POTENTIALUL TURISTIC MONTAN

Carpatii romnesti se impun ca o componenta de baza a potentialului turistic romnesc datorita urmatoarelor caracteristici:
-

sunt situatii n centrul tarii fiind usor accesibili locuitorilor din toate judetele
ocupa aproximativ 30% din suprafata tarii
ofera o diversitate de aspecte peisagistice
prezinta o mare complexitate de potential turistic
asigura multiple posibilitati de practicare a turismului (forme de turism)

Diferitele masive montane care compun sistemul carpatic se diferentiaza dupa valoarea si complexitatea potentialului turistic si
dupa predominanta anumitor componente care dau nota dominanta n turism.

Potentialul turistic al Carpatilor Orientali

In cadrul Carpatilor Orientali se remarc 10410l115k 9; datorita complexitatii si valorii potentialului turistic urmatoarele masive:
Muntii Oas, Guti, ibles
-

munti pitoresti , n interiorul si pe marginea lor gasindu-se o serie de depresiuni dintre care cea mai importanta este ara
Oasului care se remarca prin portul, obiceiurile si traditiile specifice. Intre acestea un loc aparte l ocupa pastoritul de care se
leaga o serie de manifestari folclorice cum ar fi "Smbra oilor"
Muntii Guti se remarca prin :
o Domeniul skiabil amenajat valorificat n complexele Mogosa si Izvoarele
o Rezervatia geologica "Creasta Cocosului"
o Cheile Tatarului
o Lacul Firiza
o Posibilitatea efectuarii unor drumetii spre vrful Iglis

Centru turistic cel mai important de unde pornesc traseele spre obiectivele turistice din Muntii Guti si ibles este Baia Mare.
Muntii Rodnei ( Vrful Pietrosul 2303) se caracterizeaza prin urmatoarele atractii turistice:
Peisaj alpin deosebit de pitoresc
Relief glaciar spectaculos: circuri, vai, grohotisuri, stncarii
28 de lacuri glaciare dintre care se remarca : Lala si Buhaescu
ruri salbatice cu cascade ex. Cascada Cailor (n apropierea statiunii Borsa)
rezerve de ape minerale valorificate n statiunea Sngeorz Bai (la poalele versantului sudic)
emanatii de CO2 (mofete) valorificate la Borsa
relief carstic spectaculos , remarcndu-se Pestera Izvorul Tausoarelor - cea mai adnca din tara (m)
domeniul skiabil amenajat n statiunea Borsa
rezervatii naturale : Pietrosul Rodnei,
Accesul se realizeaza din localitatea Viseul de sus
Depresiunea Maramuresului
situata ntre Muntii Oas, Guti, ibles (la vest), , Muntii Rodnei (la sud) si Muntii Maramuresului (la est) este denumita si
"Muzeul Nordului" datorita att peisajului natural de un pitoresc deosebit ct si bogatiei obiceiurilor traditiilor, mestesugurilor.
Maramuresul este pastratorul unor mestesuguri artistice stravechi ca sculptura n lemn , tesutul, olaritul , cojocaritul , precum
si a unui folclor literar, muzical, coregrafic de o rara frumusete : obiceiuri ,traditii , manifestari ciobanesti , sezatori etc.
Ele se regasesc n aproape toate satele maramuresene dar mai ales n : Bogdan Voda, Brsana , Beresti , Ieud , Budesti ,
Surdesti , Ocna Sugatag, Plopis, Sacele , Sapnta. Mestesugul prelucrarii lemnului si gaseste desavrsirea n :
- bisericile maramuresene a caror arhitectura specifica este usor de recunoscut siluetei zvelte si nalte . Cele mai reprezentative
biserici se gasesc n satele :

Bogdan Voda (biserica Sfntul Nicolae -1722 - una dintre cele mai frumoase din tara ) ,
satul Brsana (unde se afla o biserica din lemn de mici dimensiuni datnd din 1721 dar si biserica manastirii
Brsana construita n l994 care este cea mai nalta din Europa avnd un turn nalt de 60 m ) ,

satul Ieud cu biserica din deal care dateaza din 1364 si biserica din vale datnd din 1717 - o adevarata catedrala
gotica din lemn, biserici din tara, care dateaza din 1724

precum si n satele Ocna sugatag, Surdesti, Rozavlea.

portile maramuresene de pe Vaile Marei si Izei: satul Surdesti unde exista una dintre cele mai vechi si mai bogat decorate
monumentale si cu remarcabile decoratii care se ntlnesc n special n satele de Mara , Ieud , Ocna Sugatag, Brsana
case cu arhitectura traditionala datnd din secolul al XIX-lea precum si o serie de instalatii tehnice populare (mori , vrtelnite
s.a.)
Cimitirul vesel de la Sapnta numit astfel pentru ca pe crucile mestesugit sculptate sunt redate n desene caricaturale , pictate n
culori vii (predomina albastru) apucaturile rele ca si partile bune ale decedatilor iar sub desene sunt nscrise versuri pline de duh
improvizate de mesterul popular local Ioan Stan Patras .

