15.02.1991), 342 (18.02.1991), 343 (19.02.1991)

54

● Destinul meu numit depărtare, în dialog cu George Grigore de la Centrul de Studii
Arabe - Universitatea din BucureĢti, interviu realizat de Dona Tudor, în „Ecart‖
nr.5, 16-17 oct. 1998, p. 8.
● Festivalul de poezie - Mirbad 1998 - de vorbă cu lector dr. George Grigore de la
Secţia de limbă Ģi literatură arabă - Universitatea BucureĢti, interviu realizat de
Constantin Carbărău, în revista „Sud‖ nr.1 (13), ian.-febr.1999, p. 12.
● George Grigore: Medeniyetler çatıĢmasını Risale-i Nurlar engelleyebilir; interviu
realizat de Hayri Gül, în „Zaman/Bükreş‖ 174, 15-30 oct. 2002, pp. 12-13.
● George Grigore: Medeniyetler savasını Risale-i Nur önler, interviu publicat în „Yeni
Asya‖, Istanbul, 12/11/2002, pp.1-3.
● George Grigore: Medeniyetler çatıĢmasını Risale-i Nurlar engelleyebilir; interviu
realizat de Hayri Gül, în „Turkuaz – Zaman‖, Istanbul, 17 oct. 2002, p.12.
● Din Bărăgan în…Sahara, interviu cu George Grigore realizat de Gheorghe Dobre, în
Helis, nr.6/octombrie 2003, Slobozia; p.1 şi p.12.
● George Grigore: …evoluţia mea profesională este legată de Bagdad, de Bagdadul meu
spiritual, interviu realizat de Elisabeta Lăsconi, în „Adevărul literar şi artistic‖,
nr.699 din 13 ianuarie 2004, p. 3.
● George Grigore Ģi primăvara la Bagdad, interviu realizat de Ioana Trică, în „Biserica
de Lemn‖, nr.6, ianuarie-martie 2004, pp. 3-4.
● George Grigore: Hıristiyanlar, olarak Hz. Ġsa ve Meryem‟i en güzel Kur‟an-ı
Kerim‟den öğreniyoruz, interviu realizat de Mükremin Albayrak, în „Zaman‖,
1.11.2004, Istanbul.
● George Grigore: Masnavi az āsār-e por shokuh-e khāvar Miyāne ast, interviu realizat
de Mahvash Vaheddoost, în „Adabiyāt va falsafe‖, vol. 8, nr. 10, august 2005,
Teheran, pp. 16-21
● Al-mustašriq George Grigore yatahaddatu „an tağribatihi fī tarğamat al-Qur‟ān alkarīm, interviu realizat de Omar Abdulaziz, în ArRafid, martie 2007, Shariqa,
Emiratele Arabe Unite.
● George Grigore: Hevpeyvînek Bi Dostekî Gelê Kurd re. Rêya fêmkirina olên rojhilat bê
Êzîdîtiyê nabe, interviu realizat de Ali Hussein Kerim, pe site-ul „Instîtûta Kurdî
Ji bo Lêkolîn û Zanist‖, Germania, 23 ianuarie 2008.
● George Grigore: Aš-Šāriqa madīna fī „izz al-izdihār, interviu realizat de Mohammad
Ould Mohammad Salem, în „Al-Khaleej‖, 10.06.2011, Emiratele Arabe Unite.
● George Grigore: Dini değerlere saygı gerek, interviu publicat în „Zaman-Romanya‖,
19 iulie 2011.
● George Grigore: Bagdadul sau cetatea poeziei, interviu realizat de Dona Tudor, în
Geopolitica nr. 47, (3/2012).

VIII. LISTA CADRELOR DIDACTICE
1. Foşti membri ai secţiei:
Yves Goldenberg, Ilie Bădicuţ, Nadia Anghelescu, Mioara Roman, Nicolae Dobrişan;
Gheorghe Țârlescu, Mihai Dat, Olga Nagy, Rodica Daniela Firănescu, Ioana Feodorov,
Monica Broșteanu, Georgiana Nicoarea.

