You are on page 1of 57

SCURT ISTORIC AL SECŢIEI DE LIMBA ŞI LITERATURA ARABĂ

Dosar întocmit de Laura Sitaru

Scurtă prezentare.

Programul de licenţă: limba arabă cu o limbã străină sau cu limba română, cu o durată de trei ani

Programul de studii este conceput pentru studenţi care nu au cunoştinţe prealabile de limba arabă sau care au cunoştinţe elementare. Acesta are drept scop însuşirea de către studenţi a limbii arabe literare (în ultimul an şi învăţarea unor dialecte arabe, cu precădere cele mesopotamiene şi, de asemenea, familiarizarea cu încă o limbă semitică, siriaca). Se urmăreşte, de asemenea, ca studenţii să-şi formeze o cultură de specialitate privitoare la istoria ţărilor arabe, civilizaţia arabă, literatura arabă (cu precădere, cea modernă şi contemporană). Studenţii pot obţine burse de studiu la universităţi din ţări arabe precum Algeria, Egipt, Iordania, Maroc, Siria şi altele, precum şi la alte universităţi, în cadrul programului Erasmus, care cuprinde şi schimb de profesori: Universitatea din Cadiz, Universitatea Gazi din Ankara, Universitatea din Şırnak.

Absolvenţii au posibilitatea să lucreze ca traducători şi interpreţi în diferite domenii, ca profesori, cercetători, jurnalişti, analişti, ca angajaţi în diverse instituţii şi întreprinderi care solicitã cunoaşterea limbii arabe, precum şi în toate domeniile legate de relaţiile internaţionale.

Secţia de Arabă, înfiinţată în anul 1957, funcţionează în cadrul Departamentului de Limbi şi Literaturi Orientale (alături de secţiile de chineză, coreeană, hindi, japoneză, persană, turcă) al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine de la Universitatea din Bucureşti. În momentul de faţă, Secţia de Limbă Arabă derulează un program de licenţă şi un program de masterat.

Secția de arabă are un site propriu care se actualizează în permanență cu activitățile desfășurate de membrii acesteia: http://araba.lls.unibuc.ro/.

I. Scurt istoric

Dacă preocupările pentru cunoaşterea civilizaţiei şi religiei islamice sunt mai timpurii în cultura română, legându-se, în secolul al XVIII-lea, îndeosebi de numele lui Dimitrie Cantemir şi operele sale binecunoscute în acest domeniu, interesul propriu-zis pentru limba arabă şi arabistică datează din secolul al XIX-lea, fiind legat de activitatea filologică a lui Timotei Cipariu. Studierea sistematică a limbii şi literaturii arabe a debutat însă abia în a doua jumătate a secolului al XX-lea, la Universitatea din Bucureşti.

Secţia de limba şi literatura arabă a luat fiinţă în anul 1957, primele cursuri fiind predate de către lectorul de origine palestiniană Muhammad Abdullah (soţul Margaretei Labiş, sora poetului Nicolae Labiş). La foarte scurt timp, în acelaşi an, acestuia i s-a alăturat lectorul Yves-Nathaniel Goldenberg (n. Cairo,1929 m. Bucureşti, 1977), născut într-o familie de evrei originari din România, crescut şi format în Egipt şi devenit cetăţean român în anul 1950. Cu o activitate de douăzeci de ani în cadrul secţiei de arabă, autor al unor lucrări cu caracter didactic importante, ce au marcat începuturile studierii limbii arabe în România, Yves Goldenberg este considerat întemeietorul acestei secţii, având o contribuţie importantă la formarea primelor generaţii de specialişti în limba arabă. Această sarcină a împărțit-o cu Olga Nagy, cetățean sovietic, care a predat literatură arabă în perioada 1960-1971. Chiar din prima promoţie de absolvenţi ai secţiei de arabă (1962), şefa promoţiei, Nadia Anghelescu, a fost reţinută ca preparator la Catedra de Limbi şi Literaturi Orientale, secţia de arabă. Acesteia i-a urmat la scurt timp (1963) Nicolae Dobrişan, absolvent al următoarei promoţii, acesta constituind un prim pas în alcătuirea corpului profesoral al secţiei cărora li s-au alăturat apoi Ilie Bădicuț (absolvent al Universității din Leningrad, care a funcționat în perioada 1966-2000) și Mioara Roman (care a funcționat în perioada 1980-2001), Proaspeţii absolvenţi de la vremea respectivă şi-au desfăşurat neîntrerupt activitatea didactică în cadrul aceleiaşi secţii, formând, practic, toate generaţiile care au urmat specializarea arabă la Universitatea din Bucureşti, inclusiv pe membrii colectivului didactic actual al secţiei, care li s-au alăturat de-a lungul timpului. Aşadar, secţia de limbă şi literatură arabă are în colectivul său didactic actual în exclusivitate cadre formate la şcoala românească de arabistică. Planurile şi programele de învăţământ ale secţiei au fost în permanenţă adaptate la cerinţele dezvoltării predării limbilor străine. Limba şi literatura arabă au constituit specializarea principală (A) a majorităţii promoţiilor de absolvenţi; în unele perioade a fost introdusă, în paralel cu specializarea principală, şi studierea limbii arabe ca specializare B. În ultimii ani s-au organizat şi cursuri de masterat cu durata de 1 an (1997-1998), accentul fiind pus pe limba şi literatura arabă modernă.

II. LIMBA ŞI LITERATURA ARABĂ CA OBIECT DE PREDARE

De-a lungul timpului, cursurile de diverse profiluri au fost distribuite între membrii Secţiei în funcţie de specializările acestora, dar şi de necesităţi. Ani de-a rândul, cursurile de limbă au fost predate de către prof. dr. Nadia Anghelescu şi prof. dr. Nicolae Dobrişan, cele de literatură arabă clasică și modernă de către lect. Ilie Bădicuţ și lect. Mioara Roman, iar cele de civilizaţie arabă de către lect. Mioara Roman şi prof. dr. Nicolae Dobrişan, eforturilor excepţionale ale acestor dascăli adăugându-li-se contribuţiile unor cadre didactice ale secţiei care au făcut parte din colectivul didactic al acesteia pe perioade mai scurte, ca şi contribuţiile unor colaboratori externi. Abia după 1989 colectivul secţiei s-a lărgit prin prezenţa, în cadrul colectivului, a noi cadre

didactice, formate de către profesorii menţionaţi mai sus precum dr. George Grigore (1997), dr. Rodica Firănescu (1991) și dr. Ioana Feodorov (1994). După anul 2000, se retrag de la catedră pentru a-și continua cariera de arabiști în altă parte Rodica Firănescu (2004) și Ioana Feodorov (2005), apoi se pensionează Nadia Anghelescu (2009) și Nicolae Dobrișan (2008). Sunt angajați, pe de altă parte noi membri ai catedrei: Ovidiu Pietrăreanu (2001), Laura Sitaru (2002), Monica Broșteanu (2004, azi, pensionată), Georgiana Nicoarea (2009, plecată în 2015 de la catedră), Gabriel Bițună (2012). Între 1993 și 2002, secția a beneficiat de prezența a doi lectori egipteni, Mahmud El-Masamir și Abdou El-Gom‗a. Au mai lucrat la secția de arabă pentru perioade scurte, 1978-1980, Gheorghe Țârlescu și, 1995-1998, Mihai Dat. De asemenea, o mențiune aparte trebuie făcută caloboratorilor externi ai secției cum ar fi Mircea Anghelescu, Grete

Tartler, Petre Buruiană, Doru Costea, Shafiq al-Beqai

În momentul de față (anul 2015), colectivul este format din prof. dr. George Grigore (coordonatorul secției), conf. dr. Laura Sitaru, lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu, asist. drd. Gabriel Bițună.

În anul universitar 2014-2015, profilurile cursurilor şi titularii acestora sunt:

-Limbă: Structura limbii arabe: prof. dr. George Grigore; lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu; -Literatură: Literatură și cultură: lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu, conf. dr. Laura Sitaru; -Civilizaţie arabă: conf. dr. Laura Sitaru -Cursurile de practica limbii sunt ţinute de către lector dr. Ovidiu Pietrăreanu, conf. dr. Laura Sitaru și asist. drd. Gabriel Bițună. Practica pedagogică se efectuează, în general, la specializarea B, neexistând licee în care să se predea limba arabă. Practica profesională se efectuează în baza unor protocoale de practică semnate între Departamentul de Limbi și Literaturi Orientale secția de arabă și organisme care își desfășoară activitatea în domenii care au legătură cu studiile de arabistică. Secția de arabă a semnat în cursul anului 2013 un acord de cooperare cu liceul Ion Neculce din București în vederea deschiderii unei clase cu predare în limba arabă, eventual începând cu anul școlar 2014-2015. Pentru ciclul de licenţă studenţii/studentele vor efectua un total de cel puţin 80 de ore, adică cel puţin 20 ore pe semestru pe parcursul semestrelor 3-6. Practica extramurală se va putea desfășura doar pe parcursul semestrelor 3-4. Anul de instalare/acomodare se exceptează de la orice fel de practică, iar cel final va fi dedicat redactării finale a lucrării de absolvire a ciclului de învăţământ și, eventual, altor activităţi de practică intramurale. În cuantificarea activităţilor de practică profesională se vor lua în calcul orele fizice de prezenţă ale studentului/studentei. În cazul proiectelor de cercetare și documentare, coordonatorul practicii va decide cuantumul de ore ce se vor acorda studentului/studentei în funcţie de dificultatea și anvergura proiectului respectiv. Pentru aceasta se va ţine cont de următorul ghidaj:

LICENȚĂ – proiecte de licenţă: între 10-30 ore; pentru articole publicate și comunicări prezentate la sesiuni știinţifice: între 10-20 ore; pentru proiecte realizate în cadrul cercurilor studenţești ori al unor echipe de cercetare: între 5-20 ore; pentru fișare, colectare și organizare de date ori alte activităţi în vederea realizării unor dicţionare, culegeri și crestomaţii, baze de date etc.: între 10-40 ore.

Programe de masterat derulate de secția de arabă Cursuri de masterat, cu contribuţia Prof. dr. Nadia Anghelescu, Prof. dr. Nicolae Dobrișan, Prof. dr. George Grigore, Conf. dr. Monica Broşteanu, s-au organizat la secţia de arabă, începând cu anii 1997-1998. În ultimii ani, masteratele au fost: Orientul Mijlociu: limbi Ģi culturi în contact (2006-2007), Spaţiul islamic: societăţi, culturi, mentalităţi (2007-2009), Traducerea textului literar – limba arabă (2008-2010) în domeniul limbii şi literaturii arabe moderne. În momentul de față (2015), singurul program de masterat al secției de arabă (desfășurat în colaborare cu secția de turcă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine) este Spațiul islamic: societăți, culturi, mentalități, program elaborat și coordonat de prof. dr. George Grigore (arabă) și prof. dr. Luminița Munteanu (turcă). Avest program masteral s-a desfășurat și se desfăşoară cu participarea profesorilor secţiei de arabă (prof. dr. George Grigore, conf. dr. Laura Sitaru, lect. dr. Ovidiu Pietrăreanu), secţiei de turcă (prof. dr. Luminiţa Munteanu), precum şi a unor specialişti externi (prof. dr. Francisca Băltăceanu, conf. dr. Ioana Cândea-Feodorov, conf. dr. Monica Broşteanu, conf. dr. Irina Vainovski-Mihai, dr. Grete Tartler).

III. STATUTUL ACTUAL AL PREDARII DISCIPLINEI

Limba arabă s-a predat aproape exclusiv ca disciplină A, durata studiilor fiind de cinci ani, la începuturile secţiei, apoi de patru ani, iar în prezent (începând din 2005) de trei ani. În anii ‘80, s-a predat şi ca disciplină B. Au existat perioade scurte (în anii ‘80) când şcolarizarea s-a făcut din doi în doi ani, dar după 1990 admiterea se organizează

anual, prin concurs. În majoritatea anilor, s-au organizat şi cursuri facultative de limba arabă pentru studenţii Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine şi, cu aprobare, pentru cei din cadrul Universităţii din Bucureşti. Cifra de şcolarizare anuală a variat, în timp, între 7 şi 20 de locuri. În ultimii ani, la admitere au fost 13-15 locuri de la buget (şi încă 20-35 de locuri cu taxă). Manualele şi cursurile alcătuite de membrii secţiei acoperă cele mai multe dintre necesităţile procesului de predare a limbii arabe: Yves Goldenberg: Manual de limba arabă (1978); Nadia Anghelescu: Curs de sintaxă a limbii arabe moderne (1973), Semantica modalităţilor în limba arabă (1981); Nicolae Dobrişan: Curs de fonetica Ģi morfologia limbii arabe contemporane (1975), Curs de lexicologie arabă (1984), George Grigore:

Limba arabă: scriere Ģi pronunţie (2002), L‟arabe parlé à Mardin (2007) etc.

Biblioteca secţiei a funcţionat multă vreme ca o subsecţie a Bibliotecii de Limbi Clasice, Romanice și Orientale, însă, din 1994, anul înfiinţării Centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti, cu sediul în clădirea Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, materialele documentare referitoare la limba şi cultura arabă sunt cuprinse şi consultate în cadrul Bibliotecii Centrului. Spațiile secției Secţia de arabă are amenajat un cabinet propriu, ce poartă numele marelui gramatic arab Sibawayhi, și se folosește, în acelaşi timp, şi de spaţiul Centrului de Studii Arabe, dotat cu două calculatoare, un laptop, aparatură TV şi video, copiator și imprimantă.

IV.

