UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

Calculul elementelor
de rezistenţă
ale unei hale industriale
în exemple

Chişinău 2009

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI
Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii
Catedra Construcţii şi Mecanica Structurilor

Calculul elementelor
de rezistenţă
ale unei hale industriale
în exemple
Îndrumar metodic

Chişinău
UTM
2009

CZU 624.014
Îndrumarul prezintă un exemplu de alcătuire şi calcul ale
elementelor de rezistenţă ale unei hale industriale cu structură metalică.
Îndrumarul este destinat studenţilor din învăţământul superior tehnic şi
poate fi util inginerilor din instituţiile de proiectare.

Autori: prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru
conf. univ., dr. V. Ţibichi
lect. sup., dr. A. Taranenco

Redactor responsabil – prof. univ., dr. hab. Gh. Moraru
Recenzent – conf. univ., dr. V. Cotorobai
Metrolog-şef – Iu. Bârcă

© U.T.M., 2009

CUPRINSUL
Prefa¸ta˘ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
Capitolul 1. Determinarea dimensiunilor principale
¸si înc˘
arc˘
arilor asupra halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.1. Determinarea dimensiunilor principale ale cadrelor . . 7
1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor asupra halei metalice . . . . 12
1.2.1. Înc˘
arc˘
ari permanente . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.2.2. Înc˘
arc˘
ari provenite din greutatea z˘
apezii . . . . . 15
1.2.3. Înc˘
arc˘
ari din ac¸tiunea podurilor rulante . . . . . .16
1.2.4. Înc˘
arc˘
ari provenite din ac¸tiunea vântului . . . . .19
1.2.5. Înc˘
arc˘
ari provenite din ac¸tiunea seismic˘
a . . . . .23
1.2.6. Conlucrarea spa¸tial˘
a a cadrelor transversale . .32
1.3. Determinarea eforturilor de calcul
în elementele cadrului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Capitolul 2. Proiectarea elementelor
de rezisten¸ta
˘ ale halei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
2.1. Calculul al stâlpului în trepte al halei industriale. . . .48
2.1.1. Dimensionarea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului . . . 49
2.1.2. Dimensionarea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului
cu z˘
abrele (varianta 1) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
2.1.3. Dimensionarea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului
cu inima plin˘
a (varianta 2) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63
2.1.4. Calculul bazei stâlpului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .68
2.1.5. Calculul ¸suruburilor de ancoraj . . . . . . . . . . . . . . . 72
2.2. Calculul fermelor halelor industriale . . . . . . . . . . . . . . . . 73
2.3. Calculul grinzii de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83
Anexa 1. Rezisten¸te normate ¸si de calcul (în M P a )
ale unor o¸teluri . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Anexa 2. A2.1. Rezisten¸te normate ¸si de calcul
ale îmbin˘
arilor cu cus˘
aturi de col¸t . . . . . . . . . 94
A2.2. Catete minime ale cordoanelor
de sudur˘
a . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Anexa 3. Coeficientul condi¸tiilor de lucru γ c . . . . . . . . . . . . . .95

Anexa 4. Coeficien¸ti pentru calculul la rezisten¸ta˘
al elementelor în domeniul plastic . . . . . . . . . . . . . . . 96
Anexa 5. Coeficien¸tii de flambaj ϕ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98
Anexa 6. Valorile coeficientului formei sec¸tiunii η . . . . . . . .101
Anexa 7. A7.1. Coeficien¸tii ϕe pentru verificarea
stabilit˘
a¸tii barelor comprimate excentric
(comprimate ¸si încovoiate) cu sec¸tiune
plin˘
a în planul momentului de încovoiere
care coincide cu axa de simetrie
a sec¸tiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 102
A7.2. Coeficien¸tii ϕe pentru verificarea
stabilit˘
a¸tii barelor comprimate excentric
(comprimate ¸si încovoiate) cu elemente
dep˘
artate în planul momentului de
încovoiere care coincide cu axa
de simetrie a sec¸tiunii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Anexa 8. Valorile coeficien¸tilor α ¸si β pentru
calculul elementelor comprimate excentric . . . . . 104
¯ uf
Anexa 9. A9.1. Valorile limit˘
a ale coeficientului λ
pentru t˘
alpile barelor comprimate centric,
excentric, comprimate ¸si încovoiate . . . . . . 105
¯ uw
A9.2. Valorile limit˘
a ale coeficientului λ
pentru inimile barelor comprimate,
comprimate ¸si încovoiate . . . . . . . . . . . . . . . . . 106
Anexa 10. A10.1. Valorile limit˘
a a coeficientului de
zvelte¸te a elementelor comprimate . . . . . . . 107
A10.2. Valorile limit˘
a a coeficientului de
zvelte¸te a elementelor întinse. . . . . . . . . . . . .108
Anexa 11. A11.1. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu
o treapt˘
a cu cap˘
atul superior
fixat la rotire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
A11.2. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu
o treapt˘
a cu cap˘
atul superior liber . . . . . . . 110
Anexa 12. Valorile limit˘
a a s˘
age¸tilor
relative [f /l] = 1/n◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111

Anexa 13. A13.1. Corniere cu aripi egale . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
A13.2. Corniere cu aripi neegale . . . . . . . . . . . . . . . 114
A13.3. O¸tel laminat dublu T . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 115
A13.4. O¸tel laminat U . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
A13.5. Tabl˘
a groas˘
a din o¸tel laminat . . . . . . . . . . . 117
A13.6. Platbande din o¸tel . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
A13.7. S
¸ inele c˘
ailor de rulare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 118
A13.8. Dimensiuni ale ¸suruburilor
de ancorare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 119
A13.9. Valorile coeficien¸tilor α ¸si β pentru
pl˘
aci rezemate pe patru sau trei laturi . . . 120
Anexa 14. A14.1. Poduri rulante . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
A14.2. Valorile coeficien¸tilor
dinamici k1 ¸si k2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Anexa 15. A15.1. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 18 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
A15.2. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 24 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 126
A15.3. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 36 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 127
A15.4. Eforturi în barele fermei cu
deschiderea 42 m . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 128
BIBLIOGRAFIE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129

˘
PREFA¸
TA
Îndrumarul are scop didactic ¸si este destinat studen¸tilor specialit˘
a¸tii 582.1 "Construc¸tii ¸si Inginerie Civil˘
a" ca suport
suplimentar la realizarea tezei anuale nr. 2 la disciplina "Construc¸tii metalice".
Avantajul construc¸tiilor metalice în domeniul halelor industriale este evident: reducerea greut˘
a¸tii în compara¸tie cu construc¸tiile din beton armat; o siguran¸ta˘ sporit˘
a datorat˘
a omogenit˘
a¸tii o¸telurilor; durata redus˘
a de execu¸tie etc.
Caietul de sarcini coincide cu cerin¸tele reale existente în
proiectare.
În capitolul I se prezint˘
a alc˘
atuirea unei hale industriale cu
pod rulant ¸si se determin˘
a înc˘
arc˘
arile care solicit˘
a structura de
rezisten¸ta˘.
Determinarea eforturilor în structura de rezisten¸ta˘ se efectueaz˘
a cu un program special propus de catedr˘
a.
Deasemenea, în capitolul I se alc˘
atuiesc grup˘
arile de calcul
pentru determinarea eforturilor defavorabile. Se men¸tioneaz˘
a în
special determinarea eforturilor provenite din ac¸tiunile seismice,
care, de obicei, lipse¸ste în îndrumarele existente.
În capitolul II se prezint˘
a predimension˘
arile ¸si verific˘
arile
necesare ale elementelor structurii de rezisten¸ta˘: stâlpului în
trepte de sec¸tiune plin˘
a sau din elemente dep˘
artate, fermei din
corniere ¸si grinzii de rulare.
Îndrumarul con¸tine anexe în care se reg˘
ase¸ste toat˘
a informa¸tia necesar˘
a proiect˘
arii.
Anexele con¸tin ¸si modelul p˘
ar¸tii grafice a proiectului.
Autorii exprim˘
a sincere mul¸tumiri prof. univ. dr. ing.
L. Gâdeanu (Universitatea "Politehnica" Timi¸soara) care a contribuit prin observa¸tiile sale la îmbun˘
at˘
a¸tirea îndrumarului.
La verificarea exemplelor prezente în lucrare au participat
studen¸tii Facult˘
a¸tii Cadastru, Geodezie ¸si Construc¸tii, specialitatea "Construc¸tii ¸si Inginerie Civil˘
a". În special se men¸tioneaz˘
a
aportul studentului A. Cârlan.
Autorii

6

CAPITOLUL 1

DETERMINAREA
DIMENSIUNILOR PRINCIPALE S
¸I
˘
˘
ÎNCARC
ARILOR
ASUPRA HALEI
METALICE
1.1.

Determinarea dimensiunilor
principale ale cadrelor


a se amplaseze elementele unei hale industriale cu deschiderea L = 30 m echipat˘
a cu dou˘
a poduri rulante cu capacitatea
de ridicare Q = 50/12, 5 t cu regim mediu de func¸tionare. Cota
¸sinei de rulare h1 = 11, 4 m; traveea halei B = 12 m; localitatea amplas˘
arii halei: or. Chi¸sin˘
au. Elementele de rezisten¸ta˘
se vor proiecta din o¸tel clasa C245 . Conform [21] hala se încadreaz˘
a în clasa II dup˘
a gradul de responsabilitate ¸si coeficientul de siguran¸ta˘ dup˘
a destina¸tie γ n = 0, 95.
Tabelul 1.1: În˘al¸timile s¸inelor hs s¸i a grinzilor de rulare hgr .
Capacitatea de
ridicare Q, t

S
¸ ina de rulare dup˘
a
ΓOCT 4121 − 76∗
Marca
hs , mm

10...20
32/5
50/12,5
80/20
100/20
125/20

P43
KP70
KP80
KP100
KP120
KP120

140
120
130
150
170
170

În˘
al¸timea grinzii de
rulare hgr , mm
pentru travee
6m
12 m
800
1100
1300
1600
1300
1600
1350
1650
1730
2030
1730
2030

Observa¸
tie: În˘al¸timile grinzilor de rulare sunt orientative.

Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t se determin˘
a în˘
al¸timea podului Hp =
7

8

Capitolul 1

= 3215 mm (fig. 1.1), care reprezint˘
a distan¸ta de la cota ¸sinei
de rulare pân˘
a la cota nivelului superior al gabaritului de circula¸tie a podului rulant. Rezult˘
a:
h2 = Hp + 100 + a = 3215 + 100 + 300 = 3615 mm,
unde a = 200...400 mm este distan¸ta dintre gabaritul podului
rulant ¸si ferm˘
a.
Se stabile¸ste m˘
arimea h2 = 4000 mm (multiplu de 200 mm).

λ
B1

b0
75

b2
b1
±0, 00
L

Fig. 1.1: Schema stâlpului cu dimensiunile principale.
În˘
al¸timea interioar˘
a a halei rezult˘
a
h = h1 + h2 = 11400 + 4000 = 15400 mm.
Accept˘
am h = 15600 mm (multipl˘
a la 1200 mm) ¸si cota
¸sinei de rulare se va m˘
ari pân˘
a la 11, 6 m. Din tab. 1.1 rezult˘
a

1.1. Determinarea dimensiunilor

9

în˘
al¸timea ¸sinei de rulare hs = 130 mm ¸si în˘
al¸timea orientativ˘
a
a grinzii c˘
aii de rulare hgr = 1600 mm.
Se calculeaz˘
a lungimile p˘
ar¸tilor inferioare ¸si superioare ale
stâlpului în trepte:
l2
l1
l

= h2 + hgr + hs = 4000 + 1600 + 130 = 5730 mm,
= h − l2 + h3 = 15600 − 5730 + 800 = 10670 mm,
= l1 + l2 = 10670 + 5730 = 16400 mm.

a

b

b0
b2

450 B1

B1

b2
75

b1

75

b1

L

L

Fig. 1.2: Proiectarea trecerilor în hale cu regim foarte greu de
func¸tionare.
Pentru ferme cu t˘
alpi paralele se stabile¸ste în˘
al¸timea la
reazem h◦ = 3150 mm (v. [10]) ¸si panta acoperi¸sului i =
= 0, 015 (1, 5%). Rezult˘
a în˘
al¸timea fermei la centru
ha = h◦ + (L/2)i = 3150 + (30000/2) · 0, 015 = 3375 mm.

10

Capitolul 1
Se alege l˘
a¸timea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului b2 = 500 mm.
Parametrul λ trebuie s˘
a satisfac˘
a condi¸tia
µ

b2
λ > b2 −
+ B1 + 75 mm =
2
µ

500
= 500 −
+ 300 + 75 = 625 mm,
2

unde B1 = 300 mm este lungimea consolei podului de rulare
(v. anexa A14.1).
Admitem parametrul λ = 750 mm (multiplu la 250 mm )
¸si calcul˘
am l˘
a¸timea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului
b1 =

b2
500
+λ=
+ 750 = 1000 mm.
2
2

Sunt satisf˘
acute condi¸tiile orientative de alc˘
atuire:
b1 = 1000 mm > l1 /22 = 10670/22 = 485 mm;
b2 = 500 mm > l2 /12 = 5730/12 = 478 mm.
Observa¸
tie: În hale cu poduri rulante cu regim foarte greu sau cu
mai mult de dou˘a poduri rulante cu regim mediu s¸i greu de func¸tionare
între podul rulant s¸i stâlp se proiecteaz˘a o trecere (fig.1.2, a). În
aceste cazuri la λ se vor ad˘auga 450 mm (400 mm— l˘at¸imea minim˘a
a trecerii; 50 mm— l˘at¸imea balustradei de protec¸tie). Trecerea poate fi
proiectat˘a s¸i printr-un gol în inima stâlpului (fig. 1.2, b).

Deschiderea podului rulant
Lp = L − 2λ = 30 − 2 · 0, 75 = 28, 5 m.
Partea superioar˘
a a stâlpului se va proiecta cu sec¸tiune dublu
T, iar cea inferioar˘
a din elemente dep˘
artate, solidarizate cu

abrele sau cu inim˘
a plin˘
a.
Schema halei cu dimensiunile caracteristice este prezentat˘
a
în fig. 1.3.

11

b0 = 250

b2 = 500

b1 = 1000

i = 0,015

Lp = 28500
L = 30000

± 0,00

i = 0,015

1.1. Determinarea dimensiunilor

Fig. 1.3: Dimensiunile caracteristice ale unei hale (în mm ).

12

Capitolul 1

1.2.

Determinarea înc˘
arc˘
arilor asupra
halei metalice

1.2.1. Înc˘
arc˘
ari permanente
Valoarea înc˘
arcarii permanente pe ferm˘
a este determinat˘
a
de modul de alc˘
atuire a structurii acoperi¸sului. În tab. 1.2 este
calculat˘
a înc˘
arcarea pe 1 m2 a acoperi¸sului.
Tabelul 1.2: Calculul înc˘arc˘arilor permanente pe 1 m2 de
acoperi¸s.
Componen¸ta ¸sarpantei
¸si construc¸tiilor
acoperi¸sului
Covor de izola¸tie hidrofug˘
a
tip membran˘
a
Strat de asfalt δ =20 mm,
γ =18 kN/m 3
Izolant termic din pl˘
aci de
vat˘
a mineral˘
a δ =150 mm,
γ =3 kN/m 3
Barier˘
a de vapori
(un strat de pergamin)
Panou din tabl˘
a cutat˘
a
din o¸tel H60-845-09
Pane de o¸tel (profil U 30)
Greutatea proprie a elemen—
telor metalice ale acoperi¸sului (fermelor, lumin˘
atoarelor,
contravântuirilor
(conform tab.1.4))
Total

Valoarea
normat˘
a,
kN/m 2
0,12

Coeficient
de
siguran¸ta˘
1,3

Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,156

0,36

1,3

0,468

0,45

1,2

0,540

0,04

1,3

0,052

0,109

1,05

0,114

0,104
0,45

1,05
1,05

0,109
0,473

1,63

-

1,91

Înc˘
arcarea liniar˘
a pe ferm˘
a
qacp =

q◦ B
1, 91 · 12
'
= 22, 9 kN/m,
cos α
1

unde s-a considerat cos α ' 1 (pentru acoperi¸suri cu pant˘
a

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

13

mic˘
a).
Tabelul 1.3: Calculul înc˘arc˘arii permanente pe 1 m2 de perete.
Componenta peretelui
de protec¸tie
Panou cu trei straturi
Fereastr˘
a cu
straturi duble de
dimensiunea 6×1,2 m
Total

Valoarea
normat˘
a,
kN/m 2
0,183

Coeficient
de
siguran¸ta˘
1,1

Valoarea
de calcul,
kN/m 2
0,201

0,278

1,1

0,306

0,461

-

0,507

Reac¸tiunile în reazeme din înc˘
arcarea permanent˘
a a riglei
Fr1 =

qacp L
22, 9 · 30
=
= 344 kN.
2
2

Tabelul 1.4: Valori orientative ale consumului de o¸tel pe 1 m2
ale diferitor elemente ale halelor.

Capacitatea de ridicare
a podurilor rulante, t
50
80...100
125...150

Consumul
S
¸ arpanta
acoperi¸sului
30...45
30...45
30...45

de o¸tel în kg/m 2
Stâlpi
Grinzi de
rulare
25...35
20...30
45...65
40...60
55...75
40...70

Greutatea stâlpului
Gs =

γ f g◦ BL
1, 05 · 0, 343 · 12 · 30
=
= 64, 8 kN,
2
2

arc˘
arii
unde γ f = 1, 05 este coeficientul de siguran¸ta˘ al înc˘
provenite din greutatea elementelor din o¸tel (tab. 1 din [21]);
g◦ — greutatea orientativ˘
a ale stâlpilor halei pe 1 m2 ( g◦ = 35×
2
×9, 81 = 343 N/m , tab. 1.4).

Capitolul 1

19200

14

±0,00

Fig. 1.4: Amplasarea elementelor de protec¸tie verticale.

Greutatea proprie a panourilor ¸si a ferestrelor de pe lungimea B 0 = 6 m ( B 0 este distan¸ta de la stâlpii de baz˘
a pân˘
a
la stâlpii intermediari) la nivelul treptei va fi egal˘
a (celelalte
dimensiuni— v. fig. 1.4).

Gp = (5, 4 + 1, 53) · 6 · 0, 201 + 2, 4 · 6 · 0, 306 = 12, 8 kN,
unde: 0, 201 kN/m2 este greutatea panourilor de protec¸tie,
iar 0, 306 kN/m2 - greutatea ferestrelor (v. tab. 1.3).
Greutatea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului poate fi considerat˘
a,

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

15

orientativ, egal˘
a cu 1/5 din greutatea total˘
a a stâlpului:
G0s =

Gs
64, 8
=
= 13, 0 kN.
5
5

La nivelul treptei se aplic˘
a for¸ta
F2 = Gp + G0s = 12, 8 + 13, 0 = 25, 8 kN,
¸si momentul concentrat
δ
Mgp = Gp (e + b◦ + ) + (G0s + Fr1 )e =
2
µ

0, 08
= 12, 8 · 0, 25 + 0, 25 +
+ (13, 0 + 344) · 0, 25 =
2
= 96, 2 kN · m,
b1 − b2
1 − 0, 5
unde e =
=
= 0, 25 m; δ = 80 mm = 0, 08 m
2
2
este grosimea panoului de protec¸tie.
La cota inferioar˘
a a stâlpului este aplicat˘
a for¸ta
F1 = (2 + 2, 67) · 6 · 0, 201 + 6 · 6 · 0, 306 +

4
· 64, 8 = 68, 5 kN.
5

Înc˘
arc˘
arile permanente sunt prezentate în fig. 1.5, a.

1.2.2. Înc˘
arc˘
ari provenite din greutatea z˘
apezii
Pentru Republica Moldova valoarea normat˘
a a înc˘
arc˘
arii din

apad˘
a pe 1 m2 a proiec¸tiei orizontale s◦ = 0, 5 kN/m2 (tab.
4 din [21]). Înc˘
arcarea liniar˘
a pe ferm˘
a este
qzap = γ f · s◦ · µ · B = 1, 4 · 0, 5 · 1 · 12 = 8, 40 kN/m,
arc˘
arii din z˘
aunde γ f = 1, 4 este coeficientul de siguran¸ta˘ al înc˘
pn
1, 633
pad˘
a, stabilit în dependen¸ta˘ de raportul
=
= 3, 27 >
s◦
0, 5
> 0, 8 (v. pct. 5.7 din [21]), µ = 1 — coeficientul de trecere de

16

Capitolul 1

a

Mgp

qacp = 22,9 kN / m

F2

M gp = 96,2 kN ⋅ m

b

qzap = 8,4 kN / m

M zap = 31,5 kN ⋅ m

F2 = 25,8 kN
F1 = 68,5 kN

F1

Fig. 1.5: Înc˘arc˘arile provenite din: greutatea proprie (a) s¸i z˘apad˘a (b).
la înc˘
arcarea aplicat˘
a la nivelul p˘
amântului la înc˘
arcarea aplicat˘
a la nivelul acoperi¸sului (v. pct. 5.3 ¸si anexa 3, schema 1 din
[21]).
Reac¸tiunile fermei din înc˘
arcarea qzap vor fi:
Fr2 =

q2 L
8, 40 · 30
=
= 126 kN.
2
2

Momentul la nivelul treptei
Mzap = Fr2 · e = 126 · 0, 25 = 31, 5 kN m.
Înc˘
arc˘
arile provenite din greutatea stratului de z˘
apad˘
a sunt
prezentate în fig. 1.5, b.

1.2.3. Înc˘
arc˘
ari din ac¸tiunea podurilor rulante
Din anexa A14.1 pentru podul rulant cu capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5 t rezult˘
a:
— baza podului rulant
B2 = 7200 mm;
— distan¸ta dintre axele ro¸tilor
A2 = 5950 mm;
— presiunea maxim˘
a pe roat˘
a
Fmax = 447 kN ;
— masa podului rulant cu c˘
arucior mp = 62, 2 t.

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor
1,25 m

12 m

6,05 m
F

y3 = 0,504

5,95 m
F F

y1 = 1,00

y2 = 0,896

y4 = 0,400

4,8 m 5,95 m
F

17

12 m

Fig. 1.6: Schema amplas˘arii podurilor rulante pe grinda de rulare pentru determinarea presiunii pe stâlpul cadrului.
Distan¸ta minim˘
a dintre axele ro¸tilor m˘
arginale a dou˘
a poduri rulante apropiate unul de altul este: B2 − A2 =
= 7200 − 5950 = 1250 mm. Schema de ac¸tiune a dou˘
a poduri
cuplate este prezentat˘
a în fig. 1.6. Ordonatele liniei de influen¸ta˘
yi ( i 6= 1 ) a reac¸tiunii în stâlpul examinat se pot calcula din
asem˘
anarea triunghiurilor.
Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul de care este apropiat

aruciorul podului rulant rezult˘
a:
X
Dmax = γ f ψ
Fmax yi + γ f Ggr + γ f qn bgrf B =
i

= 1, 1 · 0, 85 · 447(1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+
+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 1250 kN,
unde, conform tab. 1.4, greutatea proprie a grinzii de rulare
Ggr = m1 gB

L
30
= 30 · 9, 81 · 12 ·
= 52, 9 · 103 N = 52, 9 kN,
2
2

unde γ f = 1, 1 — coeficient de siguran¸ta˘ (pct. 4.8 din [21]); ψ =
= 0, 85 este coeficient de grupare pentru poduri rulante cu regim

18

Capitolul 1

mediu de func¸tionare (pct. 4.17 din [21]); bgrf ' 1 m — l˘
a¸timea
grinzii de frânare; qn = 1, 5 kN/m2 este înc˘
arcarea temporar˘
a
pe grinda de rulare, conven¸tional introdus˘
a în Dmax .
Presiunea minim˘
a pe roat˘
a
Fmin =

(Q + mp )g
− Fmax =
n◦

(50 + 62, 2) · 9, 81
− 447 = 103 kN,
2
unde mp este masa total˘
a a podului rulant, n◦ — num˘
arul de
ro¸ti pe un fir al c˘
aii de rulare.
Valoarea de calcul a presiunii pe stâlpul opus va fi:
=

Dmin = γ f · ψ

X
i

Fmin · yi + γ f · Ggr + γ f · qn · bgr.f. · B =

= 1, 1 · 0, 85 · 103 · (1 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 4) + 1, 05 · 52, 9+
+1, 2 · 1, 5 · 1 · 12 = 347 kN.
Momentele concentrate provenite din for¸tele Dmax ¸si Dmin
la nivelul treptei
Mmax = Dmax · e1 = 1250 · 0, 5 = 625 kN m;
Mmin = Dmin · e1 = 347 · 0, 5 = 174 kN m,
unde e1 = 0, 5b1 = 0, 5 · 1 = 0, 5 m.
Valoarea normat˘
a a for¸tei orizontale, provenit˘
a din frânarea
sau demararea c˘
aruciorului, pentru poduri cu suspensie flexibil˘
a,
conform pct. 4.4 din [21] va fi
T◦n = 0, 05(Q + mc )g = 0, 05 · (50 + 17) · 9, 81 = 32, 9 kN,
unde mc = 17 t este masa c˘
aruciorului (v. anexa A14.1).
For¸ta de frânare pe o roat˘
a
Trn =

T◦n
32, 9
=
= 16, 4 kN,
n◦
2

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

19

unde n◦ = 2 este num˘
arul ro¸tilor podului rulant pe un fir al

aii de rulare.
For¸ta orizontal˘
a, provenit˘
a din frânarea a dou˘
a poduri rulante cuplate, transmis˘
a cadrului
X
T = γ f ·ψ ·Trn
yi = 1, 1·0, 85·16, 4(1+0, 896+0, 504+0, 4) =
i

= 42, 9 kN.
For¸ta T este aplicat˘
a dintr-o parte sau alta a cadrului la
nivelul ¸sinei de rulare (fig. 1.7).

Dmax = 1250 kN
T = 42,9 kN

Dmin = 347 kN
T

Mmax = 625 kN·m

Mmin = 174 kN·m

Fig. 1.7: Înc˘arc˘ari provenite din ac¸tiunile podurilor rulante.

