You are on page 1of 52

Alergia alimentara

la copii
Conferentiar universitar,
OLGA SCHITCO
catedra Pediatrie si Neonatologie ,FPM
USMF N.Testemitanu

Alergia
(lat. allos ergon alta actiune )
Este o patologie foarte frecventa la om
cauzata de activitate perturbata a sistemului
imun.
Alergia are la baza sensibilitatea individuala
sporita,numita hipersensibilitate,adica- capacitatea
excesiva a organizmului de a raspunde la factorii
de regula exogeni prin lezarea propriilor tesuturi,in
timp ce indivizii sanatosi au o toleranta buna la
aceleasi concentratii a substantelor (factorilor)
contaminate

NOTIUNI:

Profilaxia:

Intoleranta alimentara-neimuna,reactie digestiva


particulara cu mecanism:
Ne-imunologic(deficite enzimatice.diminuarea Primara: profilaxia
suprafetei de absorbtie,substante
farmacologice,toxice,contaminanti
hipersensibilizarii
chimici,microbieni,boli de metabolizm-FCU)
imunologice
Imunologic-intoleranta la gluten

lergia alimentara-reactie imunologica prin


mecanizme alergice:IgE,CIC,mediata
limfocitar
Apare dupa ingestia unui aliment sau
aditiv alimentar, este un raspuns imun
anormal

Secundara:prevenirea
aparitiei bolii alergice dupa
sensibilizare
Tertiara:Tratamentul bolilor
alergice si astmului

Reactie adversa (sensibilitate)


=mediata imun(alergiga)
-mediata non imun(intoleranta)

ACI International 2000;12:288

Incidenta bolilor
alergice la copii
Sufera 15-25% din toata populatia de
copii
Sunt nai frecvente:

Astmul bronsic ( 4 - 21,8%)


Dermatita atopica ( 2,14 - 24,8%)
Polinozele ( 0,5 - 15%)
Rinita alergica ( 3 - 39,7%)

FACTORI DE RISC
Predispozitie familiala la atopie - transmisie poligena
(interactiunea catorva gene a diferitor locusuri in
cromozom)

Factorii de mediu:
Perioada sarcinii sarcina patologica,fumatul,
alimentare compromisa,tratament medicamentos,
actiunea agentilor chimici.

Postnatal alimentare artificiala neadecvata,


alimentare dezechilibrata a copilului in urmatorii
ani,infectia virala respiratorie etc.

Alergia alimentara de start


Intoleranta la produsele alimentare
calitative neasociata cu dereglari
metabolice,cauzata de reactii
imunologice

Variabilitatea sensibilizarii alimentare

Copiii primului an de

viata
Laptele de vaca
-88,2%
Galbenus de ou-83%
cereale:grau,porumb,seca
ra(33,3%),orez(18,7%,)hri
sca(6,3%)

Carne(27,7%),vita
(17,7%)

Peste si produsi marini


Proteinele din
soia(2s,7s,lecitina etc)

Copiii dupa 7 ani

Laptele de vaci 30%

Galbenus de ou - 29%
Cereale:Secara (43,3%)
Ovaz (20%) ,orez (27,9%)
, hrisca(14,2%)
Carne:porc
(5,8%),gaina(2,5%),
Vita (7,8%),
Citruse:portocala (40%),
lamaie(35,7%),mandarin
(30,8%)
Proteine din arahide(alune)Ara h1,Ara h2,Arah3
Altele:nuci,seminte,cacao,ci
ocolata,condimente

Rspunsul imun la nou-nscut


antigen

TH0

TH0

TH1
IgE

IFN

TH0

TH2
IL-4

IgA

Tolerana oral

Alergie

Bergmann et al., In: Pdiatrische Allergologie und Immunologie, Wahn, U et al. (Hrsg.), Springer 1994

La natere preponderena rspunsului TH2


Expunerea timpurie la alergeni exacerbarea rspunsului TH 2
Terenul atopic (genetic) ntrzierea apariiei rspunsului TH1

Variante d raspuns la
alergeni
Ig mediat TIP - I 92%
Capacitate alergenica sporita: lapte de vaca, peste,
ou , carne de pasare, gliadina din produsele
cerealiere

Sunt implicate: mucoasa digestiva, organele


respiratorii , pielea(nafilaxie,edem angioneurotic,
urticarie, astm bronsic,dermatita atopica,polinoza
afectiuni gastroduodenale,cefalee)