ŞTIINŢIFICĂ

LIMBA

ŞI

LITERATURA

ARABĂ

CA

OBIECT

DE

CERCETARE

A) CADRE DIDACTICE IMPLICATE IN CERCETARE Pe lângă manualele menţionate mai sus, unele cadre didactice ale secţiei au alcătuit şi alte instrumente de lucru utile studenţilor, ca şi altor persoane interesate de studiul limbii arabe. De asemenea, preocupările pentru cercetare au fost şi sunt ilustrate prin studii şi cercetări de specialitate publicate în ţară şi străinătate. Astfel:

YVES GOLENBERG (selecţie)

Manual de limba arabă, Buc., TUB,1978

Preocupările

11(1962)

Limba arabă literară şi idiomurile arabe vorbite‖, în Analele Universităţii BucureĢti, 18(1969)

Quelques notes concernant les manuscrits arabes autographes de Timotei Cipariu‖, în Analele Universităţii BucureĢti, 20(1971)

Notes en marge de quelques écrits roumanins sur le Coran et l‘Islam‖, în Analele Universităţii

BucureĢti, 21(1972)

■ „A Distributional Analysis of Negative Morphemes in Egyptian Colloquial Arabic‖, ―RRL‖, 19(1974), no.4, 385-397.

■ „La métrique arabe classique et la typologie métrique‖, în Revue Roumanine de Linguistique,

21(1976), nr. 1

Timotei Cipariu- un arabisant roumain du XIX-e siecle‖, în Studia et Acta Orientalia, IX,

de arabistică ale lui Timotei Cipariu‖, în

Analele Universităţii BucureĢti,

1977.

NADIA ANGHELESCU

Monografii, manuale, dicţionare:

Curs de sintaxă a limbii arabe moderne, Buc., TUB, 1973

Problemele limbii în cultura arabă, Buc., TUB, 1984

Limbaj Ģi cultură în civilizaţia arabă, Buc., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1986

Mic dicţionar român-arab de termeni lingvistici, Buc., TUB, 1988

Semantica modalităţilor în limba arabă, Buc., TUB, 1989

Introducere în Islam, Buc., Ed. Enciclopedică, 1993

Dicţionar de civilizaţie musulmană, Buc., Ed. Univers Enciclopedic,1997 (traducerea din limba

franceză, cu adaptări şI completări, a lucrării lui Yves Thoraval, Ed. Larousse, 1995).

Al-istishraq wa-l-hiwar al-thaqafi (―Orientalistica şi dialogul cultural‖), Manshurat Da‘irat al-

thaqafa wa-l-‗i‘lam, al-Shariqa, Emiratele Arabe Unite, 1999.

Limba arabă în perspectivă tipologică, Buc., Ed. Univers Enciclopedic, 2000

Cărţi care au fost traduse în alte limbi:

Linguaggio e cultura nella civiltá araba, trad. Michele Vallaro, Torino, Ed. Silvio Zamorani,

1993;

Langage et culture dans la civilisation arabe, trad. de Viorel Vişan, Prefaţă de Jean-Louis Roy

şi Abdulaziz Othman Altawaijiri, Paris, L‘Harmattan, 1995

Peste 50 de studii ştiinţifice în reviste de specialitate din ţară şi străinătate (selecţie) :

Un clasic al prozei arabe: Djahiz‖, în Studii de literatură universală, Buc., 8(1966)

Sur le rôle de al-nawasikh dans l‘acte de la parole‖, în Mélanges de l‟Université Saint-Joseph,

Beirut, 46(1973-1974)

Arabic diglossia and its Methodological Implications‖, în Romano-Arabica, 1974,

Sur la réinterprétation du genre grammatical‖, în Revue roumaine de linguistique, 20(1975),

nr. 6

Sur le sens de la flexion désinentielle dans la grammaire arabe traditionnelle‖, în Folia

Oientalia, Krakow, 16(1975) Oser dire en arabe‖, în Revue roumaine de linguistique, 26(1981), nr. 4

Observations sur la génese de la signification générale et particuliere dans une épître de al-

Marzuqi‖, în Historiographia linguistica, Amsterdam, 8 (1981), nr. 2-3.

Sensul în gândirea lingvistică arabă‖, în Semantică Ģi semiotocă, ed. Ion Coteanu şI Lucia

Wald, Buc., Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981

Éléments d‘une théorie des modalités chez les grammairiens arabes anciens‖, în Revue

roumaine de linguistique, 27(1982), nr. 4

La relation normatif-théorique dans les diverses périodes de la grammaire arabe classique‖, în

Zeitschrift fur Arabische Linguistik”, Wiesbaden, 15(1985)

Le genre en arabe en perspective typologique et contrastive‖, în Analele Universităţii

BucureĢti, 37(1988)

Government (al-„amal) as a Criterion to Distinguish between Form-Classes in Arabic

Grammar‖, în Al-Karmil. Studies in Arabic Language and Literature, Haifa, 1991, nr. 12

Quantification, Modality and Speech Acts‖, în Revue Roumanine de Linguistique, 36(1991),

nr.1-2

L‘expression de l‘inchoativité en arabe‖, în The Arabist, Budapest, 1992, nr3-4

Les

Colloquium on arabic Lexicology and Lexicography, ―The Arabist‖, Budapest, 1994, nr. 6-7

éléments

de métalangage dans

un chapître de Ibn Ginni‖, în

Proceedings of the

The Linguistic Thinking and the Lexicographic Definition”, în Cahiers de Linguistique

Théorique et Appliquée, 31(1994)

Relations sémantiques dans le systeme des déictiques en arabe‖, în ―Al-‗Adab al-‗arabiyy wa

‗amal al-mustashriqin‖ (―Literatura arabă şi opera orientaliştilor‖), în al-Majalla al-„arabiyy li-th- thaqafa, editată de A.L.E.C.S.O., 15 (1996), nr. 30

Modalities and Grammaticalization in Arabic‖, în Arabic Grammar and Linguistics, ed.

Suleiman Yasir, Richmond-Surrey, Ed. Curzon, 1999

Quantification et quantificateurs chez les anciens grammairiens arabes‖, în Linguistique arabe

et sémitique, Paris, 1 (2000), nr. 6, etc.

Participări la reuniuni ştiinţifice internaţionale cu teme de lingvistică arabă, orientalistică, islamologie: Olanda (1982), Budapesta (1990; 1992), Haifa (1991), Beirut (1995), Amman (1996), Tetouan (1997), Edinburgh (1997), etc.

NICOLAE DOBRIŞAN

Monografii, cursuri, dicţionare

Curs de fonetica Ģi morfologia limbii arabe contemporane, Buc., TUB, 1975

Mic dicţionar arab-român (în colaborare cu Maria Dobrişan şi Doina Dincă), Buc., TUB, 1981

Curs de lexicologie arabă, Buc., TUB, 1984

Vocabular român-arab. Arhitectură, construcţii civile, drumuri Ģi poduri , Buc., TUB, 1988

Ghid de conversaţie român-arab (în colaborare cu George Grigore), Buc., Ed. Teora, 1993

Dicţionar arab-român (în colaborare cu George Grigore), Buc., Ed.Teora, 1998

Studii în publicaţii de specialitate (selecţie):

■ „Wahdat al-lugat al-‗arabiyya ‗amil ‗asasi min muqawwimat wahdat al-‗umma al-‗arabiyya‖

(Unitatea limbii arabe, factor esenţial al unităţii naţiunii arabe‖) în Al-Qawmiyyat al-„arabiyya wa al-mustaqbal, Baghdad, 1998.

Al-Lughat al-‗arabiyya kharija hududi-ha‖ (―Limba arabă în afara graniţelor sale‖) în Al-

Lughat al-„arabiyya wa tahaddiyat al-qarn al-hadi wa al-ishrin, Tunis, 1996.

■ „Al-alfadh dhat al-‗asl al-‗arabiyy al-dakhila fi al-lugat al-rumaniyya‖ (―Cuvintele de origine

arabă intrate în limba română‖), în Magalla magma‟ al-lughat al-„arabiyya”, Cairo, 29(1972).

■ „Assimilation on Word Borrowings From European Languages into the Arabic Language‖,

―RA‖, 1976.

■ „Conceptul de ishtiqaq în lexicologia arabă‖ (―Conceptul de ishtiqaq în lexicologia arabă‖,

AUB, 21(1972).

■ „Cuvinte de origine arabă intrate în limba română prin filiera limbii turce”, AUB‖, 17 (1968).

Cuvintele de origine arabă în presa română contemporană‖, Romano-Arabica. New Series, I,

Buc., TUB, 2001 .

Equivalents of Privative Prefixes in Arabic‖, RRL, 29(1984), no.5.

■ „Hawla al-‘alfadh al-mu‘arraba fi al-lughat al-‗arabiyya al-mu‘asira‖ (―Despre cuvintele

împrumutate în limba arabă contemporană‖), Magalla Magma‟ al-lughat al-„arabiyya”, Cairo,

35(1975).

Împrumutul lexical în limba arabă, perioada clasică‖ , ―AUB‖, 22(1973).

■ „Kayfa takhdum al-lughat al‘-arabiyya al-kalimat al-musta‘ara min al-lughat al-‗urubbiyya‖

(Cum utilizează limba arabă cuvintele împrumutate din limbi europene?‖), în Dirasat fi al-

lugha, Turad al-Kubaisy ed., Baghdad, 1986. Planification linguistique et modernisation du lexique arabe‖, ―RRL‖, no.5, 38(1993).

■ „Tatawwur dalalat al-‘alfaz al-‘arabiyyat al-asl fi-l-lughat al-rumaniyya‖ (Evoluţia

semnificaţiilor cuvintelor de origine arabă în limba română‖), Al-Majallat al-„arabiyya li-al- thaqafa, no.28, Tunis, 1995.

Traduceri din literatura arabă clasică şi modernă (peste 20 volume):

Taha Hussein: Zilele, trad., prefaţă şi note, Buc., ELU, 1969

Proverbe, maxime Ģi aforisme, trad. şi note, Buc., Ed. Albatros, 1976

Antologia nuvelei arabe, traducere, prefaţă şi note, vol. 1-2, Buc., 1980

Antologie de poezie arabă (perioada clasică), traducere, antologie şI note (în colaborare cu

Grete Tartler), vol. 1-2, Buc., Ed. Minerva, 1982;

Naghib Mahfouz: Bayna el-Qasrein, 2 vol. (1984), Qasr eĢ-ġawq, 2 vol. (1987), Es-

Sukkariyya, 2 vol.(1988); toate volumele Trilogiei în traducerea lui Nicolae Dobrişan, Buc., Ed. Minerva;

Basme arabe, trad., prefaţă şi note, 2 vol., Buc., Ed. Minerva, 1991

Naghib Mahfuz: Prepeliţele Ģi toamna, trad., prefaţă şi note, Buc., Ed. Univers, 1974

Naghib Mahfuz: Pălăvrăgeală pe Nil, trad., prefaţă şi note, Buc., Ed. Sempre, 2000, etc.

Participări la colocvii internaţionale: Bucureşti (1994; 2003); Bahrein (UNESCO Arab, 1995), Maroc (colocviu internaţional dedicat lui Ibn Battuta, 1997); Maroc (colocviu dedicat traducerii Coranului, 1998); Cairo (Academia de Limba şi Literatura Arabă, sesiuni anuale: 1997-2002).

ILIE BĂDICUŢ Dicţionare, traduceri, articole:

Dicţionar arab-român, român-arab (în colaborare cu Stelian Drondoe), TUB, 1978 şi

1987; Ed. Nemira, 1997;

Cele mai ieftine nopţi. Nuvele arabe (coautor alături de: Nadia Anghelescu, Nicolae

Dobrişan, Mircea Anghelescu, Elena Constantin şI Mioara Dobrişan), prefaţă de Nicolae Dobrişan, Buc., Ed. Univers, 1971.

Apariţia şi transmiterea poeziei arabe pre-islamice‖, în Analele Universităţii

BucureĢti, nr. 19/1970.

Prolegomene la studiul vieţii şi poeziei romanticului tunisian Abul Qasim aş-Şabbi‖,

în Analele Universităţii BucureĢti, nr. 19/1970.

Diglosia arabo-arabă, sursă de dificultăţi în traducerea orală‖ in Conferinţa naţională de bilingvism, Buc., Ed. Kriterion, 1999.

Studierea limbilor orientale în România‖, in Momente din istoria învăţământului

limbilor străine la Universitatea din BucureĢti, Buc., UB, 1980.

■ „Livres populaires d‘origine orientale dans la littérature roumaine ancienne‖, în

Problemz istorii, filologii, kultury, Moskva-Magnitogorsk, 1995.

Participări la colocvii internaţionale: Strasbourg (1992); Bucureşti (1994), Moscova

1995.

GEORGE GRIGORE Monografii

L‟arabe parlé à Mardin – monographie d‟un parler arabe périphérique”. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2007; Piscataway (SUA):

Gorgias Press LLC, 2009.

Problematica traducerii Coranului în limba română (teza de doctorat). Prefaţă:

prof.dr. Nadia Anghelescu. Bucureşti: Editura Ararat, 1997.

Cartea Neagră; Cartea Iluminării (studiu despre yazidiţii din nordul Irakului). Bucureşti: Editura Călin, 1994.

Poporul kurd file de istorie. Bucureşti: Interprint, 1997.

Traduceri din arabă în română

Coranul, traducere, prezentare, note şi index: George Grigore. Ediţie bilingvǎ arabǎ – românǎ. Istanbul: Editura Çağrı Yayınları, 2003, 2009; Kriterion, 2000, 2002; Herald, 2005, 2007, 2009.

Ali bin Abi Talib. Nahj al-balagha (Calea vorbirii alese). Studiu introductiv şi traducere din limba arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2008; Bucureşti: Herald,

2012,

■ Ibn Sīnā (Avicenna), Cartea definiţiilor (ediţie trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu şi bibliografie de George Grigore. Note şi comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi şi Mădălina Pantea. Tabel cronologic de Gabriel Biţună. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului şi a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten. Iaşi: Editura Polirom, „Biblioteca medievală‖, 2012.

Ibn al-Muqaffa‗. Kalila Ģi Dimna sau PoveĢtile lui Bidpai. Postfaţă şi traducere din limba arabă. Iaşi: Polirom, 2010.

Basme de pe Tigru Ģi Eufrat. Traducere din dialectul arab irakian. Iaşi: Editura Polirom, 2009.