1.2.4. Înc˘
arc˘
ari provenite din ac¸tiunea vântului
În documentele normative [21] înc˘
arcarea provenit˘
a din ac¸tiunea vântului se determin˘
a din dou˘
a componente — static˘
a, ce
corespunde presiunii medii a vântului, ¸si dinamic˘
a (pulsa¸tional˘
a). La calculul halelor parter cu în˘
al¸timea h 6 36 m ¸si raporh
tul dintre în˘
al¸time ¸si deschidere L
6 1, 5 componenta dinamic˘
a
poate fi neglijat˘
a. Înc˘
arcarea de calcul datorat˘
a vântului într-un
punct oarecare i se va determina cu rela¸tia
qi = w◦ · ki · c · γ f · B 0 = ki · w;

w = w◦ · c · γ f · B 0 ,

20

Capitolul 1

unde w◦ — valoarea normat˘
a a presiunii medii a vântului; ki —
coeficient, care ¸tine seama de varia¸tia presiunii vântului pe
în˘
al¸time ¸si categoria terenului; c — coeficientul aerodinamic,
care ¸tine seama de configura¸tia cl˘
adirii; γ f = 1, 4 — coeficientul
de siguran¸ta˘; B 0 = 6 m — l˘
a¸timea panoului de calcul.
Tabelul 1.5: Valorile coeficientului ki pentru cele trei categorii
de terenuri (extras din [21]).
În˘
al¸timea
z, m
5
10
20
40
60

Coeficientul ki pentru terenuri de categoria
A
B
C
0,75
0,5
0,4
1,0
0,65
0,4
1,25
0,85
0,55
1,5
1,1
0,8
1,7
1,3
1,0

Tabelul 1.6: Valorile coeficien¸tilor aerodinamici (extras din
[21])
ci

Schema

c1

c2

α
c = +0,8

α,
grade

–0,6

–0,7

–0,8

20

+0,2 –0,4

–0,7

–0,8

40

+0,4 +0,3 –0,2

–0,4

60

+0,8 +0,8 +0,8

+0,8

60

–0,4 –0,4

–0,5

–0,8

B′ L 1 90

–0,4 –0,4 –0,5

–0,6

90

–0,5 –0,5 –0,6

–0,6

0

c3

Valorile coeficientilor ci
pentru h1/L
1
0
0,5
2

c1

0

L
c3

c2

c = +0,8

c3

c3
c3

B′ L 2

Conform tab. 1.5 pentru terenuri de categorie B k1 =

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

21

= 0, 5; k2 = 0, 65; k3 = 0, 85 pentru în˘
al¸timile z = 5, 10,
20 m respectiv.
Valorile presiunii vântului în punctele caracteristice sunt prezentate în fig. 1.8, a.
În calcule înc˘
arcarea neuniform distribuit˘
a pe în˘
al¸timea halei
(fig. 1.8, a) se va înlocui cu o înc˘
arcare uniform distribuit˘
a
echivalent˘
a (fig. 1.8, b). Intensitatea înc˘
arc˘
arii echivalente se
determin˘
a din condi¸tia egalit˘
a¸tii momentelor de încovoiere M◦
în încastrarea consolei conven¸tionale cu lungimea l = 16, 4 m
provenite din înc˘
arcarea real˘
a qi ¸si înc˘
arcarea echivalent˘
a qecv .
Conform h˘
ar¸tii raion˘
arii dup˘
a presiunea vântului [21] Republica Moldova se afl˘
a în zona II ¸si w◦ = 0, 30 kN/m2 ; pentru
pere¸tii verticali dup˘
a tab. 1.6 coeficientul aerodinamic c = 0, 8 .
În acest caz
w = 0, 30 · 0, 8 · 1, 4 · 6 = 2, 02 kN/m.
Momentul în încastrare din înc˘
arcarea echivalent˘
a va fi:
M◦ =

qecv l2
,
2

¸si din înc˘
arcarea real˘
a (v. fig. 1.8, a)

µ

µ

5
5
+ 0, 8 + 0, 5 · 5 ·
+ 5 + 0, 8 +
M◦ = w · 0, 5 · 5 ·
2
2
µ

1
2
+ · 0, 15 · 5 ·
· 5 + 5 + 0, 8 +
2
µ 3

5, 6
+0, 65 · 5, 6 ·
+ 5 + 5 + 0, 8 +

¶¸
1
2
+ · 0, 112 · 5, 6 ·
· 5, 6 + 10, 8
=
2
3
= w · 86, 5 = 2, 02 · 86, 5 = 175 kN · m.
Valoarea de calcul a înc˘
arc˘
arii echivalente din ac¸tiunea direct˘
a a vântului va fi
qecv =

2M◦
2 · 175
=
= 1, 30 kN/m.
2
l
16, 42

22

Capitolul 1

20,00

hhs = 3,6 m

a
k3 = 0,85

19,20

k2′′ = 0,834

15,60

k2′ = 0,762

l = 16,4 m

10,00
k2 = 0,65

5,00
k1 = 0,5

±0,00
–0,80

b
W ′ = 2,97 kN

W = 5,80 kN

qecv = 1,30 kN/m

l = 16,4 m

′ = 0,665 kN m
qecv

Fig. 1.8: Schema ac¸tiunii vântului: real˘a (a); schema simplificat˘a pentru calcul (b).

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

23

Ac¸tiunea înc˘
arc˘
arii din vânt pe sectorul dintre cota t˘
alpii inferioare a fermei ¸si punctul cel mai înalt al halei (sectorul ha¸surat
din fig. 1.8, a) se înlocuie¸ste conven¸tional cu o for¸ta˘, aplicat˘
a
la nivelul t˘
alpii de jos a fermei. Valoarea for¸tei concentrate din
ac¸tiunea direct˘
a a vântului
W

=
=

k20 + k200
(0, 762 + 0, 834)
· w · hhs =
· w · hhs =
2
2
(0, 762 + 0, 834)
· 2, 02 · 3, 6 = 5, 80 kN.
2

h1
l
16, 4
B0
6
Pentru
=
=
= 0, 547 ¸si
=
= 0, 2 conL
L
30
L
30
form tab. 1.6
c3 = 0, 4 +

(0, 547 − 0, 5)
(0, 5 − 0, 4) = 0, 409,
1 − 0, 5

unde semnul ”minus” a fost omis.
În partea dreapt˘
a a halei ac¸tioneaz˘
a înc˘
arcarea ¸si for¸ta concentrat˘
a:
0
qecv
=

0, 409
0, 409
qecv =
· 1, 30 = 0, 665 kN/m;
0, 8
0, 8

W0 =

0, 409
0, 409
W =
· 5, 80 = 2, 97 kN.
0, 8
0, 8

Înc˘
arc˘
arile provenite din ac¸tiunea vântului sunt prezentate
în fig. 1.8, b.

1.2.5. Înc˘
arc˘
ari provenite din ac¸tiunea seismic˘
a
Toate cadrele transversale sunt identice de aceea calculul se
va face pentru un singur cadru. Toat˘
a greutatea o consider˘
am
concentrat˘
a în dou˘
a puncte: la nivelul treptei ¸si la nivelul t˘
alpii
inferioare a fermei. Greutatea Q1 include greutatea proprie a
podurilor rulante, a grinzilor de rulare, jum˘
atate din greutatea

ar¸tii inferioare a stâlpului ¸si a peretelui de protec¸tie. Greutatea Q2 include greutatea z˘
apezii, a acoperi¸sului, jum˘
atate

24

Capitolul 1

din greutatea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului ¸si peretelui de protec¸tie. Aceste greut˘
a¸ti se vor calcula în felul urm˘
ator.
Calculul greut˘

tii Q1 .
Greutatea unui pod rulant f˘
ar˘
a c˘
arucior
Q01 = γ f (mp − mc ) · g = 1, 1 · (62, 2 − 17, 0) · 9, 81 = 488 kN.
Greuatea grinzilor de rulare
Q001 = γ f · m1 · g · B · L = 1, 05 · 30 · 9, 81 · 12 · 30 · 10−3 = 111 kN,
unde m1 = 30 kg/m2 conform tab. 1.4.
Greuatatea panourilor de protec¸tie, ferestrelor ¸si stâlpilor
care se afl˘
a între dou˘
a plane orizontale ce trec prin mijlocul
în˘
al¸timilor l1 ¸si l2 (v. fig. 1.4)
h
i
1
Q000
· 2 · 0, 201 · (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 · 2, 4 · 6+
1 =
2
h
i
1
+ · 2 · 0, 201 · (2 + 2, 67) + 0, 306 · 6 · 6+
2
1 4
1
+2 · · 13, 0 + 2 · · · 64, 8 = 89, 9 kN ;
2
2 5
=
488 + 111 + 89, 9 = 689 kN.
Q1 = Q01 + Q001 + Q000
1
Calculul greut˘

tii Q2 .
Greutatea acoperi¸sului (v. fig. 1.5, a)
Q02 = qacp · L = 22, 9 · 30 = 687 kN.
apezii (v. fig. 1.5, b)
Greutatea z˘
Q002 = qzap · L = 8, 40 · 30 = 252 kN.
Greuatatea pere¸tilor amplasa¸ti deasupra t˘
alpii de jos a fermei (v. fig. 1.4)
Q000
2 = 2 · 0, 201 · 3, 60 · 12 = 17, 4 kN.
Greutatea unei jum˘
at˘
a¸ti de pere¸ti ¸si ferestre pe lungimea

ar¸tii de sus a stâlpului l2
h
i
1
Q0000
· 2 · 0, 201 · (1, 53 + 1, 8) + 0, 306 · 2, 4 · 6 = 8, 42 kN.
2 =
2

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

25

Greutatea unei jum˘
at˘
a¸ti a p˘
ar¸tilor superioare ale stâlpiplor
=
Q00000
2

1
· 2 · 13, 0 = 13, 0 kN.
2

Greutatea total˘
a
0000
00000
=
Q2 = Q02 + Q002 + Q000
2 + Q2 + Q2

= 687 + 252 + 17, 4 + 8, 42 + 13, 0 = 978 kN.
Calcul˘
am deplas˘
arile δ ij din for¸ta F = 1. Pentru aceasta,
în prealabil, determin˘
am momentele de iner¸tie I1 , I2 . Pentru determinarea orientativ˘
a a momentului de iner¸tie al p˘
ar¸tii
inferioare a stâlpului poate fi recomandat˘
a rela¸tia
I1 =

(N + 2Dmax )b21
,
k1∗ Ry

unde N este for¸ta axial˘
a în stâlp, provenit˘
a din înc˘
arcarea peral¸timea
manent˘
a ¸si z˘
apad˘
a; k1∗ — coeficient care depinde de în˘
cadrelor ¸si traveea B : pentru B = 6 m coeficientul k1∗ =
= 2, 2...2, 8 (valori mai mici se vor lua pentru hale cu în˘
al¸timea
mai mare ¸si poduri rulante cu capacitatea de ridicare mai mic˘
a);
pentru B = 12 m coeficientul k1∗ = 3, 2 ; Ry — rezisten¸ta de
calcul a o¸telului; b1 — l˘
a¸timea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului.
Orientativ momentul de iner¸tie al p˘
ar¸tii superioare a stâlpului este
µ ¶2
I1 b2
I2 = ∗
,
k2 b1
a¸timea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului; k2∗ = 1, 2...1, 6
unde b2 este l˘
este un coeficient care ¸tine seama de inegalitatea ariilor sec¸tiunilor transversale ale p˘
ar¸tilor inferioare ¸si superioare ale stâlpului (pentru k2∗ se vor lua valori mai mici pentru poduri rulante
cu capacitatea de ridicare mai mic˘
a).
Pentru exemplul studiat
N = Fr1 + Fr2 = 344 + 126 = 470 kN.
Admitem k1∗ = 3, 2;
I1 =

k2∗ = 1, 4 ¸si calcul˘
am

(470 + 2 · 1250) · 12
= 0, 00387 m4 ;
3, 2 · 240 · 103

26

Capitolul 1

I2 =

0, 00387
·
1, 4

µ

0, 5
1

¶2

= 0, 000691 m4 .

Momentul de iner¸tie al fermei poate fi calculat cu rela¸tia

I3 = 1, 15µ

a
Mmax
3521 · 3, 15
h◦
= 1, 15 · 0, 9 ·
= 0, 0239 m4 ;
2Ry
2 · 240 · 103

qL2
31, 3 · 302
=
= 3521 kN · m;
8
8
q = qacp + qzap = 22, 9 + 8, 40 = 31, 3 kN/m
a
Mmax
=

unde µ — coeficient care ¸tine seama de m˘
arimea pantei acoperi¸sului (pentru acoperi¸suri cu pant˘
a mic˘
a µ = 0, 9 )
Valorile deplas˘
arilor δ ij provenite din for¸tele unitare
(F = 1) sunt:

δ 11 =

k11 l3
433 · 16, 43
m
= 4
= 2, 40 · 10−4
;
4
10 EI1
10 · 7, 97 · 105
kN

δ 12 =

k12 l3
513 · 16, 43
m
= 4
= 2, 84 · 10−4
;
4
5
10 EI1
10 · 7, 97 · 10
kN

δ 22 =

k22 l3
838 · 16, 43
m
=
= 4, 64 · 10−4
,
4
4
5
10 EI1
10 · 7, 97 · 10
kN

unde EI1 = 2, 06 · 108 · 0, 00387 = 7, 97 · 105 kN m2 ; kij —
au fost determina¸ti prin interpolare conform tab. 1.7 pentru
l2
0, 000691
5, 73
I2
=
α◦ =
=
= 0, 349; n =
= 0, 179.
l
16, 4
I1
0, 00387
Masele respective
m1 =

Q1
689 · 103
=
= 70, 2 · 103 kg;
g
9, 81

m2 =

Q2
978 · 103
=
= 99, 7 · 103 kg.
g
9, 81

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

27

Tabelul 1.7: Valorile coeficien¸tilor kij în dependen¸t˘a de parametrii n s¸i α0 .
kij

k11

k12

k22

α0

n

0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6
0,2
0,3
0,4
0,5
0,6

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

1,0

700
557
420
289
170
785
640
481
336
214
961
965
1010
1140
1400

587
476
358
247
150
658
561
436
312
203
786
796
800
833
918

518
426
322
223
136
577
503
400
292
193
679
695
696
706
743

471
390
297
207
127
521
460
371
275
185
606
624
625
629
646

437
363
278
194
120
480
426
347
260
177
553
569
572
573
582

411
342
262
184
114
449
398
327
247
170
513
526
529
530
534

390
324
249
175
109
424
376
310
236
163
481
491
494
494
496

374
310
239
168
105
404
357
295
226
157
456
462
464
464
465

348
287
221
156
098
373
327
270
208
147

417

Stabilim spectrul frecven¸telor
A∗ = m1 δ 11 + m2 δ 22 = (70, 2 · 2, 40 + 99, 7 · 4, 64) · 10−4 =
= 0, 0631 s2 ;
B∗ = 2m1 m2 (δ 11 δ 22 − δ 212 ) = 2 · 70, 2 · 99, 7×

×(2, 40 · 4, 64 − 2, 842 ) · 10−8 = 4, 30 · 10−4 s4 ;
p
A∗ ∓ A2∗ − 2B∗
2
ω 1,2 =
=
B∗
p
0, 0631 ∓ 0, 06312 − 2 · 4, 30 · 10−4
=
=
4, 30 · 10−4
=

0, 0631 ∓ 0, 0559 −2
s ;
4, 30 · 10−4

28

Capitolul 1

a

b

c
X ( x2 )

m2

S12

X ( x1 )

m1

S 22

S11

S 21

Fig. 1.9: Schema halei la determinarea înc˘arc˘arilor seismice.
ω 21 = 16, 7 s−2 ;

ω 1 = 4, 09 s−1 ;

ω 22 = 277 s−2 ;

ω 2 = 16, 6 s−1 .

Perioadele proprii de vibra¸tie
T1 =


2 · 3, 14
=
= 1, 54 s;
ω1
4, 09

T2 =


2 · 3, 14
=
= 0, 378 s.
ω2
16, 6

Determin˘
am vectorii proprii egalând cu unitatea ordonatele
modurilor proprii la nivelul masei m1 :
— pentru modul 1 de vibra¸tie
X1 (x1 ) = 1, 0;

X1 (x2 ) =
=

δ 12 m1 ω 21
=
1 − δ 22 m2 ω 21
2, 84 · 70, 2 · 16, 7 · 10−4
= 1, 46.
1 − 4, 64 · 99, 7 · 16, 7 · 10−4

— pentru modul 2 de vibra¸tie
X2 (x1 ) = 1, 0;

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

X2 (x2 ) =
=

29

δ 21 m1 ω 22
=
1 − δ 22 m2 ω 22
2, 84 · 70, 2 · 277 · 10−4
= −0, 467.
1 − 4, 64 · 99, 7 · 277 · 10−4

Calcul˘
am coeficien¸tii de form˘
a η ik :
— pentru modul 1 de vibra¸tie
X1 (x1 ) · [m1 X1 (x1 ) + m2 X1 (x2 )]
=
m1 X12 (x1 ) + m2 X12 (x2 )
1 · [70, 2 · 1 + 99, 7 · 1, 46]
= 0, 763;
=
70, 2 · 12 + 99, 7 · 1, 462
= η 11 X1 (x2 ) = 0, 763 · 1, 46 = 1, 11;
=

η11

η12

— pentru modul 2 de vibra¸tie
η 21

η 22

X2 (x1 ) · [m1 X2 (x1 ) + m2 X2 (x2 )]
=
m1 X22 (x1 ) + m2 X22 (x2 )
1 · [70, 2 · 1 + 99, 7 · (−0, 467)]
= 0, 257;
=
70, 2 · 12 + 99, 7 · (−0, 467)2
= η21 X2 (x2 ) = 0, 257 · (−0, 467) = −0, 120.
=

Verific˘
am
2
X

η j1

= η11 + η21 = 0, 763 + 0, 257 ≈ 1, 0;

η j2

= η12 + η22 = 1, 11 − 0, 12 ≈ 1, 0.

j=1

2
X
j=1

Calculul coeficien¸
tilor dinamici β i .
Conform normelor de proiectare [23] la terenuri de categoria
I se refer˘
a p˘
amânturile stâncoase cu sau f˘
ar˘
a dezagregare slab˘
a;
la categoria a II se refer˘
a p˘
amânturile stâncoase dezagregate ¸si
la categoria a III - nisipurile afânate, p˘
amânturile argiloase ¸s.a.
Normele [23] propun la determinarea coeficien¸tilor dinamici
β i urm˘
atoarele rela¸tii:

30

Capitolul 1

— pentru terenuri de categoria I
1
βi =
dar nu mai mare de 3 s−1 ¸si
Ti
nu mai mic de 0, 8 s−1 ;
— pentru terenuri de categoria II ¸si III
β i = 1 + 17 · Ti pentru Ti < 0, 1 s−1 ;
β i = 2, 7
pentru 0, 1 6 Ti 6 0, 5 s−1 ;
1, 35
pentru Ti > 0, 5 s−1 ,
βi =
Ti
dar nu mai mic de 0, 8 s−1 .
Dac˘
a hala este amplasat˘
a pe teren de categoria a doua
β1
β2

1, 35
1, 35
=
= 0, 877 s−1 > 0, 8 s−1 ;
T1
1, 54
= 2, 7 s−1 .
=

Accept˘
am β 1 = 0, 877 s−1 ¸si β 2 = 2, 7 s−1 .
For¸tele seismice de calcul se vor determina cu rela¸tia (1) din
[23]
Sik = k1 k2 S0ik ,
unde:
S0ik = AQk β i kψ ηik — for¸tele seismice static-echivalente;
k1 = 0, 25 — coeficient care ¸tine seama de degrad˘
arile admise
ale construc¸tiei (tab. 3 din [23]);
k2 = 1, 5 — coeficient care ¸tine seama de solu¸tiile de alc˘
atuire
ale construc¸tiei (tab. 4 din [23]);
A — coeficient egal cu 0, 1 ; 0, 2 ¸si 0, 4 , respectiv, pentru
intensitatea ac¸tiunii seismice de 7, 8 ¸si 9 grade;
kψ = 1 — coeficient care ¸tine seama de solu¸tiile de amplasare
în plan a elementelor construc¸tiei (tab. 6 din [23])
Pentru modul 1 de vibra¸tie
S11

= k1 · k2 · A · Q1 · β 1 · kψ · η11 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 689 · 103 · 0, 877 · 1 · 0, 763 =
= 34, 6 · 103 N = 34, 6 kN ;

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor
S12

31

= k1 · k2 · A · Q2 · β 1 · kψ · η12 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 978 · 103 · 0, 877 · 1 · 1, 11 =
= 71, 4 · 103 N = 71, 4 kN.

Pentru modul 2 de vibra¸tie
S21

= k1 · k2 · A · Q1 · β 2 · kψ · η21 =
= 0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 689 · 103 · 2, 7 · 1 · 0, 257 =
= 35, 9 · 103 N = 35, 9 kN ;

S22

= k1 · k2 · A · Q2 · β 2 · kψ · η22 =
= −0, 25 · 1, 5 · 0, 2 · 978 · 103 · 2, 7 · 1 · 0, 12 =
= −23, 8 · 103 N = −23, 8 kN.

For¸tele seismice sunt prezentate în fig. 1.10 a,b.

a

b

S12 = 71,4 kN

S 22 = 23,8 kN

S11 = 34,6 kN

S 21 = 35,9 kN

Fig. 1.10: Schemele de ac¸tiune ale for¸telor seismice: în modul
întâi de vibra¸tie (a); în modul doi de vibra¸tie (b).
Dup˘
a determinarea eforturilor provenite din înc˘
arc˘
arile seismice separat pentru fiecare mod de vibra¸tie se vor determina
eforturile de calcul în sec¸tiunile caracteristice ca r˘
ad˘
acina p˘
atrat˘
a din suma p˘
atratelor eforturilor provenite din primele dou˘
a
moduri proprii de vibra¸tie.

32

Capitolul 1

1.2.6. Conlucrarea spa¸tial˘
a a cadrelor transversale
Pentru calculul spa¸tial este nevoie de a determina reac¸tiunile
elastice Ra , Rf .
Învelitoarea acoperi¸sului fiind din tabl˘
a ondulat˘
a conform
tab. 1.8, pentru L = 30 m ob¸tinem GA = 4000 · L =
= 4000 · 30 = 120 · 103 kN m2 /m2 .
Tabelul 1.8: Rigiditatea discurilor longitudinale ale acoperi¸sului
alc˘atuite din diferite elemente.
Componen¸ta discului acoperi¸sului

Rigiditatea la
forfecare GA,
kN
7000L
19000L
24000L
4000L

1. Panouri de beton armat mici (0, 5 × 1, 5m)
2. Panouri de beton armat 1, 5 × 6m
3. Panouri de beton armat 3 × 6m
4. Platelaj din tabl˘
a ondulat˘
a pe pane cu
fixare în fiecare gofr˘
a
5. Idem, peste o gofr˘
a
6. Platelaj din tabl˘
a de o¸tel pe pane
Nota¸
tie: L — deschiderea halei, m.

400L
100000L

Deformabilitatea reazemului elastic
δ = δ 22 = 4, 64 · 10−4 m/kN.
Parametrul
λa =

δGA
4, 64 · 10−4 · 120 · 103
=
= 4, 64.
B
12

Tabelul 1.9: Valorile coeficientului de trecere ke .
λa 10−1 10−0,5 100 100,5 101 102
ke
0,2
0,6
1,3
2,1
2,7 3,0
Din tab. 1.9 ke ≈ 2, 33 ¸si rigiditatea echivalent˘
a a discului
la încovoiere este
¢
¡
120 · 103 · 122
(GA) B 2
EIe = ke
= 2, 23·
≈ 128, 5·105 kN ·m2 .
3
3

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

33

Contravântuirile orizontale la nivelul t˘
alpii de jos a fermei
sunt alc˘
atuite din dou˘
a corniere 100×8 cu aria Ac = 2·15, 5 =
= 31 cm2 . Contravântuirile carcasei sunt alc˘
atuite din dou˘
a
ferme longitudinale cu l˘
a¸timea de 6 m . Momentul de iner¸tie
al acestor dou˘
a ferme orizontale este
Ico = 2 · 31 · 10−4 · 32 = 0, 056 m4 .
Tabelul 1.10: Valorile coeficien¸tilor α , δ a , δ f s¸i ci .
n

0,05

0,1

0,2

0,05

0,1

0,2

α◦

δa

0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4

0,11
0,12
0,13
0,096
0,097
0,10
0,079
0,080
0,080

0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4
0,2
0,3
0,4

0,19
0,25
0,37
0,18
0,21
0,26
0,17
0,18
0,21

δf
c◦
c1
c2
Leg˘
a tura ferm˘
a-stâlp rigid˘
a
0,080
0,81
0,13
1,5
0,064
0,60
0,35
1,4
0,049
0,38
0,60
1,1
0,070
0,82
0,084
1,5
0,056
0,66
0,24
1,5
0,042
0,48
0,45
1,3
0,059
0,84
0,062
1,4
0,048
0,70
0,17
1,5
0,036
0,54
0,34
1,4
Leg˘
atura ferm˘
a-stâlp articulat˘
a
0,099
0,61
0,28
1,2
0,079
0,37
0,56
0,90
0,060
0,20
0,77
0,57
0,094
0,66
0,18
1,3
0,072
0,45
0,41
1,1
0,052
0,27
0,62
0,80
0,091
0,68
0,12
1,4
0,066
0,51
0,28
1,2
0,047
0,34
0,48
1,0
I2
l2
Nota¸
tii: α◦ = ; n =
.
l
I1

c3

c4

c5

0,11
0,14
0,15
0,12
0,15
0,17
0,15
0,18
0,20

1,7
2,0
2,3
1,6
1,9
2,2
1,4
1,7
2,1

0,023
0,25
0,53
-0,041
0,10
0,34
-0,098
-0,011
0,17

0,15
0,17
0,21
0,15
0,18
0,20
0,16
0,20
0,22

1,7
2,0
2,4
1,7
0,98
2,3
1,7
1,9
2,3

0,14
0,47
0,71
0,32
0,27
0,53
-0,047
0,11
0,33

Rigiditatea la încovoiere a contravântuirilor fixate cu ¸suruburi (kc = 0, 15)
EIc = kc EIco = 0, 15 · 2, 06 · 108 · 0, 056 = 17, 3 · 105 kN · m2 .
Rigiditatea total˘
a la încovoiere ¸si momentul de iner¸tie al
acoperi¸sului
EIa = EIe + EIc = (128, 6 + 17, 3) · 105 = 145, 8 · 105 kN · m2 ;

34

Capitolul 1
EIa
145, 8 · 105
= 0, 0708 m4 .
=
E
2, 06 · 108

Ia =

Pentru grinda de frânare, alc˘
atuit˘
a din tabl˘
a striat˘
a, rezemat˘
a pe talpa de sus a grinzii de rulare ¸si pe un profil U (vezi
pct. 2.3) cu dimensiunile prezentate în fig. 2.11
EIf = kf EIf o = kf EIy = 0, 2 · 2, 06 · 108 · 0, 00254 =
= 1, 03 · 105 kN m2 ;

If =

EIf
1, 03 · 105
= 0, 000500 m4 ,
=
E
2, 06 · 108

unde kf = 0, 2 pentru grinzi cu travee independente.
Pentru α◦ = 0, 349; n = 0, 179 conform tab. 1.10 pentru
cadre cu leg˘
atura ferm˘
a-stâlp rigid˘
a ob¸tinem
δ a = 0, 085;

δ f = 0, 044;

c2 = 1, 4;

c3 = 0, 17;

c◦ = 0, 60;
c4 = 1, 9;

c1 = 0, 28;
c5 = 0, 11.

Calcul˘
am λ1 , λ2 , D
Ia
λ1 = 3δ a
I1
λ2 = 3δ f

If
I1

µ

µ

l
B

l
B

¶3

¶3

0, 0708
= 3 · 0, 085 ·
0, 00387
= 3 · 0, 044 ·

0, 0005
0, 00387

µ

µ

16, 4
12

16, 4
12

¶3

¶3

≈ 12, 0;
≈ 0, 044;

D = 9c1 λ1 λ2 + 3(λ1 + λ2 ) + 1 =
= 9 · 0, 28 · 12, 0 · 0, 044 + 3(12, 0 + 0, 044) + 1 = 38, 5
Din tab. 1.11 ¸si 1.12 în dependen¸ta˘ de parametrii λ1 ¸si λ2
determin˘
am coeficien¸tii ki (i = 2, 3, ..., 8)
k3 = 0, 3;

k5 = 1, 08;

k7 = 0, 6;

k6 = 1, 5;

k2 = 1, 6;

k8 = 2.

k4 = 2, 2;

1.2. Determinarea înc˘
arc˘
arilor

Tabelul 1.11: Valorile coeficien¸tilor k3 , k5 ,
λ1
ki
3
3...6 6...15 15...30 30...60
k3 0,6
0,4
0,3
0,2
0,2
k5 1,08 1,05 1,08
1,12
1,15
k7 0,9 0,75
0,6
0,5
0,4

35

k7 .
>60
0,2
1,2
0,3

Observa¸
tie: Pentru λ1 < 1 ⇒ k3 = 0 .