55

2. Colaboratori externi temporari ai catedrei: Grete Tartler, Ioana Feodorov, Monica
Broșteanu, Francisca Băltăceanu, Mircea Dunca.
3. Membrii actuali ai catedrei:
- prof. dr. George Grigore
- conf. dr. Laura Sitaru
- lector dr. Ovidiu Pietrăreanu
- asist. drd. Gabriel Bițună
IX. BIBLIOGRAFIE (http://araba.lls.unibuc.ro/)
Lucrarea The Arab World in Romanian Culture, 1957- 2001 (Ed. Biblioteca
Bucureştilor, Buc., 2001), alcătuită de Ioana Feodorov, cuprinde inventarierea cărţilor,
studiilor, articolelor, traducerilor etc. referitoare la cultura arabă, apărute în România în
perioada menţionată. Dintre acestea, un număr mare de contribuţii aparţin membrilor
foşti şi actuali ai catedrei, ca şi unor arabişti formaţi, de-a lungul anilor, la şcoala
românească de arabistică.
Alături de lucrarea de sinteză a Ioanei Feodorov au mai fost publicate și alte două
studii care înregistrează materialele și lucrările publicate de arabiștii români până în anul
2010 (inclusiv):
 Arab Studies at the University of Bucharest: 50 years
(http://ebooks.unibuc.ro/filologie/arab/Sectia_de_limba_si_literatura_araba_EN
G.pdf)
 Translations from Arabic into Romanian (1990-2010:
http://www.npage.org/IMG/pdf/Arabic-Romanian-corr.pdf

Centrul de Studii Arabe şi revista Romano-Arabica
Pe lângã Secţia de Arabă, funcţioneazã Centrul de Studii Arabe, care promovează
cercetarea în domeniul limbii şi literaturii arabe, islamului etc., activitatea de traducere şi
publicare în acest domeniu. Periodic, Centrul de Studii Arabe organizează manifestări
ştiinţifice interne şi internaţionale cu teme privind domeniile menţionate şi altele, conexe.
Centrul de Studii Arabe (CSA) a fost înființat în aprilie 1994 de către Prof. dr.
Nadia Anghelescu care afost directoarea acestuia până în 2009. Din 2009, directorul
Centrului de Studii Arabe este Prof. dr. George Grigore. Membrii CSA sunt universitari
care predau limba, literatura și cultura arabă.

56

Direcţii tematice:
- Promovarea la nivel universitar şi post-universitar a studiilor privind cultura şi
civilizaţia arabă în perspectivă multidisciplinară (limbă, literatură, filosofie, etnologie,
folclor, istorie, sociologie, artă etc.);
- Susţinerea proiectelor de cercetare a relaţiilor româno-arabe din trecut şi
sprijinirea dezvoltării acestora în prezent;
- Redactarea şi difuzarea unor publicaţii precum Alif (1995), Romano-Arabica.
Serie Nouă (2001);
- Stabilirea de relaţii cu instituţii şi organizaţii care urmăresc obiective similare,
atît din ţară (Academia Română, Ministerul Afacerilor Externe, Radiodifuziunea
Română – Secţia arabă etc.), precum şi din străinătate (Liga Statelor Arabe – Cairo,
Organizaţia Arabă pentru Educaţie şi Cultură – ALECSO – Tunis, Institut du Monde
Arabe – Paris, Istituto Pontificale di Studi Arabi e d‘Islamistica – Roma etc.).
Centrul de Studii Arabe a organizat trei conferințe internaționale dedicate
lingvisticii arabe, în 1994, 2003 și 2007 și mai multe colocvii naționale.
Din anul 2001, Centrul de Studii Arabe publică revista Romano-Arabica, seria
nouă (în seria veche au fost publicate două numere în anii 70). Direcţiile tematice
abordate în numerele publicate până acum ale revistei sunt: Orientul, discursuri despre
dragoste în Orient, lingvistica arabă, traducerea din şi în limba arabă şi Orientalismul din
perspectivă diacronică şi sincronică.
În perioada 2001-2008, revista Romano-Arabica a fost editată de către Nadia
Anghelescu (editor) şi George Grigore (editor adjunct), iar începând cu anul 2008, revista
este editată de George Grigore şi Laura Sitaru.

57