Ibn 'Arabi. Geneza Cercurilor; Filiaţia spiritualǎ. Studiu introductiv, texte prezentate şi traduse din limba arabǎ (în colaborare cu Rodica Firănescu); Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2003.

Nursi, Said. Cuvinte; Istanbul: Nesil Yayınları, 2002.

■ Ibn Ruşd (Averroes). Cuvânt hotǎrâtor. Studiu introductiv, traducere din limba arabǎ şi note. Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica,

2002.

Al-Ghazali. Firida luminilor. Traducere din limba arabă, prefaţă şi note, în volumul Călăuza derviĢului - din mistica islamică (editat împreună cu Luminiţa Munteanu), Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.

Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān. Traducere din limba arabǎ, studiu introductiv, note şi index, Bucureşti: Editura Kriterion, colecţia Bibliotheca Islamica, 2001.

Ibn Tufayl. Hayy bin Yaqzān sau din tainele înțelepciunii răsăritene (ediție bilingvă arabă-română). Traducerea și editarea textului arab, studio introductive, note și bibliografie de George Grigore. Iași: Editura Polirom, Colecția „Biblioteca Medievală‖.

PoveĢti irakiene (culese şi traduse de George Grigore), Bucureşti: Editura Coresi,

1993.

Jabra Ibrahim Jabra. Celelalte camere. Prefaţă şi coordonarea colectivului de traducători din limba arabă. Iaşi: Editura Ars Longa (Colecţia „Alif‖), 2010.

Mahmoud Darwish. Sunt arab (poezie). Studiu introductiv şi traducere din limba arabă. Cluj-Napoca: Kriterion, 2009.

Sultan bin Mohammad al-Qasimi. 2011. Întoarcerea lui Hulagu (teatru). Iaşi: Ars Longa.

Samih al-Qasim. 2013. Poeme. Traducere din limba arabă și prefață de George Grigore și Gabriel Bițună. Iași: Editura Ars Longa.

Ibrahim al-Mulla. 2014. Oprit fiind de la vorbire. Prefață: Omar Abdulaziz.

Traducere din limba araba: George Grigore. Iași: Editura Ars Longa

Traduceri din literatura română în limba arabă publicate în volum

Kāna yağibu (Ar fi trebuit) – Din poezia română contemporană. Antologare şi traducere în arabă în colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri. Bagdad: Editura Al-‘Ibdā‗, 1995.

Sorescu, Marin. 2000. Al-mağrā (piesa de teatru Matca). Traducere în arabă (în colaborare cu Kamel Oued Al-Amiri). Bagdad: Dār aš-šu‘ūn at-taqāfiyya al- ‗āmma, 2000.

Ilica, Carolina. Tuġyān al-ħulm (Tirania visului). Traducere în limba arabă. Jounieh (Liban): Naaman, 2003

Šabāb bilā šayhūha wa ħayāt bilā mawt (Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte). Traducere din română în arabă. Prefaţă: Omar Abdulaziz. Ilustraţii:

Carmen Burcea-Haber. Sharjah (EAU): Dā‘irat at-taqāfa wa-l-‘i‗lām.

Antologie de texte traduse prefaţate cu studii

Ochiul lǎuntric perspective islamice asupra divinitǎţii. Bucureşti: Editura Herald,

2005.

Manuale şi dicţionare

Dicţionar arab-român. Bucureşti: Teora 1998, 2007 (în colaborare cu Nicolae Dobrişan).

Limba arabă – pronunţie Ģi scriere. Bucureşti: Editura „România de Mâine‖, 2002.

Ta‟allum al-luġa ar-rūmāniyya bi-dūn mu„allim (Învăţarea limbii române fără profesor). Beirut: Dar Aš-šurūq, 2000.

Ghid de conversaţie kurd-român (în colaborare cu Şero Berazi). Bucureşti: Editura Kriterion, 1998.

Qāmūs ğumal wa 'ibārāt 'arabiyy-rūmāniyy (Dicţionar de expresii idiomatice arab- român) (colectiv). Bagdad: Arkan, 1995.

Ghid de conversaţie arab-român. Bucureşti: Editura Cris Book, 1996; Editura Teora, 1998, 2000 etc.

Ghid de conversaţie român-arab n colaborare cu Nicolae Dobrişan). Bucureşti:

Editura Teora, 1993, 1997 etc.

Alif, ba‟ – normele scrierii limbii arabe, Bucureşti: Universitatea Populară „Ioan Dalles‖, 1987.

Gastronomie arabă

Din arta culinară a Orientului arab, Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.

Bucate arabe, prefaţă: Vasilica Ghiţă-Ene, Bucureşti: Editura Călin, 1997.

Creaţie literară proprie

Primăvară la Bagdad (versuri). Bucureşti: Editura Iacobi, 1991.

Studii (islamologie, dialectologie arabă, lingvistică arabă etc.)

♦ „Le verbe et les particules préverbales dans l‘arabe parlé à Siirt (Turquie), în Alf lahga wa lahga. Proceedings of the 9th Aida Conference. Viena, 2014: 59-70.

♦ „Kalila wa Dimna and Its Journey towards the World Literature‖, în Romano-Arabica, București, 2013: 139-150.

♦ „The Semantic Evolution of Qur‘anic Terminology and its Translation‖, în Gilgamesh, Bagdad, 2013: 26-30.

♦ „La deixis spatiale dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Alexandrine Barontini, Christophe Pereira, Ángeles Vicente, Karima Ziamari (ed.), Estudios de dialectología árabe (n.7): Dynamiques langagières en Arabophonies: variations, contacts, migrations et créations artistique. Hommage offert à Dominique Caubet par ses elèves et collègues. Zaragoza: Universidad de Zaragoza, Paris: INaLCO, 2012: 77-90.

♦ „Der Jesidismus: ein Beispiel für religiösen Synkretismus‖ (traducere în germană:

Lucian Stănescu), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine nr. 2, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: .83-94

♦ „Quelques graphèmes latins polyfonctionnels qui notent les consonnes du parler arabe de Siirt dans une collection de proverbes, în George Grigore şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012:

117-124.

♦ „Common Features of North Mesopotamian Arabic Dialects Spoken in Turkey (Şırnak, Mardin, Siirt)‖, în M. Nesim Doru (ed.), Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre (Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre Sempozyumu Bildirileri). Istanbul:

Mardin Artuklu Üniversitesi Yayınları, 2012: 545-555 (împreună cu Gabriel Biţună).

♦ „Marriage Iraqi Style‖, în Gilgamesh, Dār al-Ma‘mūn, Bagdad, nr. 4/2012: 20-24.

♦ „Preverbal Particles in the Arabic Spoken in Midyat Area‖, în Ibrahim Özcoşar (ed.), International Midyat Symposium (7 th -9 th October 2011) Papers. Mardin: Mardin Sesi Gazetecilik ve Matbaacılık Ltd. Şti., 2012: 323-334.

♦ „The Analysis of Some Errors Produced by Iraqi Arabs When Speaking Romanian. The Instrumental‖, în Analele Universităţii din BucureĢti – Limbi Ģi Literaturi Străine nr.1, 2012: 31-39.

♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Khorramshahr (Iran)‖, în George Grigore şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica VIII-XI. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011: 93-102.

♦ „Les principales caractéristiques de l‘arabe parlé a Siirt (Turquie)‖, în Andrei A. Avram, Anca Focşeneanu şi George Grigore (ed.), A Festschrift for Nadia Anghelescu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011: 255-277.

♦ „Les categories grammaticales de la classe nominale de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖, în Research Topics: A Selection of Papers presented at the Annual Conference of the Faculty of Foreign Languages and Literatures, Bucharest, 7-8 November 2008, editor: Luminiţa Munteanu. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011: 14-20.

♦ „Liubov v ponimanii Ibn Arabi‖ [Dragostea in viziunea lui Ibn Arabi], trad. în limba rusă de Ruzana Psku, în Yearbook of Center of the Arab World Studies, Moscova:

Peoples Frienship University of Russia, 2011: 34-47.

♦ „Iisus Hristos: convergenţă şi divergenţă în dialogul creştino-islamic‖, în Revista TABOR (Tradiţie Ģi Actualitate în Biserica Ortodoxă Română), nr. 3, anul V,

iunie 2011, Cluj-Napoca: Mitropolia Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului. 2011: 69-75.

♦ „Le système consonantique de l‘arabe parlé à Siirt (Turquie)‖, în Revue Roumaine de Linguistique (revistă cotată ISI), LV, nr.3, Bucureşti. 2010: 223-235.

♦ „Les verbes à racines quadriconsonantiques dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine. Anul LIX. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2010: 55-64.

♦ „Mardin and its surroundings during the Artuqide period as depicted in Ibn Battuta‘s Rihla‖, în Artuklular, Cilt 1 (Ed.: Dr. Ibrahim Özcoşar). Mardin: Mardin Valiliği Kültür. 2009: 387-400

♦ „Phonetic Changes in the Arabic Islamic Names of the Dobrujan Tatars‖ (împreună cu Omer, Sevghin), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine. Anul LVIII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2009: 49-61. ♦„The Islamic Institutional Terminology and the Translation of the Koran‖, în Proceedings of the International Colloquium Translation in all its Aspects with Focus on International Dialogue, Association of Translation, Istanbul, October 2009. Istanbul: Universal Dil Hizmetleri ve Yayıncılık A.Ş. 2009: 103-107.

♦ „La réduplication à m dans l‘arabe parlé à Mardin (Turquie)‖, în Between the Atlantic and Indian Ocean: Studies on Contemporary Arabic Dialects. Proceedings of the 7 th AIDA Conference, held in Vienna from 5- 9 September 2006. Ed. by Stephan Procházka and Veronika Ritt-Benmimoun. Münster-Wien: LIT-Verlag. 2008:

217-225.

♦ „Conditional Structures in Mardini Arabic‖, în Zeitschrift für Arabische Linguistik (Editori: Werner Arnold şi Otto Jastrow) nr. 49-20. Wiesbaden: Harrassowitz. 2008: 63-77.

♦ „Ğalāl ad-Dīn Rūmī: matā yanfatiħu al-bābu ‗alā misrā‗ayhi‖, în Rāfid nr.4, Sharjah (EAU). 2008: 15-21.

♦ „L‘énoncé non verbal dans l‘arabe parlé à Mardin‖, în Peripheral Arabic Dialect, Romano-Arabica 6-7, Center for Arab Studies. Bucureşti. 2007: 51-62.

♦ „The Secondary Religious Vocabulary and the Translation of the Quran‖, în Annals of the Sergiu Al-George Institute nr. XII-XVI. 2007: 89-94.

♦ „The Historical Context of Fatwa of Mardin given by Ibn Taymiyya‖, în 1 st International Symposium of Mardin History Papers. Imak Ofset Basım Yayın, Istanbul. 2006: 343-353. Rihla lui Ibn Battuta în China‖, în Studii de Sinologie, Editura Universităţii din Bucureşti. 2006: 201-214.

♦ „L‘alternance codique chez les arabes de Mardin (Turquie)‖, L‟arabe dialectal, enquêtes, descriptions, interprétations (Actes d‟AIDA 6), Tunis. 2006: 159-170

♦ „Conditional Structures in Baghdadi Arabic‖, în Revue Roumaine de Linguistique nr. 3- 4. 2005: 273-282.

„Ta‘tīr al-luġa al-‗arabiyya fī al-luġa ar-rūmāniyya‖, în al-Mawrid 2, Bagdad. 2005: 4-

13.

♦ „Vinul şi mistica islamicǎ‖, în Scrieri Ģi studii tradiţionale, Editura Pontifex, 1/2005,

pag.76-90

♦ „Expressing Conditionality in the Spoken Arabic of Baghdad‖, în Folia Orientalia XLI, Cracow. 2005: 39-48.

♦ „Les contraires – al-‘aDdād – dans le Coran et leur équivalence dans les traductions‖, în Romano-Arabica nr. 4. Bucureşti: Center for Arab Studies. 2004: 33-46.

♦ „Analiza erorilor specifice studenţilor arabi în învăţarea limbii române. Sistemul cazual‖, în Analelor Facultăţii de Litere, volumul „Lingvistica românească în context european (studia in honorem Marin Petrişor)‖, tom XV, Universitatea Ovidius, Constanţa, 2004: 87-94.

♦ „Al-ħiwār al-'islāmiyy al-masīħiyy fī manzūr Nūrsī (Dialogul islamo-creştin în viziunea lui Nursi)‖, în Bringing faith, meaning and peace to life in a multiculural world, Istanbul. 2004: 337-345.

♦ „Rumūz sūfiyya wa ši‗riyya ‗inda Nūrsiyy: al-bulbul wa al-warda (Simboluri poetice şi sufite la Nursi: privighetoarea şi trandafirul)‖, în Nūrsiyy adīban, Söz Basım Yayın, Istanbul. 2004: 25-33.

♦ „Căsătoria la irakieni‖, în Paideia nr. 1/2004: 58-64.

♦ „L‘assimilation des emprunts par le système paradigmatique de l‘arabe mardinien (Turquie)‖, în AIDA 5 th Conference Proceedings, Association Internationale de Dialectologie Arabe, Cadiz. 2003: 13-20.

♦ „Jihadul în islamul clasic‖, în Caietele Institului Romano-Catolic nr.2-3, Bucureşti. 2003: 312-318.

♦ „Simbolismul vinului în poezia mistică islamică‖, în Analele Universităţii Spiru Haret, Seria Filologie , nr. 5. Bucureşti. 2003: 83-95.

♦ „Quelques traces du contact linguistique dans le parler arabe de Mardin (Turquie)‖, Arabic Linguistics, în Romano-Arabica, III, Bucureşti: Center for Arab Studies. 2003: 119-134.0

♦ „Le concept d‘amour chez Ibn ‗Arabi‖, în Romano-Arabica, II, Bucureşti: Center for Arab Studies. 2002: 119-134.

♦ „Coranul – matricea spirituala a islamului‖, în Sud-Est, Chişinău, iulie 2002, pp. 26-40.