Alte mestesuguri sunt si ele foarte bine reprezentate ca de exemplu : tesutul -binecunoscute fiind cergile maramuresene si
tesaturile specifice portului popular, olaritul - ceramica alba neglazurata
Obiceiurile si traditiile ocazionate de :

o diferitele sarbatori crestine si precrestine (colindele, dansurile rituale cu masti)

o cele ocazionate de diferitele momente importante ale vietii (nasterea , casatori , moartea )
o sau de momente importante ale calendarului agricol reprezinta un alt punct de atractie n Maramures.
Obcinele Bucovinene (Mestecanis - 1588m, Feredeu - 1376m, Obcina Mare- 1223m) prezinta urmatoarele caracteristici:
sunt intens umanizate cu gospodarii taranesti care urca pna la 1200-1300 m
aspecte peisagistice pitoresti cu pasuni si paduri de conifere
manastirile ale caror biserici au fresce exterioare : Voronet, Moldovita, Sucevita, Arbore, Humor incluse n patrimoniul UNESCO
la care se adauga Putna si Dragomirna(care nu au fresce exterioare ci alte modalitati de decor) situate n peisaje pitoresti, pe
pante mpadurite sau n depresiunile obcinilor; pentru modul n care aceasta zona a fost valorificata si integrata n circuitul turistic, a
primit, n 1975, premiul "Marul de aur" de la FIJET (Federatia Internationala a Scriitorilor si Ziaristilor din turism)
obiceiuri , traditii si mestesuguri: cele mai renumite :
ncondeierea oualor - un centru cu activitate permanenta Vatra Moldovitei
sculptura n lemn de ex: Muzeul lemnului de la Cmpulung Moldovenesc
si au izvoarele rurile Suceava, Moldova, Moldovita, Umor si afluentii lor
ntinse domenii schiabile putin valorificate: n statiunea Vatra Dornei
rezerve de ape minerale bicarbonate, carbogazoase valorificate n statiunea Vatra Dornei destinata n special tratarii afectiunilor
cardiovasculare

Accesul spre manastirile bucovinene se face din localitatile : Gura Humorului (Voronet si Humor), Cmpulung Moldovenesc (Moldovita si
Sucevita), Suceava (Dragomirna)
Muntii Brgului - munti mai scunzi (aprox. 1600 m) se remarca prin :
-

Pasul Tihuta punct de acces spre Hotel Castel Dracula inclus n traseul Dracula un hotel construit n stilul arhitectural al unui castel
medieval care ofera numeroase atractii care amintesc de mitul lui Dracula : amenajarea camerelor, salonul restaurant si specificul
culinar (preparate cu nume sugestive si bogat asezonate cu sos de rosii), precum si spatiul de agrement si animatie aflat la subsol
Mestesuguri traditionale : prelucrarea lemnului

Muntii Rarau (1651m) si Giumalau (1857m) - entitati n peisajul montan se remarca prin :
Muntii Rarau impresioneaza prin aspectele peisagiste generate de :
-

Relieful carstic abrupturi, stanci cu forme bizare "Pietrele Doamnei, grohotisuri " rezervatia complexa de flora fauna si peisaj
rezervatia forestiera "Codrii seculari de la Slatioara" formata din arborete secular, , molid, pin tisa, fag

Muntii Giumalau :
-

Rezervatia forestiera Giumalau - paduri de molid

Valea Bistritei cu Cheile Zugreni si Schitul Chiril

Punctul de plecare spre Muntii Rarau si Giumalau : Cmpulung Moldovenesc

Muntii Ceahlau (1907m)

-

aspecte peisagistice de mare frumusete

relief pitoresc dezvoltat pe conglomerate care a generat stnci cu forme bizare: Toaca, Panaghia, Caciula Dorobantului, Sfinxul,
Porumbelul s.a
Lacul Izvorul Muntelui lac de baraj artificial format pe Bistrita cu aportul Bicazului
Platou la peste 1800 m cu o larga belvedere
Cascada Duruitoarea
Statiunea Durau
Schitul Durau cu fresce pictate de N. Tonitza
Domeniu skiabil pe platou si la poale dar neamenajat
Rezervatie de zada (conifer relict glaciar)