Tabelul 1.12: Valorile coeficien¸tilor k2 , k4 , k6 , k8 .
λ2
ki 0,2 0,2...0,5 0,5...1 1...2 2...5 >5
k2 1,6
1,35
1,25
1,15 1,1 1,15
k4 2,2
1,8
1,4
1,2
1
0,9
k6 1,5
1,3
1,1
1,05
1
1,05
k8
2
1,8
1,3
1,1
1
0,9
Calcul˘
am coeficientul
4
n◦
m= P −1=
− 1 = 0, 43
yi
2, 8
i

unde

P

yi = (1, 00 + 0, 896 + 0, 504 + 0, 400) = 2, 8 (v. fig.

i

1.6).
Coeficien¸tii de corec¸tie
kaM = 2k5 − mk7 = 2 · 1, 08 − 0, 43 · 0, 6 = 1, 9;
kfM = 2k6 − mk8 = 2 · 1, 5 − 0, 43 · 2 = 2, 14;
kaT = 2k7 − mk3 = 2 · 0, 6 − 0, 43 · 0, 3 = 1, 1;
kfT = 2k2 − mk4 = 2 · 1, 6 − 0, 43 · 2, 2 = 2, 3.
Reac¸tiunile elastice vor fi
RaM =

c2 λ1 (1 + 3c3 λ2 )kaM (Mmax − Mmin )
=
Dl

36

Capitolul 1

=

1, 4 · 12, 0 · (1 + 3 · 0, 17 · 0, 044) · 1, 9 · (625 − 174)
=
38, 5 · 16, 4
= 23, 3 kN ;
c4 λ2 (1 + 3c5 λ2 )kfM Mmax
=
Dl
1, 9 · 0, 044 · (1 + 3 · 0, 11 · 0, 044) · 2, 14 · 625
=
=
38, 5 · 16, 4
= 0, 180 kN ;
RfM =

RaT =

c◦ λ1 kaT T
0, 6 · 12, 0 · 1, 1 · 42, 9
=
= 8, 83 kN ;
D
38, 5

λ2 (1 + 3c1 λ1 )kfT T
=
D
0, 044(1 + 3 · 0, 28 · 12, 0)2, 3 · 42, 9
= 1, 25 kN.
=
38, 5
Reac¸tiunile elastice sunt prezentate în fig. 1.11.
RfT =

RaM = 23,3kN

a
RMf = 0,18kN

Mmax = 625kN ⋅ m
Mmin =174kN ⋅ m

+

RaT = 8,83kN

b
RTf =1,25kN

T = 42,9kN

+

Fig. 1.11: Schema de calcul la înc˘arc˘ari din ac¸tiunile podului
rulant t¸inând seama de conlucrarea spa¸tial˘a a structurii.

1.3. Determinarea eforturilor

1.3.

37

Determinarea eforturilor de calcul
în elementele cadrului

Calculul cadrelor solicitate de diferite înc˘
arc˘
ari se efectueaz˘
a
prin diferite metode studiate în mecanica structurilor (metoda
for¸telor, elementelor finite etc.). Pentru calculul cadrelor cu
programul elaborat la catedra de Construc¸tii ¸si mecanica structurilor a UTM este necesar un set de date ini¸tiale. Pentru exemplul cercetat ele sunt:
L = 30 m;
hgr = 1, 6 m;
I3 = 0, 0239 m4 ;
Mgp = 96, 2 kN m;
F2 = 25, 8 kN ;
T = 42, 9 kN ;
RaM = 23, 3 kN ;
RfT = 1, 25 kN ;
W = 5, 80 kN ;
S12 = 71, 4 kN ;

l1 = 10, 67 m;
I1 = 0, 00387 m4 ;
qacp = 22, 9 kN/m;
Mzap = 31, 5 kN m;
Dmax = 1250 kN ;
Mmax = 625 kN m;
RfM = 0, 180 kN ;
qecv = 1, 30 kN/m;
W 0 = 2, 97 kN ;
S21 = 35, 9 kN ;

l2 = 5, 73 m;
I2 = 0, 000691 m4 ;
qzap = 8, 4 kN/m;
F1 = 68, 5 kN ;
Dmin = 347 kN ;
Mmin = 174 kN m;
RaT = 8, 83 kN ;
0
qecv
= 0, 665 kN/m;
S11 = 34, 6 kN ;
S22 = −23, 8 kN.

În urma analizei statice se ob¸tin eforturile M , Q ¸si N în
sec¸tiunile de calcul a stâlpului (fig. 1.12), provenite din diferite
înc˘
arc˘
ari. Valorile numerice ale acestor eforturi sunt prezentate
în tab. 1.13.
1

1

1

1

2
3

2
3

2
3

2
3

4

4

4

4

Fig. 1.12: Sec¸tiunile de calcul în stâlpii cadrului transversal.

38

Capitolul 1

Tabelul 1.13: Eforturile în sec¸tiunile de calcul al stâlpilor.
Stâlpul
din

Sec¸tiunea

Eforturile
M
Q
N
din înc˘
arcarea permanent˘
a
stânga
1—1
191
-16,3
344
2—2
97,3 -16,3
369
3—3
1,12 -16,3
369
4—4
-173 -16,3
438
din z˘
apad˘
a
stânga
1—1
70,1 -6,00
126
2—2
35,7 -6,00
126
3—3
0,412 -6,00
126
4—4
-63,6 -6,00
126
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin
stânga
1—1
12,8 -34,9
-3,68
2—2
-187 -34,9
-3,68
3—3
438
-34,9
1246
4—4
64,8 -34,9
1246
dreapta
1—1
123
34,9
3,68
2—2
-76,9 34,9
3,68
3—3
97,1
34,9
351
4—4
-276
34,9
351
din Mmax , Dmax , Mmin , Dmin , RaM , RfM
stânga
1—1
69,0 -46,5 0,0698
2—2
-198 -46,5 0,0698
3—3
427
-46,7
1250
4—4
-71,2 -46,7
1250
dreapta
1—1
66,9
23,2 -0,0698
2—2
-66,3 23,2 -0,0698
3—3
108
23,2
347
4—4
-140
23,2
347

1.3. Determinarea eforturilor
Tabelul 1.13 (continuare)
Stâlpul
din
stânga

dreapta

stânga

dreapta

stânga

dreapta

Sec¸tiunea

Eforturile
M
Q
N
din for¸ta de frânare T
1—1
-4,63 -15,9 -2,66
2—2
-27,1 -15,9 -2,66
3—3
-27,1 27,0 -2,66
4—4
261
27,0 -2,66
1—1
75,3
15,9
2,66
2—2
-15,8 15,9
2,66
3—3
-15,8 15,9
2,66
4—4
-185 15,9
2,66
din T, RaT , RfT
1—1
16,5 -19,9 -1,19
2—2
-29,1 23,0 -1,19
3—3
-29,1 21,7 -1,19
4—4
203
21,7 -1,19
1—1
52,2
11,1
1,19
2—2
-11,4 11,1
1,19
3—3
-11,4 11,1
1,19
4—4
-130 11,1
1,19
din vânt
1—1
-36,6 2,12 -2,73
2—2
-3,12 9,57 -2,73
3—3
-3,12 9,57 -2,73
4—4
173
23,4 -2,73
1—1
45,3
6,65
2,73
2—2
-3,70 10,5
2,73
3—3
-3,70 10,5
2,73
4—4
-153 17,6
2,73

39

40

Capitolul 1
Tabelul 1.13 (continuare).
Sec¸tiunea
Eforturile
M
Q
din for¸tele seismice -forma 1
stânga
1—1
-169
25,4
2—2
-23,1
25,4
3—3
-23,1
60,0
4—4
617
60,0
dreapta
1—1
221
46,0
2—2
-42,8
46,0
3—3
-42,8
46,0
4—4
-534
46,0
din for¸tele seismice -forma 2
stânga
1—1
61,0
-22,6
2—2
-68,5
-22,6
3—3
-68,5
13,3
4—4
73,5
13,3
dreapta
1—1
-6,80
-1,20
2—2
0,0876 -1,20
3—3
0,0876 -1,20
4—4
12,9
-1,20
Stâlpul
din

N
-13,0
-13,0
-13,0
-13,0
13,0
13,0
13,0
13,0
2,26
2,26
2,26
2,26
-2,26
-2,26
-2,26
-2,26

Pentru a determina eforturile de calcul, conform [21] ¸si [23]
trebuie stabilite cele mai defavorabile grup˘
ari de înc˘
arc˘
ari, din
sec¸tiunile de calcul (fig. 1.12). Pentru grup˘
arile fundamentale
se vor considera:
1. înc˘
arc˘
arile permanente, înc˘
arc˘
arile de lung˘
a durat˘
a ¸si o
înc˘
arcare temporar˘
a de scurt˘
a durat˘
a, multiplicate cu coeficientul de grupare ψ = 1 .
2. înc˘
arc˘
arile permanente, cele de lung˘
a durat˘
a ¸si nu mai
pu¸tin de dou˘
a înc˘
arc˘
ari de scurt˘
a durat˘
a, multiplicate
fiecare cu coeficientul de grupare ψ = 0, 9 .
3. Pentru gruparea special˘
a, care include înc˘
arcarea seismic˘
a
se vor considera: înc˘
arc˘
arile permanente multiplicate cu

1.3. Determinarea eforturilor

41

coeficientul de grupare ψ = 0, 9 ; înc˘
arc˘
arile de lung˘
a durat˘
a, multiplicate cu ψ = 0, 8 ; înc˘
arc˘
arile de scurt˘
a durat˘
a, multiplicate cu ψ = 0, 5; înc˘
arcarea excep¸tional˘
a
(seismic˘
a) multiplicat˘
a cu ψ = 1.
În gruparea special˘
a nu se iau în considera¸tie înc˘
arc˘
arile provenite din: masa înc˘
arc˘
arilor transportate de podurile rulante
cu suspensie flexibil˘
a a înc˘
arc˘
aturii, efectul temperaturii, înc˘
arc˘
arile dinamice provenite din efectul transportului ¸si utilajelor,
for¸tele de frânare ale podurilor rulante ¸si înc˘
arc˘
arile din ac¸tiunea
vântului.
Înc˘
arc˘
arile provenite din z˘
apad˘
a, din ac¸tiunea podurilor rulante ¸si cele din vânt se consider˘
a înc˘
arc˘
ari temporare de scurt˘
a
durat˘
a.
În grup˘
arile fundamentale, înc˘
arc˘
arile verticale ¸si din frânare,
provenite din ac¸tiunea podurilor rulante se consider˘
a ca o singur˘
a înc˘
arcare.
Pentru comoditatea determin˘
arii eforturilor în cadru se alc˘
atuiesc tabele ale eforturilor în sec¸tiunile caracteristice ale stâlpului (v. tab. 1.14, 1.15). Momentele în sec¸tiunile de reazem ale
riglei sunt egale cu momentele din sec¸tiunea 1 − 1 a stâlpului.
Eforturile provenite din diferite grup˘
ari sunt prezentate în
tab. 1.16. Pentru sec¸tiunea 4 − 4 se vor determina, pe lâng˘
a
eforturile M ¸si N , for¸tele t˘
aietoare Q , care se folosesc la calculul z˘
abrelelor stâlpilor.
Pentru calculul ¸suruburilor de ancoraj se va alc˘
atui o grupare
de înc˘
arc˘
ari cu for¸ta axial˘
a N minim˘
a ¸si momentele maxime
posibile. În acest caz for¸ta N din înc˘
arc˘
arile permanente normate se multiplic˘
a la coeficientul de siguran¸ta˘ al înc˘
arc˘
arilor
egal cu 0, 9 . Pentru diferite grup˘
ari de înc˘
arc˘
ari eforturile în
stâlpul din stânga al cadrului sunt date în tab. 1.16.
În tabele ¸si diagrame for¸tele axiale ¸si t˘
aietoare sunt date în
kN , iar momentele de încovoiere — în kN · m.

42

Capitolul 1
a
+191

+191

–344

+344

+344

+

+

+97,3

+344 +

+1,12 +1,12

+369

+97,3

M

Q
–16,3

–173

–173

–16,3

+70,1

+70,1

N

+

+16,3

+369

+

+438

+438

b

+126

–126
–6,00

+35,7

+0,412

+35,7
+0,412

+

–6,00

–63,6

–63,6
+12,8
+438

+126

+6,00

c

+123

+

+

+126

–34,9

+3,68

+3,68

–76,9
–187

+97,1

+

–3,68

+

+

+

+64,8

–276

–34,9
–46,5

+66,9

+69,0

–0,0698
+427
+

–66,3

+108

+34,9

+46,5

+

+0,0698

–198

–0,0698

+

–71,2

+351

+1246

d

–15,9

+75,3

+

+1250

+347

e
+15,9

+

–2,66

–70,2
–27,1

+23,2

–46,7

–140

–4,63

+

–15,8


+

+261

–185

+27,0

+15,9

–2,66

+2,66

Fig. 1.13: Diagramele eforturilor în cadrul transversal: din
înc˘arcarea permanent˘a (a), din z˘apad˘a (b), din ac¸tiunea podului
rulant f˘ar˘a conlucrare spa¸tial˘a (c), din ac¸tiunea podului rulant
cu conlucrare spa¸tial˘a (d), din for¸ta de frânare f˘ar˘a conlucrare
spa¸tial˘a (e).

1.3. Determinarea eforturilor

43

a
+52,2

+16,5
–29,1

–19,9

M
+

+203

–130

+19,9

+23,0

–65,9
–11,4

+

–1,21

Q

+

N

+21,7

+11,1

–1,19

+1,19

b
+2,12

+45,3

–36,6

+6,65

–3,12
–3,70

+10,5

+9,57
+

+

+173

+

+23,4

–153
+221

–169

+617

–2,73

+17,6

+25,4

c

+46,0

–13,0
–23,1
+

+

+3,07

–2,73

–42,8

+2,73
+


+

+

+

–534

+61,0

+46,0

+60,0
–6,80

–13,0

d

+13,0
–1,20

+2,26

–68,5

+0,0876

–22,6
+

+

+73,5

+12,9

+13,3

–1,20

+2,26

–2,26

Fig. 1.14: Diagramele eforturilor în cadrul transversal din: for¸ta
de frânare cu conlucrare spa¸tial˘a (a), din vânt (b), din înc˘arc˘ari
seismice în modul întâi de vibra¸tie (c), în modul al doilea de
vibra¸tie (d).

44

Tabelul 1.14. Eforturile de calcul provenite din diferite încărcări pentru grupările fundamentale
Încărcări de scurtă durată
Schema
stâlpului

Secţiunea

Efortul

M
1–1

1

N

1

M
2–2

2
3

2
3

N
M
3–3
N
M

4
4–4

N
Q

1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9
1,0
0,9

Încărcări
permanente
1
+191

+344

+97,3

+369

+1,12

+369

–173

+438

–16,3

din
zăpadă
2
+70,1
+63,1
+126
+113
+35,7
+32,1
+126
+113
+0,412
+0,371
+126
+113
–63,6
–57,2
+126
+113
–6,00
–5,40

D pe stâlpul din
stânga
3
+69,0
+62,1


–198
–178


+427
+384
+1250
+1125
–71,2
–64,1
+1250
+1125
–46,7
–42,0

dreapta
4
+66,9
+60,2


–66,3
–59,7


+108
+97,2
+347
+312
–140
–126
+347
+312
+23,2
+20,9

T pe stâlpul din
stânga
5
±16,5
±14,9


±29,1
±26,2


±29,1
±26,2


±203
±183


±21,7
±19,5

dreapta
6
±52,2
±47,0


±11,4
±10,3


±11,4
±10,3


±130
±117


±11,1
±10,0

din acţiunea
vântului
stânga dreapta
7
8
–36,6
+45,3
–32,9
+40,8




–3,12
–3,70
–2,81
–3,33




–3,12
–3,70
–2,81
–3,33




+173
–153
+156
–138




±23,4
±17,6
±21,1
±15,8

Capitolul 1

4

Coeficient de
grupare

Schema
stâlpului

1

1

2
3

2
3

4

4

Secţiunea
1–1
2–2
3–3

4–4

Efortul

Încărcări
permanente

M
N
M
N
M
N
M
N

+172
+310
+87,6
+332
+1,01
+332
–156
+394

Q

–14,7

Încărcări de scurtă durată
D pe stâlpul din
din zăpadă
stânga
dreapta
+35,1
+34,5
+33,5
+63,0


+17,9
–99,0
–33,2
+63,0


+0,206
+214
+54,0
+63,0
+625
+174
–31,8
–35,6
–70,0
+63,0
+625
+174
–3,00

–23,4

+11,6

Încărcări
seismice
±221
±13,2
±72,3
±13,2
±72,3
±13,2
±621
±13,2

1.3. Determinarea eforturilor

Tabelul 1.15. Eforturile de calcul provenite din diferite încărcări pentru gruparea specială

±61,5

Remarcă: Valorile eforturilor de calcul din încărcările seismice s-au determinat conform cerinţelor pct. 2.10 din [23] cu
relaţia P =

n

∑P

i

2

, unde Pi – valoarea efortului respectiv în secţiunea cercetată din încărcarea corespunzătoare modului

i =1

de vibraţie i; n – numărul de moduri de vibraţie considerate.
45

46

Tabelul 1.16. Eforturile de calcul în secţiunile stâlpului halei
Schema
stâlpului

1
2
3

1
2
3

Secţiunea
1–1

M
N

2–2

M
N

3–3

M
N
M

4

4

4–4

ψ = 1,0

+Mmax
Ncoresp
ψ = 0,9

1,3,6

1,2,3,6,8

+312
+344

+404
+457

1,2

1,2

+133
+495

+129
+482

1,3,5

1,2,3,5

+457
+1619

+412
+1607

1,3,5

1,3,5,7

–41,2
+1688
–84,7

+102
+1563
–98,9

Efortul

N
Q

ψ
+463
+386
+145
+408
+287
+1033
+398
+1095
–69,6

ψ = 1,0

–Mmax
Ncoresp
ψ = 0,9

1,7

1,7

+154
+344

+158
+344

1,3,5

1,3,5,8

–130
+369

–110
+369

1,8

1,8

–2,58
+369

–2,21
+369

1,4,5

1,2,4,5,8

–516
+785
+61,2

–677
+863
+77,9

ψ
–30,0
+298
–50,6
+344
–38,1
+344
–822
+643
+84,2

Capitolul 1

1

Secţiunea

1

1–1

2
3

M
N

2–2

2
3

Efortul

M
N

3–3

M
N

4

4–4

1,2

1,2,3,6,8

+261
+470

+404
+457

1,2

1,2

+133
+495

+129
+482

1,3,5

1,2,3,5

+457
+1619

+412
+1607

1,3,5

1,2,3,5,7

–41,2

+44,7

N

+1688

+1676

Q

–84,7

–104

M

4

Tabelul 1.16 (continuare)
Nmax
+M coresp
ψ = 1,0
ψ = 0,9
ψ
+444
+385
+145
+407
+254
+1032

ψ = 1,0

Nmax
–M coresp
ψ = 0,9

1,2

1,2,4,6,7

+261
+470

+234
+457

1,2

1,2,3,5,8

+133
+495

–78,1
+482

1,3,5

1,2,3,5,8

+399
+1619

+356
+1607

ψ
+5,1
+385
–32,7
+407
+176
+1032

1,3,5

1,2,3,5,8

–447

–615

+1094

+1688

+1676

+1094

–93,0

–84,7

–99,0

–96,0

+340

0,9
0,9
= 438 ⋅
= 358 kN ;
1,1
1,1
0,9
0,9
= M ([14)− 4 ] ⋅
+ M ([74)− 4 ] = −173 ⋅
+ 173 = 31,5 kN ⋅ m;
1,1
1,1
0,9
0,9
= M ([14)− 4 ] ⋅
+ M ([84)− 4 ] = −173 ⋅
− 153 = −295 kN ⋅ m.
1,1
1,1

Nmin
±M coresp

1.3. Determinarea eforturilor

Schema
stâlpului

–787

Nmin =
+358
+M cor =
+31,5
–M cor =
–295

N min = N ([14)− 4 ] ⋅


M coresp

47

+
M coresp

CAPITOLUL 2

PROIECTAREA ELEMENTELOR
˘ ALE HALEI
DE REZISTEN¸
TA
2.1.

Calculul stâlpului în trepte
a halei industriale

Eforturile selectate pentru calcul din tab. 1.16:
– pentru partea superioar˘
a a stâlpului (sec¸tiunea 1-1):
N = 457 kN ; M = 404 kN · m;
– pentru partea inferioar˘
a:
a) ramura de sub grinda de rulare
N1 = 1619 kN ; M1 = +457 kN · m;
b) ramura exterioar˘
a
N2 = 1676 kN ; M2 = −615 kN · m;
c) for¸ta de forfecare maxim˘
a în stâlp
Qmax = −104 kN ;
d) eforturile de calcul pentru bazele stâlpului cu z˘
abrele:
pentru baza ramurii de sub grinda de rulare
N1 = 1676 kN ; M1 = 44, 7 kN · m;
pentru baza ramurii exterioare
N2 = 1676 kN ; M2 = −615 kN · m;
e) eforturile pentru calculul ¸suruburilor de ancoraj

+
= −295 kN · m; Mmax
= 31, 5 kN · m.
Nmin = 358 kN ; Mmax

48

2.1. Calculul stâlpului

49

Tabelul 2.1: Valorile coeficien¸tilor lungimilor de flambaj µ1 s¸i
µ2
µ1
Num˘
arul de
deschideri

Modul de
îmbinare al

ale cadrului

fermei cu
stâlpul

0, 3 >

I2
> 0, 1
I1

0, 1 >

I2
> 0, 05
I1

µ2

Una

Articulat˘
a
Rigid˘
a

2,5
2

3
2

3
3

Dou˘
a ¸si
mai multe

Articulat˘
a
Rigid˘
a

1,6
1,2

2
1,5

2,5
2

Determin˘
am lungimile de flambaj în planul cadrului
lef 1
lef 2

= µ1 l1 = 2 · 10, 67 = 21, 3 m;
= µ2 l2 = 3 · 5, 73 = 17, 2 m,

unde µ1 = 2; µ2 = 3 (conform tab. 2.1 pentru I2 /I1 =
= 0, 000691/0, 00387 = 0, 179 ).
În afara planului cadrului lungimile de flambaj sunt:
ly1 = 10, 67 m; ly2 = l2 − hgr.rul. = 5, 73 − 1, 6 = 4, 13 m.

2.1.1. Dimensionarea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului
Sec¸tiunea p˘
ar¸tii superioare a stâlpului o adopt˘
am în forma
de dublu T, cu în˘
al¸timea h = 500 mm. Aria sec¸tiunii ini¸tiale o
calcul˘
am cu rela¸tia
A>
=

N (1, 25 + 2, 2ex /h2 )
=
Ry · γ c

457 · (1, 25 + 2, 2 · 88, 4/50) · 10
= 97, 87 cm2 ,
240 · 1

50

Capitolul 2

unde Ry = 240 M P a (o¸tel C245 ); ex = M/N = 404/457 =
= 0, 884 m. Alc˘
atuim sec¸tp
iunea stâlpului, considerând hw /tw =
= 60...120; bef /tf 6 30 E/Ry ; bf /l2 = 1/20...1/30; tw =
= 8 mm; tf = 25 mm; hw = h − 2tf = 500 − 2 · 25 = 450 mm;
Aw = 45 · 0, 8 = 36 cm2 .

a¸timea t˘
alpii: bf = (A − Aw )/2tf = (97, 87 − 36)/2 · 2, 5 =
= 12, 4 cm. Adopt˘
am t˘
alpile dintr-o platband˘
a 200 × 25 mm,
cu aria Af = 20 · 2, 5 = 50 cm.
Caracteristicile geometrice ale sec¸tiunii (fig. 2.1)
µ
¶2
hw
tw h3w
tf
=
Ix '
+ 2bf tf
+
12
2
2
µ
¶2
0, 8 · 453
45 2, 5
= 62480 cm4 ;
=
+ 2 · 20 · 2, 5
+
12
2
2
tf b3f
hw t3w
45 · 0, 83
2, 5 · 203
+2
=
+2·
= 3335 cm4 ;
12
12
12
12
A = Aw + 2Af = 0, 8 · 45 + 2 · 2, 5 · 20 = 136 cm2 ;

Iy =

Wx = 2Ix /h = 2 · 62480/50 = 2500 cm3 ;
p
p
ix = Ix /A = 62480/136 = 21, 4 cm;
q
p
iy = Iy /A = 3335/136 = 4, 95 cm.

Zvelte¸tea stâlpului în planul cadrului

lef 2
1720
=
= 80, 4;
ix
21, 4
q
p
λx = λx Ry /E = 80, 4 240/(2, 06 · 105 ) = 2, 74.
λx =

Zvelte¸tea în afara planului cadrului

λy = ly2 /iy = 413/4, 95 = 83, 4;
q
p
λy = λy Ry /E = 83, 4 240/(2, 06 · 105 ) = 2, 85.

Raza ρx a sâmburelui sec¸tiunii: ρx = Wx /A = 2500/136 =
= 18, 4 cm; excentricitatea relativ˘
a mx = ex /ρx = 88, 4/18, 4 =
= 4, 80.

2.1. Calculul stâlpului

Fig. 2.1: Sec¸tiunile stâlpului în trepte.