♦ „La traductibilité de la métaphore coranique‖, în Caietele Institutului Catolic (Institutul Teologic Romano-Catolic ‗Sfânta Tereza‘– Bucureşti) nr. 1(2), Bucureşti. 2001:

88 - 107. ♦ „Manger à l‟orientale en Roumanie‖, în Romano-Arabica, I, Bucureşti: Center for Arab Studies. 2001: 60-70.

♦ „Innovation of an inchoative prefix in Mardini Arabic‖, în volumul omagial dedicat acad. Konstantin Tsereteli, fondatorul studiilor dialectelor arabe central-asiatice Tbilisi/Georgia. 2001: 111-120.

♦ „The Muslim Gypsies in Romania‖, (în colaborare cu Ana Oprişan), în ISIM Newsletter” (International Institute for the Study of Islam in the Modern World nr.8 Leiden. 2001: 32.

♦ „Coranul, în albaneză, de la Ploieşti‖, în Studii Ģi documente privitoare la istoria comunităţii albaneze din România; Prefaţă, selecţie şi adnotări: Gelcu Sefedin Maksutovici, Bucureşti. 2000: 148-155. ♦ „Man as Microcosm în According to the Risale-i Nur of Bediuzzaman Said Nursi”, în Fifth International Symposium on Bediuzzaman Said Nursi. Istanbul. 2000: 71-76.

♦ „Baq an inchoative marker in Mardini Arabic‖, în Annals of University of Balamand nr.10. 2000: 20-30.

♦ „Ku – un préfixe temporel dans l‘arabe mardinien‖, în Proceedings of the 4th International Conference of the International Arabic Dialectology Association, Marrakesh. 2000: 221-232.

♦ „Ka a temporal prefix in Mardini Arabic derived from the verb kān (to be)‖, în Annals of University of Balamand nr.9. 1999: 9-17.

♦ „Muslims in Romania‖, în ISIM Newsletter (International Institute for the Study of Islam in the Modern World nr. 3, Leiden. 1999: 34.

♦ „Al-wuğūd at-taqāfiyy al-‗arabiyy fī rūmāniyā (Prezenţa culturii arabe în România)‖, în Al-Afāq Al-„Arabiyya nr. 3-4. Bagdad, 1995: 74-79.

♦ „Coranul: Iisus Cristos, un mare profet‖, în Albina (revista Institutului de Etnologie şi Folclor). 1995: 7-8.

♦ „Al-Rahmān al-Rahīm: Problems of Interpretation and Translation‖, în Revue Roumaine de Linguistique, XXXVIII, 4. 1993.

Recenzii:

Vocabular român-arab. Arhitectură, construcţii civile, drumuri Ģi poduri, Nicolae DobriĢan, BucureĢti, Universitatea din BucureĢti, 1988, în „SCL‖, 30(1988), no.4, pp. 367-368

O poartă spre cunoaĢterea lumii arabo-islamice, recenzie la Introducere în islam, Nadia Anghelescu, BucureĢti, Ed. Enciclopedică, 1993, în „Universul cărţii‖, 3(1994), no.1, p.7. Astrolabul din mare, ġams Nadir (Mohamed Aziza); Traducere: Ioana Feodorov; Cuvânt-înainte: Leopold Sedar Senghor; Introducere: Virgil Cândea, BucureĢti, Ed. AGNI, 1994, în „Viaţa Românească‖, nr. 9-10 (1995), pp. 156-157.

Al-Ghazali în varianta românească a Ioanei Feodorov, recenzie la Cuvânt de învăţătură (Ayyuha al-walad), Al-Ghazali; Prezentare, traducere Ģi note de Ioana Feodorov, în „Viaţa Românească‖, 1994, no.3-4, p.108-122, în „Alif‖ no.1 (1995), p.14.

Hadisul Ģi traducerea sa în limba română, recenzie la 40 Hadisuri, Imam an-Nawawi; Traducere de Adrian Măcelaru, BucureĢti, 1994, în „Karadeniz‖ nr. 7 (1999), p.

3.

Ibn Haldun sau istoria ca Ģtiinţă, recenzie la Filosofia arabă a istoriei, Gabriel Constantinescu, BucureĢti, Ed. Anastasia, 1996, în „Literatorul‖, no.39-40 (1997),

p.15.

Mohamed Ģi Carol cel Mare, Henri Pirenne; traducere Sanda Oprescu, BucureĢti, Ed. Meridiane, 1996, în „Viaţa românească‖, nr.5-6 (1977), pp. 143-144.

Mai frumoasă decît Nefertari – Egiptul meu, Daniela Firănescu, Bucureşti, Ed. Valahia, 1998. în „Luceafărul‖, no.31 (1998), pp.10.

Qas}ā‟id h}ubb ġinā‟iyya, Mihai Eminescu, traducere în limba arabă de Gheorghe

Revista Sud‖ nr. 1 (13),

Ţârlescu Ģi Kamel Oued al-Amiri, Bagdad, 1999, în

„

1999, pp. 12.

The Arab World in Romanian Culture (1957-2001), Ioana Feodorov, BucureĢti, Editura Biblioteca BucureĢtilor, 2001, în Ecart nr.156 (2001), pp. 6.

Qur‟ān Translation: Discourse, Texture and Exegesis, Hussein Abdul-Raof, Richmond, Curzon, 2001, în „Middle Eastern Literatures‖, Vol.6, No.2 (2003), pp. 249-251.

Exprimarea gradaţiei în limba arabǎ – Studiu comparativ de Ioana Feodorov, Editura Academiei Române, BucureĢti, 2003, în „Revue Roumaine de Linguistique‖, Editura Academiei Române, Vol. XLVIII (2003), pp. 243-245.

L‟arabe parlé à Alger. Aspects sociolinguistiques et énonciatifs, Aziza Boucherit, Paris- Louvain, Ėditions Peeters, 2002, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 72-73.

Lexique français-hasaniyya: Dialecte arabe de Mauritanie, Catherine Taine-Cheikh, Paris, Geuthner, 2004, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 89-90.

Der arabische Dialekt der Khawetna, Shabo Talay, Wiesbaden, Harrassowitz, 2003, în „Romano-Arabica‖ nr. 4 (2004), pp. 90-91.

Shua aziis arabuli dialectebi, Kashkadariuli dialecti; Phonologia, gramatika, leksika, Guram Chikovani, Tbilisi, Language and Culture, 2002; în „Romano-Arabica‖ nr.

4 (2004), pp. 78-79.

Exclamation in Modern Literary Arabic. A Pragmatic Perspective. Rodica Firănescu, BucureĢti, Editura Universităţii din BucureĢti, 2003, în „Romano-Arabica‖ nr. 5(2005), 83-88.

Numele lui Dumnezeu în Coran Ģi în Biblie, Monica BroĢteanu, IaĢi, Polirom, 2004, în „Romano-Arabica‖ nr. 5 (2005), pp. 71-74.

ndirea politică arabă, Laura Sitaru, IaĢi, Polirom, 2009, în „Geopolitica‖ nr. 36-37 (2010), p. 266.

Sociofonologia dell‟arabo. Dalla ricerca empirica al riconoscimento del parlante.

Giuliano Mion, Roma, La Sapienza Orientale-Richerche, în „Analele Universităţii

din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54 -55

din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54-55

, î n „Analele Universităţii din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54
, î n „Analele Universităţii din Bucureşti, Limbi şi Literaturi Străine‖, anul LIX (2010), pp. 54

Gândirea politică arabă. Concepte-cheie între tradiţie Ģi inovaţie (Arab Political Thought. Key concepts between tradition and innovation), Laura Sitaru, IaĢi:

Polirom, 2009, pp. 320,, în George Grigore şi Laura Sitaru (ed.), Romano-Arabica XII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: 285-286.

Note,

traducător este)

prefeţe,

note

bibliografice

(la

alte

cărţi

decât

cele

al

căror

autor

sau

Cuvânt înainte la Mahmoud Al-Hasan, 1994. Stele nepieptănate. BucureĢti: Editura Lucky.

Aparat de note la Panait Istrati, 2001, Mediterana, Cuvânt înainte: Mircea Iorgulescu, BucureĢti: Compania.

Transcrierea cuvintelor arabe (v. pag. 10) la Demetrii Principis Cantemirii, 2001. Incrementorum et decrementorum aulae othman(n)icae sive aliothman(n)icae historiae a prima gentis origine ad nostra usque tempora deductae libri tres, Critice edidit: Dan SluĢanschi. TimiĢoara: Editura Amarcord.

Studiu indroductiv la Jalaluddin Rumi. 2002. Meditaţii Ģi parabole. Traduacere din limba persană Ģi note: Otto Starck. BucureĢti: Editura Kriterion, Colecţia „Bibliotheca Islamica”.

Cuvânt înainte la Ayatollah Seyyed Muhammad Hosseini Beheshti. 2006. Aspecte fundamentale ale islamului. Cluj-Napoca: Editura Kriterion.

Prefaţă la Christian TămaĢ. 2007. Strategii de comunicare în Coran. IaĢi: Editura Ars Longa.

Cuvânt înainte la Mansur al-Hallag. 2008. Divan Poeme mistice. Traducere din limba arabă Ģi studiu introductiv: Georgiana Nicoarea., BucureĢti: Editura Herald.

Prefaţă la Poeme persane (Baba Taher, Omar Khayyam, Saadi, Rumi, ġabestari, Hafez). 2012. Traducere din limba persană Ģi note: Otto Starck. Prefaţă: George Grigore. Herald. Colecţia Princeps.

Postafaţă la Peripeţiile lui Juha Năzdrăvanul. 2012. Traducere din limba arabă:

Gabriel Biţună. IaĢi: Polirom,

Participări la colocvii internaţionale - A participat la colocvii ştiinţifice consacrate dialectologiei arabe: Marrakech 2000, Cadiz 2002, Tunis 2004, Maryland 2006, Viena 2006, Colchester 2008, Pescara (2011), Mardin (2013), Cizre (2013), Tbilisi (2014) şi la colocvii ştiinţifice consacrate studiilor islamice: Baghdad 1999, Istanbul 2000, 2004, 2013, Tétouan 2001, Casablanca 2003, Londra 2005, Mardin 2006, 2008, Siirt 2006, Islamabad (2010), Riad (2010), Bagdad (2012, 2013), Erbil (2014) etc.

A conferenţiat la Bagdad (1997), Casablanca 2003. Sharjah (2003), Tripoli (2006),

Khartoum (2014).

MONICA BROŞTEANU Monografii, dicţionare, traduceri:

Numele divine în Biblie Ģi în Coran Ģi traducerea lor în limba română. Studiu lexical ed. Polirom,

2004.

Dicţionar frazeologic persan-român (în colaborare cu Viorel Bageacu), Editura Univer-sităţii Bucureşti, 1987 (220 p.)

Traduceri:

Conciliul Vatican II - Constituţii, Decrete, Declaraţii (traducere În colaborare cu Francisca

Băltăceanu), ed. Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti 1990 şi 1999 (396 p.)

W. Riley, Două Testamente (A Tale of Two Testaments - traducere), A.R.C.B. 1992, (80 p).

Credinţa Catolică – Cateheză pentru adulţi (Le Livre de la Foi  catehismul Conferinţei

Episcopale Belgiene, traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1992 (170 p.)

Papa Ioan Paul al II-lea, enciclicele Redemptoris Mater, Centesimus Annus, Redemptoris Missio,

Reconciliatio et Poenitentia, Dominum et vivificantem, Redemptionis Donum, Veritatis splendor, Ut unum sint (traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1990-1997.

Liturghierul Roman, (Missale Romanum - traducere în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed.

A.R.C.B. 1993 (994 p).

Catehismul Bisericii Catolice, partea a II-a (traducere din limba franceză, precum şi revizia finală

a întregului volum, în colaborare cu Francisca Băltăceanu) ed. A.R.C.B. 1993 (820 p).

Psalmii (traducere din limba ebraică, note şi comentariu, în colaborare cu Francisca Băltăceanu),

în colecţia "Biblioteca Scripturii, A.R.C.B., 1993 (360 p.)

Liturgia Orelor (Liturgia Horarum traducere din limbile originale – ebraică, greacă şi latină – în

colaborare cu Francisca Băltăceanu) A.R.C.B., 1994 (1250 p).

J.M. Lustiger, Primii paĢi în rugăciune (Les premiers pas dans la prière, traducere), A.R.C.B. 1995 (95 p).

Ch. v. der Plancke, A. Knockaert, 15 zile de rugăciune cu Ecaterina din Siena (15 jours de prière

avec Catherine de Sienne, traducere), A.R.C.B. 1998 (78 p).

Missale Romanum, Lectionarium vol. I, (traducere În colaborare cu Francisca Băltăceanu), A.R.C.B. 1998 (1030 p).

W. Riley, Aventura spirituală a Apocalipsului (traducere din engleză), ARCB 2000 (140 p).

Evanghelia după Matei, Evanghelia după Marcu, în colecţia "Biblioteca Scripturii", (traducere,

note şi comentarii în colaborare cu Francisca Băltăceanu), ed. A.R.C.B. 2001 (334 + 180 p).

Evanghelia după Luca, Evanghelia după Ioan, în colecţia "Biblioteca Scripturii", (traducere, note

şi comentarii în colaborare cu Francisca Băltăceanu), ed. A.R.C.B. 2001 (310 + 260 p).

XAVIER LÉON-DUFOUR (coord). Vocabular de Teologie Biblică, (membră în echipa de traducere

şi de coordonare), A.R.C.B. 2001. (804 p.)

C.M. MARTINI, Itinerariu de rugăciune cu evanghelistul Luca (traducere din limba italiană),

A.R.C.B. 2001 (90 p).

Septuaginta: traducere şi note (proiect NEC). Introducere, cap. "Relaţii între LXX şi textul

masoretic; revizia traducerii şi notelor la vol. I, II, III, IV; traducerea şi adnotarea Psalmilor din vol.