Reactii citolitice sau citotoxice


TIP II
Interferenta anticorpilor IgM sau IgG cu
antigenul pe suprafata celulei
Activarea cascadei de complement
Activarea suprafetei celulelor sanatoase si
degradarea lor
Manifestari clinice: Trombocitopenia

Reactii cu complexe
imune TIP III - 53%

Acumulare complexelor AC + IgM sau IgG


in sange si tesuturi
Formarea microprecipitatelor intra si
extracapilar
Eliberarea mediatorilor din mastocite
Manifestarea reactiei peste cateva ore
dupa
ingerarea antigenului (laptele de
vaca,cereale)
Tablou clinic: purpura anafilactica ,urticarie
recidivanta ,disfunctii gastrointestinale

Reacii mediate celular TIP IV


76%
ctivarea celulelor -

eliberarea
citokinelor
acumularea si activarea
macrofagilor
leziuni locale
Manifestari tardive peste 1 2 zile dupa
contactul cu alergenul
Cauze produse cu continut de gluten,
proteinele laptelui de vaca, ovalbumina, soia
Tablou clinic: enteropatii tranzitorii, celiachia,
Dermatita herpetiforma

Incidenta afectiunilor organelor si


sistemelor la bolnavii cu alergie
alimentara (I.M.Vorontov)

Afectiuni cutanate
Dermatita atopica
Dermatita periorala si perianala
Urticaria
Edem Quincke

Factorii ce contribuie formarea reactiei alergice


pe mucoasa tractului digestiv

Reactivitate alergica
sporita

Suprafata enorma a
mucoasei digestive

Procese patologice ce,


contribuie penetrarea enterocitilor
de catre antigen

Procesele patologice, ce faciliteaza


penetrarea epiteliului intestinal
Bariera
Dereglari
Gastrointestinala
de proteoliza
redusa

Activitate
fermentati
v
peptidazica
Insuficient
acongenital

Acumulare
excesiva de
antigen
alimentar

infectii
supraalimentare
intestinale cantitativa si
disbioza
calitativa
helmintiaze alimentare
neadecvata
parazitoze
varstei

Absorbtie
sporita a
antigenelor
alimentare

Ulceratii si inflamatii cronice in


tractul digestiv
acumulare
de glucide
nedigerabile

Deficit primar sau secundar de imunitate secretorie

Colica intestinala la sugari


Colica intestinala dereglari tranzitorii
polietiologice,cauzate si de alergia
alimentara (12-15%) si intoleranta
alimentara de alta origine.
Copilul va fi alimentat cu formula hipoalergica timp de 2-3 luni

Manifestari clinice digestive


Cavitatea bucala
La contact cu alergenul alimentar sau dupa Ingerarea
alimentului

Edem labial, lingval, bucal


Stomatita ftoasa,gingivita eritematoasa (edem si iritatie
gingivala,dureri si gingivoragii)

Gastrita acuta
Alimentare sporadica cu alergen
Are caracter functional,se manifesta prin dereglari de motricitate
Copiii sugari

Prescolari si elevi

Apare peste cateva minute dupa ingerarea alergenului

voma recidivanta cu durata de la cateva


minute pana la cateva ore

sindrom algic moderat


stare generala nealterata
temperatura corpului nemodificata

greturi,voma cu ameliorare
hipersalivatie
dureri manifeste in epigastriu
palparea: dureri manifeste in regiunea
epigstrala si piloroduodenala

Dereglari vegetative (migrena abdominala)

paloare, hiperhidroza, slabiciune, palpitatii precordiale, verdigii


Endoscopic
edem,mucoasa congestionata,elemente papuloase urticariforme
secretie gastrica sporita
peristaltism gastric pronuntat,spasm piloric si antiperistaltism

Enterita

Forma anafilactica
(fulminanta)

Forma
cronica
Forma
acuta

Enterita anafilactica

In primele luni de viata in intoleranta laptelui de vaca


Insidios dupa ingerare repetata a formulei de lapte
Paloare
Sindrom algic pronuntat, agitatie,plans dureros (vijelie abdominala)
Balonare,distensie abdominala,defans
Eructatie,voma epizodica,neansemnata (in prima ora dupa alimentare), voma repetata,insistenta -acetonemie
Defecatii frecvente,mucozitati ,sangerari rectale
Instalarea semnelor de deshidratare si hemoconcentrare
Hipertermie _hipotermie
onvulsii,abolirea constiintei
Date de laborator
nemie,eozinofilie,trombocitopenie,hipoproteinemie,hipocoagulare
Koprograma - mucus,eozinofile,steatoree,eritrocite