51

52

Capitolul 2

Conform Anexei 6 pentru Af /Aw = 20 · 2, 5/45 · 0, 8 = 1, 39
¸si mx = 4, 80 calcul˘
am
η = (1, 9 − 0, 1mx ) − 0, 02(6 − mx )λx =
= (1, 9 − 0, 1 · 4, 80) − 0, 02(6 − 4, 80) · 2, 74 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 pentru λx = 2, 74 ¸si mef = ηmx =
= 1, 35 × 4, 80 = 6, 48 stabilim ϕe = 0, 163.
Verific˘
am stabilitatea general˘
a în planul cadrului
σx =

γnN
0, 95 · 457 · 10
=
= 196 < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
ϕe A
0, 163 · 136

Verificarea stabilit˘
a¸tii p˘
ar¸tii superioare a stâlpului din planul
cadrului se va efectua la momentul maxim în treimea din mijloc
1 M1 − M2
M ∗ = M1 − ly2
=
3
l2
1
404 + 62, 2
= 404 − · 4, 13
= 292 kN · m,
3
5, 73
unde M2 = −62, 2kN · m este momentul de încovoiere în sec¸tiunea 2—2 provenit˘
a din aceea¸si grupare de înc˘
arc˘
ari (1,2,3,6,8),
pentru care s-a determinat momentul M = 404 kN · m în sec¸tiunea 1-1.
Pentru β = 1 ¸si α = 0, 65 + 0, 05mx = 0, 65 + 0, 05 · 3, 48 =
= 0, 824 (conform Anexei 8 mx = (M ∗ · A) / (N · Wx ) =
= 29200 × 136/457 · 2500 = 3, 48) calcul˘
am coeficientul c cu
rela¸tia
c=

β
1
=
= 0, 258.
1 + αmx
1 + 0, 824 · 3, 48

Verific˘
am stabilitatea general˘
a a p˘
ar¸tii superioare din planul
cadrului

σy =

γnN
0, 95 · 457 · 10
=
= 187M P a <
cϕy A
0, 258 · 0, 661 · 136
< Ry γ c = 240 · 1 M P a,

2.1. Calculul stâlpului

53

unde ϕy = 0, 661 pentru λy = 83, 4 (vezi Anexa 5).
Stabilitatea local˘
a a inimii va fi asigurat˘
a dac˘
a
q
λw = (hef /tw ) Ry /E 6 λuw .
Conform anexei A9.2 pentru

¯ x = 2, 74 > 2 ¸si mx = 4, 80;
¯1 = λ
λ
λuw = 1, 2 + 0, 35λ1 = 1, 2 + 0, 35 · 2, 74 = 2, 16.
Stabilitatea inimii este asigurat˘
a fiindc˘
a
r
r
240
hef Ry
45
¯ uw = 2, 16.
¯
= 1, 92 < λ
=
λw =
tw
E
0, 8 2, 06 · 105
Stabilitatea local˘
a a t˘
alpilor este asigurat˘
a întrucât:
s
bef
9, 60
¯x) E =
¯ uf = (0, 36 + 0, 1λ
=
= 3, 84 < λ
tf
2, 5
Ry
r

= (0, 36 + 0, 1 · 2, 74)

2, 06 · 105
= 18, 6
240

a¸timea
unde bef = b/2 − tw /2 = 20/2 − 0, 8/2 = 9, 60 cm este l˘
aripii.

2.1.2. Dimensionarea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului cu

abrele (varianta 1)
Sec¸tiunea p˘
ar¸tii inferioare este alc˘
atuit˘
a din dou˘
a ramuri solidarizate cu z˘
abrele alc˘
atuite dintr-o cornier˘
a. În˘
al¸timea sec¸tiunii b1 = 1000 mm. Proiect˘
am ramura de sub grinda de rulare
dintr-un profil cu sec¸tiune dublu T laminat ¸si ramura exterioar˘
a
alc˘
atuit˘
a din dou˘
a corniere cu aripi egale ¸si o inim˘
a din platband˘
a
de
o¸tel.
Ini¸tial
accept˘
am
z◦

≈ 5 cm; h◦ = b1 − z◦ = 100 − 5 = 95 cm. Calcul˘
am pozi¸tia orientativ˘
a a centrului de greutate

54

Capitolul 2

y1 =

|M2 |
615
h◦ =
· 95 = 54, 5 cm;
M1 + |M2 |
457 + 615
y2 = h◦ − y1 = 95 − 54, 5 = 40, 5 cm.

Eforturile axiale în ramuri vor fi:
Nr1 = N1

M1
40, 5 45700
y2
+
= 1619 ·
+
= 1171 kN ;
h◦
h◦
95
95

Nr2 = N2

M2
55, 5 61500
y1
+
= 1676 ·
+
= 1627 kN.
h◦
h◦
95
95

Calcul˘
am ariile ramurilor, acceptând orientativ ϕ◦ = 0, 8
Ar1 =

Nr1
1171 · 10
=
= 61, 0 cm2 ;
ϕ◦ Ry
0, 8 · 240

Ar2 =

Nr2
1627 · 10
=
= 84, 7 cm2 .
ϕ◦ Ry
0, 8 · 240

Pentru ramura 1 (sub grinda de rulare) se alege profilul dublu
T45 cu urm˘
atoarele caracteristici (axele x1 ¸si y sunt prezentate
în fig. 2.1)
Ar1 = 84, 7 cm2 ; Iy = 27696 cm4 ; iy = 18, 1 cm;
Ix1 = 808 cm4 ; ix1 = 3, 09 cm; Wx1 = 101 cm3 ;
gr1 = 66, 5 kg/m.
Ramura exterioar˘
a se alege din dou˘
a corniere 160×
×12 mm; Ac = 37, 4 cm2 ; Ix◦ = 913 cm4 ; ix◦ = 4, 94 cm ; z◦ =
= 4, 39 cm ¸si o platband˘
a 400×8 mm; A2 = 2·37, 4+40·0, 8 =
= 106, 8 cm2 .
Pozi¸tia centrului de greutate al ramurii fa¸ta˘ de marginea
platbandei (fig. 2.1) va rezulta:
P
Ai zi
40 · 0, 8 · 0, 4 + 2 · 37, 4 · (4, 39 + 0, 8)
z1 = P
=
=
Ai
40 · 0, 8 + 2 · 37, 4

2.1. Calculul stâlpului

55
= 3, 75 cm;

Momentele de iner¸tie ale ramurii exterioare
Iy = Ip + 2(Ix◦ + Ac a21 ) =

= 0, 8 · 403 /12 + 2 · (913 + 37, 4 · 18, 12 ) = 30598 cm4 ;
a1 = h/2 − z◦ = 45/2 − 4, 39 = 18, 1 cm;

Ix2 = Ap a2p + 2(Ix◦ + Ac a22 ) = 0, 8 · 40 · 3, 352 +
+2 · (913 + 37, 4 · 1, 442 ) = 2340 cm4 ;
ap = z1 − 0, 5tp = 3, 75 − 0, 5 · 0, 8 = 3, 35 cm;
a2 = z◦ + tp − z1 = 4, 39 + 0, 8 − 3, 75 = 1, 44 cm;
r
r
Iy
30598
iy =
=
= 16, 9 cm;
Ar2
107
r
r
Ix2
2340
=
ix2 =
= 4, 67 cm;
Ar2
107
Ar2 = 0, 8 · 40 + 2 · 37, 4 = 107 cm2 .
Pozi¸tia centrului de greutate al sec¸tiunii inferioare a stâlpului
va rezulta:
h◦ = h − z1 = 100 − 3, 75 = 96, 3 cm;
y1 =

Ar1 h◦
84, 7 · 96, 3
=
= 42, 5 cm;
Ar1 + Ar2
84, 7 + 107

y2 = h◦ − y1 = 96, 3 − 42, 5 = 53, 8 cm.
Preciz˘
am eforturile axiale în ramuri:
Nr1 = 1619 ·

53, 8 45700
+
= 1379 kN ;
96, 3
96, 3

56

Capitolul 2

42, 5 61500
+
= 1378 kN.
96, 3
96, 3
Verificarea stabilit˘at¸ii ramurilor în afara planului cadrului.
Pentru ramura de sub grinda de rulare
Nr2 = 1676 ·

λy = lef /iy = l1 /iy = 1067/18, 1 = 59, 0;

ϕy = 0, 810,

unde iy este raza de iner¸tie a profilului dublu T 45 în raport
cu axa proprie y (v. fig. 2.1).

σy =

γ n Nr1
0, 95 · 1379 · 10
=
= 191 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕy Ar1
0, 810 · 84, 7

Pentru ramura exterioar˘
a
λy = lef /iy = l1 /iy = 1067/16, 9 = 63, 1;

ϕy = 0, 790,

unde iy este raza de iner¸tie a ramurii exterioare în raport cu
axa y (v. fig. 2.1)
σy =

γ n Nr2
0, 95 · 1378 · 10
=
= 155 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕy Ar2
0, 790 · 107

Verificarea stabilit˘at¸ii ramurilor în planul cadrului. Din
condi¸tia egalit˘
a¸tii coeficien¸tilor de zvelte¸te a ramurii de sub
grinda de rulare pe ambele direc¸tii, se determin˘
a distan¸ta dintre
nodurile z˘
abrelelor: λx1 = lr /ix1 = λy = 59, 0; lr = λy · ix1 =
= 59, 0 · 3, 09 = 182 cm.
Alegem lr = 201, 4 cm ; aceast˘
a m˘
arime este multiplu de
l1 − htr = l1 − 0, 6b1 = 1067 − 0, 6 · 100 = 1007 cm.
Ramura de sub grinda de rulare:
λx1 = lr /ix1 = 201, 4/3, 09 = 65, 2;
σ=

ϕx1 = 0, 779;

0, 95 · 1379 · 10
γ n Nr1
=
= 199 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕx1 Ar1
0, 779 · 84, 7

Ramura exterioar˘
a:

λx2 = lr /ix2 = 201, 4/4, 67 = 43, 1;

ϕx2 = 0, 882;

2.1. Calculul stâlpului

σ=

57

γ n Nr2
0, 95 · 1378 · 10
=
= 139 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕx2 Ar2
0, 882 · 107

Verificarea stabilit˘at¸ii z˘abrelelor. For¸ta t˘
aietoare maxim˘
a
aietoare conven¸tionQmax = 104 kN (v. tab. 1.16). For¸ta t˘
al˘
a:
Qf ic = 0, 2A = 0, 2(Ar1 + Ar2 ) = 0, 2 · (84, 7 + 107) = 38, 3 kN.

abrelele se vor verifica la ac¸tiunea for¸tei de forfecare reale.
Efortul de compresiune în diagonal˘
a, provenit din for¸ta t˘
aietoare
maxim˘
a
Nd =
unde

Qmax
104
=
= 73, 8 kN,
2 sin α
2 · 0, 705

p
sin α = b1 /ld = 100/ 1002 + (201/2)2 = 0, 705.


abrelele se realizeaz˘
a dintr-o cornier˘
a 75 × 6 cu Ad =
= 8, 78 cm2 ; imin = 1, 38 cm; lungimea diagonalei ld =
= b1 / sin α = 100/0, 705 = 142 cm; coeficientul de zvelte¸te
minim: λd = ld /imin = 142/1, 38 = 103; ϕd = 0, 523.
Tensiunile în diagonal˘
a rezult˘
a:

σ

γ n Nd
0, 95 · 73, 8 · 10
=
= 153 M P a <
ϕd Ad
0, 523 · 8, 78
< Ry γ c = 240 · 0, 75 = 185 M P a.

=

Verificarea stabilit˘a¸tii stâlpului. Verificarea stabilit˘
a¸tii în
planul de ac¸tiune al momentului se face ca la o singur˘
a bar˘
a.
Caracteristicile geometrice ale sec¸tiunii sunt:
A = Ar1 + Ar2 = 84, 7 + 107 = 192 cm2 ;
Ix = Ar1 y12 + Ar2 y22 = 84, 7 · 42, 52 + 107 · 53, 82 = 462700 cm4 ;
r
r
Ix
462700
ix =
=
= 49, 1 cm;
A
192
lef
2130
=
= 43, 4.
λx =
ix
49, 1

58

Capitolul 2

Coeficientul de zvelte¸te readus al stâlpului în planul cadrului,
¸tinând seama de nota¸tia axelor conform fig. 2.1
q
λef = µλx = λ2x + α1 A/Ad1 =
=

p
43, 42 + 14, 2 · 192/(2 · 8, 78) = 45, 2;

unde α1 s-a calculat cu rela¸tia (v. tab. 7 din [22]):
α1 = 10ld3 /b2 lr = 10 · 1423 /1002 · 201 = 14, 2.
Conform grup˘
arii de înc˘
arc˘
ari defavorabile pentru ramura
de sub grinda de rulare: N1 = 1619 kN ; M1 = 457 kN m se
calculeaz˘
a:
M1 Ay1
45700 · 192 · 42, 5
=
= 0, 500.
N1 Ix
1619 · 462700
p
p
Pentru λ = λef Ry /E = 45, 2 240/2, 06 · 105 = 1, 54 ¸si
mef = 0, 5 din anexa A7.1 rezult˘
a ϕe = 0, 711. Tensiunea în
ramur˘
a este:
mef =

σ=

γnN
0, 95 · 1619 · 10
=
= 113 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕe A
0, 711 · 192

Analogic se verific˘
a tensiunile în ramura exterioar˘
a:
N2 = 1676 kN ;
mef =

σ=

M2 = 615 kN · m;

M2 A(y2 + z1 )
61500 · 192 · (53, 8 + 3, 75)
=
= 0, 876;
N2 Ix
1676 · 462700
ϕe = 0, 619;

0, 95 · 1676 · 10
γ n N2
=
= 134 M P a < Ry γ c = 240·1 M P a.
ϕe A
0, 619 · 192

Stabilitatea stâlpului ca o bar˘
a unic˘
a din planul cadrului este
asigurat˘
a, deoarece este asigurat˘
a stabilitatea fiec˘
arei ramuri
separat.
Îmbinarea p˘ar¸tii superioare a stâlpului cu partea inferioar˘a
se realizeaz˘
a printr-un capitel, în˘
al¸timea c˘
aruia se consider˘
a

2.1. Calculul stâlpului

59

Fig. 2.2: Nodul de îmbinare a p˘ar¸tii superioare a stâlpului cu
cea inferioar˘a: solu¸tia constructiv˘a a nodului (a); schema de
calcul a traversei (b); sec¸tiunea traversei (c).

60

Capitolul 2

htr = (0, 5...0, 8)b1 ; adopt˘
am htr = 0, 6·100 = 60 cm ; grosimea
traversei ttr = 10 mm; Ry = 240 M P a; Rs = 140 M P a
(fig. 2.2).
Eforturile în t˘
alpi se calculeaz˘
a din gruparea defavorabil˘
a
pentru sec¸tiunea 2—2 (v. tab. 1.16). Eforturile din cordoanele
de sudur˘
a ale traversei rezult˘
a:
Ndr =

N1
495 13300
M1
=
+
+
= 514 kN ;
2
b2
2
50

Nst =

N2
369 13000
|M2 |
=
+
+
= 445 kN ;
2
b2
2
50
Dmax = 1250 kN.

Prinderea t˘
alpilor p˘
ar¸tii superioare a stâlpului de travers˘
a se
efectueaz˘
a cu sudur˘
a semiautomat˘
a, cu sârm˘
a de marca CB -08A
cu diametrul d = 1, 4...2 mm; din tab. 2.2 β f = 0, 9; β z =
= 1, 05 ¸si conform anexei A2.1 Rwf = 180 M P a .
Calculul cordoanelor de sudur˘
a se va efectua prin metalul
depus, deoarece
β f Rwf = 0, 9·180 = 162 M P a < β z Rwz = 1, 05·165 = 173 M P a,
unde Rwz = 165 M P a (v. Anexa 1).
Lungimea cordoanelor de sudur˘
a se alege:
lw = htr − 2tf = 60 − 2 · 1, 6 = 57 cm,
¸si grosimea cordoanelor de sudur˘
a rezult˘
a:
— din stânga
kf 1 >

Nst
445 · 10
=
= 0, 241 cm;
2β f lw Rwf γ wf γ c
2 · 0, 9 · 57 · 180 · 1 · 1

— din dreapta
kf 2 >

Ndr
514 · 10
=
= 0, 278 cm.
2β f lw Rwf γ wf γ c
2 · 0, 9 · 57 · 180 · 1 · 1

Din condi¸tii de alc˘
atuire adopt˘
am grosimea tuturor cordoanelor de sudur˘
a kf = 7 mm .

2.1. Calculul stâlpului

61

Tabelul 2.2: Valorile coeficien¸tilor β f s¸i β z pentru unele tipuri
de sudur˘a.

Sudur˘
a
Automat˘
a cu sârm˘
a
de sudat
d = 3...5 mm
Automat˘
a ¸si semiautomat˘
a
d = 1, 4...2 mm

Manual˘
a; semiautomat˘
a cu sârm˘
a de sudat
d < 1, 4 mm sau cu
sârm˘
a din pudr˘
a metalic˘
a

Pozi¸tia
sudurii
”în uluc”

β

Cateta cordonului
9-12
14-16
>18
1,1
1,1
0,7
1,15
1,15
1
0,9
0,9
0,7
1,05
1,05
1
0,9
0,8
0,7
1,05
1,0
1

βf
βz
βf
βz
βf
βz

3-8
1,1
1,15
1,1
1,15
0,9
1,05

orizontal˘
a

βf
βz

0,9
1,05

0,8
1

0,7
1

0,7
1

oarecare

βf
βz

0,7
1

0,7
1

0,7
1

0,7
1

orizontal˘
a
”în uluc”

Observa¸
tie: Pentru o¸teluri cu limita de curgere mai mare de 530 MP a ,
independent de modul de sudare, pozi¸tia sudurii s¸i diametrul sârmei de
sudare β f = 0, 7; β z = 1 .

Cordoanele care prind traversa de ramura de sub grinda de
rulare se calculeaz˘
a la reac¸tiunea traversei provenit˘
a din efortul

ar¸tii superioare a stâlpului (din sec¸tiunea 2-2) ¸si reac¸tiunea
grinzii de rulare Dmax
N0 =

Ndr b2
514 · 50
+ Dmax =
+ 1250 = 1507 kN.
b1
100

Verificarea la rezisten¸ta˘ a traversei se face la eforturile
a din eforturile
(fig. 2.2, b) Mtr , Qtr maxime care apar în travers˘
N1 , M1 (fig. 2.2, b). Reac¸tiunea în reazemul din dreapta al
traversei provenit˘
a din N1 ¸si M1 este:
Vdr =

M1 N1 b2
13300 495 · 50
+
=
+
= 257 kN.
b1
2b1
100
2 · 100

Momentul maxim în travers˘
a, sub talpa din dreapta (fig. 2.2,

62

Capitolul 2

b) rezult˘
a:
Mtr = Vdr (b1 − b2 ) = 257 · (1 − 0, 5) = 129 kN m.
For¸ta t˘
aietoare maxim˘
a
Qtr = Vdr = 257 kN.
Sec¸tiunea traversei (fig. 2.2, c) se consider˘
a o bar˘
a cu sec¸tiunea dublu T, cu dimensiunile: inima — 560 × 10 mm; t˘
alpile
— 200 × 16 mm Caracteristicile geometrice ale sec¸tiunii sunt:
tw h3w
Ix '
+ 2Af
12
1 · 563
=
+ 2 · 20 · 1, 6
12

µ

µ

hw
tf
+
2
2

56 1, 6
+
2
2

¶2

¶2

=

= 67720 cm4 ;

Wx = 2Ix /h = 2 · 67720/60 = 2257 cm3 .
Verificarea tensiunilor în travers˘
a:
σ=

τ=

129 · 103
Mtr
=
= 57, 2 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a;
Wx
2257
Qtr
257 · 10
=
= 45, 9 M P a < Rs γ c = 140 · 1 M P a.
Atr
56 · 1

Bazele stâlpilor cu z˘
abrele se proiecteaz˘
a, de regul˘
a, separat
pentru fiecare ramur˘
a.
S
¸ uruburile de ancoraj se calculeaz˘
a la o grupare special˘
a cu
for¸ta axial˘
a minim˘
a în ramuri, înso¸tit˘
a de moment maxim. Pentru exemplul analizat, din tab. 1.16:
Nmin = 358 kN ;

Mmax = −295 kN · m.

Efortul maxim de întindere în ramura de sub grinda de rulare

Nb =

Nmin y1 Mmax
358 · 42, 5 29500
+
=

= −148 kN.
h◦
h◦
96, 3
96, 3

2.1. Calculul stâlpului

63

Rezisten¸ta de calcul a ¸suruburilor de ancoraj: Rba = 0, 4Run .
Penrtu o¸tel clasa C245 Run = 370 M P a ¸si Rba = 0, 4×
×370 = 148 M P a. Aria sec¸tiunii ¸suruburilor de ancoraj
Aba >

|Nb |
148 · 10
=
= 10, 0 cm2 .
Rba
148

Se adopt˘
a prinderea bazelor ramurilor stâlpilor cu câte dou˘
a
¸suruburi de diametru d = 36 mm, cu aria sec¸tiunii unui ¸surub:
Abn = 7, 59 cm2 .

2.1.3. Dimensionarea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului cu
inima plin˘
a (varianta 2)
Eforturile
maxime
de
calcul:
N1
=
= 1676 kN ; M1 = −615 kN · m (din tab. 1.16 în sec¸tiunea 4-4
provenite din înc˘
arc˘
arile 1; 2; 3; 5; 8 ); eforturile în sec¸tiunea 3-3
sunt: N = 1619 kN ; M = 457 kN · m .
M1
61500
Pentru ex =
=
= 36, 7 cm se calculeaz˘
a aria
N1
1676
sec¸tiunii
N
A>
Ry γ c

µ

µ

ex
1676 · 10
36, 7
1, 25 + 2, 2 ·
=
1, 25 + 2, 2 ·
=
b1
240 · 1
100
= 144 cm2 .

Sec¸tiunea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului se consider˘
a alc˘
atuit˘
a
dintr-un profil laminat dublu T33 (din anexa A13.3, A = 53, 8
cm2 ; Iy = 9840 cm4 ; iy = 13, 5 cm ; Ix◦ = 419 cm4 ; ix◦ =
= 2, 79 cm ) ¸si dou˘
a table de o¸tel, cu dimensiunile: inima
972×8 mm ; talpa 200×25 mm . Aria total˘
a a sec¸tiunii: A =
= 53, 8 + 97, 2 × 0, 8 + 20 · 2, 5 = 182 cm2 (fig. 2.3).
Se calculeaz˘
a pozi¸tia centrului de greutate a sec¸tiunii, fa¸ta˘
de axa ramurii sub grinda de rulare
y1 =

X Ai yi
i

A

=

64

Capitolul 2

Fig. 2.3: Stâlp în trepte cu inima plin˘a.

2.1. Calculul stâlpului

65

µ

µ

2, 5
97, 2 0, 7
20 · 2, 5 100 −
+ 97, 2 · 0, 8
+
2
2
2
=
= 48, 0 cm.
182
unde 0, 7 cm este grosimea inimii profilului dublu T33.
Caracteristicile sec¸tiunii în raport cu axele centrale
Ix =

µ
¶2
20 · 2, 53
97, 23
2, 5
+ 0, 8 ·
+ 20 · 2, 5 100 − 48 −
+
12
2
12

+0, 8·97, 2

µ

¶2
97, 2 0, 7
+
− 48 +419+53, 8·482 = 314000 cm4 ;
2
2
r
314000
= 41, 5 cm;
ix =
182
Wx =
Iy =

Ix
314000
=
= 6040 cm3 ;
b − y1
100 − 48
2, 5 · 203
+ 9840 = 11500 cm4 ;
12
r
11500
iy =
= 7, 95 cm;
182

λx =

lef,x
2130
=
= 51, 3;
ix
41, 5

Pentru verificarea stabilit˘
a¸tii generale a stâlpului în planul
cadrului se calculeaz˘
a
r
r
Ry
240
λx = λx
= 1, 75.
= 51, 3
E
2, 06 · 105
Conform Anexei 6
³
a1 ´
η = η5 1 − 0, 3(5 − mx )
=
h
µ

7
= 1, 33 1 − 0, 3(5 − 1, 11)
= 1, 22;
100
unde s-a determinat

66

Capitolul 2

mx =

M1 A
61500 182
·
=
·
= 1, 11;
N1 Wx
1676 6040

atate din l˘
a¸timea t˘
alpii profilului dublu
a1 = 70 mm este jum˘
T33; h = b = 100 mm.
Af
(h − 2t − 2R)d
(33 − 2 · 1, 12 − 2 · 1, 3) · 0, 7
=
=
= 0, 25;
Aw
Aw
97, 2 · 0, 8
η5 = (1, 45 − 0, 05mx ) − 0, 01(5 − mx )λx =
= (1, 45 − 0, 05 · 1, 11) − 0, 01(5 − 1, 11)1, 75 = 1, 33;
mef = η · mx = 1, 22 · 1, 11 = 1, 35.
Conform anexei A7.1 ϕe = 0, 507 .
σ=

1676 · 10
= 182 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
0, 507 · 182

Stabilitatea stâlpului în planul cadrului este asigurat˘
a. Coeficientul de zvelte¸te limit˘
a, conform anexei A10.1
λlim = 180 − 60α = 180 − 60 · 0, 757 = 135,
unde
α=

N
1676 · 10
=
= 0, 757.
ϕe ARy γ c
0, 507 · 182 · 240 · 1

Zvelte¸tea stâlpului în planul cadrului λx = 51 ¸si nu dep˘
a¸se¸ste coeficientul de zvelte¸te limit˘
a.
lef,y
1067
=
Zvelte¸tea în afara planului cadrului: λy =
=
iy
7, 95
= 134 < λlim .
Verific˘
am stabilitatea p˘
ar¸tii inferioare a stâlpului în planul
cadrului. Momentul maxim în treimea din centru
1
1
Mx1/3 = M2 − (|M2 | + M ) = 615− (615 + 356) = 291 kN ·m;
3
3
( M2 = 356 kN ·m este momentul în sec¸tiunea 3−3 din aceea¸si
grupare de înc˘
arc˘
ari (1, 2, 3, 5, 8) pentru care a fost calculat

2.1. Calculul stâlpului

67

momentul în sec¸tiunea 4 − 4 ); 0, 5Mmax = 0, 5 · 615 = 308 kN ·
m.
Pentru calcul se consider˘
a Mx = 0, 5Mmax = 308 kN · m >
1/3
> Mx = 291 kN · m.
Mx A
30800 · 182
=
= 0, 554;
N Wx
1676 · 6040
1, 32
β
=
= 0, 951,
c=
1 + αmx
1 + 0, 7 · 0, 554
q
ϕc /ϕy =
aici α = 0, 7 pentru mx < 1 ¸si β =
p
=
0,p598/0, 344 = p1, 32 pentru λy = 134 > λc =
= 3, 14 E/Ry = 3, 14 2, 06 · 105 /220 = 92, 0 (Anexa 8).
mx =

σ=

γnN
0, 95 · 1676 · 10
=
= 267 M P a > Ry γ c =
cϕy A
0, 951 · 0, 344 · 182
= 240 · 1 M P a;

aici ϕy = 0, 344 (Anexa 5) pentru λy = 134 .
În acest caz se va mic¸sora lungimea efectiv˘
a în afara planului
lef,y
0
.
cadrului, montându-se o pan˘
a orizontal˘
a ¸si lef,y =
2
Stabilitatea local˘
a a t˘
alpii exterioare este asigurat˘
a, deoarece
se respect˘
a condi¸tia (pct. 7.23 din [22])
s
0, 5(20 − 0, 8)
E
bef
=
=
= 3, 84 < (0, 36 + 0, 1λx )
tf
2, 5
Ry
r
2, 06 · 105
= (0, 36 + 0, 1 · 1, 75)
= 15, 7.
240
Pentru verificarea stabilit˘
a¸tii locale a inimii în prealabil calcul˘
am parametrul
α=

σ − σ1
186 − (−1, 3)
=
= 1, 01,
σ
186

unde
σ=

1676 · 10 61500 · 10 · 47, 7
N
M ·y
=
+
+
=
A
Ix
182
314000

68

Capitolul 2
= 92, 1 + 93, 4 = 186 M P a;
σ1 =

N
M ·y
= 92, 1 − 93, 45 = −1, 3 M P a;

A
Ix

d
7
= 480 − = 477 mm.
2
2
Deoarece α = 1, 01 > 1 , stabilitatea local˘
a a inimii se verific˘
a cu rela¸tia:
y = y1 −

µ

hef
tw

max

s
v
u
(2α − 1)E
E
u ³
´ 6 3, 8
= 4, 35t
;
p
2
Ry
σ 2 − α + α2 + 4β

1, 4(2α − 1)τ
1, 4 · (2 · 1, 01 − 1) · 13, 4
=
= 0, 103;
σ
186
104 · 10
Q
=
τ=
= 13, 4 M P a;
hw tw
97, 2 · 0, 8
v

µ
u
(2 · 1, 01 − 1) · 2, 06 · 105
hef
u
³
´=
= 4, 35t
p
tw max
186 · 2 − 1, 01 + 1, 012 + 4 · 0, 1032
β=

r

= 103 < 3, 8

2, 06 · 105
= 111.
240

Prin urmare stabilitatea inimii este asigurat˘
a.
Calculul îmbin˘
arii p˘
ar¸tii superioare a stâlpului cu cea inferioar˘
a este asem˘
an˘
ator cu calculul acelea¸si îmbin˘
ari din varianta
precedent˘
a.