IV - în colaborare cu F. Băltăceanu, la ed. Polirom, 2003-2006.

Monique Alexandre, Sabia de foc Ģi heruvimii, ed. Anastasia şi Symposion, 2003 - în colaborare

cu Francisca Băltăceanu

Articole

Rugăciuni de dimineaţă şi de seară - note asupra traducerii, în revista Verbum, nr. 1-6, 1990 (5 p.)

Islamochristiana" - în revista "Verbum", nr. 7-12, 1990 (2 p.)

"Card. G. DANNEELS, Qui est Dieu pour vous

Serie de articole despre familiile liturgice din Apus şi Răsărit în revista Actualitatea creĢtină a Arhidiecezei Catolice de Bucureşti (în total 15 p).

Catehismul Bisericii Catolice - tradiţie şi înnoire", în Verbum, nr. 5, 1994 (3 p).

Numele lui Dumnezeu în Scripturile Vechiului Testament şi semnificaţia lor", în revista Cronica

nr. 1 (serie nouă) - iunie, Iaşi 1997 (1 p.)

Compararea Incomparabilelor - câteva Nume privind atributele divine în scripturile marilor religii

monoteiste", în Caietele Institutului Catolic (revistă semestrială a Institutului Teologic Romano- Catolic din Bucureşti) nr. 2/2001 (11 p.)

Problems concerning the translation into Romanian of some "divine Names" found in the Qur'an

and in the Bible" - comunicare la Colocviul Internaţional de Lingvistică Arabă, Bucureşti 5-7 iunie 2003, publicată în Romano-Arabica III/2003, editura Universităţii din Bucureşti, 2004.

Traducerea textelor liturgice" - comunicare la Sesiunea ştiinţifică a ITRC Bucureşti, noiembrie

2003 – în colaborare cu F. Băltăceanu.

Soluţii oferite de unele traduceri în arabă pentru trei versete dificile din Psalmul 16‖ -

comunicare la sesiunea organizată de Catedra de limbi orientale în 4 decembrie 2004, publicată în Romano-Arabica IV/2004.

",

recenzie în revista Verbum, nr. 1-6, 1991 (2 p.)

Cursuri universitare

Curs de ebraică biblică pentru începători (50 p.)

Elemente de istoria liturgiei - suport de curs (45 p.)

Ştiinţe bilice - Cartea Apocalipsului - suport de curs (50 p.)

IOANA FEODOROV Monografii

Exprimarea gradaţiei

Academiei Române, Buc., 2003

■ „The Arab World in Romanian Culture, 1957- 2001‖, Ed. Biblioteca Bucureştilor, Buc., 2001.

în limba arabă. Studiu comparativ‖ (teză de doctorat), Ed.

Studii şi articole (selecţie):

■ „Remarques sur quelques définitions des noms de phénomenes scalaires en arabe‖, în

RRL, XXXVIII, nr. 5, 1993.

■ „Derivatives of the Root s-d-d in Classical Lexicographie Definitions‖, în Proceedings

of the Colloquium on arabic Linguistics, Univ. Bucureşti, Centrul de Studii Arabe, 1995.

■ „Un lettré melkite voyageur aux Pays Roumains: Paul d‘Alep‖, în Annals of the

Faculty of Arts and Social Sciences, University of Balamand (Liban), no. 4, 1996.

■ „Romanian translations of Arabic literature (1964-1994)‖, în Romano-Arabica, I, Buc.,

2001.

■ „Is love gradable?‖, în Romano-Arabica, II, Buc., 2002.

■ ―On the Grammaticalization of Intensifiers in arabic‖, în Analele Universităţii

BucureĢti, XLIX, 2000.

■ „Versiunea arabă a Vieţii Sfintei Paraschiva cea Nouă de Macarie az-Za‘im din Alep‖

în Caietele Institutului Catolic, nr, 2 (5)/2002-1(6)/2003.

■ „The Arabic Version of The Life of Saint Paraskevi the New by Makarios az-Za‘im al-

Halabiyy‖, în The Arabist, no. 24-25, Budapest, 2003, etc

Traduceri:

Avicenna: „Despre iubire‖, prezentare, traducere din lb. arabă şi note, în Revista de istorie Ģi teorie literară, XXXVII, nr. 1-2, 1989.

■ „La Chronique de Valachie (1292-1664). Tawarikh wa ‗akhbar mukhtasira ‗an

efendiyyat al-‗Aflakh‖, trad. din arabă în franceză, cu introducere, note, indice şi glosar,

în Mélanges de l‟Université , t.LII, Beirut, 1991-1992.

al-Ghazali: „Carte de învăţătură‖, introducere şi note, în Viaţa românească, nr. 3-4,

1994.

Shams Nadir: Astrolabul din mare. Proză arabă contemporană, traducere, note şi

glosar, Ed. Agni, Buc., 1994.

Tawfiq al-Hakim: „Adormiţii din peşteră‖, prezentarea autorului şi traducere, în

Secolul XX, nr. 4-5-6, 1995 etc.

Participări la colocvii internaţionale: Bucureşti (1994), Budapesta (2000), Bucureşti,

2003.

DANIELA RODICA FIRĂNESCU Monografii:

Exclamation in Modern Literary Arabic. A Pragmatic Perspective (teză de doctorat), Ed. Universităţii Bucureşti, 2003.

Studii şi articole (selecţie):

Studiu introductiv, note şi tabel cronologic, la volumul Aripile frânte de Djubran Khalil

Djubran (traducere din lb. arabă de Daniela Firănescu), Buc., Ed. Minerva, 1989.

Exclamation et actes de langage chez Sibawayhi‖ în Revue Roumaine de Linguistique,

vol.XXXVIII, nr.5/1993, Buc., 1994 (semnat Rodica Buburuzan)

Actes de langage chez Ibn Faris dans le chapitre Baab ma‟aani al-kalaam de son livre as-

Saahibi‖, în Proceedings of the Colloquium on Arabic Linguistics, ed. Nadia Anghelescu şi Andrei Avram, Buc., 1995 (semnat Rodica Buburuzan)

L‘Exclamation chez Jubran Khalil Jubran (une approche pragmatique)‖ în Kalimaat, Univ.

Balamand, Liban, nr. 3/1996, (semnat Rodica Buburuzan)

Valeurs discursives de ba‟a en arabe du Caire‖, în Proceedings of the 4 th Conference of the

international Arabic Dialectology Association (AIDA), A.Youssi, F. Benjelloun, M. Dahbi, Z. Iraqui-Sianceur eds, Marrakesh, 2000.

De vouloir à devoir en arabe syrien‖, în Analele Univ. BucureĢti, XLIX, (2000).

Le modalisateur verbal qam en arabe parlé syrien‖ (în curs de apariţie), în Proceedings of the

5 th Conference of the international Arabic Dialectology Association (AIDA), Cadiz, 2002.

L‘expression Ce să facem?! Asta e!- reflexe de résignation orientale?‖, în Romano-Arabica, I, Buc., 2001.

■ „De l‘amour et la coquetterie en Islam arabe médiéval: la perspective d‘as-Suyuti‖, Romano-

Arabica, II, Buc., 2002.

Traduceri:

Djubran Khalil Djubran: Aripile frânte, trad., studiu introductiv şi note, Ed. Minerva, Bucureşti, 1989

Salah Abdessabour: Călător în noapte‖(teatru), în Secolul XX, nr. 4-5-6/ 1995

(semnată Rodica Buburuzan)

■ „Islamul, capitol în volumul Religiile lumii –versiunea în limba română a cărţii Le fait

religieux (coord. Jean Delumeaux, Librairie Artheme- Fayard, 1993), Ed. Humanitas, Bucureşti, 1996 (semnată Rodica Buburuzan)

Salah Abdessabour: „Selecţie de eseuri şi poeme‖, în ―Secolul XX‖, Bucureşti, nr. 4-5- 6/ 1995 (semnată Rodica Buburuzan)

Gamal el-Ghitani: Toleranţa în topografia oraşului Cairo‖ (fragmente din volumul de proză Qahiriyyat mamluukiyya, Cairo, 1995), în Egipt- România, nouăzeci de ani de relaţii diplomatice, Ed. Crater, Bucureşti, 1997.

■ Juan Goytisolo, eseuri (trad. din franceză în arabă), sub titlul Lastu min malakuut „ulaaika al-amwaat în Akhbar al-Adab, nr. 141, Cairo, 1996

Lucian Blaga: Fiinţa istorică (fragmente despre istoriografia egipteană)‖, în Akhbar al- Adab, nr. 131/ 1996 (traducere în limba arabă),etc.

■ Lucian Blaga, selecţie de poeme însoţite de prezentarea autorului, în Akhbar al-Adab, nr. 128/1995 şi 146/1996 (traducere în limba arabă), etc.

Participări la colocvii şi seminarii internaţionale: Bucureşti (1994); Marrakech (Maroc, 2000); Aix-en-Provence (Franţa, 2000); Cadiz, Spania (2002).

A conferenţiat la: Universitatea din Cairo (1997); Universitatea din Bagdad (1999); Aix- en-Provence, Franţa (2000).

OVIDIU PIETRĂREANU

a.

Articole

Clause Order Flexibility and Verbal Periphrases in Conditional Sentences in Contemporary Literary Arabic‖, in Romano-Arabica, Nr. 14, București, EUB, 2014, pp. 277-300.

―Evolutions towards a Theory of Non-tropical Metaphor in Arab Philological Thought‖, in Romano-Arabica, Nr. 13, București, EUB, 2013, pp. 289-304.

―Some Considerations on Aspect and Grammaticalization in Literary Arabic‖, in

A Festschrift for Nadia Anghelescu, eds. Andrei Avram, Anca Focşeneanu, George Grigore, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011, pp. 408-421.

―Structural Metaphor and Names of Body Parts in Arabic‖, in Research Topics: a selection of papers presented at the annual conference of the faculty of foreign languages and literatures: Bucharest, 7-8 November 2008, ed. Luminiţa Munteanu, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011, pp. 21-31.

―Conceptualization of Space, Spatialization of Concepts and Metaphorization of Names of Body Parts in Arabic, Hebrew and Syriac‖, in New Europe College Yearbook 2007-2008, ed. Irina Vainovski-Mihai, ISSN 1584-0298, pp. 279-316.

―God, Mankind and Connubial Relations in the Qur‘an‖, in Folia Orientalia, vol. XLIV, Wydawnictwo oddziału Polskiej Akademii Nauk w Krakowie, Cracovia,

2008.

―Les équivalents de quelques métaphores dans la version roumaine des maqāmāt d‘al-Harīrī‖, in Romano-Arabica, Nr. 4, Bucureşti, EUB, 2004.

―Remarques sur le processus de métaphorisation de quelques noms de parties du corps en arabe‖, in Romano-Arabica, Nr.3, Bucureşti, EUB, 2003.

―Métaphores et allégories liées à l‘amour et à la débauche dans les écrits prophétiques de l‘Ancien Testament‖, in Romano-Arabica, Nr. 2, Bucureşti, EUB, 2002.

―Prezenţa arabă în Spania: subiect de controversă în spaţiul european‖ in Romano-Arabica, Nr. 1, Bucharest, published by Center for Arab Studies, 2001. articolele ―charity‖ şi ―concubine‖ în secţiunea consacrată islamului a Encyclopedia of the Bible and Its Reception publicată de editura Walter de Gruyter, Berlin-New York

b.

Recenzii

Philippe Cassuto et Pierre Larcher (eds.), La sémitologie aujourd‟hui, in Romano- Arabica, Nr. 5, Bucureşti, EUB, 2005.

Gregor Schoeler, Ėcrire et transmettre dans les débuts de l‟islam, in Romano- Arabica, Nr. 5, Bucureşti, EUB, 2005.

Jérôme Lentin et Antoine Lonnet (eds.), Mélanges David Cohen, in Romano- Arabica, Nr. 4, Bucureşti, EUB, 2004

c.

Participări la conferinţe naţionale şi internaţionale.

LAURA SITARU

I. Volume de autor

Gândirea politică arabă. Concepte-cheie între tradiţie Ģi inovaţie (prefaţă de Lucian

Boia), editura Polirom, Iaşi, 2009, ISBN 978-973-46-1494-3

II. Traduceri din limba arabă

Khaled al-Khamissi, Taxi. Povestiri din trafic (roman). Traducere din limba arabă, prefaţă Ģi note: Laura Sitaru, Iaşi: Editura Ars Longa, 2012, ISBN 978-973-148-113-

5 (174 p.)

III.Articole (selecţie)

- On Cultural and Political Constants in the Context of Contemporary Developments in the Arab World in „Analele Universităţii Bucureşti - Limbi şi Literaturi Străine‖, nr. 2/2013, p. 115-125, ISSN 1220 - 0263

- Muslim

Voyageurs‟

Representations

of

the

World.

An

Archeology

of

Representations in Ibn Fadlān‟s and Ibn Baṭṭūa‟s rilas în revista ―Romano- Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr. XIII / 2013, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 339-353, ISSN 1582-6953

- Egiptul, dincolo de evenimente. Evoluţii actuale în lumina istoriei în seria „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 56/august 2013, ISSN 2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2056.pdf) pp. 6

- Câteva consideraţii despre înlăturarea preĢedintelui Mursī de la conducerea

Egiptului în seria „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr.