Enterita
Forma acuta

Diaree
Dureri colicative
Meteorizm

Forma persistenta

In alergie de lunga
durata
Sindrom de
malabsorbtie insistent
(de regula intoleranta
la lactoza, mai rar la
zaharoza,maltoza )

Colita
Mai frecventa in primele luni de viata
Primele semne peste 2-5 saptamani dupa

administrarea produselor lactate :


Scaun instabil
Neliniste dupa ingerarea formulei de lapte
Colici, balonari, distenzie a peretelui abdominal
Scaun cu mucozitati si sange
Coprograma leucocite,eozinofile,bazofile,
epiteliocete, fibrina
Rectoromanoscopia mucoasa intestinala
edemationata, sangeranda

Manifestari respiratorii
Forme: rinita alergica,astm
bronsic,laringotraheita,otita medie seroasa
Mecanizme de expunere alergenica:
Miros de alimente (peste) si depunerea
antigenelor pe mucoasa cailor respiratorii
superioare si a bronhiilor mari
Patrunderea complexelor imune in sistemul capilar
pilmonar in cazuri de proces alergic cu localizare
pe mucoasa gastrointestinala
Aspirarea laptelui in disfagie ,fistula
traheobronhiala

Afectiuni neurologice
La 20% copii cu alergie la laptele de vaca
Sindrom alergic cu stare de tensionare si
oboseala

Este un complex de manifestari a

dereglarilor de motricitate,sensitive in
asociere cu cele respiratorii si
gastrointestinale

Afectiuni neurologice
Nervozitate, neliniste, slabiciune, dereglari

de somn,fatigabilitate;
Dureri abdominale,neasociate cu aportul de
alimente,uneori nocturne,marcante;
Mialgii, rtralgii,indeosebi in
picioare,nocturne;
Sensibilitate sporita la frig,dureri , reactie
excesiva la mirosuri, zgomote si lumina.

Afectiuni neurologice

Retinere in dezvoltarea miscarilor


fine, indeletnicirilor,semnul picioarelor
fugace, deseori probleme de vorbire

Hipereactivitate motorie ,nesupunere


educationala,epizoade de isterie si
agresivitate

Reactii alergice febrile


La copiii cu dermatita atopica, gastroduodenita
cronica epizoade lungi de subfebrilitate cu
durata de cateva luni
La copiii cu edem Quincke ,urticarie ,
gastroenteropatie sunt frecvente unde febrile
pana la 38-400
Reactii hipotermice:
Deseori noaptea sau in timpul somnului de zi
Transpiratii abundente

Afectiuni alergice
cardiovasculare
In reactii alergice acute:
La copiii de varsta frageda
deplasarea limitelor cordului de scurta
durata,tranzitorie

Afectiuni alergice renourinare


Enureza
Cistita
Albuminurie ortostatica aparitia prote
inei in urina dupa provocare alimentara
Sindrom nefrotic proteinurie lactica

Manifestari hematologice
(lapte, oua, peste)

Anemie, hipoproteinemie hemoragii


intestinale cronice, transport pasiv al
proteinelor in lumenul intestinal
Trombocitopenie in reactii alergice acute
in primele 1,5-2 ore dupa aportul de
alimente alergizante
Leucopenie dupa ingerarea alergenului
alimentar,de tip limfocitar

Manifestari hematologice
Reactie leucopenica cronica - caracteristica
formelor latente a alergiei alimentare
Leucocitoza rigida in lipsa semnelor de
infectie ,asociata cu nivel ridicat de CIC, VSH
sporita pe termen lung, evolutie progresiva a
semnelor vasculitei
Eozinofilia deseori insoteste alergia
alimentara
Eozinopenia in anafilaxie

Sindromul mortii subite


Reactie anafilactica sistemica la laptele de
vaca
La copilul sensibilizat alaptat cu lapte de vaca
inainte de somn are loc regurgitarea
continutului gastric cu aspirare ulterioara in
bronsii, reactie anafilactica imediata si
moarte, subita
In serul sangvin anticorpi la proteina laptelui
de vaca

Criterii diagnostice a alergiei


alimentare
Prezenta afectiunilor alergice a organelor si

sistemelor
Determinarea anticorpilor specifici IgE, IgG4
(IF-alfa,CIC ,RAST,CAP-RAST test)
Test de provocare cu alergeni alimentariincarcare orala dublu orb test contra
placebo(standard de aur)
Dieta de eliminare efect pozitiv
Efect pozitiv la utilizarea preparatelor
antihistaminice