2.1.4. Calculul bazei stâlpului
Eforturile de calcul în sec¸tiunea 4 − 4 : M = −615 kN ·
N = 1676 kN ; Q = 104 kN (v. tab. 1.16).
Din considerente de alc˘
atuire, l˘
a¸timea pl˘
acii de baz˘
a a stâlpului se va alege:
m;

B = bst + 2ttr + 2c = 330 + 2 · 10 + 2 · 30 = 410 mm.

2.1. Calculul stâlpului

69

Aici bst = 330 mm este l˘
a¸timea profilului I al stâlpului.
Adopt˘
am, conform standardului de platbande (anexa A13.6)
B = 420 mm . Calcul˘
am lungimea pl˘
acii de reazem cu rela¸tia

¶2
6M
N
N
+
+
.
L=
2BRc1,loc
2BRc1,loc
BRc1,loc
Admitem funda¸tia din beton de clasa C12, 5 ( Rc = 7, 5 M P a,
Rc1,loc = γRc ; pentru γ = 1, 2 Rc1,loc = 1, 2 · 7, 5 = 9 M P a =
= 0, 9 kN/cm2 ).

¶2
1676
6 · 615 · 100
1676
L=
+
+
= 123 cm.
2 · 42 · 0, 9
2 · 42 · 0, 9
42 · 0, 9
Adopt˘
am L = 1300 mm (multipl˘
a modulului de 100 mm ).
Tensiunile marginale în beton, la extremitatea pl˘
acii de
reazem, rezult˘
a din rela¸tia:
σ max,min =

N
1676 · 10 6 · 61500 · 10
6M
=
=
±
±
BL BL2
42 · 130
42 · 1302
= 3, 07 ± 5, 20 M P a;

σ max = 3, 07 + 5, 20 = 8, 27 M P a;
σ min = 3, 07 − 5, 20 = −2, 13 M P a.
Adoptând dimensiunile funda¸tiei de 600 × 1500mm , rezult˘
a
valoarea coeficientului
s
r
Af
3 60 · 150
3
=
γ=
= 1, 18.
Apl
42 · 130
Aceast˘
a valoare este aproximativ egal˘
a cu cea acceptat˘
a ini¸tial.
Schema alc˘
atuirii construc¸tiei bazei stâlpului este prezentat˘
a
în fig. 2.4, a.
Lungimea zonei comprimate se stabile¸ste conform rela¸tiei
c=

σ max L
8, 27 · 130
=
= 103 cm
σmax + |σ min |
8, 27 + 2, 13

Capitolul 2

a

750
155
I33

155

1

900

35
330
120
420 10
660

70 70
8
318

150

c = 1030
872

7,07

8,27

b

75 75
150
270
-

+

c = 821
y o = 650
y = 951
274
a = 376
3,15

c

35

y1 = 480
10
318
318
1000
1150

axa sectiunii
stalpului

479
75

y ' = 575

Z

1,84

75

10

120

2
75 25

420

10

210

1
10
30 80

210

220 10 200 10 220

1-1

2,13

400

40

300

1

250

axa
stalpului

axa surubului
de ancoraj

70

centrul de greutate
al zonei comprimate

Fig. 2.4: Alc˘atuirea bazei stâlpului cu inim˘a plin˘a comprimat excentrtic (a); diagrama tensiunilor de contact pentru verificarea
rezisten¸tei betonului (b); diagrama tensiunilor de contact pentru
calculul s¸uruburilor de ancoraj (c).

2.1. Calculul stâlpului

71

Tensiunile maxime pe sectoarele pl˘
acii se determin˘
a din
asem˘
anarea triunghiurilor (v. fig. 2.4, b)
σ 1 = σ max = 8, 27 M P a;
103 − 15
= 7, 07 M P a.
103
Se determin˘
a apoi momentele de încovoiere pe sectoarele
pl˘
acii.
Sectorul 1. Placa reazem˘
a pe trei laturi, având raportul
b1 /a1 = 15/20 = 0, 75; din anexa A13.9 β = 0, 0925.
σ 2 = 8, 27 ·

qf = σmax = 8, 27 M P a = 0, 827 kN/cm2 ;
M1 = βqf a21 = 0, 0925 · 0, 827 · 202 = 30, 6 kN · cm/cm.
Sectorul 2. Placa reazem˘
a, ca ¸si în cazul precedent pe trei
laturi
b2
21, 0
=
= 0, 660;
a2
31, 8

β = 0, 0824.

M2 = βσ 2 a22 = 0, 0824 · 0, 707 · 31, 82 = 58, 9 kN · cm/cm.
Determinarea grosimii pl˘
acii se face cu rela¸tia:
s
r
6Mmax
6 · 58, 9 · 10
=
tpl >
= 3, 84 cm,
Ry γ c
240 · 1
Mmax = M2 = 58, 9 kN · cm/cm.
Se adopt˘
a tpl = 50 mm.
În˘
al¸timea traversei se alege în limitele a 300...600 mm. Adopt˘
am în˘
al¸timea htr = 300 mm ¸si grosimea ttr = 10 mm .
Se verific˘
a rezisten¸ta traversei, considerat˘
a ca o consol˘
a:
2
Mtr = σ max bltr
/2 = 0, 827 · 21 · 152 /2 = 1954 kN · cm.

Wtr =

ttr h2tr
1 · 302
=
= 150 cm3 ;
6
6

72

Capitolul 2

σ=

Mtr
1954 · 10
=
= 130 M P a < Ry γ c = 240 · 1 M P a.
Wtr
150

Verificarea rezisten¸tei cordoanelor de sudur˘
a care prind traversa de stâlp se face cu rela¸tia:
p
σ rez = σ 2w + τ 2w ;
σw =

Mtr
1954 · 10
=
= 99, 7 M P a;
Ww
196

2β f kf (htr − 1)2
2 · 0, 7 · 1 · (30 − 1)2
=
= 196 cm3 ,
6
6
unde kf = 10 mm ; prinderea traverselor este realizat˘
a cu
sudur˘
a semiautomat˘
a cu sârm˘
a de sudare CB —08A.
Ww =

Qtr = σ max bltr = 0, 827 · 21 · 15 = 261 kN ;
τw =

Qtr
261 · 10
=
= 64, 3 M P a;
Aw
40, 6

Aw = 2β f kf (htr − 1) = 2 · 0, 7 · 1 · (30 − 1) = 40, 6 cm2 ;
p
σ rez = 99, 72 + 64, 32 = 119 M P a <
< Rwf γ wf γ c = 180 · 1 · 1 M P a.

2.1.5. Calculul ¸suruburilor de ancoraj
Eforturile de calcul în sec¸tiunea 4—4, conform grup˘
arii speciale sunt: N = 358 kN ¸si M = −295 kN · m ¸si tensiunile de
contact
σ max =

N
358 · 10 6 · 29500 · 10
6M
=
= 3, 15 M P a;
+
+
2
BL BL
42 · 130
42 · 1302

N
358 · 10 6 · 29500 · 10
6M
=
= −1, 84 M P a.


2
BL BL
42 · 130
42 · 1302
Lungimea zonei comprimate

σ min =

c=

σ max L
3, 15 · 130
=
= 82, 1 cm
σ max + |σ min |
3, 15 + 1, 84

2.2. Calculul fermelor

73

Schema de calcul este prezentat˘
a în fig. 2.4, c. For¸ta de
întindere a ¸surubului de ancoraj se calculeaz˘
a cu rela¸tia:
Z=

M −N ·a
29500 − 358 · 37, 6
=
= 169 kN.
y
95, 1

Aria net˘
a necesar˘
a a unui ¸surub rezult˘
a:
An =

Z
169 · 10
=
= 4, 57 cm2 ,
nRba
2 · 185

unde n = 2 este num˘
arul de ¸suruburi în zona întins˘
a; Rba =
= 185 M P a — rezisten¸ta de calcul a ¸suruburilor la întindere (tab.
60 din [22]).
Conform anexei A13.8 se adopt˘
a dou˘
a ¸suruburi cu d =
= 36 mm ¸si Abn = 7, 59 cm2 .

2.2.

Calculul fermelor halelor industriale

La calculul fermelor halelor industriale apar o serie de particularit˘
a¸ti, determinate în special de apari¸tia unor eforturi suplimentare provenite din momentele din cadru, când îmbinarea ferm˘
a-stâlp este rigid˘
a. Aceste eforturi pot fi determinate
analitic sau grafic, aplicând în reazemele fermei dou˘
a cupluri de
for¸te cu valorile H1 = M1 /h◦ ¸si H2 = M2 /h◦ , unde M1 ¸si
M2 se iau din tab. 1.14 pentru sec¸tiunea 1—1. Momentul M2
se va lua pentru reazemul din dreapta pentru aceea¸si grupare
de înc˘
arc˘
ari, la care s-a calculat momentul M1 din reazemul
din stânga. Pentru determinarea eforturilor de calcul în barele
fermelor, se vor alc˘
atui tabele speciale (v. tab. 2.3). Eforturile
de calcul se determin˘
a din înc˘
arc˘
arile permanente ¸si temporare,
însumând componentele fiec˘
arei înc˘
arc˘
ari din gruparea defavorabil˘
a.
Materialul fermei: o¸tel clasa C245. Schema fermei este
reprezentat˘
a în fig. 2.5. Barele fermei se proiecteaz˘
a din dou˘
a
corniere aranjate în a¸sa fel ca s˘
a se ob¸tin˘
a o sec¸tiune în form˘
a
de T.
For¸tele verticale în nodurile fermei provenite din:
— înc˘
arcarea permanent˘
a
Fp = qacp · d = 22, 9 · 3 = 68, 8 kN ;

74

Capitolul 2
— ac¸tiunea z˘
apezii
Fz = qzap · d = 8, 40 · 3 = 25, 2 kN.

2

F

F

F
F
F
H
275
300
300
300
300
300
2
8
5
11
9
3
6
439
M1
411
18
600
600
575
1
7
10
4
H
A
2d
VA
L f = L − B2 = 2950 cm
306

F

306

F

F

F

F

12

14

15

2

H
17
M2

16
13

B

315

F

H
VB

Fig. 2.5: Schema geometric˘a a fermei.

Tabelul 2.3: Eforturi în barele fermei provenite din înc˘arc˘ari
unitare
Din for¸ta F = 1
Bara
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
1-4
4-7
7-10
1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9

Valoarea
efortului
0,00
—7,26
—7,26
—11,1
—11,1
+3,93
+9,64
11,5
—5,97
+4,83
—1,00
—3,45
+2,07
—1,00
—0,690

Bara
2-3
3-5
5-6
6-8
8-9
1-4
4-7
7-10
1-3
3-4
4-5
4-6
6-7
7-8
7-9

Din momentul de reazem
din stânga M1 = +1
Valoarea Bara Valoarea
efortului
efortului
+0,317
9-11
+0,126
+0,255
11-12
+0,126
+0,255
12-14 +0,0620
+0,191
14-15 +0,0620
+0,191
15-17
0,00
—0,287
10-13
—0,0940
—0,223
13-16
—0,0300
—0,158
—0,0450
9-10
+0,0470
+0,0470 10-11
0,00
0,00
10-12
—0,0470
—0,0470
12-13 +0,0470
+0,0470 13-14
0,00
0,00
13-15
—0,0470
—0,0470
15-16 +0,0450

Pentru simplificarea calculului, în tab. 2.3 sunt prezentate

2.2. Calculul fermelor

75

eforturile în bare provenite din for¸ta unitar˘
a F = 1, momentul
unitar M1 = +1, care ac¸tioneaz˘
a în reazemul din stânga al
fermei
H = 1/hr = 0, 317 m−1 ;
VB = −VA = 1/(L − 2b◦ ) = 1/(30 − 2 · 0, 25) = 0, 0339 m−1 .
Eforturile de calcul în barele fermei sunt prezentate în
tab. 2.4. Ele s-au calculat multiplicând eforturile provenite din
înc˘
arc˘
arile unitare cu valorile respective ale înc˘
arc˘
arilor reale.
Dimensionarea începe cu barele cele mai solicitate ale t˘
alpii
superioare ¸si inferioare. Pentru exemplul cercetat în barele 6-8 ¸si
8-9, efortul N = −1043 kN . Lungimile de flambaj: lef,x =
= d = 300 cm (în planul fermei); lef,y = 2d = 600 cm.
y2

y

y
c.g.

c.g.

xo

x

tg
xo

Fig. 2.6: Talpa fermei din dou˘a corniere cu aripi neegale.
am aria necesar˘
a
Considerând în prealabil ϕ◦ = 0, 75 calcul˘
a barei
A>

N
1043 · 10
=
= 61, 0 cm2 .
ϕ◦ Ry γ c
0, 75 · 240 · 0, 95

Din cauza lungimii de flambaj sporite din planul fermei, bara
se va proiecta din corniere cu aripi neegale, aranjate cu aripile mici al˘
aturate (fig. 2.6). Conform anexei A13.2 adopt˘
am
2 L 200 × 125 × 12 cu aria total˘
a A = 2 · 37, 9 = 75, 8 cm2 ;
Iy = 1568 cm4 ; ix = 3, 57 cm; x◦ = 6, 54 cm; potrivit efortului
din diagonala de reazem N = 561 kN din tab. 2.5 adopt˘
am
grosimea guseului tg = 12 mm.

76
Eforturile de
calcul, kN

S1·Mmax
S2·Mmax
Acţiune
Mmax=
Mmax=
sumară
=+150 kN·m =+42,1 kN·m

Momentele
din grupările

Din zăpadă
(S1i+S2i)Mz
Mz=70,1 kN·m;
N=6,0 kN

Din încărcarea
permanentă
(S1i+S2i)Mp
Mp=191 kN·m;
N=16,3 kN

S1i+S2i

S2i din M2 = 1

S1i din M1 = 1

Eforturi din zăpadă

Eforturi din încărcări
permanente

Si din F = 1

Numărul barei

Eforturi provenite din momentele de reazem
Din gruparea nefavorabilă a altor
încărcări (cu coeficientul ψ = 0,9)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

2-3

0

0

0

+0,317

0

+0,317

+60,5

+22,2

+47,5

0

+47,5

9,10,13

+130

3-5

–7,26

–499 –183

+0,255 +0,062

+0,317

+60,5

+22,2

+38,2

+2,61

+40,8

4,5

–682

5-6

–7,26

–499 –183

+0,255 +0,062

+0,317

+60,5

+22,2

+38,2

+2,61

+40,8

4,5

–682

6-8

–11,1

–764 –280

+0,191 +0,126

+0,317

+60,5

+22,2

+28,6

+5,31

+33,9

4,5

–1043

8-9

–11,1

–764 –280

+0,191 +0,126

+0,317

+60,5

+22,2

+28,6

+5,31

+33,9

4,5

–1043

1-4
4-7

+3,93
+9,64

+270 +99,0
+663 +243

–0,287
–0,223

–0,030
–0,094

–0,317
–0,317

–76,8
–76,8

–28,2
–28,2

–43,0
–33,4

–1,26
–3,96

–44,3
–37,4

4,5
4,5

+369
+906

7-10

+11,5

+791 +290

–0,158

–0,158

–0,316

–76,7

–28,2

–23,7

–6,65

–30,3

4,5

+1081

1-3

–411 –150
+332 +122

–0,045 +0,045
+0,047 –0,047

0

0

0

3-4

–5,97
+4,83

0

0

0

–6,74
+7,04

+1,90
–1,98

–4,85
+5,06

4,5
4,5

–561
+454

4-5

0

0

0

0

0

0

4,5

–94,0

0

0

0

–7,04

+1,98

–5,06

4,5

–324

0

0

0

+7,04

–1,98

+5,06

4,5

+195

Elementele zăbrelei

1
Talpa
Talpa superioară
inferioară

Elementele riglei

Tabelul 2.4. Determinarea eforturilor de calcul în grinda cu zăbrele

–1,00

–68,8 –25,2

4-6

–3,45

–237 –86,9

6-7

+2,07

+142 +52,2 +0,047

–1,00

–68,8 –25,2

7-9

–0,69

–47,5 –17,4

0

–0,047 +0,047
0

–0,047
0

–0,047 +0,047

0

0

0

0

0

0

4,5

–94,0

0

0

0

–7,04

+1,98

–5,06

4,5

–64,9

Remarca 1. Forţa axială se sumează la efortul din talpa inferioară a riglei provenit din momentele de reazem.
Remarca 2. La determinarea eforturilor de calcul din barele riglei se ţine seama de eforturile provenite din momente
şi forţe axiale numai în cazul când acestea încarcă suplimentar bara respectivă.

Capitolul 2

7-8

0

2.2. Calculul fermelor

77

Calcul˘
am
h
i
2
Iy2 = 2 Iy + A◦ (x◦ + tg /2) =

i
h
2
= 2 · 1568 + 37, 9 · (6, 54 + 1, 2/2) = 7000 cm4 ;
iy2 =
λx =
λy =

r

Iy2
=
A

r

7000
= 9, 61 cm;
75, 8

lef,x
300
=
= 84 < [λ] = 120;
ix
3, 57

lef,y
600
=
= 62, 4;
iy2
9, 61
σ=

ϕmin = 0, 793;

N
1043 · 10
=
=
ϕmin A
0, 793 · 75, 8

= 174 M P a < 240 · 0, 95 = 228 M P a.
Bara 7-10. N = 1081 kN. Aria necesar˘
a a sec¸tiunii o determin˘
am cu rela¸tia
A>

N
1081 · 10
=
= 47, 4 cm2 .
Ry γ c
240 · 0, 95

Adopt˘
am 2L160 × 100 × 10; A = 2 · 25, 3 = 50, 6 cm2 .
σ=

N
1081 · 10
=
=
A
50, 6

= 214 M P a < Ry γ c = 240 · 0, 95 = 228 M P a.

78

Capitolul 2
Razele de iner¸tie ix = 2, 84 cm; iy2 = 7, 77 cm ,
λmax =

600
= 211 < [λ] = 400.
2, 84

Bara 7-9 a fermei, având un efort de compresiune redus
(N = 64, 9 kN ) ¸si o lungime mare (l = 4350 mm), se va dimensiona din condi¸tia de zvelte¸te limit˘
a. Acceptând conform
anexei A10.1 α = 0, 5, rezult˘
a:
[λ] = 210 − 60 · α = 210 − 60 · 0, 5 = 180;
lef,x = 0, 8l = 0, 8 · 435 = 348 cm;
lef,y = l = 435 cm.
Se calculeaz˘
a raza de iner¸tie necesar˘
a ix = lef,x /[λ] =
= 348/180 = 1, 93 cm ¸si se adopt˘
a 2L80 × 7 cu
A = 2 · 10, 8 = 21, 6 cm2 ; ix = 2, 45 cm; iy = 3, 75 cm;
λx = 348/2, 45 = 142 < [λ] = 180;
ϕx = 0, 307; λy = lef,y /iy = 435/3, 75 = 116 < λx ;
σ=

64, 9 · 10
N
=
=
ϕx A
0, 307 · 21, 6

= 97, 9M P a < Ry γ c = 240 · 0, 8 = 192 M P a.
Se calculeaz˘
a coeficientul de zvelte¸te limit˘
a (v. anexa A10.1):
α=

64, 9 · 10
N
=
= 0, 408;
ϕx ARy γ c
0, 307 · 21, 6 · 240 · 1

λmax = 142 < [λ] = 210 − 60 · 0, 409 = 185.
Rezultatele calculului tuturor barelor fermei sunt prezentate
în tab. 2.6.

3

4

+130

3-5

–682

2∟200×125×12 75,8

300

600

3,57

9,61

84

62

0,658

0,95

137

228

5-6

–682

2∟200×125×12 75,8

300

600

3,57

9,61

84

62

0,658

0,95

137

228

6-8

–1043

2∟200×125×12 75,8

300

600

3,57

9,61

84

62

0,658

0,95

209

228

8-9

–1043

2∟200×125×12 75,8

300

600

3,57

9,61

84

62

0,658

0,95

209

228

1-4
4-7

+369
+906

5

6

2∟200×125×12 75,8

φmin
lef,x

lef,y

ix

iy

λx

λy

γc

σ,
MPa

R y γc ,
MPa

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

275

575

3,57

9,61

77

60

0,95

17,2

228

23,7

575

575

1,56

4,58

369

126

0,95

156

228

2∟160×100×10 50,6

600

600

2,84

7,77

211

77

0,95

179

228

2∟160×100×10 50,6
49,4
2∟140×9

600

600

2,84

7,77

211

77

0,95

214

228

334

418

4,34

6,35

77

66

0,712

0,8

160

192

21,6

348

435

2,45

3,75

142

116

0,95

210

228

2∟90×56×8
C 245

7-10 +1081

Secţiunea
barei

Aria secţiunii
barei, cm2

2
2-3

Numărul barei

1

Elementele zăbrelei

Clasa oţelului

Coeficientul
de zvelteţe

Eforturi de calcul,
kN

Elementele riglei

Raza de
inerţie, cm

Talpa
Talpa superioară
inferioară

Lungimea de
flambaj, cm

–561
+454

4-5

–94,0

2∟70×5

13,7

252

315

2,16

3,30

117

95

0,439

0,8

156

192

4-6

–324

2∟140×9

49,4

348

435

4,34

6,35

80

68

0,687

0,8

95,6

192

6-7
7-8

+195

2∟70×5

13,7

348

435

2,16

3,30

161

132

0,95

142

228

–94,0

2∟70×5

13,7

252

315

2,16

3,30

117

95

0,439

0,8

156

192

7-9

–64,9

2∟80×7

21,6

348

435

2,45

3,75

142

116

0,306

0,8

98,1

192

2∟80×7

79

1-3
3-4

2.2. Calculul fermelor

Tabelul 2.6. Dimensionarea barelor fermei

80

Capitolul 2

Calculul nodurilor fermei const˘
a în determinarea dimensiunilor cordoanelor de sudur˘
a ¸si a guseelor.
Coeficien¸tii γ wf = γ wz = 1 (pentru temperatura de exploatare t > −40◦ C ). Dac˘
a sudura se efectuiaz˘
a manual cu
electrozi E42 sau sârm˘
a CB -08 Rwf = 180 M P a. Pentru o¸tel
C245 Rwz = 165 M P a (conform anexei 1).
(βRw )min = β f Rwf = 0, 7 · 180 = 126 < β z Rwz = 1 · 165 M P a.
Eforturile din bare se repartizeaz˘
a neuniform la cordoanele
de la r˘
ad˘
acina cornierelor ¸si extremitatea aripilor (v. fig. 2.7).

α1 = 0,75 α 2 = 0,25 α1 = 0,7 α 2 = 0,3

α1 = 0,65

α 2 = 0,35

Fig. 2.7: Repartizarea efortului în sudurile barelor fermei.
Fixând cateta cordonului de sudur˘
a, se calculeaz˘
a lungimea
lui la marginile cornierei cu rela¸tiile
m
lw

>

α1 N
m
2kf (βRw γ w )min γ c

+ 1...2 cm;

a
lw

>

α2 N
a
2kf (βRw γ w )min γ c

+ 1...2 cm.

în care coeficien¸tii α1 , α2 se vor accepta conform fig. 2.7.
Cordoanele de sudur˘
a ce prind talpa superioar˘
a de guseu se
calculeaz˘
a la rezultanta din nod (fig. 2.8). Ilustr˘
am cele expuse
prin calculul nodului nr. 6 al t˘
alpii superioare
N5−6
N4−6
F

= −682 kN ; N6−8 = −1043 kN ;
= −324 kN ; N6−7 = 195 kN ;
= Fp + Fz = 68, 8 + 25, 2 = 94 kN.

Lungimea cordoanelor de sudur˘
a care prind cornierele t˘
alpii
superioare de guseu
p
0, 65 (−1043 − (−682))2 + 942 · 10
m
lw >
+ 1 cm ∼
= 11 cm;
2 · 1 · 0, 7 · 180 · 1

2.2. Calculul fermelor

81

Fp+Fz
N6-8

N5-6

N4-6

N6-7

Fig. 2.8: For¸te aplicate în nodul 6 al t˘alpii superioare.
unde s-a considerat kf = 1, 0 cm; β f = 0, 7; Rwf = 180 M P a;
Adoptând la extremitatea aripei cornierei t˘
alpii superioare
a
cordoane de sudur˘
a de aceea¸si lungime ca la r˘
ad˘
acin˘
a lw
=
m
= lw = 11 cm, se calculeaz˘
a cateta minim˘
a a cordoanelor de la
extremitatea aripei cornierei
p
0, 35 · (−1043 − (−682))2 + 942 · 10
a
kf >
= 0, 47 cm;
2 · 0, 7 · 11 · 180 · 1
Conform anexei A2.2 pentru grosimea guseului tg = 12 mm;
kfa = 5 mm.
Lungimile cordoanelor de sudur˘
a care prind bara 4-6 de
guseu:
m
lw

>

a
lw

>

0, 7 · 324 · 10
+ 1 = 10 cm;
2 · 0, 7 · 1 · 180 · 1
0, 3 · 324 · 10
+ 1 ≈ 9 cm;
2 · 0, 7 · 0, 5 · 180 · 1

Analog se calculeaz˘
a prinderea barei 6-7 cu N = 195 kN ;
m
lw

>

a
lw

>

0, 7 · 195 · 10
+ 1 ≈ 7 cm;
2 · 0, 7 · 1 · 180 · 1
0, 3 · 195 · 10
+ 1 ≈ 6 cm.
2 · 0, 7 · 0, 5 · 180 · 1

Rezultatele calculului cordoanelor de sudur˘
a a tuturor nodurilor fermei sunt prezentate în tab. 2.7.