2066-5989

52/iulie

2013,

ISSN

- Stereotypes about Islam and media intellectuals‟ discourse after 9/11 în revista ―Romano-Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr. XII/2012, Editura Universităţii din Bucureşti, ISSN 1582-6953

- Conflictul din Gaza. Între interpretări Ģi evoluţii regionale in „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 37/2012, ISSN 2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2037.pdf) pp. 6

- Egiptul post-revoluţionar Ģi provocările guvernării in „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 30/2012, ISSN 2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2030.pdf) pp. 10

- Raportarea Washingtonului la islamul politic sau raţiunea unui pact necesar, in „Policy Brief‖ (publicaţie a Institutului Diplomatic Român), nr. 25/2012, ISSN 2066-5989 (http://www.idr.ro/publicatii/Policy%20Brief%2025.pdf) pp. 10

- Stereotypes about Islam and media-intellectuals: representative trends in “talking” about Islam after 9/11 (synopsis), publicat de Alwaleed Center for Muslim-Christian Understanding, Georgetown University, Washington DC, (http://cmcu.georgetown.edu/)

- Some considerations on concept of muwātana, în revista ―Romano-Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr. VIII-XI, 2011, Editura Universităţii din Bucureşti

- Contemporary myths about Islam and their role in shaping up the image of the Western Muslim în volumul omagial A Festschrift for Nadia Anghelescu, editura Universităţii din Bucureşti , 2011 (p. 479-490), ISBN 978-973-737-951-1

- Puteri emergente în Orientul Musulman în ―Revista Institutului Diplomatic Român‖, anul V, nr. 1 (IX), semestrul I, 2010 (p. 49 – 69), ISSN 2066-7531

- Forme de manifestare ale islamului « în exil », 2010, studiu publicat în versiune electronică pe site-ul Institutului Diplomatic Român (www.idr.ro), ISBN 978-

973-0-08604-1

- Democraţia în spaţiul arab. O încercare de înţelegere a unei paradigme culturale, în „Revista de Istorie Socială‖ (X-XII: 2005-2007), Institutul de Studii Strategice Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖ Iaşi, 2009 (343-360), ISSN 1453-5378

- Islamul european, între integrarea à la française Ģi multiculturalismul à l‘anglo- saxonne, în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, 2007, Bucureşti, (p. 8-22); ISSN 1842-4724

- Conceptul de democraţie Ģi receptarea lui în spaţiul arab în „Revista de politică internaţională‖, nr. 2/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi Tendinţe, Multimedia Political Communication, Bucureşti (p. 33-42)

- Caricaturile, un nou episod al relaţiilor Occidentului cu lumea musulmană, în „Revista de politică internaţională‖, nr. 1/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi Tendinţe, Multimedia Political Communication, Bucureşti (p. 165-175)

- Alegerile, o soluţie pentru democratizarea Orientului Mijlociu?, în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, Bucureşti, 2006 (p. 13-26) ISSN

1842-4724

- Gabaliya, une origine problématique, în „Imaginând istorii‖ (volum omagial- Lucian Boia), Editura Universităţii din Bucureşti, 2006 (p.189-201)

- Une tentative d‟équivaloir quelques concepts identitaires européens modernes en arabe, în „Revista de Istorie Socială‖, Institutul de Studii Strategice, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖, Iaşi, 2006 (p. 351-363), ISSN

1453-5378

- Le cadre socioculturel des contacts linguistiques dans le cas de la communauté Gabaliyya du Sinaï, în ―Revista de Istorie Sociala‖, IV-VII (1999-2002), Institutul de Studii Strategice, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖, Iaşi, 2004 (p. 150-163), ISSN 1453-5378

- L‟amour dans la vision de la mystique Rabi‟a, în ―Romano-Arabica‖, II, 2002, publicaţie anuală a Centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti

Prefeţe şi studii introductive

- Khaled al-Khamissi, Taxi. Povestiri din trafic (traducere, studiu introductiv şi note de Laura Sitaru), 2012, Iaşi: Ars Longa, ISBN 978-973-148-113-5

- Mahmoud Shukair, în contextul literaturii palestiniene la Mahmoud Shukair,

Mozaicuri de iubire (traducere Georgiana Nicoarea), 2012, Iaşi: Ars Longa, ISBN

978-973-148-117-3

Recenzii de carte (selecţie)

- Khaled al-Khamissi, Tāksī. Hawādīt el-mašāwīr (review) in „International Journal of Humanistic Ideology‖, vol. VI, no. 1 Spring-Summer 2013, Cluj University Press, Cluj-Napoca, p. 153-157, ISSN 1844-458X

- Marwan M. Kraidy, Reality Television and Arab Politics. Contention in Public Life, New York: Cambridge University Press, 2010, pp. 253, (ISBN 978-00521- 76919-8) în revista ―Romano-Arabica‖ (publicaţie a centrului de Studii Arabe al Universităţii din Bucureşti), nr. XIII/2013, Editura Universităţii din Bucureşti, p. 369-371, ISSN 1582-6953

- Georges Corm, La question religieuse au XXIe siècle. Géopolitique et crise de la modernité, Editions La Découverte, Paris, 2006, 215 p., în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, 2007, Editura Academiei Române, Bucureşti

- Georges Corm, Orient-Occident, la fracture imaginaire, Editions La Decouverte,

Paris, 2005, 210 p., în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul II,

2006

- Gilles Kepel, Fitna. Guerre au cœur de l‟islam, Paris : Gallimard, 2004, 380 p., în „Revista de Istorie Socială‖, Institutul de Studii Strategice, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza‖, Iaşi, 2006 (pp. 664-667)

- Tariq Ramadan, Aux sources du renouveau musulman. D‟al-Afghānī à Hassan al-Banna un siècle de réformisme islamique, éditions Tawhid, Lyon : 2002, p. 479, în „Revista Institutului Diplomatic Român‖, semestrul I, 2006 (p. 161-164)

- Sophie Bessis, L‟Occident et les autres. Histoire d‟une suprématie, Editions La Découverte&Syros, Paris, 2001, 2002, în „Revista de politică internaţională‖, nr. 3/2006, Grupul de Studii, Prognoze şi Tendinţe, Multimedia Political Communication, Bucureşti

- Cheddadi, Abdesselam, Les arabes et l‟appropriation de l‟histoire. Émergence et premiers développements de l‟historiographie musulmane jusqu‟au II e / VIII e siècle, Paris : Sindbad, Actes Sud, 2004 în « Romano-Arabica », IV, 2004

- Corrao, Francesca Maria (diretta da), L‟Antologia della poesia araba, La Biblioteca di Repubblica (Poesia straniera, collana a cura di Francesco Stella), 2004 E-ducation.it S.p.A., Firenze ; 2004 Gruppo Editoriale L‘Espresso S. p. A. Divisione la Repubblica, Roma per questa edizione, în « Romano-Arabica », IV,

2000

Participări la conferinţe internaţionale: Cairo (2006), Cluj-Napoca (2010), Bucureşti (2010, 2011, 2012, 2013), Erbil (2010), Ramallah (2010, 2013), Washington (2012), Riyadh (2014) etc.

GEORGIANA NICOAREA

ARTICOLE

- Cairo‟s Graffiti Goes Vir(tu)al. Facebook walls, their graffiti avenues and the

afterlife, contribuţie invitată la Citizen Media in Russia, Central and Eastern Europe, China and East Asia, and the Arab World (editori : Mona Baker, Bolette Blaagaard), Routledge, 2015

- Counter-narratives of the New Egyptian Street: Contesting Authority through

Graffiti, 2014, în curs de apariţie în Artscapes: Urban Art and the Public (editori : Manila

Castoro, Carolina Vasilikou), Routledge, 2014

- Reclaiming

Graffiti, 2014, în curs de apariţie în Les actes du colloque le Street art au féminin pluriel,

Université Paris 1 Panthéon-Sorbonne (editor : Cristophe Génin), 2014

Dignity:

Representations

of

Women

in

Cairene

Revolutionary

- Cairo‟s New Colors: Rethinking Identity in the Graffiti of the Egyptian Revolution în Romano-Arabica XIV (editori: George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2014

- Graffiti and Cultural Production in Contemporary Cairo: Articulating Local and

Global Elements of Popular Culture în Romano-Arabica XIII (editori : George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2013

- Cultural Interactions of the Graffiti Subcultures in the Arab World. Between

Globalization and Cosmopolitanism în Romano-Arabica XII (editori : George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012

- Translator‟s interventions in the Iraqi Arabic version of Eugene Ionesco‟s „La

Leçon” în Romano-Arabica VIII-X (editori : George Grigore, Laura Sitaru), Bucureşti:

Editura Universităţii din Bucureşti, 2011

- Equivalences sémantiques dans les traductions en français et anglais du poème «

Al-amriyya » dʻIbn al-Fariîn A Festschrift for Nadia Anghelescu (editori : Andrei A.

Avram, Anca Focşeneanu, George Grigore), Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2011

MONOGRAFIE

- Mansur al-Hallaj Divan Poeme mistice Divan, traducere din limba arabă şi studiu introductive. Cuvânt-înainte : George Grigore. Bucureşti: Editura Herald, 2008

TRADUCERI

- Mahmoud Shukair Mozaicuri de iubire, traducere din limba arabă, Bucureşti:

Editura Ars Longa, 2012

- Dinu Adam Poeme (Qaṣā‟id), traducere din limba română în limba arabă, în Tunā‟iyyāt Taqāfiyya (Cultural Couples, Poets and Writers), antologie de literatură contemporană, Ramallah: Ogarith Cultural Center, 2011

- Jabra Ibrahim Jabra Celelalte camere, traducere din limba arabă împreună cu un colectiv de traducători coordonat de prof. dr. George Grigore, Bucureşti: Editura Ars Longa, 2010

RECENZII

- Tarik Sabry, Cultural Encounters in the Arab World. On Media, the Modern and the Everyday. London: I.B. Tauris, 2010, pp. 228 (ISBN 978-1-84885-359-1) în Romano- Arabica XIII, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2013

- Cairo departe de umbra piramidelor (recenzie a traducerii romanului Taxi de Khaled al-Khamissi, traducător : Laura Sitaru) în Ziarul Financiar

- Juha, un erou al culturii populare arabe (recenzie la Peripetiile lui Juha Nazdravanul, traducător : Gabriel Bituna), Ziarul Financiar

GABRIEL BIŢUNĂ Traduceri publicate în volum

Catalog de prezentare a piesei de teatru Al-ḥağar al-᾿Aswad de Sultan bin

Mohammed Al-Qasimi, în limba română, cu titlul Piatra neagră, Sharjah, Emiratele

Arabe Unite. Mai 2011

Romanul -Šayḫ al-᾿Abya, de Sultan bin Mohammed Al-Qasimi, în limba

română, cu titlul ġeicul Alb, editura Ars Longa, Iaşi, România. Iunie 2011

Culegerea de snoave și povești arabe Nawādiru Ğūḥā wa ḥikāyātuhu, în limba

română, cu titlul Peripeţiile lui Juha năzdrăvanul, editura Polirom, Iaşi, România. Iunie

2012

Volumul de poezii Poeme, de Samih al-Qasim, în limba română, editura Ars Longa, Iași, România. Martie 2013

Materiale didactice, ghiduri

Traducerea și editarea în limba arabă a materialului didactic „Vocabulare tematice

de învățare a limbii române pentru străini. Cuvinte, expresii și dialoguri‖, G. Mocanu, S. Guga, R. Novac, A. Lungu, C. Diacovschi, A. Niculae, C. Bârzan (ed.), în cadrul proiectului „Facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe în societatea românească‖, finanțat de Uniunea Europeană, București, România. Iunie 2012

Traducerea și editarea în limba arabă a ghidului „Bun venit în România! – Ghid de

informare a cetățenilor din state terțe‖, G. Mocanu, S. Guga, R. Novac (ed.), în cadrul proiectului „Facilitarea integrării resortisanţilor ţărilor terţe în societatea românească‖, finanțat de Uniunea Europeană, București, România. Iunie 2012

Contribuții la editarea unor cărți Tabel cronologic la Cartea definiţiilor, de Ibn Sīnā (Avicenna), (ediție trilingvă: arabă, română, latină). Traducere din limba arabă, studiu și bibliografie de George Grigore. Note și comentarii de George Grigore, Alexander Baumgarten, Paula Tomi și Mădălina Pantea. Transcriere critică a versiunii latine a tratatului și a comentariilor lui Andrea Alpago (1546) împreună cu traducerea comentariilor în limba română de Alexander Baumgarten, editura Polirom, Iaşi, România. Mai 2012

Creație proprie Volumul de poezii Tributarii Al-Mukallafūna (نوف لكَ مُ لا), ediţie bilingvă: română – arabă, publicat la editura Ars Longa, Iaşi, România. Octombrie 2011.

َّ

Studii în reviste academice

„The Morpho-Syntax of The Numeral in The Spoken Arabic of Tunis‖, în

Romano-Arabica VIII-XI, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, București: Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 25-43. Septembrie 2011.

„The Sufi Dance and the Prophetic Tradition / Dansul Sufit și tradiția profetică‖, în Paideia 1-4 (68-71/2011) anul XVIII – Revista română de educație și cultură, Asociația Națională a Revistelor Populare (ed.). Timișoara: Partos, pp: 86-92.

Noiembrie 2011.

„Auxiliary Verbs in Dialects Spoken in Midyat Area‖, in International Midyat

Symposium (7 th -9 th October 2011) Papers. Ibrahim Özcoşar (ed.). Mardin: Mardin Sesi

Gazetecilik ve Matbaacılık Ltd. Şti, pp: 357-366. Noiembrie 2012.

„Politeness in The Spoken Arabic of Baghdad. A Pragmatic Approach‖, în

Romano-Arabica XII, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, București:

Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 59-70. Decembrie 2012.

„Common Features of North Mesopotamian Arabic Dialects Spoken in Turkey

(Şırnak, Mardin, Siirt)‖, cu George Grigore, în M. Nesim Doru (ed.), Bilim DüĢünce ve

Sanatta Cizre(Uluslararası Bilim DüĢünce ve Sanatta Cizre Sempozyumu Bildirileri). Istanbul: Mardin Artuklu Üniversitesi Yayınları, pp: 545-555. Decembrie 2012.

Definitions of Some Arab-Islamic Notions in Romanian Dictionaries and their

Impact on Intercultural Dialogue / Definiții ale unor noțiuni arabo-islamice în dicționarele românești și impactul lor asupra dialogului intercultural‖, în AUCCOM Annals of the University of Craiova - Series Communication and Media, Year II, No. 1- 2 (3-4), Rusu-Păsărin, G. et alia (ed.). Craiova: Editura Universitaria. Decembrie 2012.