Tratamentul AA are 2 aspecte:dieta de


excludere si tratamentul medical
Asigurarea organizmului cu produsele esentiale ,continut

adecvat de proteine,lipide,glucide,calorii si microelemente


Dieta de excludere cand alergenul a fost identificat este
exclus produsul incriminat si alte substante cu reactie
incrucisata
La sugar folosirea laptelui de mama,mama va fi supusa
unei diete de eliminare
La copiii mai mari-dieta de excludere,oligoantigenica
Utilizarea produselor curative, ce contribuie normalizarea:
Microbiotei intestinale
Permeabilitatii barierei protectoare a tractului digestiv
Functionarea motorie adecvata
Utilizarea formulelor hipoalergenice (NAN H.A 1,NANH.A2,NAN protect start,NANprotect plus,
Nestogen),imunoprotectoare

Tratamentul alergiei alimentare


Formula
hipoalergenica
alactozica in
baza proteinelor
serice
hidrolizate

Produse Hidrolizate(sugari)
CURATIVE:Nutrilon Pepti (Nutritia)
Alfare (Nestle)
Frisoppep
Pregestimil
Nutramigen
Nutrilac Peptidi

Continuare

Curativ-profilactice:

Nutrilac HA
Hipp HA 1si 2
}
Humana HA 1 si 2
Profilactice : { numai in scop profilactic }
NAN HA 1 si 2
Nutrilon HA 1 si 2
Frisolac HA 1 si 2

Tratament medicamentos
Antihistaminice:
- generatia 1:
tavegil,suprastina in reactii acute,grave 7-10 zile;
- generatia a 2-a:
in reactii moderate si medii-ebastina,cetirizina,telfast
etc.
1 priza/zi,tratament de durata.

Glucocorticoide parenteral in reactii sistemice,grave.

Tratament specific:
Eliminarea alergenului
Imunoterapia
alergenspecifica(ITAS)
numai in reactii atopice cand produsul
incriminat este vital (alergia la lapte), se
recomanda de specialist numai dupa
varsta de 5 ani: vaccin in doze 5-20 /gr
in sectie specializata; nazal si sublingval doza de 50-100 ori mai mare

Tratament specific:
In tratamentul anafilaxiei produse de
alimente - medicatie de urgenta
solutie de epinefrina (0,01mg/kg -sol.
apoasa-0,1% - 0,1 ml in 0,9 ml sol.
fiziologica). AEA a recomandat portaj
de seringa (Epi-Pen Junior, Ana-Kit)
Medicamente de viitor: antileucotriene
sunt in faza de cercetare la copii.

Strategia profilaxiei
A evita contaminarea cu alergenul
precoce - proteina laptelui de vaca
Asigurarea alimentatiei naturale!!!

Stimularea tolerantei alimentare(TA)

Preventia
Identificarea subiectilor cu risc :

istoricul
familial ambii parinti atopici - risc 40-60%;
ambii parinti atopici cu aceleasi manifestari - risc
50-80%;un singur parinte atopic - risc 25-35%
Masurarea IgE la fatul uman IgE nu
traverseaza placenta
Masuri dietetice: alimentare exclusiva la san 4-6
luni (dieta respectiva a mamei pentru lapte de
vaca, ou, alune, peste)

Preventia
Folosirea formulelor cu hidrolizati de proteine

dupa varsta de 4-6 luni (ca o alternativa)


Introducerea tardiva a alimentelor solide dupa
varsta de 6 luni
Eliminarea laptelui de vaca, ou, in primele 12-24
luni
Alti factori epidemiologici:
oprirea
fumatului parental;
eliminarea
animalelor din casa;
diminuarea
infectiilor respiratorii (evitarea creselor)

Pronostic
La copii este cel mai adesea tranzitorie
Testele de incarcare se vor face dupa 12-18 luni
pentru lapte de vaca, ou, grau; dupa 2-3 ani
pentru nuci; dupa 3 ani pentru alune, peste;
Toleranta la antigenele alimentare este obtinuta
dupa 1-4 ani de la eliminarea alergenului;
Copiii cu A.A. inaintea varstei de 3 ani se
vindeca mai frecvent decat cei care devin
alergici ulterior.

Supravegherea
In anafilaxie supraveghere timp de 24 ore
(pericol de recidiva);
Necesita consultatia specialistului conform
programului unic;
Educatia sanitara in cadrul scolii
respective.