Capitolul 2

82

3

4

5

6

7

8

9

Eforturi de calcul a
cordoanelor Nw ,
kN

2

Eforturi de calcul
în bare, kN

1

Cordonul
de la marginea
de la muchie
aripei

Numărul barei

Numărul nodului

Tabelul 2.7. Calculul cordoanelor de sudură, care prind barele
grinzii cu zăbrele de guseu

Secţiunea
barei

1-4

+369

369

2∟90×56×8

240

10

105

129

5

113

1-3

–561

561

2∟140×9

393

10

166

168

5

144

2-3

+130

130

2∟200×125×12 84,7

10

44

45,6

5

46

2-3

+130

3-5

–682

532

10

221

286

5

237

818

2∟200×125×12
2∟200×125×12

α1·Nw, kfm,
kN mm

lwm, α2·Nw, kfa,
kN mm
mm

lwa,
mm

1-3

–561

561

2∟140×9

393

10

166

168

5

144

3-4

+454

454

2∟80×7

318

10

136

136

5

118

1-4

+369

4-7

+906

2∟90×56×8
349
2∟160×100×10

10

148

188

5

159
118

537

3-4

+454

454

2∟80×7

318

10

136

136

5

4-5

–94,0

–94,0

2∟70×5

65,8

10

36

28,2

5

32

4-6

–324

324

2∟140×9

227

10

100

97,2

5

87

3-5

–682

5-6

–682

61,1

10

34

32,9

5

36

4-5

–94,0

65,8

10

36

28,2

5

32

5-6

–682

6-8

–1043

242

10

106

131

5

114

227

10

100

97,3

5

87

136
2∟70×5
2∟160×100×10
114
2∟160×100×10

10

64

58,4

5

56

10

55

61,2

5

59

94,0
94,0
373

4-6

–324

324

6-7

+195

195

4-7

+906

7-10

+1081

175

2∟200×125×12
2∟200×125×12
2∟70×5
2∟200×125×12
2∟200×125×12
2∟140×9

6-7

+195

195

2∟70×5

136

10

64

58,4

5

56

7-8

–94,0

94,0

2∟70×5

65,8

10

36

28,2

5

32

7-9

–64,9

64,9

2∟80×7

45,4

10

28

19,5

5

25

6-8

–1043

8-9

–1043

61,1

10

34

32,9

5

36

65,8

10

36

28,2

5

32

61,1

10

34

32,9

5

36

7-8

–94,0

8-9

–1043

9-11

–1043

94,0
94,0
94,0

2∟200×125×12
2∟200×125×12
2∟70×5
2∟200×125×12
2∟200×125×12

7-9

–64,9

64,9

2∟80×7

45,4

10

28

19,5

5

25

9-10

–64,9

64,9

2∟80×7

45,4

10

28

19,5

5

25

2.3. Calculul grinzii de rulare

2.3.

83

Calculul grinzii de rulare

Date ini¸
tiale. S˘
a se realizeze calculul grinzii c˘
aii de rulare
a ¸sirului marginal de stâlpi cu deschiderea l = B = 12 m ( B
este traveea halei), supus˘
a ac¸tiunii a dou˘
a poduri rulante cu
capacitatea de ridicare Q = 50/12, 5t fiecare ¸si regim mediu
de func¸tionare. Deschiderea halei L = 30 m ; materialul grinzii:
o¸tel clasa C245 ( Ry = 240 M P a pentru t = 11...20 mm )
Înc˘
arc˘
arile grinzii de rulare. Conform standardelor corespunz˘
atoare (v. anexa A14.1) pentru podul rulant
Q = 50/12, 5 t, valoarea normat˘
a maxim˘
a a for¸tei pe roat˘
a
Frn = 447 kN ; masa c˘
aruciorului Gc = 17 t ; masa podului
rulant Gp = 62, 2 t ; ¸sina de rulare de tip KP — 80 (h = 130
mm) . Schema înc˘
arc˘
arilor provenite din ac¸tiunile podurilor rulante este prezentat˘
a în fig. 2.9, a.
Valoarea de calcul maxim˘
a a for¸tei pe roat˘
a este:
Fr = γ f ψk1 Frn = 1, 1 · 0, 85 · 1 · 447 = 418 kN.
Valoarea de calcul a for¸tei transversale de frânare pe roat˘
a
este:
Tr = γ f ψk2 Trn = 1, 1 · 0, 85 · 1 · 16, 4 = 15, 3 kN ;
Valoarea for¸tei longitudinale de frânare pe roat˘
a este:

Trn =

0, 05(Q + mc )g
0, 05 · (50 + 17) · 9, 81
=
= 16, 4 kN,
n◦
2

unde k1 = k2 = 1 sunt coeficien¸ti dinamici (v. anexa A14.2).
Eforturile de calcul. Se determin˘
a pozi¸tia cea mai defavorabil˘
a a podurilor rulante cuplate, amplasându-se 3 ro¸ti în
limitele grinzii. Pozi¸tia rezultantei for¸telor în raport cu prima
roat˘
a din stânga se ob¸tine (fig.2.9, b)
X
Fri · zi
418 (5, 95 + 7, 2)
z= X
=
= 4, 38 m.
418 · 3
Fri

84

Capitolul 2

a

d

625

625

5950

Fr

625

Fr

Tr

Tr

625

5950

Fr

1250

Fr

Fr

5950

4800

Fr

Fr

Tr

Tr

12000
13150

b

835 z = 4,38 m

Fr

a = 1,57 m
1250

Fr

R
a/2

5215
6000

1537,5

z1 = 2,975 m
Frn

y3=2,24

y1=2,95

y2=0,363

e

a/2

c = 6785
6000

a1 = 2,975 m
Frn

R1
a1/2 a1/2

c1 = 7487,5
6000

4512,5
6000

–1,00

1,00

c

3965

Fr

Fig. 2.9: Scheme de calcul ale grinzilor c˘aii de rulare: schema
convoiului s¸i înc˘arc˘arilor din ac¸tiunile podului rulant (a); linii
de influen¸t˘a pentru Mmax (b), respectiv Qcoresp (c), Qmax
(d), Mxn (e).
Distan¸ta dintre for¸ta critic˘
a ¸si rezultant˘
a
a = 5, 95 − 4, 38 = 1, 57 m,
¸si distan¸ta de la reazemul din stânga pân˘
a la for¸ta critic˘
a
c=

l
a
12000 + 1570
+ =
= 6785 mm.
2 2
2

Amplasarea corect˘
a a convoiului se verific˘
a cu inegalit˘
a¸tile

X
⎨ Fst + Fcr > c
Fri ;
X l
c
⎩ Fst 6
Fri ,
l

2.3. Calculul grinzii de rulare

85

sau


⎨ 418 + 418 > 6, 785 · 3 · 418; 836 kN > 709 kN ;
12
6, 785

⎩ 418 6
· 3 · 418;
418 kN < 709 kN.
12

Momentul încovoietor maxim din înc˘
arc˘
arile verticale este:
X
Fri · yi = 418 · (2, 95 + 0, 363 + 2, 24) = 2321 kN · m,
Mmax =
i

unde
y1 =

cl − c2
6, 785 · 12 − 6, 7852
=
= 2, 95 m.
l
12

Momentul încovoietor maxim din înc˘
arc˘
arile orizontale transversale este
My =

Mmax Tr
2321 · 15, 3
=
= 85, 0 kN · m.
Fr
418

Momentul încovoietor de calcul înc˘
arc˘
arile verticale
Mx = αMmax = 1, 05 · 2321 = 2437 kN · m,
unde α = 1, 05 este coeficient ce ¸tine seama de greutatea proprie a grinzii de rulare.
For¸ta de forfecare corespunz˘
atoare (fig. 2.9, c)
X
Fri · yi0 =
Qcoresp = α
i

= 1, 05 · 418 · (0, 435 + 0, 331 − 0, 565 − 0, 0695) = 57, 7 kN.
Pozi¸tia convoiului de for¸te pentru determinarea for¸tei de
forfecare maxime în grinda c˘
aii de rulare este ar˘
atat˘
a în fig.
2.9, d. For¸ta de forfecare vertical˘
a maxim˘
a
X
Qmax =
Fri · yi00 = 418 · (1 + 0, 896 + 0, 400) = 960 kN.
i

86

Capitolul 2
For¸ta de forfecare orizontal˘
a maxim˘
a
Qy =

Qmax Tr
960 · 15, 3
=
= 35, 1 kN.
Fr
418

For¸ta t˘
aietoare de calcul din înc˘
arc˘
arile verticale:
Qx = αQmax = 1, 05 · 960 = 1010 kN.
Momentul de încovoiere pentru calculul la rigiditate se va
determina cu ajutorul liniei de influen¸ta˘ a momentului în sec¸tiunea critic˘
a, provenit din înc˘
arc˘
arile unui singur pod rulant1
(fig. 2.9, e). Pozi¸tia rezultantei R1 se ob¸tine

z1 = a1 = 2, 975 m;

c1 = 6 +

2, 975
= 7, 4875 m.
2

Se verific˘
a amplasarea corect˘
a a podului

X
⎨ Fst + Fcr > c1
Fri ; 894 kN > 558 kN ;
Xl
c
1
⎩ Fst 6
447 kN < 558 kN.
Fri ,
l

Valoarea momentului încovoietor normat
Mxn = α

X
i

n
Fri
· yi000 = 1, 05 · 447 · (2, 82 + 0, 579) = 1595 kN m,

unde
y1 =

c1 l − c21
7, 4875 · 12 − 7, 48752
=
= 2, 82 m.
l
12

Dimensionarea grinzii de rulare. Modulul de rezisten¸ta˘
necesar
Wx >

βMx
1, 10 · 2437 · 103
=
= 11170 cm3 ;
Ry γ c
240 · 1

1 Linia de influen¸ta respectiv˘
a se va folosi ¸si în cazul verific˘
arii la
˘
oboseal˘
a.

2.3. Calculul grinzii de rulare

87

unde:
β

85, 0
My h
=1+2·
Mx hf
2437
1
1
B = · 12 = 1, 5 m; hf
8
8

= 1+2

h ≈

·

1, 5
= 1, 10;
1, 0

≈ b1 = 1, 0 m.

În˘
al¸timea optim˘
a a grinzii de rulare se determin˘
a conform
rela¸tiei
r
r
Wx
11170
= 1, 15
hopt = κ
= 111 cm,
tw
1, 2
în care ini¸tial s-a acceptat tw ≈ 7 + 3h = 7 + 3 · 1, 5 ≈ 12 mm.
În˘
al¸timea minim˘
a a grinzii se determin˘
a din condi¸tia de rigiditate
hmin

=
=

5
Ry Mxn
=
· ln◦ ·
·
24
E Mx
5
1595
240
·
· 1200 · 500 ·
= 95, 3 cm,
24
2, 06 · 105 2437

∙ ¸
1
1
f
=
=
(v. Anexa 12)
unde
l
n◦
500
Adopt˘
am în˘
al¸timea inimii hw = 1050 mm (conform anexei
A13.6).
Grosimea inimii din condi¸tia de rezisten¸ta˘ la forfecare
tw >

3 Qx
3
1010 · 10
= ·
= 1, 04 cm.
2 Rs hw
2 0, 58 · 240 · 105

Inima grinzii de rulare se va realiza din tabl˘
a de 1050 × 12
mm .
Momentul de iner¸tie necesar al grinzii c˘
aii de rulare este:
Ix =

Wx · h
11170 · 110
=
= 614350 cm4 ;
2
2

unde h = hw + 2tf = 105 + 2 · 2, 5 = 110 cm .
Momentul de iner¸tie al inimii grinzii rezult˘
a:
Iw =

tw h3w
1, 2 · 1053
=
= 116000 cm4 .
12
12

88

Capitolul 2

alpilor grinzii de rulare le revine momentul de iner¸tie
If = Ix − Iw = 614350 − 116000 = 498350 cm4 .
Aria sec¸tiunii unei t˘
alpi
Af =

2If
2 · 498350
=
= 86, 2 cm2 .
(hw + tf )2
(105 + 2, 5)2
A


a¸timea unei t˘
alpi bf = tff = 86,2
2,5 = 34, 5 cm.
Conform standardului pentru platbande adopt˘
am bf = 360
mm .
Verific˘
am stabilitatea local˘
a a t˘
alpii comprimate
s
bef
E
bf − tw
36 − 1, 2
=
=
=
= 7 < 0, 5
tf
2tf
2 · 2, 5
Ry
r
2, 06 · 105
= 0, 5
= 14, 6.
240
Stabilitatea local˘
a a t˘
alpii comprimate este asigurat˘
a.

tf

360

tw

12
1075

1050

hw
x

bef

bf

tf

174

360

25

hef

x

25

y
bf

y

Fig. 2.10: Sec¸tiunea transversal˘a a grinzii de rulare.
Caracteristicile reale ale sec¸tiunii grinzii adoptate
µ
¶2
hw
tw h3w
tf
Ix ' Iw + If =
=
+ 2bf tf
+
12
2
2

2.3. Calculul grinzii de rulare

=

1, 2 · 1053
+ 2 · 36 · 2, 5
12

µ

89

105 2, 5
+
2
2

¶2

= 636000 cm4 ;

2Ix
2 · 636000
=
= 11600 cm3 .
h
110
Dimensiunile sec¸tiunii grinzii c˘
aii de rulare sunt prezentate
în fig.2.10.
Grinda de frânare este alc˘
atuit˘
a din (fig.2.11.): talpa superioar˘
a a grinzii c˘
aii de rulare (platband˘
a 360 × 25 mm ), tabla
striat˘
a cu grosimea t = 6 mm ¸si l˘
a¸timea b = b1 − 100 − 150 =
= 1000 − 100 − 150 = 750 mm ¸si un profil U 24 (A =
= 30, 6 cm2 ; z◦ = 2, 42 cm) .
Distan¸ta de la axa grinzii c˘
aii de rulare pân˘
a la centrul de
greutate al grinzii de frânare rezult˘
a:
P
Ai xi
30, 6 · 92, 58 + 75 · 0, 6 · 52, 5
x◦ = Pi
=
= 31, 4 cm.
A
30, 6 + 75 · 0, 6 + 36 · 2, 5
i i
Wx0 =

Momentul de iner¸tie al sec¸tiunii grinzii de frânare fa¸ta˘ de
axa y rezult˘
a:
Iy = 208 + 30, 6 · (92, 58 − 31, 4)2 +

0, 6 · 753
+
12

+0, 6 · 75 · (52, 5 − 31, 4)2 +

2, 5 · 363
+ 2, 5 · 36 · 31, 42 = 254300 cm4 ;
12
Modulul de rezisten¸ta˘
+

Wy =

Iy
254300
=
= 5148 cm3 .
x1
31, 4 + 18, 0

Tensiunile normale maxime în punctul 1 al t˘
alpii superioare
(v. fig.2.11) rezult˘
a:
σ (1)
x =

=

γ n Mx
(1)
Wx

+

γ n My
(1)

=

Wy

0, 95 · 2437 · 103 0, 95 · 85, 0 · 103
+
=
11600
5148

90

Capitolul 2

σy

y
950
x1
30 150 180

680

25

100

40

6

1
U24

12

zo = 24,2

xo

35

25

x

1050
1100

50

250

σx

750

Fig. 2.11: Sec¸tiunea transversal˘a a grinzii de rulare-frânare.
= 199, 6 + 15, 7 = 215, 3 M P a < Ry γ c = 240 · 1 = 240 M P a,
(1)

(1)

unde Wx = Wx0 = 11600 cm3 ; Wy = Wy = 5148 cm3 .
Rigiditatea grinzii este asigurat˘
a, deoarece în˘
al¸timea grinzii
adoptat˘
a h = 110 cm > hmin = 95, 3 cm .
Se verific˘
a rezisten¸ta inimii grinzii de rulare la strivire sub
roata podului rulant
σ y,loc =

γ f Fr
1, 1 · 418 · 10
=
=
lef tw
35, 5 · 1, 2

= 108 M P a < Ry γ c = 240 M P a;
unde: γ f este coeficient de siguran¸ta˘ al înc˘
arc˘
arii: γ f = 1, 6
pentru poduri rulante cu suspensie rigid˘
a a înc˘
arc˘
aturii ¸si regim
foarte greu de func¸tionare; γ f = 1, 4 pentru poduri rulante
cu suspensie flexibil˘
a a înc˘
arc˘
aturii ¸si regim foarte greu de
func¸tionare; γ f = 1, 3 pentru poduri rulante cu regim greu

2.3. Calculul grinzii de rulare

91

de func¸tionare; γ f = 1, 1 pentru poduri rulante cu alt regim
de func¸tionare. lef — lungimea conven¸tional˘
a de distribu¸tie a
presiunii locale
r
r
1523, 7 + 46, 9
3 Is + If
= 3, 25 · 3
lef = c ·
= 35, 5 cm;
tw
1, 2
c = 3, 25 — pentru grinzi îmbinate prin sudur˘
a; If — momentul
de iner¸tie al t˘
alpii superioare; Is — momentul de iner¸tie al ¸sinei

aii de rulare (v. anexa A13.7)

If
Is

bf t3f
36 · 2, 53
=
= 46, 9 cm4 ;
12
12
= Ix = 1523, 7 cm4 .
=

Verificarea stabilit˘at¸ii locale a inimii grinzii de rulare. Coeficientul de zvelte¸te conven¸tional
r
r
h
107, 5
Ry
240
ef
¯w =
= 3, 06 > 2, 5,
λ
=
tw
E
1, 2
2, 06 · 105

¸si verificarea stabilit˘
a¸tii locale este necesar˘
a (pct. 7.3 din [22]).
Inima grinzii de rulare se va consolida cu rigidiz˘
ari transversale amplasate la distan¸ta maxim˘
a amax = 2, 5hef 1 . Fie a =
B
1200
=
=
= 240 cm < amax = 2, 5 · 107, 5 = 268, 7 cm.
5
5
Sec¸tiunea rigidiz˘
arilor: l˘
a¸timea br > hw /30+40 = 1050/30+
+40 = 75, 0 mm < 90 mm; se
a br = 90 mm. Grosimea
qaccept˘
q
Ry
240
rigididiz˘
arii rezult˘
a: tr > 2br E = 2 · 9 2,06·10
5 = 0, 614 cm;
se accept˘
a tr = 8 mm.
Verificarea la stabilitate local˘
a a panourilor ob¸tinute se va
efectua analogic grinzilor solicitate cu înc˘
arc˘
ari imobile, stabilind pozi¸tia nefavorabil˘
a a convoiului de for¸te. Eforturile de
calcul se vor determina folosind liniie de influen¸ta˘ respective, iar
la verificarea stabilit˘
a¸tii locale se va ¸tine seama c˘
a σ loc 6= 0.
Rigidiz˘
arile se vor monta sudându-se numai de inima grinzii
¸si asigurând un contact deplin cu t˘
alpile grinzii de rulare. Rezemarea pe talpa inferioar˘
a se va realiza prin intermediul unor
garnituri din o¸tel, sudate de rigidiz˘
ari (fig.2.12).
1 Dac˘
a

¯ w > 3, 2 distan¸ta dintre rigidiz˘
λ
ari nu va dep˘
a¸si amax = 2hef .

92

Capitolul 2

2400

2400

2400

2400

2400

Fig. 2.12: Amplasarea rigidiz˘arilor de reazem s¸i transversale
Rigidizarea de reazem a grinzii de rulare se calculeaz˘
a la
reac¸tiunea F = Qx = 1010 kN .
Din condi¸tia de rezisten¸ta˘ la strivire se determin˘
a aria necesar˘
a
γ F
0, 95 · 1010 · 10
As > n =
= 26, 7 cm2 ,
Rp γ c
360 · 1
unde rezisten¸ta la strivire Rp = 360 M P a (conform Anexei 1
pentru o¸tel clasa C245).
Se adopt˘
a l˘
a¸timea rigidiz˘
arii de reazem egal˘
a cu l˘
a¸timea

alpilor grinzii : bs = bf = 360 mm . Grosimea rigidiz˘
arii
ts >

A
26, 7
=
= 0, 742 cm.
bs
36

Se accept˘
a grosimea rigidiz˘
arii ts = 14 mm.
Grosimea cordonului de sudur˘
a, care prinde rigidizarea de
reazem de inima grinzii este
kf

>
=

1, 2γ n F
=
nw (βRw γ w )min lw γ c
1, 2 · 0, 95 · 1010 · 10
= 0, 439 cm.
2 · 0, 7 · 180 · 1 · (105 − 1) · 1

unde
¡
¢
(βRw γ w )min = min β f Rwf γ wf , β z Rwz γ wz =
= min (0, 7 · 180 · 1, 1 · 165 · 1) = min (126, 165) = 126M P a.
Tinând
¸
seama de tab. A2.2 kf = 5 mm .

Anexa 1
Rezistenţe normate şi de calcul (în MPa) ale unor oţeluri
(conform ГОСТ 27772-88)
Oţel
C235
C245
C255

C285

Tipul
laminatelor
tablă
laminate
tablă
laminate
tablă
laminate
tablă
laminate
tablă
tablă
tablă
laminate

C345

tablă
laminate

C390

tablă
laminate

Grosimea,
mm
2...20
21...40
2...20
21...30
4...10
4...10
11...20
21...40
4...10
11...20
4...10
11...20
2...10
11...20
21...40
2...10
11...20
21...40

Ryn

Run

Ry

Rp

Rs

Rwz

Rbp

235
225
245
235
245
255
245
235
275
265
285
275
345
325
305
375
355
335

350
360
370
370
380
380
370
370
390
380
400
390
490
470
460
510
490
480

230
220
240
230
240
250
240
230
270
260
280
270
335
315
300
355
345
325

350
350
360
360
370
370
360
360
380
370
390
380
480
460
450
500
480
470

135
125
140
135
140
145
140
135
155
150
160
155
195
180
175
210
200
190

160
160
165
165
170
170
165
165
175
170
180
175
220
210
205
230
220
215

475
475
475
485
500
500
485
185
515
500
825
515
645
620
605
670
645
630

Mărci
înlocuite
ВСт3кп2
ВСт3пс6
ВСт3пс6-1
ВСт3сп5
ВСт3Гпс5
ВСт3пс6
ВСт3сп5-2
ВСт3Гпс5-2

10Г2С1
10ХСНД
15ХСНД
14ГАФ
10ХСНД
93

94
Anexa 2
A2.1. Rezistenţe normate şi de calcul
ale îmbinărilor cu cusături de colţ
Material de sudare
Marca electrodului
Marca sârmei
(conform ГОСТ 9467-75)
E42, E42A
Св-08, Св-08А
E46, E46A
Св-08ГА
E50, E50A
Св-10ГА, Св-08Г2С
Е60
Св-10НМА, Св-10Г2
Е70
Св-10ХГ2СМА

Rwun,
MPa

Rwf,
MPa

410
450
490
590
685

180
200
215
240
280

A2.2. Catete minime ale cordoanelor de sudură

Îmbinare
În formă
de T cu
două
cordoane
în relief,
cu piese
suprapus
e sau în
unghi
În formă
de T cu
un
cordon
în relief

Sudură

manuală

Limita de
curgere a
oţelului,
MPa
σc < 430
430UσcU
U580
σc < 430

Grosimea minimă kf a cordoanelor în
raport cu grosimea cea mai mare a
elementelor care se sudează, mm
4... 6... 11... 17... 23... 33...
...5 ...10 ...16 ...22 ...32 ...40
4
5
6
7
8
9
5

6

7

8

9

10

3

4

5

6

7

8

automată
şi semiautomată

430UσcU
U580

4

5

6

7

8

9

manuală

σc < 380

5

6

7

8

9

10

automată
şi semiautomată

σc < 380

4

5

6

7

8

9

95
Anexa 3
Coeficientul condi¸tiilor de lucru γ c (extras din [22])
Elementele construc¸tiilor
1. Grinzi cu sec¸tiune plin˘
a, elementele comprimate ale grinzilor cu

abrele a plan¸seelor s˘
alilor teatrelor, cinematografelor, tribunelor, înc˘
aperile magazinelor, dispozitivelor de c˘
ar¸ti etc. când greutatea plan¸seelor este mai mare sau egal˘
a cu sarcina temporar˘
a
2. Stâlpii cl˘
adirilor publice ¸si pilonii castelelor de ap˘
a
3. Elementele de baz˘
a comprimate (cu excep¸tia elementelor de
reazem) a grinzilor cu z˘
abrele când flexibilitatea λ > 60
4. Grinzi cu inima plin˘
a la calculul stabilit˘
a¸tii generale
5. Tiran¸ti, tije, suspensii executate din o¸tel laminat
6. Elementele structurilor din bare ale plan¸seelor ¸si acoperi¸surilor
a) comprimate (cu except¸tia elementelor tubulare) în calculul
la stabilitate general˘
a
b) întinse în construc¸tii sudate
c) întinse, comprimate, eclise de joante în construc¸tii cu ¸suruburi (cu excep¸tia construc¸tiilor cu ¸suruburi de înalt˘
a rezisten¸ta˘) din o¸tel cu limita de curgere pân˘
a la 440 MP a, solicitate
de sarcini statice, în calculul la rezisten¸ta˘
7. Grinzi compuse ¸si stâlpi cu inima plin˘
a, eclise din o¸tel
cu limita de curgere pân˘
a la 440 MP a, solicitate de sarcini
statice, asamblate cu ¸suruburi (cu excep¸tia îmbin˘
arilor cu
¸suruburi de înalt˘
a rezisten¸ta˘) în calculul la rezisten¸ta˘
8. Sec¸tiunile elementelor laminate ¸si sudate, eclise din o¸tel cu
limita de curgere pân˘
a la 440 MP a în sec¸tiunile îmbin˘
arilor,
executate cu ¸suruburi ( cu excep¸tia ¸suruburilor de înalt˘
a
rezisten¸ta˘), solicitate de sarcini statice în calculul la rezisten¸ta˘:
a) grinzilor ¸si stâlpilor cu inim˘
a plin˘
a
b) structurilor din bare ale acoperi¸surilor ¸si plan¸seelor
9. Elementele comprimate dintr-o cornier˘
a prinse de o arip˘
a
(pentru corniere cu aripi inegale-prinse de aripa mic˘
a)

γc
0,9

0,95
0,8
0,95
0,9

0,95
0,95
1,05

1,1

1,1
1,05
0,75

Remarca 1. Valorile γ c < 1 în calcul nu se vor lua în
acela¸si timp.
Remarca 2. Valorile coeficien¸tilor γ c din pct. 1 s¸i 6c; 1 s¸i
7; 1 s¸i 8; 2 s¸i 7; 2 s¸i 8a; 3 s¸i 6c la calcule se vor lua în acela¸si
timp.
Remarca 3. Valorile din pct. 3, 4, 6a,c; 7-9; 5 s¸i 6b (cu
excep¸tia îmbin˘ailor sudate cap la cap) la calculul îmbin˘arilor
elementelor respective nu se vor lua în considera¸tie.

96
Anexa 4
Coeficien¸ti pentru calculul la rezisten¸t˘a a elementelor
construc¸tiilor din metal în domeniul plastic (extras din [22])
Schema sec¸tiunii

Af
Aw

Valorile coeficien¸tilor
c(cx )
1,19

cy

n pentru My = 0

0,25
0,5

1,12

1,47

1,5

1,0
2,0
0,5

1,07
1.04
1,40

1,0

1,28

1,47

2,0

2,0
0,25

1,18
1,19

1,07

0,5

1,12

1,12

1,0
2,0

1,07
1,04

1,19
1,26

1,5

97
Anexa 4 (continuare)

Schema sec¸tiunii

Af
Aw

Valorile coeficien¸tilor
c(cx )

cy
1,04

n pentru My = 0

1,47

1,07

3,0

0,25
0,5
1,0
2,0

1,12
1,19
a) 3,0

1,6

0,5
1,0
2,0

1,47

1,07
1,60

b) 1,0
a) 3,0

1,12
1,19

b) 1,0

Remarca 1. Pentru My 6= 0 n = 0, 5 .
Remarca 2. La determinarea coeficien¸tilor pentru valori
Aw /Af intermediare se admite interpolarea liniar˘a.