وأ ةمجرت :ةيبرعلاب يب سكيإ زدنيو

؟فّيكت‖, in Gilgamesh - 5/2012 - The Golden Issue: The 2nd Baghdad International

Translation Conference 6-8th November 2012, Al-Ma'moon House for Translation and Publishing, Bagdad, Irak, Mai 2013.

„Š-akū makū? A Lexical-Semantic Approach to the Specific Vocabulary of the

Spoken Arabic of Iraq‖, în Romano-Arabica XIII, G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, Bucharest: Editura Universităţii din Bucureşti, pp: 61-79. Iunie 2013.

„The Assimilation of English Loan Words in the Spoken Arabic of Baghdad‖, în

Neue Beihefte zur Wiener Zeitschrift für die Kunde des Morgenlandes - Alf lahğa wa lahğa - Proceedings of the 9th Aida Conference, O. Durand, A.Langone, G. Mion (ed.). Viena: LIT Verlag, pp: 67-79 Martie 2014.

„On loaned consonants in the Spoken Arabic of Siirt‖, în Romano-Arabica XIV,

G. Grigore și L. Sitaru (ed.), Centrul de Studii Arabe, Bucharest: Editura Universității

din București, pp: 77-89. Aprilie 2014.

Windows Xp in Arabic: Translation or Adaptation? /

Recenzii

Recenzie, la ʿAwdatu Hūlāgū, de Sultan bin Mohammed Al-Qasimi (traducere cu

titlul Întoarcerea lui Hulagu, de George Grigore. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Prima traducere din literatura Golfului în limba română, Ziarul de Duminică. 15 iunie

2011

Recenzie, la Al-Ġuraf al-᾿Uḫrā, de Jabra Ibrahim Jabra (traducere cu titlul

Celelalte camere, de către un colectiv format din R. Al-Haddad, C. Anton, R. Bălan, D. Budulan, A. Cozma, A. Dumitrescu, G. Nicoarea, A. Stancu, I. Tătaru şi D. Zeriri, de la Masteratul Traducerea Textului Arab Literar, promoţia 2010, sub îndrumarea lui George Grigore. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Celelalte camere sau tragedia pierderii identităţii palestiniene, Ziarul de Duminică. 5 august 2011

Recenzie, la Bayrūt᾿75, de Ghada Samman (traducere cu titlul Beirut ‟75, de

Raluca Moanță. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Beirut ‟75 sau oraĢul sfărâmător de

visuri, Ziarul de Duminică. 9 septembrie 2011

Recenzie, la Ar-Raʿd, de Zakaria Tamer (traducere cu titlul Tunetul, de Oana

Ghica. 2011. Iași: Ars Longa), intitulată Literatură siriană: „Tunetul” de Zakaria

Tamer, Agenția de Carte. 10 decembrie 2011

Recenzie, la Rādōpīs, de Naghib Mahfuz (traducere sub titlul Rhadopis din Nubia,

de Irina Vainovski-Mihai. 2011. București: Humanitas), intitulată Rhadopis din Nubia

sau iubirea faraonică, Ziarul de Duminică. 6 ianuarie 2012

Recenzie, la Hayy bin Yaqzan sau din tainele înțelepciunii răsăritene, de Ibn

Tufayl. 2014. București: Polirom), intitulată Hayy bin Yaqzan sau din tainele

înțelepciunii răsăritene, Agenția de Carte. 27 ianuarie 2014

Manifestări ştiinţifice organizate Secţia de arabă (Departamentul de Limbi şi Literaturi Orientale)

În ultimii ani, s-au organizat anual colocviile pe temele: ―Orientalistica în

actualitate‖, ―Călătoria în Orient‖, ―Gramaticalizarea în limbile orientale‖, ―Orientul la noi‖, ―Iubirea şi Orientul‖, „Traducerea din şi în limba arabă‖. Periodic, cadrele didactice cu preocupări în domeniul cercetării lingvistice s-au întâlnit şi se întâlnesc în cadrul unor seminarii organizate la Centrul de Studii Arabe. Secţia de arabă a organizat, împreună cu Centrul de Studii Arabe al Universităţii Bucureşti, Colocviile internaţionale de lingvistică arabă în anii 1994 şi 2003. În mai 2007, a fost organizat colocviul internaţional cu tema „Dialectele arabe periferice‖ la care au participat cei mai cunoscuţi specialişti din domeniu pe plan internaţional. Secția de arabă, în colaborare cu Centrul de Studii Arabe, organizează anual un colocviu internațional, în urma căruia publică revista Romano-Arabica, ajunsă la numărul XV/2015. Astfel:

21

mai 2011 Colocviul internațional Spaţiul islamic: diversitate lingvistică Ģi culturală

19

mai 2012 – Colocviul internaţional 55 years of Arab Studies in Romania

20

mai, 2013 Colocviul internațional Arab Linguistic, Literary and Cultural Studies

23

mai 2014 Colocviul internațional „Āmmiyya and Fuṣḥā in Linguistics and Literature

Publicaţii editate de secţie

Secţia de limba arabă editează, împreună cu Centrul de Studii Arabe al Universităţii Bucureşti, revista ―Romano-Arabica‖ (serie nouă) care a ajuns la numărul XIV/2014, după cum urmează:

- Romano-Arabica XV (2015): Graffiti, Writing and Street Art in the Arab World

- Romano-Arabica XIV (2014): ‗Āmmiyya and Fuṣḥā in Linguistics and Literature

- Romano-Arabica XIII (2013): Arab Linguistic, Literary and Cultural Studies

- Romano-Arabica XII (2012): 55 Years of Arab Studies in Romania

- Romano-Arabica

VIII-XI

(2011):

Islamic

Space:

Linguistic

and

Cultural

Diversity

- Romano-Arabica VI-VII (2006-2007): Peripheral Arabic Dialects

- Romano-Arabica V (2005): Orientalism Past and Present

- Romano-Arabica IV (2004): Translation from/into Arabic

- Romano-Arabica III (2003): Arabic Linguistics

- Romano-Arabica II (2002): Discourses on Love in the Orient

- Romano-Arabica I (2001): The Orient-here

Revista Romano-Arabica este disponibilă în numeroase biblioteci ale lumii, astfel:

University of Oxford, Library of Congress, University of Chicago, British Library, University of Cambridge, University of Basel, Ludwig Maximilian University of Munich, Bavarian State Library, Pontifical Institute of Arab and Islamic Studies, School of Oriental and African Studies (University of London), Institute of Arab World, Dalhousie University Killam Memorial Library, etc.

Romano-Arabica este listată în cele mai importante baze internationale de profil, cum ar fi: Index Islamicus, Cascadilla, Ulrich, Linguistic Bibliography Online (Brill), EBSCO, Scipio. Revista are un site propriu, fiind publicată și în versiune electronică:

http://araba.lls.unibuc.ro/?page_id=2791. Romano-Arabica are un board international din care fac parte arabiști recunoscuți la nivel mondial: Ramzi Baalbaki (American University of Beirut, Liban), Ioana Feodorov (Institutul de Studii Sud-Est Europene, Academia Română, Romania), Sabry Hafez (Qatar University, Qatar; University of London, Marea Britania), Marcia Hermansen (Loyola University, Chicago, USA), Pierre Larcher (Aix-Marseille University, Franța ), Jérôme Lentin (INALCO, Paris, Franța), Giuliano Mion (Gabriele dAnnunzioUniversity, Chieti-Pescara, Italia), Luminiţa Munteanu (Universitea din București, Romania), Stephan Procházka (University of Vienna, Austria), Valeriy Rybalkin (Taras ShevchenkoNational University of Kiev, Ucraina), Shabo Talay (University of Bergen, Norvegia), Irina Vainovski-Mihai (Universitatea CreștinăDimitrie Cantemir, București, Romania), Ángeles Vicente (University of Zaragoza, Spania), John O. Voll (Georgetown University, Washington, D.C., SUA).

Participarea cu colaborări la Analele Universităţii a fost permanentă de-a lungul anilor. În numărul apărut în anul 2000 (anul XLIX), au fost publicate două dintre studiile prezentate de către membrii secţiei de arabă la Colocviul cu tema ―Gramaticalizarea în limbile orientale‖ organizat de Catedra de Limbi şi Literaturi Orientale şi Centrul de Studii Arabe (1998): On the Grammaticalization of Intensifiers in Arabic (lect. dr. Ioana Feodorov) şi De “vouloir “ a “devoir” en arabe syrien (lect. dr. Rodica Firănescu.

Alte studii publicate în Analele Universităţii:

George Grigore, Jesidismus: ein Beispiel für religiösen Synkretismus‖ (traducere în germană: Lucian Stănescu), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine nr. 2, Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti, 2012: .83-94;

George Grigore, „Les verbes à racines quadriconsonantiques dans l‘arabe parlé à Bagdad‖, în Analele Universităţii Bucureşti – Limbi şi literaturi străine. Anul LIX. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2010: 55-64. George Grigore, „Phonetic Changes in the Arabic Islamic Names of the Dobrujan Tatars‖ (împreună cu Omer, Sevghin), în Analele Universităţii BucureĢti – Limbi Ģi literaturi străine. Anul LVIII. Bucureşti: Editura Universităţii din Bucureşti. 2009: 49-61.

Şi Laura Sitaru, On Cultural and Political Constants in the Context of Contemporary Developments in the Arab World in „Analele Universităţii Bucureşti - Limbi şi Literaturi Străine‖, nr. 2/2013, p. 115-125, ISSN 1220 - 0263

Studiile de doctorat au fost coordonate de către prof. dr. Nadia Anghelescu, începând din anul 1986 (cu delegaţie şi, din 1991, cu numire). Un număr de 14

doctoranzi, români şi străini, au obţinut titlul de doctor sub coordonarea ştiinţifică a prof. dr. Nadia Anghelescu; printre aceştia se numără și cadre didactice actuale sau foste ale secţiei de arabă: Ioana Feodorov, Rodica Firănescu, George Grigore, Ovidiu Pietrăreanu. Tezele de doctorat ale lui George Grigore (Problematica traducerii Coranului în limba română, Ed. Ararat, Bucureşti), Ioanei Feodorov (Exprimarea gradaţiei în limba arabă, Ed. Academiei Române, Bucureşti) și Rodica Firănescu (Exclamation in Modern Literary Arabic, Ed. Universității din București) au apărut în volume în anii 1997 şi, respectiv,

2003.

Odată cu adoptarea modelului Bologna (iunie 2004), în Facultatea de Limbi și Literaturi Străine funcționează două școli doctorale, astfel: Școala doctorală de studii culturale și literare și Școala doctorală de limbi și identități culturale. Secția de arabă are în prezent (2013-2014) doi doctoranzi care urmează cursurile acestor școli: prep. drd. Georgiana Nicoarea (Școala doctorală de studii culturale și literare ) și asist. drd. Gabriel Bițună (Școala doctorală de limbi și identități culturale), în același timp cadre didactice ale secției de arabă.

B)

STUDENŢII

Cadrele didactice ale secţiei au organizat, periodic, întâlniri şi consultaţii cu studenţii în vederea participării acestora la sesiunile pe facultate ale cercurilor studenţeşti. În ultimii zece ani, unii studenţi au participat cu lucrări ştiinţifice la sesiunea comunicărilor ştiinţifice pentru studenţi din cadrul Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine, clasificându-se pe primele locuri.

a.

17 mai 2013, a avut loc Sesiunea de Comunicări Ştiințifice a Studențior din Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București. De la Secția de Arabă au participat:

o

Crina Galiţă (Anul I, masteratul Spaţiul islamic), cu lucrarea „Tentația gândirii aristoteliene în filosofia lui Abu Yusuf Ibn Ishaq Al-Kindi. Perspectivă asupra lucrării Despre filosofia primă‖ (Coord. prof. dr. George Grigore);

o

Andreea Dumitrescu (anul III, Arabă/Spaniolă), cu lucrarea „Vasile Alecsandri – culegător de folclor marocan. Analiză lingvistică a fragmentelor de text marocan din nuvela Călătorie în Africa‖ (Coord. prof. dr. George Grigore).

b.

11 mai 2012, Sesiunea de Comunicări Ştiinţifice a Studenţilor

Secţia de limba arabă a fost reprezentată la două din cele trei secţiuni ale sesiunii. La secţiunea Lingvistică şi Traductologie studenta:

o

Ana Maria Negulescu (anul al III-lea, arabă-portugheză) a prezentat lucrarea „Conectori frastici şi transfrastici. Valorile conectorilor copulativi fa, wa şi hatta‖. La secţiunea Studii Culturale au participat studentele:

o

Andreea Scoroja (anul al II-lea, arabă-latină) cu lucrarea „Relaţia copii-părinţi în societatea egipteană în prima jumătate a secolului XX. Studiu de caz: Trilogia lui Naguib Mahfouz‖,

o

Loriana Orăşanu (anul al III-lea, arabă-engleză) – „Stereotipuri ale femeii în cinematografia Orientului Mijlociu‖ şi,

o

Carmina Statie (anul al III-lea, arabă-germană) ―Confesionalismul in Liban‖. La aceeaşi secţiune au mai susţinut comunicări masterandele

o

Anamaria Alexandru (Masteratul Spaţiul islamic – Societăţi, Culturi, Mentalităţi, anul I) – „Căsătoriile aranjate în societatea islamică – evoluţii contemporane‖ şi,

o

Andra Ramona Dodiţă (Masteratul Spaţiul islamic – Societăţi, Culturi, Mentalităţi, anul I) – „Circumcizia feminină în Egipt şi Sudan‖.

c.

3 martie 2012, Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi şi Doctoranzi 2012

Sesiunea Stiinţifică a Studenţilor Masteranzi Ģi Doctoranzi a fost organizată de Departamentul de Filologie Rusă şi Slavă. Sesiunea s-a bucurat de un număr mare de

participanţi de la diferite departamente ale Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Secţiei de limba arabă a fost reprezentată la două dintre cele trei secţiuni. La secţiunea de Mentalităţi au participat:

o

prep. drd. Georgiana Nicoarea cu lucrarea Construcţia identitară în receptarea graffiti-ului Primăverii Arabe egiptene în presă şi

o

masterand Gabriel Biţună cu comunicarea intitulată Noţiuni arabo-islamice în dicţionarele româneĢti.

La secţiunea de Lingvistică, masteranda Anamaria Alexandru a susţinut lucrarea Verbele incoative în limba arabă.

d. 9 mai 2011, Studenţi ai secţiei de limba arabă la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti

În zilele de 6 şi 7 mai 2011, a avut loc Conferinţa Cercurilor Studenţeşti a Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. La conferinţa din acest an au participat numeroşi studenţi ai secţiei de limba arabă cu lucrări în domeniul literaturii, lingvisticii şi studiilor culturale. Deasemenea, lect. dr. Laura Sitaru a fost moderator al secţiunii de LINGVISTICĂ «Irina Tărăbuc Izvernea».

Lucrările prezentate la Conferinţa Cercurilor Studenţeşti:

o

Galiță Crina (anul II, arabă-franceză): Eseu despre dualitatea metafizicã: Ibn Sînâ Ģi René Descartes

o

Orășanu Loriana Andreea (anul II, araba-engleza): Intre predică, povață și nedreptățire – Cuvântările lui „Ali bin Abi Tālib și apariția šī‟ismului

o

Dodiță Andra Ramona (arabă-engleză): Limite ale traducerii automate Google Translate

o

Trâmbițaș Lorena Florentina (anul II, arabă-engleză): Simboluri religioase la Mahmoud Darwish

o

Alexandru Iulia-Anamaria (anul III, arabă-rusă): Resemantizarea verbelor de devenire. Aplicație pe ziarul -Šarq Al-Awsa

o

Nedelea Daniela Elena (anul III; arabă – română): Mecanisme pragmatice subiacente dialogului in piesa de teatru «Il vreau pe acest barbat», de Tawfiq al- Hakim

o

Ioniță Roxana Ioana (anul III, arabă-engleza): Aspecte ale integrării arabilor în România

o

Jălăveanu Doriana- Elena (anul III; arabă-engleză): Libia: Familia și tribul

e.

21-22 mai 2010

Conferinţa Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti: participare Georgiana Nicoarea cu lucrarea Traducere versus adaptare în redarea în araba irakiană a piesei „La leçon” de Eugen Ionescu

f. 12 aprilie 2009

Conferinţa Cercurilor ġtiinţifice StudenţeĢti - Georgiana Nicoarea cu lucrarea Echivalări în traducerile în limbile franceză Ģi engleză ale poemului mistic „Al-

V.

RELAŢII INTERNAŢIONALE

Secția de arabă a dezvoltat de-a lungul timpului relații cu departamente similare din marile universități ale lumii. Profesorii acestei secții, foști și actuali, au efectuat numeroase stagii la universități din lumea arabă, erupene și occidentale, deopotrivă, contribuind la consolidarea bunului renume al școlii românești de arabistică. De exemplu, prof. dr. Nadia Anghelescu, care a condus secția de arabă până la ieșirea la pensie (2009) a conferenţiat la mai multe universităţi: Universităţile din Damasc şi Alep (1976); Roma, Institutul Pontifical (1991); Paris, College de France (1992), Lyon (1992); Kuweit şi Qatar (1993); Beirut, Universitatea Americană şi Tripoli (Liban), Univ. Balamand- 1994; Geneva, Basel şi Fribourg (1995), Lyon (2001), etc. Tot astfel, prof. dr. Nicolae Dobrişan, unul dintre cei mai prolifici traducători de literatură arabă, a fost ales în 1999 membru corespondent al Academiei de Limba Arabă din Cairo, fiind invitat anual să participe cu comunicări la sesiunile anuale ale acestei instituţii ştiinţifice; în 2001 a fost ales şi membru corespondent al Academiei de Limba Arabă din Damasc. Prof. dr. George Grigore a conferenţiat la Bagdad (1997), Casablanca 2003. Sharjah (2003), Tripoli (2006), fiind cunoscut în mod special pentru traducerea în limba română a Coranului, dar şi pentru studiile de dialectologie arabă. Ca o recunoaştere a studiilor întreprinse asupra dialectelor arabe, studii inițiate și coordonate de prof. dr. George Grigore, secţia de arabă a Universităţii din Bucureşti a fost aleasă pentru desfăşurarea celei de-a 11 întâlniri a AIDA (Asociaţia Internaţională de Dialectologie Arabă) în mai 2015:

Secția de arabă, în colaborare cu Centrul de Studii Arabe, desfășoară un program de activități în care sunt implicate, de regulă, personalități ale lumii arabe, precum și reprezentanții diplomatici ai statelor arabe la București. În ultimii ani, au avut loc o serie de evenimente, din care am selectat următoarele:

Semnarea memorandumului de cooperare cu Universitatea Internațională AFRICA

Cu sprijinul E. S., d-l Mohamed Eltayeb Gasmalla Mudawi, însărcinat cu afaceri a.i., reprezentantul Republicii Sudan în România, prof. dr. George Grigore a efectuat, în perioada 17-22 mai 2014, o vizită la Universitatea Internațională Africa, din Khartoum, ca răspuns la invitația ce i-a fost adresată de rectorul acesteia, prof. dr. Kamal Mohamed Ebeid. Vizita a avut ca scop principal semnarea unui memorandum de cooperare între Universitatea Internațională Africa și Universitatea din București cu privire la schimb de studenți și de profesori, organizarea unor colocvii, schimb de publicații etc. În baza

acestui memorandum, studenții și profesorii de la Secția de Arabă din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine, Universitatea din București, vor putea merge pentru studiu și documentare la Universitatea Africa, recunoscută internațional pentru programele sale de predare a limbii arabe nearabilor.

Ziua Internaţională a Limbii Arabe sărbătorită la București

Miercuri, 18 decembrie 2013, Sala de Festivităţi a Casei Universitarilor din Bucureşti a găzduit celebrarea Zilei Internaţionale a Limbii Arabe, eveniment organizat de Centrul de Studii Arabe şi Corpul Diplomatic Arab din România, pentru al doilea an consecutiv.

De asemenea, studenţii secţiei de limba arabă au beneficiat în ultimii zece ani de burse de studii (parţiale sau complete), în cadrul acordurilor bilaterale, în Algeria, Maroc, Tunisia, Egipt, Siria şi Iordania. Profesorii și studenții secției de arabă, ca gazde, i-au întâmpinat cu bucurie pe oaspeții veniți într-un număr foarte mare: ambasadori arabi acreditați la București, reprezentanți ai diferitelor comunităţi arabe din România, personalități ale vieții culturale românești, reprezentanți ai Uniunii Scriitorilor din România, ai Ministerului de Externe, ai Radiodifuziunii Române, ai Institutului Diplomatic Român, ai Institutului de Studii Sud-Est Europene, ai organizației Alianța Civilizațiilor, profesori de la Universitatea din București, directori de edituri, alumni ai secției de arabă.

Un trimis special al președinției egiptene în vizită la Secția de Arabă

Pe data de 29 noiembrie 2013, domnul Ahmed Al-Moslemany, consilier pentru mass- media al președintelui interimar al Republicii Arabe Egipt, Adly Mansour, a vizitat Centrul de Studii Arabe și Secția de Arabă la invitația prof. dr. George Grigore, apoi a ținut, în fața profesorilor și studenților secției, un discurs despre „Primăvara arabă‖ și ultimele evoluții ale situației politice din Egipt. Domnul Al-Moslemany a venit însoțit de marele actor egiptean, Mahmoud Abdel Aziz, de omul de afaceri egiptean, Yashar Hassan Abbas Helmy şi de reprezentantul comunității egiptene din România, Abdalla Mobasher.

Ziua Internațională a Solidarității cu Poporul Palestinian

La invitația Centrului de Studii Arabe al Universității din București, pe data de 29 noiembrie 2013, Excelența Sa, domnul Ahmad Bader Aqel, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Statului Palestina la București, a ținut o conferință cu ocazia Zilei

Internaționale a Solidarității cu Poporul Palestinian. Evenimentul s-a bucurat și de participarea ambasadorului Statului Qatar la București, Excelența Sa, domnul Saad Mohamed Saad Al-Kobaisy, care, într-o scurtă alocuțiune, a reliefat poziția Qatarului față de cauza palestiniană.

Pe lângă profesori, studenți și masteranzi de la Secția de Arabă, veniți într-un număr impresionant, au fost prezenți și reprezentanți ai ambasadelor Tunisiei, Libanului și Arabiei Saudite, reprezentanți ai comunității palestiniene din România, reprezentanți ai Asociației Studenților Palestinieni din România, lucrători în mass-media etc.

Alianța Civilizațiilor: „Multiculturalism: toleranță, dialog, solidaritate”

Prof. dr. George Grigore, în calitatea sa de ambasador pentru România al Alianței Civilizațiilor (organism ONU ce promovează dialogul interetnic și interreligios) a participat, pe data de 15 octombrie 2013, la masa rotundă „Multiculturalism: toleranță, dialog, solidaritate‖ găzduită de către Senatul României. Dezbaterile au fost deschise de către domnii Crin Antonescu, președintele Senatului României, și Nassir Abdulaziz Al- Nasser, înaltul reprezentant ONU pentru Alianța Civilizațiilor.

Participare la conferinţa „Artscapes – Urban Art and the Public”, Universitatea din Kent

În perioada 27-28 iunie 2013 a avut loc la Universitatea din Kent, Marea Britanie, conferinţa internaţională „Artscapes – Urban Art and the Public‖. Conferinţa interdisciplinară organizată de facultăţile de Sociologie, Arte şi Arhitectură a fost dedicată examinării relaţiei dintre artă şi spaţiul urban şi modului în carea aceasta interacţionează cu publicul.

Universitatea din Bucureşti a fost reprezentată de prep. drd. Georgiana Nicoarea, de la secţia de limba arabă, care a prezentat lucrarea „Representations of Authority in the Graffiti of the Egyptian Spring‖, realizată în urma unei cercetări pe teren, la Cairo, în toamna anului 2012.

11-18

noiembrie 2012

Lector dr. Laura Sitaru s-a numărat printre specialiştii invitaţi de Ministerul Afacerilor Externe pentru seria de conferinţe din cadrul celei de-a 19-a editii a cursurilor ―Nicolae Titulescu‖ pentru tinerii diplomaţi în desfăsurare la Brasov, între 11 – 18

Laura

Sitaru

la

cursurile

“Nicolae

Titulescu”

pentru

tineri

diplomaţi,

noiembrie 2012. Ediţia din acest an se desfăşoară sub tema Regional approaches within multilateral frameworks. Challenges in an increasingly global world. Laura Sitaru a susţinut, luni, 12 noiembrie, în prima sesiune a cursurilor ―Nicolae Titulescu‖ conferinţa cu titlul The Southern shore of the Mediterranean and the need to revisit some common loci in both European and Arab approaches.

Bagdad: al doilea congres internațional dedicate traducerii

În perioada 6-8 noiembrie 2012, a avut loc la Bagdad cel de-al doilea congres internaţional dedicat traducerii, organizat de Dār al-Ma‘mūn – instituţia specializată în traduceri, care duce mai departe spiritul celebrei Bayt al-Hikma (Casa Înţelepciunii) din perioada abbasidă. La festivitatea de deschidere a lucrărilor au rostit alocuţiuni: Ali Muhsin Ismail, secretarul general al Consiului de Miniştri, Sa‗dun al-Dulaymy, ministrul Culturii, Ala Abu al-Hasan Ismail, directorul instituţiei Dār al-Ma‘mūn, şi George Grigore, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Cei doi invitaţi din România au fost prof. dr. George Grigore şi drd. Gabriel Biţună, de la Secţia de Arabă a Universităţii din Bucureşti.

VII. PROFILURI DE PERSONALITĂŢI

Prof. dr. George Grigore S-a născut în localitatea Grindu, Ialomiţa, la 2 februarie 1958. A absolvit în 1983 Universitatea Bucureşti, Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, specializare: arabă şi chineză. În 1997, obţine titlul de doctor în filologie (Universitatea din Bucureşti cu teza „Problematica traducerii Coranului în limba română‖ – 1997, coordonator: Prof. dr. Nadia Anghelescu). A lucrat de asemenea ca referent de specialitate, traducător de arabă, la Rompetrol Bucureşti (1983-1997) (cu stagii în Libia şi Irak).

Activităţi profesionale adiacente ►fondator şi coordonator al colecţiei Bibliotheca Islamica Editura Kriterion, din

2000.

co-editor al revistei academice Romano-Arabica, publicată de Centrul de Studii Arabe, Universitatea din Bucureşti, din 2001.

► fondator şi coordonator al colecţiei Alif Editura Ars Longa, din 2010.

membru în Consiliul Ģtiinţific al colecţiei Biblioteca medievală Editura Polirom,

din 2009.

membru în Consiliul Ģtiinţific al colecţiei Arabeschi Aracne Editrice, Roma, din

2011.

Domenii de specializare

► limba arabă literară (fonetică-fonologie, morfologie, sintaxă, lexicologie).

► dialectologie arabă (dialecte mesopotamiene).

islamologie.

► civilizaţie arabă.

Domenii de cercetare ştiinţifică ►dialectologie arabă din 1998 şi până în prezent. ►islamologie din 1990 şi până în prezent. ►limba arabă literară (morfologie, sintaxă) din 1983 şi până în prezent. ►etnologie arabă din 1991 şi până în prezent. ►lexicografie arabă din 1997 şi până în prezent.

Afilieri

Centrul de Studii Arabe, Universitatea din Bucureşti (din 1994).

Association Internationale de Dialectologie Arabe AIDA, Viena (din 2000).

Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor Irakieni, Bagdad (din 2000).

Uniunea Scriitorilor din România, Bucureşti (din 2002).

Asociaţia Română de Studii Religioase, Bucureşti (din 2005).

Ambasador al Alianţei Civilizaţiilor