Punctul de plecare spre Mun[S.M.1]tii Ceahlau orasul Bicaz

Muntii Hasmasul Mare
-

relief carstic pitoresc abrupturi, stncarii, pesteri

Cheile Bicazului n capatul carora se afla Lacul Rosu - lac de baraj natural format n 1837 n urma unei masive alunecari de
teren care a blocat cursul Bicazului
Pietrele Rosii - Tulghis si Piatra Singuratica stnci cu forme bizare
42 trasee pentru alpinism n Cheile Bicazului
domeniu skiabil n statiunea Lacul Rosu

Muntii Harghita (1800m)

-

munti vulcanici cu cratere bine pastrate

bine mpaduriti cu un important fond cinegetic si piscicol
importante rezerve de ape minerale bicarbonate , carbogazoase si mofete valorificate n statiunea Tusnad statiune balneara
destinata tratarii afectiunilor cardiovasculare
lacul Snta Ana - singurul lac vulcanic din tara - format n craterul Ciomatul (la 3 ore de mers din Tu)
domeniul skiabil amenajat n zona Harghita Bai-Harghita Madaras
rezervatie stiintifica - mlastinile de la Luci si Mohos

Mun[S.M.2]tii Calimani
-

munti vulcanici cu conuri bine conservate, bine mpaduriti

stanci cu forme bizare Rezervatia :"Cei 12 Apostoli" Mosul Nefertiti, Gusterul, Scaunul Domnului s.a.

Acees din localitatile Toplita, Deda, Lunca Bradului

Muntii Ciucas (1954m )
-

spectaculozitatea formelor de relief sculptate n conglomerate : stnci cu forme bizare: Tigaile mari si mici, Sfinxul de la
Bratocea, abrupturi, stncarii, grohotisuri
aspecte pitoresti n zona Zaganu-Gropsoarele
domenii schiabile neamenajate
Muntele Rosu
Complexul turistic Cheia
Manastirea Cheia

Acces gara Mnecau si autobuz pna la Cheia

Muntii Baiului (Grbova)- 1895m
-

varietatea aspectelor peisagistice, domenii cu pasuni montane

domeniu skiabil amenajat n mare parte amenajat valorificat n statiunea Predeal (prtiile de la Clabucet)
drumetii la cabanele: Cioplea, Gbova, Clabucet plecare-sosire, Susai, Piscul Cinelui

Muntii Piatra Mare (1843)

-

forme carstice spectaculoase: abrupturi, stncarii, chei, pesteri: Pestera de gheata, Cascada 7 scari
domeniu skiabil amenajat destul de extins dar putin amenajat n zona Baciu -Bunloc

Muntii Postavarul (1789)

-

Varietatea peisajului carstic (abrupturi, creste, stncarii, chei, stnci cu forme bizare ) pestera Laptelui de piatra
Domeniu skiabil amenajat valorificat n statiune Poiana Brasov - cea mai bine amenajata statiune destinata practicarii
sporturilor de iarna dispune de prtii iluminate : Prtia Bradul si tunuri pentru producerea zapezii artificiale)
ofera multiple posibilitati de agrement: - centre de nchiriere a materialelor sportive :centru de echitatie restaurante cu
specific: Sura Dacilor, Coliba Haiducilor, Casa araneasca, un restaurant - stna, care ofera preparate traditionale, bar de
noapte: Capra Neagra, lacul Miorita, complexul Favorit (n prezent dezafectat din cauza unui incendiu)

Clabucetul Predealului (1282m)

-

domeniu skiabil n mare parte amenajat

aspecte peisagistice pitoresti
cabanele Trei Brazi, Poiana Secuilor

Cheile Oltetului un defileu lung de 1, 5 m cu aspect deosebit de salbatic, cu pereti abrupti si nalti de cteva sute de metri.
Pestera Polovragi situata la intrarea n Cheile Oltetului avnd 9 km lungime si variate concretiuni calcaroase stalactite, stalagmite
coloane, pitici, remarcndu-se cele din Galeria Sfesnicelor
Pestera Muierii (Muierilor) aflata la 3 km de Baia de Fier, n cuprinsul Cheilor Galbenului are doua galerii cea inferioara fiind declarata
monument al naturii cea superioara deschisa vizitatorilor fiind iluminata electric.
Se remarca frumusetea concretiunilor ntre care Marea Orga, Candelabrul, Altarul, Domul Mare, Amvonul etc. precum si un cimitir
al ursilor de pestera.