98
Anexa 5
Coeficienţii de flambaj φ (extras din [22])
Ry = 200 MPa
λ
0
1
10
988 986
20
967 964
30
939 936
40
906 903
50
869 865
60
827 823
70
782 777
80
734 727
90
665 658
100 599 593
110 537 531
120 479 474
130 425 420
140 376 371

2
984
961
932
899
861
818
772
720
652
587
525
468
415
366

3
982
959
929
896
856
814
768
713
645
580
520
463
410
362

4
980
956
926
893
852
809
763
706
639
574
514
457
405
357

5
978
953
923
889
848
805
758
700
632
568
508
452
401
352

6
975
950
919
885
844
800
753
693
625
562
502
447
396
347

7
973
947
916
881
840
796
748
686
619
556
496
441
391
342

8
971
945
913
877
835
791
744
679
612
549
491
436
386
338

9
969
942
909
873
831
787
739
672
606
543
485
430
381
333

Ry = 240 MPa
λ
0
1
10
987 985
20
962 959
30
931 928
40
894 890
50
852 847
60
805 800
70
754 747
80
686 679
90
612 605
100 542 536
110 478 472
120 419 414
130 364 359
140 315 311

2
982
956
924
886
843
796
740
671
598
529
466
408
354
307

3
980
953
920
882
838
790
734
664
591
523
460
403
349
303

4
977
950
916
878
833
785
727
656
584
516
454
397
344
299

5
975
947
913
874
829
780
720
649
577
510
449
392
340
296

6
972
943
909
870
824
774
713
642
570
504
443
386
335
292

7
970
940
905
865
819
769
706
634
563
497
437
381
330
288

8
967
937
901
861
814
764
700
627
556
491
431
375
325
284

9
965
934
898
857
810
759
693
619
549
484
425
370
320
280

99
Anexa 5 (continuare)
Ry = 280 MPa
λ
0
1
10
985 982
20
959 956
30
924 920
40
883 878
50
836 831
60
785 779
70
724 716
80
641 633
90
565 558
100 493 486
110 427 421
120 366 361
130 313 309

2
980
952
916
873
826
773
707
626
551
480
415
355
305

3
977
949
911
869
821
767
699
618
543
473
409
350
301

4
975
945
907
864
816
762
691
611
536
467
403
345
297

5
972
942
903
860
811
755
683
603
529
460
397
340
293

6
969
938
899
856
805
748
674
595
522
453
390
334
288

7
967
935
895
850
800
743
666
588
518
447
384
329
284

8
964
931
891
845
795
736
658
580
507
440
378
324
280

9
962
928
887
840
790
730
649
573
500
434
372
318
276

Ry = 320 MPa
λ
0
1
10
984 981
20
955 951
30
917 912
40
873 868
50
822 816
60
766 758
70
687 679
80
602 594
90
522 514
100 448 441
110 381 375
120 321 317
130 276 272
140 240 237
150 211 209

2
978
947
908
863
811
750
670
586
507
435
369
312
269
234
207

3
975
944
903
858
805
742
662
578
499
428
363
308
265
231
204

4
972
940
899
853
800
734
653
570
492
421
357
303
262
228
202

5
970
936
894
848
794
727
645
562
485
415
351
299
258
226
199

6
967
932
890
842
788
719
636
554
478
408
345
294
254
223
197

7
964
928
886
837
783
711
628
546
470
401
339
290
251
220
194

8
961
925
881
832
777
703
619
538
463
394
333
285
247
217
192

9
958
921
878
827
772
695
611
530
455
388
327
281
244
214
189

100
Anexa 5 (continuare)
Ry = 360 MPa
λ
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
983 980 977 974 971 968 964 961 958 955
20
952 948 944 940 936 932 927 923 919 915
30
911 906 901 897 892 887 882 877 873 868
40
863 858 852 847 841 836 831 825 820 814
50
809 803 798 791 785 779 773 767 761 755
60
749 740 730 721 711 702 692 683 673 664
70
654 645 636 628 619 610 601 592 584 575
80
566 558 549 541 533 525 516 508 500 491
90
483 476 468 461 453 446 438 431 423 416
100 408 401 394 387 380 373 366 359 352 345
110 338 333 328 323 318 313 307 302 297 292
120 287 283 279 275 271 267 263 259 255 251
130 247 244 241 237 234 231 228 225 221 218
140 215 212 210 207 205 202 199 197 194 192
150 189 187 185 182 180 178 176 174 171 169
Ry = 400 MPa
λ
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
982 979 975 972 969 966 962 959 956 952
20
949 945 940 936 931 927 923 918 914 909
30
905 900 895 890 885 880 874 869 864 859
40
854 848 842 837 831 825 819 813 808 802
50
796 789 781 774 766 759 751 744 736 729
60
721 711 701 692 682 672 662 652 643 633
70
623 614 605 596 587 578 568 559 550 541
80
532 524 515 507 498 490 481 473 464 456
90
447 439 431 424 416 408 400 392 385 377
100 369 363 356 350 344 338 331 325 319 312
110 306 301 297 292 288 283 278 274 269 265
120 260 256 253 249 245 241 238 234 230 227
130 223 220 217 215 212 209 206 203 201 198
140 195 193 190 188 185 183 181 178 176 173
150 171 169 167 165 163 162 160 158 156 154
Remarcă: Valorile coeficientului φ sunt multiplicate cu 1000.

Anexa 6
Valorile coeficientului formei secţiunii η (extras din [22])
Coeficienţii η pentru
Af

Schema secţiunii

Aw

t
= 0,25
h
Af
Aw

Af
Aw

0,5 A f

a1
h

0,25

Af

0,5 Aw

0,5 Aw

0,5

0,15

λ >5

5

0,1 m 5

5 m 20

0,1 m 5

5 m 20

1,0

1,0

1,0

1,0

1,1

1,1

1,1

1,2

1,2

1,2

1,25

1,25

1,25

1,4 − 0,02λ

1,3

(1,35 − 0,05m ) −
− 0,01(5 − m )λ
(1,45 − 0,05m) −
− 0,01(5 − m )λ
(1,75 − 0,1m) −
− 0,02(5 − m )λ
(1,90 − 0,1m) −
− 0,02(6 − m )λ

1,3
101 

1

c λ

Remarca 1. Valorile coeficientului φe sunt multiplicate cu 1000.
Remarca 2. Valorile φe se vor lua nu mai mari decât φ.

102

Anexa 7
A7.1. Coeficienţii φe pentru verificarea stabilităţii barelor comprimate excentric (comprimate şi încovoiate)
cu secţiune plină în planul momentului de încovoiere care coincide cu axa de simetrie a secţiunii (extras din [22)
Coeficientul φe pentru excentricitatea convenţională mef
λ
0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
967
164
850
150
722
090
620
077
538
417
337
280
237
210
1,0
925
157
778
142
653
086
563
074
484
382
307
259
225
196
1,5
875
182
148
716
134
593
082
507
070
439
347
283
240
207
2,0
813
170
138
653
536
125
457
079
067
397
315
260
222
193
2,5
158
742
130
587
118
480
410
076
065
357
287
238
204
178
3,0
667
147
123
520
425
112
073
365
063
320
260
217
187
166
3,5
587
137
455
115
106
375
325
069
060
287
233
198
172
153
4,0
127
505
108
394
098
330
289
066
057
256
212
181
158
140
4,5
118
418
342
101
093
288
064
257
055
229
192
165
146
130
5,0
354
111
295
095
253
088
225
062
053
205
175
150
135
120
5,5
302
104
089
256
224
084
060
200
051
184
158
138
124
112
6,0
096
258
223
084
079
198
057
178
049
166
145
128
115
104
6,5
089
223
080
196
074
176
160
054
047
149
132
117
106
097
7,0
194
083
074
173
157
070
052
145
045
136
121
108
098
091
8,0
152
074
065
138
128
117
062
047
041
113
100
091
083
078
9,0
064
122
112
058
055
043
103
098
038
093
085
079
072
066
10
100
093
057
052
090
049
081
039
035
079
072
069
062
059
11
050
083
046
077
075
071
044
035
032
068
062
060
055
052
12
046
069
064
062
042
040
032
059
029
058
054
052
050
048
13
041
062
054
052
038
037
030
051
027
049
048
047
044
042
14
052
038
049
036
048
047
036
029
026
045
043
042
040
039
Notaţii: λ = λ R y / E ; mef = ηeA / Wc (η se ia din Anexa 6).

Anexa 7 (continuare)

Remarca 1. Valorile coeficientului φe sunt multiplicate cu 1000.
Remarca 2. Valorile φe se vor lua nu mai mari decât φ.

103

A7.2. Coeficienţii φe pentru verificarea stabilităţii barelor comprimate excentric (comprimate şi încovoiate)
cu elemente depărtate în planul momentului de încovoiere care coincide cu axa de simetrie a secţiunii (extras din [22])
Coeficientul φe pentru excentricitatea convenţională mef
λ
0,1
0,5
1,0
1,5
2,0
3,0
4,0
5,0
6,0
7,0
9,0
10,0 17,0 20,0
0,5
908
100
666
091
500
056
400
048
333
250
200
167
143
125
1,0
872
098
640
090
483
055
387
046
328
243
197
165
142
121
1,5
830
119
096
600
088
454
053
367
045
311
240
190
163
137
2,0
774
117
095
556
423
086
346
052
045
293
228
183
156
132
2,5
113
708
093
507
083
391
322
051
044
274
215
175
148
127
3,0
637
110
091
455
356
081
051
296
043
255
201
165
138
121
3,5
562
106
402
088
078
320
270
050
042
235
187
155
130
115
4,0
100
484
084
357
076
288
246
049
041
215
173
145
124
110
4,5
096
415
315
079
073
258
048
223
040
196
160
136
116
105
5,0
350
092
277
076
230
071
201
047
039
178
149
127
108
100
5,5
300
087
074
245
203
068
046
182
039
163
137
118
102
095
6,0
083
255
216
070
065
183
045
165
038
149
126
109
097
090
6,5
077
221
066
190
061
165
149
044
037
137
117
102
092
085
7,0
192
074
063
168
150
058
043
135
036
125
108
095
087
079
8,0
148
065
055
136
123
113
052
041
035
105
091
082
077
070
9,0
056
117
110
050
048
039
102
094
035
087
079
072
067
062
10
097
091
050
045
087
043
080
036
033
073
067
062
058
054
11
044
082
042
077
073
068
041
032
030
064
058
054
052
048
12
040
068
064
061
038
037
030
058
028
056
053
049
047
043
13
038
060
054
052
036
035
028
050
026
049
047
045
044
041
14
050
037
048
035
046
045
034
027
025
043
042
041
040
039
Notaţii: λ = λ R y / E ; mef = ηeA / Wc (η se ia din Anexa 6).

104
Anexa 8
Valorile coeficienţilor α şi β pentru calculul elementelor comprimate excentric (extras din [22)
Valorile coeficienţilor
α pentru

Tipul secţiunilor

mx 1

1 < mx

β pentru

5

λy

λc

λ y > λc

Deschise

y

y

y
xx

x x

x

y

y

x

0,7

0,65+0,05 mx

1

ϕc
ϕy

0,6

0,55+0,05 mx

1

ϕc
ϕy

y

Închise

y

y
x

x
y

x

x
y

Notaţii: I1 şi I2 – momentele de inerţie a tălpii mai mari şi, respectiv, mai mici în raport cu axa de simetrie y-y;

φc – valoarea coeficientului φy pentru λ y = λc = 3,14 E R y .

105
Anexa 9.
A9.1. Valorile limit˘a ale coeficientului λuf pentru t˘alpile
barelor comprimate centric, excentric, comprimate s¸i încovoiate
(extras din [22])
Caracteristica t˘
alpii
sau a aripii elementului

Talpa sec¸tiunii dublu T
neînt˘
arit˘
a

alpile sec¸tiunilor T ¸si dublu T
înt˘
arite cu elemente marginale
Aripile neînt˘
arite ale cornierelor
cu aripi egale, profilelor sub¸tiri
îndoite (cu excep¸tia profilelor U)
Aripile cornierelor cu aripi egale,
profilelor sub¸tiri îndoite înt˘
ari—
te cu elemente marginale
Aripa mai mare neînt˘
arit˘
aa
cornierelor, aripile neînt˘
arite
ale profilelor U

Valoarea limit˘
a a coeficientului λuf în elemente cu coeficientul de
zvelte¸te redus
λ = 0, 8...4
0, 36 + 0, 1λ
0, 54 + 0, 15λ

0, 4 + 0, 07λ

0, 5 + 0, 18λ

0, 43 + 0, 08λ

Remarc˘
a: Pentru λ < 0, 8 s¸i λ > 4 coeficien¸tii λuf se
vor calcula cu rela¸tiile din tabel, luând respectiv λ = 0, 8 s¸i
λ = 4.

106
Anexa 9 (continuare)
A9.2. Valorile limit˘a ale coeficientului λuw pentru inimile
barelor comprimate, comprimate s¸i încovoiate (extras din [22])
Excentricitatea
relativ˘
a

m=0

m > 1, 0

Forma
sec¸tiunii

Valorile
λ ¸si λ1

Rela¸tia de calcul
pentru λuw

Dublu T

λ < 2, 0
λ > 2, 0
λ < 1, 0
λ > 1, 0
λ < 0, 8
λ > 0, 8

λuw
λuw
λuw
λuw
λuw
λuw

λ1 < 2, 0
λ1 > 2, 0

λuw = 1, 30 + 0, 15λ1
λuw = 1, 20 + 0, 35λ1 6 3, 1

Chesonat˘
a,
U laminat˘
a
U (cu excep¸tia sec¸tiunii
laminate)
Dublu T,
chesonat˘
a

2

= 1, 30 + 0, 15λ
= 1, 20 + 0, 35λ 6 2, 3
= 1, 2
= 1, 0 + 0, 2λ 6 1, 6
= 1, 0
= 0, 85 + 0, 19λ 6 1, 6
2

Nota¸
tii: λ este coeficientul de zvelte¸te redus în calculul
stabilit˘at¸ii la comprimare centric˘a; λ1 — idem, la comprimare
excentric˘a în planul momentului de încovoiere.
Remarca 1. Sec¸tiuni chesonate sunt cele ale profilelor închise de form˘a dreptunghiular˘a (compuse, formate la rece).
Remarca 2. În sec¸tiuni chesonate pentru m > 0 valorile
λuw se vor calcula pentru pere¸tii paraleli planului de ac¸tiune al
momentului.
Remarca 3. Pentru 0 < m < 1, 0 valorile λuw pentru
sec¸tiuni dublu T s¸i chesonate se vor determina prin interpolare
liniar˘a între valorile calculate pentru m = 0 s¸i m = 1, 0.

107
Anexa 10
A10.1. Valorile limit˘a ale coeficientului de zvelte¸te a
elementelor comprimate (extras din [22])

Nr.
crt.
1
1

2

3

4
5

Elementele construc¸tiilor
2

alpile, diagonalele de reazem ¸si montan¸tii
care transmit reac¸tiuni de reazem:
a) ale grinzilor cu z˘
abrele plane, structurilor
reticulate ¸si construc¸tiilor spa¸tiale din ¸tevi
sau corniere al˘
aturate cu în˘
al¸timea pîn˘
a la 50 m;
b) ale construc¸tiilor spa¸tiale cu elemente dintr-o
cornier˘
a , construc¸tiilor spa¸tiale cu elemente
din ¸tevi sau corniere al˘
aturate cu în˘
al¸timea
de peste 50 m.
Elementele, cu excep¸tia celor enumerate în pozi¸tia 1;
a) grinzilor cu z˘
abrele plane, construc¸tiilor
spa¸tiale sudate ¸si reticulate cu sec¸tiuni dintr-o
cornier˘
a , construc¸tiilor spa¸tiale ¸si reticulate
cu elemente din ¸tevi ¸si corniere al˘
aturate;
b) construc¸tiilor spa¸tiale ¸si reticulate cu
elemente dintr-o cornier˘
a îmbinate cu ¸suruburi.

alpile superioare ale grinzilor cu z˘
abrele neînt˘
arite
în procesul mont˘
arii (valorile limit˘
a dup˘
a montare
se vor lua conform pozi¸tiei 1)
Stîlpii de baz˘
a
Stîlpi de importan¸ta˘ secundar˘
a ((stîlpii pere¸tilor
laterali, stîlpii lumin˘
atoarelor etc), elementele

abrelelor de stîlp, elementele contravîntuirilor
verticale între stîlpi (amplasate mai jos de
grinda c˘
aii de rulare).

Nota¸
tie: α =
substitui cu ϕe ).

N
ϕARy γ c

Valorile
limit˘
a
λlim
3

180-60α

120

210-60 α

220-40α
220

180-60α
210-60α

6 0, 5 (în cazurile necesare ϕ se va

108
Anexa 10 (continuare)
A10.2. Valorile limită ale coeficientului de zvelteţe a
elementelor întinse (extras din [22])

Elementele construcţiilor

1. Tălpile şi diagonalele de reazem
ale fermelor plane (inclusiv
fermele de frânare) şi structurilor
reticulate.
2. Elementele fermelor plane şi
structurilor reticulate, cu excepţia
celor indicate în poz. 1.
3. Tălpile inferioare ale grinzilor şi
fermelor de rulare.
4. Elementele contravântuirilor
verticale între stâlpi (mai jos de
grinzile de rulare).
5.
Celelalte
elemente
ale
contravântuirilor.

Valorile limită în cazul solicitării cu
încărcări
de la
dinamice,
acţiunea
aplicate
statice
podurilor
nemijlocit
rulante
250
400
250

350

400

300

150

300

300

200

400

400

300

Remarca 1. În construcţiile ce nu sunt solicitate de încărcări dinamice,
coeficientul de zvelteţe al elementelor întinse se verifica numai în plan vertical.
Remarca 2. Coeficientul de zvelteţe al elementelor întinse pretensionate
nu se limitează.
Remarca 3. Pentru elementele întinse, în care la amplasarea nefavorabilă
a încărcărilor este posibilă modificarea semnului efortului, coeficientul de
zvelteţe se va determina ca pentru elemente comprimate, totodată fururile în
elementele compuse se vor amplasa la distanţe nu mai mici de 40i.
Remarca 4. Încărcări dinamice aplicate nemijlocit construcţiilor se
consideră încărcările folosite la calculul la oboseală sau în calcule ce ţin
seama de coeficientul dinamic.

Anexa 11
A11.1. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu o treaptă cu capătul superior fixat la rotire (extras din [22])
Schema de calcul

F2
I2
F1
I1

α1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5

0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,5

0,2
1,86
1,87
1,88
1,91
1,94
2,00
2,25
2,66
3,17

0,4
1,76
1,76
1,77
1,83
1,90
2,00
2,38
2,91
3,50

3,0

3,0

3,70

4,12

Valorile coeficientului µ1 pentru n
0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
1,67 1,60 1,55 1,46 1,40
1,68 1,62 1,56 1,48 1,41
1,72 1,66 1,61 1,53 1,48
1,77 1,72 1,69 1,63 1,59
1,87 1,85 1,82 1,79

2,00 2,00 2,00


2,48














2,5
1,32
1,33
1,40





10,0
1,10
1,11






20,0
1,05







F1 + F2
Notaţii: n =

l
i 2 I 2 l1
; α1 = 2
=
l1
i1
I1 l2

I1
I2β

; β=

F1 + F2
.
F2

109

110
Anexa 11 (continuare)

A11.2. Coeficientul µ1 pentru stâlpi cu o treaptă cu capătul superior liber (extras din [22])
Schema de calcul

F2
I2
F1
I1
F1 + F2
Notaţii: n =

α1
0
0,2
0,4
0,6
0,8
1,0
1,5
2,0
2,5

0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
2,0
3,0
4,0
5,0

0,2
2,00
2,02
2,08
2,20
2,42
2,73
3,77
4,90
6,08

0,4
2,00
2,04
2,13
2,36
2,70
3,13
4,35
5,67
7,00

3,0

6,0

7,25

l
i 2 I 2 l1
; α1 = 2
=
i1
I1 l2
l1

Valorile coeficientului µ1 pentru n
0,6
0,8
1,0
1,4
1,8
2,00 2,00 2,00 2,00 2,00
2,06 2,07 2,09 2,12 2,15
2,21 2,28 2,35 2,48 2,60
2,52 2,66 2,80 3,05 3,28
2,96 3,17 3,36 3,74

3,44 3,74 4,00


4,86













I1
F + F2
; β= 1
.
I2β
F2

2,5
2,00
2,21
2,80





10,0
2,00
2,76






20,0
2,00
3,38






111
Anexa 12
Valorile limit˘a ale s˘age¸tilor relative [f /l] = 1/n◦
Nr.
1

2

3

4

Elemente de construc¸tii
Grinzile ¸si fermele c˘
ailor de rulare ale podurilor
rulante pentru grupa regimului de func¸tionare
dup˘
a GOST 25546-82:
— 1K-3K (inclusiv macarale manuale ¸si palane)
— 4K; 5K
— 6K-8K
Grinzile platformelor de lucru ale cl˘
adirilor de
produc¸tie cu cale ferat˘
a:
— larg˘
a
— îngust˘
a
Grinzile platformelor de lucru ale cl˘
adirilor de
produc¸tie în absen¸ta c˘
ailor ferate ¸si grinzile
plan¸seelor intermediare:
— grinzile principale
— alte grinzi ¸si grinzile de sus¸tinere ale sc˘
arilor
— platelaj din o¸tel
Grinzile ¸si fermele acoperi¸surilor ¸si plan¸seelor:
— solicitate de utilaj de ridicare ¸si transportare sau
de utilaj tehnologic în punctele de suspendare
— alte grinzi
— panele de acoperi¸s
— învelitoare din tabl˘
a ondulat˘
a

[f /l]

1/400
1/500
1/600

1/600
1/400

1/400
1/250
1/150

1/400
1/250
1/200
1/150

Nota¸
tii: f — s˘ageata maxim˘a, l — deschiderea grinzii (pentru consol˘a l se va lua egal˘a cu dou˘a lungimi ale bra¸tului).
Remarca 1. În prezen¸ta tencuielii s˘age¸tile grinzilor plans¸eelor din înc˘arcarea temporar˘a de scurt˘a durat˘a nu trebuie s˘a
dep˘as¸easc˘a l/350 .
Remarca 2. În prezen¸ta tavanului suspendat s˘ageata relativ˘a se va calcula numai din înc˘arc˘ari temporare.

yo

y
t

xo

y2
x

x

tg

b
Dimensiuni,
mm
b
t
40
4
5
50
4
5
6
63
4
5
6
70
5
6
75
5
6
80
6
7

b – lăţimea aripei
t – grosimea aripei
A – aria secţiunii

I – momentul de inerţie
i – raza de inerţie
tg – grosimea guseului

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

ix ,
cm

Ix0 ,
cm4

ix0 ,
cm

Iy0 ,
cm4

iy0 ,
cm

z0 ,
cm

2,42
2,98
3,05
3,77
4,47
3,90
4,81
5,72
5,38
6,39
5,80
6,89
7,36
8,51

3,08
3,79
3,89
4,80
5,69
4,96
6,13
7,28
6,86
8,15
7,39
8,78
9,38
10,85

4,58
5,53
9,21
11,20
13,07
18,86
23,10
27,06
31,94
37,58
39,53
46,57
56,97
65,31

1,22
1,21
1,54
1,53
1,52
1,95
1,94
1,93
2,16
2,15
2,31
2,30
2,47
2,45

7,26
8,75
14,63
17,77
20,72
29,90
36,60
42,94
50,67
59,64
62,65
73,87
90,40
103,66

1,53
1,52
1,94
1,92
1,91
2,45
2,44
2,43
2,72
2,71
2,91
2,90
3,11
3,09

1,90
2,30
3,80
4,63
5,43
7,81
9,52
11,18
13,22
15,52
16,41
19,28
23,54
26,97

0,78
0,78
0,99
0,98
0,98
1,25
1,25
1,24
1,39
1,38
1,49
1,48
1,58
1,58

1,13
1,17
1,38
1,42
1,46
1,69
1,74
1,78
1,90
1,94
2,02
2,06
2,19
2,23

iy2 pentru tg ,mm
8
1,96
1,98
2,35
2,38

10
2,04
2,05
2,43
2,38

12
2,12
2,53
2,51
2,53

2,86
2,89
2,90
3,16
3,18
3,35
3,37
3,58
3,60

2,91
2.96
2,99
3,23
3,25
3,42
3,44
3,65
3,67

3,01
3,04
3,06
3,30
3,33
2,49
3,52
3,72
3,75

112

Anexa 13
Extrase din sortimentul profilelor laminate
A13.1. Corniere cu aripi egale (extras din ГОСТ 8509-93)

Tabelul A13.1 (continuare)
Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

ix ,
cm

Ix0 ,
cm4

ix0 ,
cm

Iy0 ,
cm4

iy0 ,
cm

z0 ,
cm

8,33
9,64
10,79
12,25
13,50
15,46
17,30
19,41
21,45
24,67
27,02
30,47
33,12
36,97
42,80
48,65
60,08
87,56
47,40
53,83
61,55
68,86

10,61
12,28
13,75
15,60
17,20
19,69
22,00
24,72
27,33
31,43
34,42
38,80
42,19
47,10
54,60
61,98
76,54
111,54
60,38
68,58
78,40
87,72

82,10
94,30
130,59
147,19
198,17
294,36
327,48
465,72
512,29
774,24
844,21
1216,44
1316,62
1822,78
2097,00
2362,57
2871,47
4019,60
2814,36
3175,44
4717,10
5247,24

2,78
2,77
3,08
3,7
3,39
3,87
3,86
4,34
4,33
4,96
4,95
5,60
5,59
6,22
6,20
6,17
6,12
6,00
6,83
6,80
7,76
7,73

130,22
149,67
207,01
233,46
314,51
466,76
520,00
739,42
813,62
1229,10
1340,66
1933,10
2092,78
2896,16
3333,00
3755,79
4560,42
6351,05
4470,15
5045,37
7492,10
8336,69

3,50
3,49
3,88
3,87
4,28
4,87
4,86
5,47
5,46
6,25
6,24
7,06
7,04
7,84
7,81
7,78
7,72
7,55
8,60
8,58
9,78
9,75

33,97
38,94
54,16
60,92
81,83
121,96
135,38
192,03
210,96
319,30
347,77
499,78
540,45
749,40
861,00
969,74
1181,92
1688,16
1158,56
1305,52
1942,09
2157,78

1,79
1,78
1,98
1,98
2,18
2,49
2,48
2,79
2,78
3,19
3,18
3,59
3,58
3,99
3,97
3,96
3,93
3,89
4,38
4,36
4,98
4,96

2,43
2,47
2,71
2,75
3,00
3,36
3,40
3,78
3,82
4,30
4,35
4,85
4,89
5,37
5,46
5,54
5,70
6,07
5,91
6,02
6,75
6,83

iy2 pentru tg ,mm
8
3,64
3,99
4,38
4,40
4,80
5,39
5,41
6,02
6,05
6,84
6,86
7,67
7,69
8,48
8,52
8,56
8,65
8,83
9,31
9,35
10,55
10,58

10
4,04
4,06
4,45
4,47
4,87
5,46
5,48
6,10
6,12
6,91
6,93
7,74
7,76
8,55
8,60
8,64
8,72
8,90
9,37
9,42
10,62
10,65

12
4,11
4,13
4,52
4,54
4,95
5,55
5,56
6,16
6,19
6,97
7,00
7,81
7,83
8,62
8,66
8,70
8,79
8,97
9,45
9,49
10,68
10,72

113

Dimensiuni,
mm
b
t
90
6
7
100
7
8
110
8
125
8
9
140
9
10
160
10
11
180
11
12
200
12
14
16
20
30
220
14
16
250
16
18

xo

y

B

t

R

x
yo

b

Dimensiuni, mm
B
b
63
40
75
50
80
50
90

56

100

63

110
125

70
80

140
160

90
100

180

110

200

125

t
6
6
5
6
6
8
8
10
8
8
10
10
10
12
10
12
12
14

B – lăţimea aripei mari
b – lăţimea aripei mici
t – grosimea aripei

x1
R,
mm
7
8
8
9
10
10
11
12
13
14
14

A,
cm2
5,90
7,25
6,36
7,55
8,54
11,87
12,60
15,40
13,90
16,00
19,70
22,20
25,30
30,00
28,30
33,70
37,90
43,90

Masa,
kg/m
4,63
5,69
4,99
5,92
6,70
8,77
9,87
12,10
10,90
12,50
15,50
17,50
19,80
23,60
22,20
26,40
29,70
34,40

y0 ,
cm
2,12
2,44
2,60
2,65
2,95
3,04
3,32
3,40
3,61
4,05
4,14
4,58
5,23
5,32
5,88
5,97
6,54
6,62

I – momentul de inerţie
i – raza de inerţie
A – aria secţiunii
x0 ,
cm
0,99
1,21
1,13
1,17
1,28
1,36
1,50
1,58
1,64
1,84
1,92
2,12
2,28
2,36
2,44
2,62
2,83
2,91

Ix ,
cm4
23,3
40,9
41,6
49,0
70,6
90,9
127,0
154,0
172,0
256,0
312,0
444,5
667,0
784,0
952,0
1123,0
1568,0
1801,0

ix ,
cm
1,99
2,38
2,56
2,55
2,88
2,85
3,18
3,15
3,51
4,00
3,98
4,47
5,13
5,11
5,80
5,77
6,43
6,41

Iy ,
cm4
7,28
14,6
12,7
14,8
21,2
27,1
39,2
47,1
54,6
83,0
100,0
145,5
204,0
239,0
276,0
324,0
482,0
551,0

iy ,
cm
1,11
1,42
1,41
1,40
1,58
1,56
1,77
1,75
1,93
2,28
2,26
2,56
2,84
2,82
3,12
3,10
3,57
3,54

Ix1 ,
cm4
49,9
83,9
84,6
102,0
155,0
194,0
266,0
383,0
353,0
518,0
648,0
911,0
1359,0
1634,0
1933,0
2324,0
3189,0
3726,0

114

Anexa 13 (continuare)
A13.2. Corniere cu aripi neegale (extras din ГОСТ 8510-86)

Anexa 13 (continuare)

y
R

A13.3. Oţel laminat dublu T (extras din ГОСТ 8239-89)

h

d
x b−d
4
t
b
h
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400
450
500
550
600

Dimensiuni, mm
b
d
t
55 4,5 7,2
64 4,8 7,3
73 4,9 7,5
81
5
7,8
90 5,1 8,1
100 5,2 8,4
110 5,4 8,7
115 5,6 9,5
125
6
9,8
135 6,5 10,2
140
7
11,2
145 7,5 12,3
155 8,3
13
160
9
14,2
170 10 15,2
180 11 16,5
190 12 17,8

R
7
7,5
8
6,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15
16
17
18
20

I – momentul de inerţie
W – modulul de rezistenţă
S – momentul static al semisecţiunii
Ir – momentul de inerţie la răsucire
i – raza de inerţie

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

Wx ,
cm3

ix ,
cm

cm3

Sx ,

Iy ,
cm4

Wy ,
cm3

iy ,
cm

cm4

9,48
11,5
13,7
15,9
18,4
21,0
24,0
27,3
31,5
36,5
42,2
48,6
57,0
66,5
78,5
92,6
108

12,0
14,7
17,4
20,2
23,4
26,8
30,6
34,8
40,2
46,5
53,8
61,9
72,6
84,7
100
118
138

198
350
572
873
1290
1840
2550
3460
5010
7080
9840
13380
19062
27696
39727
55962
78806

39,7
58,4
61,7
109
143
184
232
289
371
472
597
743
953
1231
1589
2035
2560

4,06
4,88
5,73
6,57
7,42
8,28
9,13
9,97
11,2
12,3
13,5
14,7
16,2
18,1
19,9
21,8
23,6

23
33,7
46,8
62,3
81,4
104
131
163
210
268
339
423
545
708
919
1181
1491

17,9
27,9
41,9
58,6
82,6
115
157
198
260
337
419
516
667
808
1043
1356
1725

6,49
8,72
11,5
14,5
18,4
23,1
28,6
34,5
41,5
49,9
59,9
71,1
86,1
101
123
151
182

1,22
1,38
1,55
1,70
1,88
2,07
2,27
2,37
2,54
2,69
2,79
2,89
3,03
3,09
3,23
3,39
3,54

2,28
2,88
3,59
4,46
5,60
6,92
8,6
11,1
13,6
17,4
23,8
31,4
40,6
54,7
75,4
100
135

* Profile recomandate pentru utilizare

Ir ,

115

Nr.
prof.
10*
12*
14*
16*
18*
20
22
24
27
30
33
36
40
45
50
55
60

h – înălţimea profilului
R – raza de rotungire
t – grosimea medie a tălpilor
b – lăţimea tălpilor
d – grosimea inimii

116

Anexa 13 (continuare)

h

zo

Nr.
prof.
5
6,5
8
10
12
14
16
18
20
22
24
27
30
33
36
40

A13.4. Oţel laminat U (extras din ГОСТ 8240-72)
y
R
d x
b−d
2
t
b
h
50
65
80
100
120
140
160
180
200
220
240
270
300
330
360
400

h – înălţimea profilului
b – lăţimea tălpilor
d – grosimea inimii
t – grosimea medie a tălpilor
R – raza de rotungire

Dimensiuni, mm
b
d
t
32 4,4
7
36 4,4 7,2
40 4,5 7,4
46 4,5 7,6
52 4,8 7,8
58 4,9 8,1
64
5
8,4
70 5,1 8,7
76 5,2
9
82 5,4 9,5
90 5,6
10
95
6
10,5
100 6,5
11
105
7
11,7
110 7,5 12,6
115
8
13,5

R
6
6
6,5
7
7,5
8
8,5
9
9,5
10
10,5
11
12
13
14
15

I – momentul de inerţie
W – modulul de rezistenţă
S – momentul static al semisecţiunii
i – raza de inerţie
z0 – distanţa axei y de la marginea exterioară a
inimii

Masa,
kg/m

A,
cm2

Ix ,
cm4

Wx ,
cm3

ix ,
cm

cm3

Sx ,

Iy ,
cm4

Wy ,
cm3

iy ,
cm

z0 ,
cm

cm4

4,84
5,9
7,05
8,59
10,4
12,3
14,2
16,3
18,4
21
24
27,7
31,8
36,5
41,9
48,3

6,16
7,51
8,98
10,9
13,3
15,6
18,1
20,7
23,4
26,7
30,6
35,2
40,5
46,5
53,4
61,5

22,8
48,6
89,4
174
304
491
747
1090
1520
2110
2900
4160
5810
7980
10820
15220

9,10
15
22,4
34,8
50,6
70,2
93,4
121
152
192
242
308
387
484
601
761

1,92
2,54
3,16
3,99
4,78
5,6
6,42
7,24
8,07
8,89
9,73
10,9
12
13,1
14,2
15,7

5,59
9
13,3
20,4
29,6
40,8
54,1
69,8
87,8
110
139
178
224
281
350
444

5,61
8,7
12,8
20,4
31,2
45,4
63,3
86
113
151
208
262
327
410
513
642

2,75
3,68
4,75
6,46
8,52
11
13,8
17
20,5
21,1
31,6
37,3
43,6
51,8
61,7
73,4

0,95
1,08
1,19
1,37
1,53
1,7
1,87
2,04
2,2
2,37
2,6
2,73
2,84
2,97
3,1
3,23

1,16
1,24
1,31
1,44
1,54
1,67
1,8
1,94
2,07
2,21
2,42
2,47
2,52
2,59
2,68
2,75

1,00
1,20
1,52
1,96
2,56
3,19
3,97
4,87
5,9
7,48
9,6
11,98
14,98
19,21
25,1
32,41

Ir ,

117
Anexa 13 (continuare)
A13.5. Tabl˘a groas˘a din o¸tel laminat
(extras din Γ OCT 19903- 74∗ )
Lungimea, mm
2800
3000
3500
4200
4500
5000
5500
6000
6500
7000
7500
8000

Grosimea în
1250
1400

4-11
4-10
4-10
4-10
4-11
4-11
4-11
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-11
4-32
4-8; 11
4-32
6-11
4-32
6-11
4-32

5-32

1000

4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5
4; 4,5



mm pentru l˘
a¸timea
1500
1600
1700



4-10
4-5,5

4-10
4-5,5

4-10
5; 5,5
8-10
4-160
4-160
5-160
4-160
4-160
5-160
4-130
4-130
5-130
4-130
4-130
5-130
4-100
4-100
5-100
4-100
4-100
5-100
4-60
4-60
5-60
5-60
5-60
5-60

1800





6-160
6-130
5-130
6-100
6-100
6-60
6-60

Remarc˘
a: Grosimile recomandate: t =4, 6, 8, 10, 12, 14,
16, 18, 20, 22, 25, 28,32, 36, 42, 50, 60, 80, 100, 120, 140, 160
mm.
A13.6. Platbande din o¸tel
(extras din Γ OCT 82- 70∗ )
Grosimea,

a¸timea,

mm

mm

Lungimea,

mm

6,8,10,12,14,16,18,20,22,25,28,30,32,36,40
200,210,220,240,250,260,280,300,340,360,
380,400,420,450,480,530,560,630,650,670,
700,800,850,900,950,1000,1050,
5000 — 18000

118
Anexa 13 (continuare)
A13.7. Şine ale căilor de rulare
(conform ГОСТ 4121 – 76*)

y
x

h

b

B
Tipul
şinei
KP – 70
KP – 80
KP – 100
KP – 120
KP – 140

Dimensiuni generale,
mm
h
B
b
120
120
70
130
130
80
150
150
100
170
170
120
170
170
140

A,
cm2

y○,
mm

67,2
81,8
113,4
150,7
187,2

5,93
6,43
7,6
8,7
9,84

Momente de inerţie, cm4
Ix
1083,3
1523,7
2805,9
4794,2
5528,3

Iy
319,7
468,6
919,6
1672,0
2609,7

Ir
253
387
765
1310
2130

Masa,
kg/m
52,77
64,24
89,05
118,29
146,98

Anexa 13 (continuare)
A13.8. Dimensiuni ale şuruburilor de ancorare
Lungimea de ancorare pentru schema, mm

2,25
3,24
5,19
7,59
10,34
13,8
18,74
25,12
32,3
40,97
53,68
67,32

l

0,7c

l

700
850
1050
1300







3d

c





1500
1700
2000
2300
2600
2800
3200
3400



500
600
700
800
1000
1100
1300
1400
1600
1700

C245

C345

32,6
47
75,2
110
150
200
272
365
467
593
778
976

41,6
55,9
96
137
186
248
337
440
564
715
913
1144

c


140×20
200×20
200×20
240×25
240×25
280×30
280×30
350×40
400×40
400×40

119

20
24
30
36
42
48
56
64
72
80
90
100

Aria netă
a
şurubului
Abn , cm2

l1

Diametrul
exterior al
şurubului
d, mm

Dimensiunile
şaibei

cu şaibă

c

fără şaibă de reazem

Efortul
maxim, kN,
admis în
şurubul din
oţel de clasa

120
Anexa 13 (continuare)
A13.9. Valorile coeficienţilor α şi β pentru plăci simplu rezemate
pe patru sau trei laturi solicitate de încărcare uniform distribuită
de intensitate q
Valorile coeficienţilor α
b
Schema de
1,0
1,1
1,2
1,3
1,4
1,5
rezemare
a
1

b

α

0,048

0,055

0,063

0,069

0,075

0,081

b
a

1,6

1,7

1,8

1,9

2,0

<2

α

0,086

0,091

0,094

0,098

0,100

0,125

Valorile coeficienţilor β

2

b1

b1
a1

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0

β

0,060

0,074

0,088

0,097

0,107

0,112

b1
a1

1,2

1,4

1,6

1,8

2,0

<2

β

0,120

0,126

0,128

0,130

0,132

0,133

Observaţii: 1. Placa se consideră simplu rezemată.
2. Momentele maxime se vor calcula cu relaţiile
- placă rezemată pe patru laturi
M max = α ⋅ q ⋅ a 2 (punctul 1);
- placă rezemată pe trei laturi
M max = β ⋅ q ⋅ a12 (punctul 2).

Anexa 14

100

A14.1. Poduri rulante (extras din ГОСТ 6711-81*
ТУ 24.09.404-83
ТУ 24.09.575-82
ТУ 24.09.610-85 şi a.)
B1

75
Q = 32 / 5; 50 / 12,5 t
F
F
A2
B2

Q

Lp

λ

Q = 80 / 20; 100 / 20; 125 / 20 t
F
F
F1 F1

λ

A2
B2

A3

A3

KP-70

U

KP-70

U, M

16,5
22,5
28,5
16,5
22,5
28,5

Hp

1900

2400

B2

A2

5400

4400

6000

5000

5600

4400

6200

5000

A3

B1

230

260

F
85
95
105
170
180
200

F1

2,40

6,30

13,0
15,8
21,0
22,0
25,5
33,2

121

20/5

18
24
30
18
24
30

Forţa maximă
pe roată, kN

Dimensiuni, mm

Masa
căruciorului,
t
Masa
podului cu
cărucior, t

Regimul de
lucru

10

Deschiderea
podului Lp,
m

Tipul
şinei

Deschiderea
halei, m

Capacitatea
de ridicare, t

L

32/5

KP-70

M

G

U

50/12,5

KP-70

M

G

24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36

22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5
22,5
28,5
34,5

Hp

2900

B2

A2

6300

5100

6800

5600

6300

5100

6800

5600

6500

5300

6900

5700

A3

B1

260

3215
7200

3300

5950

300

F
255
285
325
260
280
320
292
312
360
392
427
467
411
447
487
456
481
500

F1

Masa
căruciorului,
t
Masa
podului cu
cărucior, t

Deschiderea
podului Lp,
m

U

Deschiderea
halei, m

Regimul de
lucru

Capacitatea
de ridicare, t

Tipul
şinei

Forţa maximă
pe roată, kN

Dimensiuni, mm

10,2

13,2

14,5

15,9

17,0

17,1

35,5
42,5
57,5
39,5
46,0
60,5
41,0
47,5
62,0
56,9
62,6
76,4
51,1
62,2
75,7
54,9
66,7
78,6

122

Anexa 14 (continuare)

80/20

KP-100

M

G

M
100/20

KP-120
G

M
125/20

KP-120

22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34
22
28
34

Hp

B2

9100

A2

A3

B1

4350

4000

900

9600

4600

9600

4600

9400

4600

400

3700
4000
3700

900

400

900

400

4000

4000
10400

5400

F

F1

345
365
385
347
367
387
380
411
430
404
443
465
441
471
490
473
505
526
447
478
500

365
390
410
367
392
412
390
420
440
433
463
485
451
480
500
502
535
561
457
488
510

Masa
căruciorului,
t
Masa
podului cu
cărucior, t

24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36
24
30
36

Forţa maximă
pe roată, kN

Dimensiuni, mm

32,0

33,0

39,0

41,8

43,8

97,0
109
122
98,0
110
123
110
126
141
127
148
168
129
150
170
138
158
178
140
159
179

123

G

Deschiderea
podului Lp,
m

U

Deschiderea
halei, m

Tipul
şinei

Regimul de
lucru

Capacitatea
de ridicare, t

Anexa 14 (continuare)

124
Anexa 14 (continuare)
A14.2. Valorile coeficienţilor dinamici k1 şi k2
Coeficientul

Regimul de
funcţionare
al podurilor
rulante

Grupa de
funcţionare
după
standarde

Deschiderea
grinzii de
rulare B

k1

k2

Uşor, mediu

1K ... 4K

oarecare

1

1

Greu

5K; 6K

B U 12
B > 12

1,1

1

7K; 8K

B U 12
B > 12

1
1,2

1
1,1

1,1

1,1

Foarte greu

125
Anexa 15
Eforturi în barele fermelor din solicitări unitare
A15.1. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 18 m
F

F =1

F =1

F =1

F =1

F =1

F

2

2

5

3

6

8

9

1

4
2750

3000

3000

M2

10

7
3000

H

11

M1
H

2

3150

H

3000

2750

17500

Din forţele concentrate F = 1
Bara

Valoarea efortului

1–4
4–7
7 – 10
2–3
3–5
5–6
6–8
8–9
9 – 11
1–2
4–5
7–8
10 – 11
1–3
3–4
4–6
6–7
7–9
9 – 10

+ 2,18
+ 4,09
+ 2,18
0,00
– 3,61
– 3,31
– 3,61
– 3,61
0,00
– 0,50
– 1,00
– 1,00
– 0,50
– 3,32
+ 2,07
– 0,690
– 0,690
+ 2,07
– 3,32

Din momentul de reazem din
stânga M1 = +1
Valoarea
Bara
efortului
1–4
– 0,267
4–7
– 0,159
7 – 10
– 0,050
2–3
+ 0,317
3–5
+ 0,213
5–6
+ 0,213
6–8
+ 0,104
8–9
+ 0,104
9 – 11
0,00
1–2
0,00
4–5
0,00
7–8
0,00
10 – 11
0,00
1–3
– 0,076
3–4
+ 0,079
4–6
– 0,079
6–7
+ 0,079
7–9
– 0,079
9 – 10
+ 0,076

H

126
Anexa 15 (continuare)
A15.2. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 24 m
F

F =1

F =1

F =1

F =1

F =1

F =1

F =1

F

2

2

5

3

8

6

9

11

1

4
2750

3000

10

7
3000

3000

3000

3000

H

M2

14

12

M1
H

2

3150

H

13
3000

H

2750

23500

Din forţele concentrate
F=1
Valoarea
Bara
efortului
1–4
+ 3,06
4–7
+ 6,88
2–3
0,00
3–5
– 5,44
5–6
– 5,44
6–8
– 7,34
1–2
– 0,50
4–5
– 1,00
7–8
– 1,00
1–3
– 4,65
3–4
+ 3,45
4–6
– 2,07
6–7
+ 0,690

Din momentul de reazem din stânga M1 = +1
Bara
1–4
4–7
2–3
3–5
5–6
6–8
1–2
4–5
7–8
1–3
3–4
4–6
6–7

Valoarea
efortului
– 0,280
– 0,199
+ 0,317
+ 0,239
+ 0,239
+ 0,158
0,00
0,00
0,00
– 0,056
+ 0,059
– 0,059
+ 0,059

7 – 10
10 – 13
8–9
9 – 11
11 – 12
12 – 14
10 – 11
13 – 14

Valoarea
efortului
– 0,118
– 0,037
+ 0,158
+ 0,078
+ 0,078
0,00
0,00
0,00

7–9
9 – 10
10 – 12
12 – 13

– 0,059
+ 0,059
– 0,059
+ 0,056

Bara

127
Anexa 15 (continuare)
A15.3. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 36 m
2

2

F =1

3

F =1

5

F =1

6

F =1

8

F =1

F =1

11

9

12

M1

H

4

1
2750

3000

7
3000

3000

Din forţele concentrate
F=1
Valoarea
Bara
efortului
1–4
+ 4,80
4–7
+ 12,4
7 – 10
+ 16,2
2–3
0,00
3–5
– 9,09
5–6
– 9,09
6–8
– 14,8
8–9
– 14,8
9 – 11
– 16,7
1–2
– 0,50
4–5
– 1,00
7–8
– 1,00
– 1,00
10 – 11
1–3
– 7,30
3–4
+ 6,21
4–6
– 4,83
6–7
+ 3,45
7–9
– 2,07
9 – 10
+ 0,690

F =1

F =1

14

10
3000

F =1

15

F =1

17

3000

18

3000

3000

3000

F

20

2 H

19

16

13

3000
3000
35500

F =1

3150

F

H

2750

Din momentul de reazem din stânga M1 = +1
Bara
1–4
4–7
7 – 10
2–3
3–5
5–6
6–8
8–9
9 – 11
1–2
4–5
7–8
10 – 11
1–3
3–4
4–6
6–7
7–9
9 – 10

Valoarea
efortului
– 0,292
– 0,239
– 0,185
+ 0,317
+ 0,266
+ 0,266
+ 0,212
+ 0,212
+ 0,158
0,00
0,00
0,00
0,00
– 0,037
+ 0,039
– 0,039
+ 0,039
– 0,039
+ 0,039

10 – 13
13 – 16
16 – 19
11 – 12
12 – 14
14 – 15
15 – 17
17 – 18
18 – 20
13 – 14
16 – 17
19 – 20

Valoarea
efortului
– 0,132
– 0,078
– 0,025
+ 0,158
+ 0,105
+ 0,105
+ 0,051
+ 0,051
0,00
0,00
0,00
0,00

10 – 12
12 – 13
13 – 15
15 – 16
16 – 18
18 – 19

– 0,039
+ 0,039
– 0,039
+ 0,039
– 0,039
+ 0,037

Bara

M2
H

128
Anexa 15 (continuare)
A15.4. Eforturi în barele fermei cu deschiderea 42 m
2

2

F =1

3

F =1

5

F =1

6

F =1

8

F =1

F =1

11

9

F =1

F =1

14

12

F =1

15

F =1

17

F =1

18

F =1

20

F =1

21

F

23

M1

H

1

4
2750

3000

7
3000

3000

Din forţele concentrate
F=1
Valoarea
Bara
efortului
1–4
+ 5,68
4–7
+ 15,2
7 – 10
+ 20,9
10 – 13
+ 22,8
2–3
0,00
3–5
– 10,9
5–6
– 10,9
6–8
– 18,5
8–9
– 18,5
9 – 11
– 22,3
11 – 12
– 22,3
1–2
– 0,50
4–5
– 1,00
7–8
– 1,00
10 – 11
– 1,00
1–3
– 8,63
3–4
+ 7,60
4–6
– 6,21
6–7
+ 4,83
7–9
– 3,45
9 – 10
+ 2,07
10 – 12
– 0,690

10
3000

3000

3000

3000

22

19

16

13

3000
3000
41500

3000

3000

3150

F

H

3000

2750

Din momentul de reazem din stânga M1 = +1
Bara
1–4
4–7
7 – 10
10 – 13
2–3
3–5
5–6
6–8
8–9
9 – 11
11 – 12
1–2
4–5
7–8
10 – 11
1–3
3–4
4–6
6–7
7–9
9 – 10
10 – 12

Valoarea
efortului
– 0,296
– 0,250
– 0,204
– 0,158
+ 0,317
+ 0,273
+ 0,273
+ 0,227
+ 0,227
+ 0,181
+ 0,181
0,00
0,00
0,00
0,00
– 0,032
+ 0,033
– 0,033
+ 0,033
– 0,033
+ 0,033
– 0,033

13 – 16
16 – 19
19 – 22

Valoarea
efortului
– 0,113
– 0,067
– 0,021

12 – 14
14 – 15
15 – 17
17 – 18
18 – 20
20 – 21
21 – 23
13 – 14
16 – 17
19 – 20
22 – 23
12 – 13
13 – 15
15 – 16
16 – 18
18 – 19
19 – 21
21 – 22

+ 0,136
+ 0,136
+ 0,090
+ 0,090
+ 0,044
+ 0,044
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
+ 0,033
– 0,033
+ 0,033
– 0,033
+ 0,033
– 0,033
+ 0,032

Bara

2 H
M2

H

129
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

CHESARU, E.; IOAN, P.; BEJINARIU, E. Construcţii metalice.
Exemple de calcul. Bucureşti, Institutul de construcţii, 1985. 318 p.
DALBAN, C. şi a. Construcţii cu structură metalică. Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, R.A., 1997. 780 p.
DALBAN, C. şi a. Construcţii metalice. Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică, 1983. 868 p.
GÂDEANU, L. şi a. Construcţii metalice. Îndrumător de proiect. Vol.
II. Timişoara, Ed. Inst. Politehnic „Traian Vuia”, 1991. 243 p.
IFRIM, M. Dinamica structurilor şi inginerie seismică. Bucureşti,
Editura didactică şi pedagogică, 1984. 583 p.
MATEESCU, D.; BĂNUŢ, N.; CARABA, I. Calculul plan şi spaţial
al grinzilor căilor de rulare executate din oţel. Bucureşti, Editura
Academiei, 1988. 462 p.
MATEESCU, D.; GÂDEANU, L. şi a. Construcţii metalice. Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1975. 403 p.
MORARU, Gh. Construcţii metalice (curs electronic).
NCM F.02.02-2006. Calculul, proiectarea şi alcătuirea elementelor de
construcţii din beton armat şi beton precomprimat. Chişinău, ACDT,
2006.
PATRINICHE, N.; SIMINEA, P.; CHESARU, E. Construcţii
metalice. Bucureşti, Institutul de construcţii, 1980. 366 p.
ROŞU, D.; ROŞU, C.; GÂDEANU, L. Îndrumător pentru redactarea
proiectelor de execuţie de construcţii metalice. Timişoara, Ed. Inst.
Politehnic „Traian Vuia”, 1974. 276 p.
TIMOSHENKO, S. P.; GERE, J. M. Teoria stabilităţii elastice.
Bucureşti, Editura tehnică, 1967. 550 p.
БЕЛЕНЯ, Е. И. et al. Металлические конструкции. Общий курс.
Москва, Стройиздат, 1986. 560 с.
ВАЛЬ, В. Н.; ГОРОХОВ, Е. В.; УВАРОВ, Б. Ю. Усиление стальных каркасов одноэтажных производственных зданий при их
реконструкции. Москва, Стройиздат, 1987. 220 с.
ГОРЕВ, А.А. et al. Металлические конструкции. Том 2.
Конструкции зданий. Москва, Высшая школа, 2004. 527 с. ISBN
5-06-003696-0.
КЛИМЕНКО, Ф.Е.; БАРАБАШ, В.М.; СТОРОЖЕНКО, Л.И.
Металевi конструкциї. Лвiв, СВIT, 2002. 310 c.
ЛИХТАРНИКОВ, Я. М. et al. Расчет стальных конструкций.
Киев: Будiвельник, 1986. 366 с.

130
18. МАНДРИКОВ, А. П. Примеры расчета металлических
конструкций. Москва, Стройиздат, 1991. 431 с.
19. Пособие по проектированию каркасных промзданий для
строительства в сеймических районах (к СНиП II-7-81). Москва,
ЦНИИПромзданий, 1984. 292 с.
20. Пособие по проектированию стальных конструкций (к СНиП II23-81*). Москва, ЦНИИСК, 1990. 149 с.
21. СНиП 2.01.07-85. Нагрузки и воздействия/ Госстрой СССР.
Москва, 1987.
22. СНиП II-23-81*. Нормы проектирования. Стальные конструкции/
Госстрой СССР. Москва, 1990.
23. СНиП II-7-81. Нормы проектирования. Строительство в
сейсмических районах/ Госстрой СССР. Москва, 1982.

Gh. Moraru, A. Taranenco, V. Ţibichi
CALCULUL ELEMENTELOR DE REZISTENŢĂ
ALE UNEI HALE INDUSTRIALE ÎN EXEMPLE
Îndrumar metodic
Redactor responsabil: Valentina Mustea
Bun de tipar ..........2009
Hârtie ofset. Tipar RISO
Coli de tipar ……..

Formatul hârtiei 60×84 1/16
Tirajul …. ex.
Comanda nr.

UTM,2009, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare168
Secţia Redactare şi Editare a UTM
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 1

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful