You are on page 1of 61

METODOLOGIA DE NETWORKING

NETWOR
PENTRU CADRELE DIDACTICE
DIDAC
DIN

2011

ŞCOLILE COMUNITĂŢILOR EBC

ASISTENŢĂ TEHNICĂ
PENTRU UTILIZAREA TIC
ÎN ŞCOLI ŞI BIBLIOTECI
LOCALE

Livrat la:

2012--03-16

Pagina 1 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Caracteristicile documentului

Titlul proiectului:

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Numărul proiectului: Banca Mondială, no. 605/17.08.2011
Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Economia bazată

Client:

pe Cunoştere
AAM Management Information Consulting LTD. (Hungary); S.C. AAM

Consultant:

Management Information Consulting S.R.L. (Romania); S.C. SIVECO
SI
ROMANIA S.A. (Romania); S.C. TEAMNET INTERNATIONAL S.A.
Starea documentului:
În lucru
Spre aprobare
Aprobat

Responsibilitatea acestui document aparţine:
Nume

Poziţie în cadrul proiectului

Istoricul revizuirilor:
Versiune

Dată

Sumarul schimbării

1.0

14/11/2011

A fost livrata prima versiune

2.0

11.11.2011

Versiune iniţială transmisă UMP-EBC

Autori:

Pagina 2 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Nume

Poziţie în cadrul proiectului

Revizuit de:
Nume

Poziţie în cadrul proiectului

CONSULTANT
Aprobat de:
Nume

Poziţie în cadrul proiectului

CLIENT
Aprobat de:
Nume

Poziţie în cadrul proiectului

Pagina 3 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Cuprins
1.

INTRODUCERE ................................................................................................................................
................................
................................. 6

2.

INTEGRAREA ACTIVITATII IN CONTEXTUL PROIECTULUI EBC .......................................................
................................
16

3.

Scopul programului de networking...............................................................................................
............................... 25

4.

OBIECTIVELE SI REZULTATELE ASTEPTATE ALE PROGRAMULUI DE NETWORKING ...................... 26

5.

STRATEGIA DE NETWORKING ................................................................................................
....................................... 27
PRINCIPII GENERALE DE ABORDARE A STRATEGIEI DE NETWORKING .............................................
................................
28
Procedura de selecție
ție a profesorilor participanţi la activităţile de networking ............................... 29
Rezultate așteptate ................................................................................................
................................
........................................................... 31

6.

ORGANIZAREA A 10 SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ NAŢIONALE ....................................................
................................
35
Scop, obiective ................................................................................................................................
................................
.................................. 35
Organizarea schimburilor de experiență
experien ................................................................
.......................................................... 36
Implementarea schimburilor de experiență
experien naţionale ................................................................
..................................... 36
Etapa pregătitoare a schimburilor de experiență
experien ................................................................
............................................. 40
Tematica schimburilor de experiență
experien ...............................................................................................
............................... 40
Agenda ................................................................
................................................................................................
.............................................. 46
Rezultate ................................................................................................................................
................................
........................................... 50
Monitorizarea şi evaluarea schimburilor de experiență
experien naţionale...................................................
................................
51

7.

Organizarea a 3 tabere de creaţie ................................................................................................
................................ 53
Preambul ................................................................................................................................
................................
........................................... 53
Scop, obiective ................................................................................................................................
................................
.................................. 57
Organizarea ................................................................................................................................
................................
....................................... 57
Implementarea programului taberelor de creaţie................................................................
creaţie
............................................ 58
Tematica taberelor de creație
ție................................................................................................
........................................... 60
Programul taberelor de creație
ție - activități ................................................................
....................................................... 61
Exemple de activităţi indoor propuse ...............................................................................................
............................... 62
Agenda taberelor de creaţie ................................................................................................
................................
............................................. 69
Rezultate ................................................................................................................................
................................
........................................... 71
Monitorizarea şi evaluarea taberelor de creaţie ................................................................
.............................................. 71

8.

Organizarea a 5 vizite de studiu internaţionale ................................................................
........................................... 73
Pagina 4 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Propunere de școală vizitată: Vilnius Žemynos Gymnasium ...........................................
................................
102
9.

Manualul de diseminare ................................................................................................
................................
............................................. 116
Culegerea datelor pentru manualul de diseminare ................................................................
........................................ 117
Structura manualului de diseminare ..............................................................................................
.............................. 118

10. Anexe ................................................................
................................................................................................
.......................................... 126

Pagina 5 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

1. INTRODUCERE

Societatea bazată pe cunoaștere
cunoa
și Tehnologiile de informare și comunicare specifice
aduc schimbări radicale atât în ceea ce priveşte natura învăţării, cât şi în procesele muncii.
Învăţarea nu înseamnă exclusiv muncă individuală, având o importantă componentă
compon
socială,
nu orice cunoştinţă poate fi redată explicit, cunoaşterea tacită necesitând experienţă directă
pentru a putea fi transmisă. S-a
S a constatat o relaţie invers proporţională între nivelul de
complexitate al sarcinii şi capacitatea de a putea fi transmisă
transmisă prin mijloace TIC. Învăţarea
înseamnă nu atât acumularea de informaţii, cât și calitatea de membru în cadrul unei
comunităţi, definite de procesul social construit în jurul unei participări informate.
Organizaţiile, în general, şi şcolile,
şco
în special, sunt identificate în ultimii ani ca reţele de
participare. Pentru o învăţare eficientă şi capabilă de transfer în situaţii relevante membrii
comunității
ții au nevoie să converseze, să experimenteze şi să împărtăşească experienţa. În
acest context al schimbării
bării perspectivei de analiză şi de interpretare
retare a proceselor de
învăţare, precum şi al eforturilor organizaţiilor pentru sporirea performanţei proprii se
poate vorbi despre o paradigmă a comunităţilor de învăţare.
învăţare
Sistemele educaţionale se confruntă, la nivel mondial, cu dezvoltarea rapidă a societăţii
informaţionale, având o dinamică specifică, ce presupune viteză de reacţie din partea
factorilor internaţionali şi naţionali cu rol de decizie asupra acestor sisteme.
Evoluţia sistemelor educaţionale în ultimele
ultimele decenii este marcată (în măsuri diferite) de
două tendinţe declarate, şi anume:
a) asigurarea integrării individului în societatea de mâine, o arie problematică cu variate
faţete - societatea cunoaşterii, educaţia pe tot parcursul vieţii, formarea continuă
c
etc.;
b) convergenţa - în cazul statelor din Uniunea Europeană - la o politică educaţională cu
obiective strategice comune care să faciliteze accesul la sistemelor educaţionale şi de
formare profesională şi să sporească eficienţa acestora, precum şi deschiderea lor către
sistemele similare din întreaga lume.
Pagina 6 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Aflate sub presiunea acestor provocări sociale, susţinute şi de ritmul accelerat al
progreselor în domeniul TIC, sistemele educaţionale au nevoie (prin natura lor) de un
interval temporal sensibil
ibil pentru a reprofesionaliza cadrele didactice. Acest interval este cu
atât mai mare cu cât sistemul educaţional suportă schimbări profunde, mergând până la
schimbarea viziunii asupra finalităţilor urmărite şi a modului în care se produce
interacţiunea dintre
intre elev şi conţinutul disciplinar, asupra rolului profesorului în acest proces.
Societatea cunoaşterii și tehnologiile de informare și comunicare specifice aduc
schimbări radicale atât în ceea ce priveşte natura învăţării, cât şi în procesele muncii.
Învăţarea
văţarea nu înseamnă exclusiv muncă individuală, având o importantă componentă socială,
nu orice cunoştinţă poate fi redată explicit, cunoaşterea tacită necesitând experienţă directă
pentru a putea fi transmisă. S-a
S a constatat o relaţie invers proporţională între nivelul de
complexitate al sarcinii şi capacitatea de a putea fi transmisă prin mijloace TIC. Învăţarea
înseamnă nu atât acumularea de informaţii, cât calitatea de membru în cadrul unei
comunităţi, definită de procesul social construit în jurul unei participări informate.
Organizaţiile în general şi şcoala în special sunt identificate în ultimii ani ca reţele de
participare. Pentru o învăţare eficientă şi capabilă de transfer în situaţii relevante membrii
comunității
ții au nevoie să converseze, să experimenteze
experimenteze şi să împărtăşească experienţa. În
acest context al schimbării perspectivei de analiză şi interpretare a proceselor de învăţare şi
a eforturilor organizaţiilor de sporire a performanţei proprii se poate vorbi, după cum arată
Verna (2000), de o paradigmă
digmă a comunităţilor de învăţare.
Prin intervenţiile sale la nivelul comunităţilor din România participante, proiectul
Economia Bazată pe Cunoaştere – Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci
locale are rolul de a dezvolta acest aspect,
aspect, al construirii reţelelor de implicare şi participare a
comunităţilor la propria dezvoltare prin intermediul mijloacelor TIC.
Proiectul Economia bazată pe cunoaștere,
cunoaștere, derulat de Ministerul Comunicațiilor și
Societății
ții Informaționale începând din anul 2006
2006 cu sprijinul Băncii Mondiale s-a
s adresat
iniţial unui număr de 255 de comunităţi (rural si mic urban) din România. În prezent, în

Pagina 7 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

etapa Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci locale, proiectul se
desfăşoară în parteneriat cu primăriile
primăriile din 229 de comune şi oraşe mici (cu mai puțin
pu de
30 000 locuitori).
În majoritatea ţărilor europene, folosirea instrumentelor TIC în sistemele de învăţare
pe parcursul întregii vieţi este crucială în vederea modernizării serviciilor şi aducerii la
l zi a
competenţelor practicienilor. În practică, există diferenţe puternice nu doar între ţările
Uniunii Europene, ci şi în cadrul sistemelor de învăţare pe parcursul întregii vieţi din aceeaşi
ţară. De exemplu, în unele ţări, practicienii care lucrează în
în centrele de ocupare a forţei de
muncă folosesc internet-ul
ul şi bazele de date online, în timp ce practicienii care lucrează în
şcoli sau în centre de educaţie a adulţilor folosesc foarte puţin aceste instrumente în timpul
activităţii zilnice.
Raportul asupra implementării programului Education and training 2010 arată că
eforturile de colaborare la nivelul politicilor Uniunii Europene au oferit un sprijin
considerabil reformelor educaționale
educaționale din țările membre. Performanțele în educație și
formare s-au îmbunătățit
țit la nivelul Uniunii Europene, deși majoritatea țintelor strategice
stabilite pentru 2010 nu au fost atinse, impunându-se
impunându se eforturi suplimentare pentru
depășirea
șirea provocărilor rămase nerezolvate.
Cadrul European cu privire la competențele
competen
cheie pentru învățarea
țarea permanentă a fost
implementat în multe țări europene, inclusiv în România contribuind la reformarea
sistemelor de educație
ție și formare și a contribuit la o predare și învățare mai centrată pe
competențe. În ce priveşte formarea competenţelor
competenţelor de bază se vorbeşte acum, mai degrabă
despre „necesitatea de a crea o societate a învăţării, decât o economie bazată pe
cunoaştere” (OECD, 2009). În această direcție
direcție este nevoie de eforturi suplimentare în
organizarea învățării
țării prin următoarele tipuri
tipur de măsuri:

valorificarea practică a competențelor
competențelor transversale (competența digitală, cea de a
învăța
ța să înveți, cele sociale și civice, spiritul de inițiativă și antreprenoriat și
conștientizare
știentizare culturală);
Pagina 8 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

actualizarea abilităților
ților și competențelor profesorilor
prof
și oferirea cadrelor didactice de
oportunități
ți de dezvoltare profesională;

dezvoltarea de noi instrumente de testare și evaluare care să vizeze cele mai
importante abilități
ți și atitudini din cadrul competențelor cheie;

ameliorarea performanțelor
performan
de scris-citit
citit ale elevilor care continuă să se deterioreze
prin eforturi concentrate de recuperare în special pentru băieți
băie și grupurile de
imigranți;

continuarea reformelor la nivelul curriculumului, a metodelor de predare-învățare;
predare

aplicarea competențelor
țelor cheie și în domeniul educației adulților;

continuarea măsurilor de creștere
creștere a participării adulților la educație și formare și
acoperirea tuturor nivelurilor de calificare și îmbunătățirea calificării formatorilor din
educația adulților.

Noua strategie Agenda Digitală pentru Europa 2020 propune trei priorități:
ți:

creștere
ștere economică inteligentă bazată pe cunoaștere și inovare;

creștere
ștere durabilă prin promovarea unei economii mai eficiente în ce privește
utilizarea resurselor, mai ecologice și mai competitive;

creștere
ștere favorabilă incluziunii prin promovarea unei economii cu o rată ridicată a
ocupării forței
ței de muncă, care să asigure coeziunea socială și teritorială.

Dintre principalele obiective propuse de Comisia Europeană pentru UE amintim:

75% din populația
ția cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani ar trebui să aibă un loc de
muncă;

3% din PIB-ul
ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare
cercetare
(C-D);

rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% și cel puțin 40%
din
generația
ia tânără ar trebui să aibă studii superioare;

numărul persoanelor amenințate
amenințate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Pagina 9 / 126

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

La nivelul fiecărui sistem de învăţământ naţional, rolul esenţial în promovarea noilor
tehnologii şi în educarea viitorilor adulţi în
în ceea ce priveşte adaptarea la societatea
informaţională revine cadrelor didactice. De aceea, la nivel internaţional, o serie de instituţii
şi organizaţi au iniţiat studii şi documente-cadru
documente cadru în privinţa formării cadrelor didactice, a
identificării setului de competenţe generale şi specifice necesare acestora în domeniul TIC,
care au devenit termeni de referinţă în elaborarea politicilor privind resursa umană în
interiorul sistemelor naţionale de învăţământ.
Documentele de dirijare/orientare a procesului educaţional
educaţional din ţara noastră
promovează jaloane orientative privind atât finalităţile urmărite („competenţe‖), cât şi
procese/strategii („construirea cunoaşterii”, „centrare pe elev”), în opoziţie cu tradiţionalele
„transmiterea cunoaşterii”, „predare”, „centrare
„centrare pe profesor”. Se poate spune că, întrîntr
adevăr, suntem în pragul schimbării paradigmei educaţionale, proces complex şi de lungă
durată deoarece presupune o reprofesionalizare a cadrelor didactice în funcţie şi un alt
conţinut al pregătirii viitorilor educatori.
e
La nivel național
țional există o serie de documente de politică a educației consonante cu
cadrul legislativ european și internațional, precum și cu dezideratele sistemelor actuale de
educație:

flexibilizarea curriculumului;

formarea cadrelor didactice și a managerilor școlari pentru gestiunea și aplicarea
unui nou curriculum;

crearea unei culturi care să promoveze dezvoltarea competențelor,
competențelor, să racordeze
oferta educațională
țională la cerințele mediului socio-economic;
socio

descentralizarea curriculară și adaptarea
daptarea curriculumului la nevoile specifice
dezvoltării personale, la cerințele
cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități;

centrarea curriculumului pe competențe
competențe (blocuri de cunoștințe, deprinderi și
atitudini care optimizează rezolvarea de probleme,
probleme, adaptarea învăţării la contexte

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 10 / 126

noi).

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Prin intervenţiile sale la nivelul comunităţilor din România participante, proiectul
Economia Bazată pe Cunoaştere – Asistenţă tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci
locale are rolul de a dezvolta acest
acest aspect, al construirii reţelelor de implicare şi participare a
comunităţilor la propria dezvoltare prin intermediul mijloacelor TIC.
Proiectul Economia bazată pe cunoaștere,
cunoa
derulat de Ministerul Comunicațiilor
Comunica
și Societății
Informaționale începând din anul 2006 cu sprijinul Băncii Mondiale s-aa adresat iniţial unui
număr de 255 de comunităţi (rural si mic urban) din România. În prezent, în etapa Asistenţă
tehnică pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci locale,
locale, proiectul se desfăşoară în parteneriat
cu primăriile din 229 de comune şi oraşe mici (cu mai puțin
puțin de 30 000 locuitori).
Cunoaşterea şi înţelegerea rolului tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC) în
societate presupun următoarele componente:
o

înţelegerea principalelor funcţii ale calculatorului, precum procesarea de
text, utilizarea instrumentelor de calcul tabelar, a bazelor de date,
stocarea şi managementul informaţiilor;

o

cunoaşterea oportunităţilor şi riscurilor potenţiale oferite de utilizarea
internetului şi de comunicarea cu ajutorul instrumentelor electronice (e(e
mail, forumuri web etc.) pentru: locul de muncă, timp liber, schimb de
informaţii şi colaborare în reţea, învăţare şi cercetare;

o

înţelegerea modului prin care TIC poate constitui un suport pentru
creativitate şi inovaţie
inovaţie în viaţa personală, incluziunea socială şi angajare;

o

înţelegerea problemelor generate de validitatea şi de fiabilitatea
informaţiilor

disponibile

online

(a

raportului

dintre

accesibilitate/acceptabilitate), precum şi faţă de principiile juridice şi etice
et
legate de folosirea interactivă a TIC.
Abilităţile (aptitudinile) în utilizarea unei variate game de aplicaţii ale TIC în viaţa de zi cu zi

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 11 / 126

implică:

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

o abilitatea de a căuta, a colecta şi a procesa (crea, organiza, distinge relevantul
de irelevant, subiectivul
subiectivul de obiectiv, realul de virtual) informaţia, datele şi
conceptele din mediile electronice şi de a le utiliza în mod critic şi sistematic
apreciind pertinenţa acesteia şi diferenţiind informaţia reală de cea virtuală
prin identificarea legăturilor dintre
din acestea;
o abilitatea de a utiliza în mod adecvat diferite tehnici (prezentări, grafice, hărţi)
pentru producerea, prezentarea şi înţelegerea de informaţii complexe;
o abilitatea de a accesa, a explora siteuri web şi de a utiliza serviciile Internet (ex.
forumuri de discuţii sau email);
o abilitatea de a folosi TIC pentru a sprijini gândirea critică, creativitatea şi
inovaţia în diferite contexte de viaţă personală, profesională sau socială.
Atitudinile se referă la:
o atitudinea pozitivă şi precizia în utilizarea responsabilă şi în condiţii de
securitate a internetului, incluzând aspecte de intimitate şi diferenţe culturale;
o manifestarea interesului de implicare în comunităţi şi în reţele cu scopuri
culturale, sociale şi/ sau profesionale.
Având în vederee rolul noilor tehnologii în progresul societăţii şi a comunităţilor din România,
proiectul Asistență
ță tehnică la nivel local pentru utilizarea TIC în școli și biblioteci locale
implică activități
ți de dezvoltare și de susținere metodologică în domeniul utilizării
util
mijloacelor
TIC, a OER, a internetului şi web 2.0 a 229 de comunități
comunități rurale şi urbane mici, care vor
putea deveni furnizoare de experienţă şi bune practici în aceste domenii, la nivel naţional.
Documentele de dirijare/orientare a procesului educaţional
educaţional din ţara noastră promovează
jaloane orientative privind atât finalităţile urmărite („competenţe‖), cât şi procese/strategii
(„construirea cunoaşterii”, „centrare pe elev”), în opoziţie cu tradiţionalele „transmiterea

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 12 / 126

cunoaşterii”, „predare”, „centrare
„centra pe profesor”. Se poate spune că, într--adevăr, suntem în

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

pragul schimbării paradigmei educaţionale, proces complex şi de lungă durată deoarece
presupune o reprofesionalizare a cadrelor didactice în funcţie şi un alt conţinut al pregătirii
viitorilor educatori.
La nivel național
țional există o serie de documente de politică a educației consonante cu cadrul
legislativ european și internațional, precum și cu dezideratele sistemelor actuale de
educație:

flexibilizarea curriculumului;

formarea cadrelor didactice și a managerilor școlari pentru gestiunea și aplicarea
unui nou curriculum;

crearea unei culturi care să promoveze dezvoltarea competențelor,
competențelor, să racordeze
oferta educațională
țională la cerințele mediului socio-economic;
socio

descentralizarea curriculară și adaptarea curriculumului
rriculumului la nevoile specifice
dezvoltării personale, la cerințele
cerințele pieței forței de muncă și ale fiecărei comunități;

centrarea curriculumului pe competențe
competențe (blocuri de cunoștințe, deprinderi și
atitudini care optimizează rezolvarea de probleme, adaptarea
adaptarea învăţării la contexte
noi).

Printre acestea amintim:
o Reforma învățământului
țământului obligatoriu din România (MECT, 2003);
o Cadrul competențelor
țelor directorilor de școală și ale cadrelor didactice din România
(MECT, 2005);
o

Strategia postaderare (MECT, 2007);

o

Programul Național
țional de Reforme 2007-2010
2007
(MECT, 2007);

o

Planul

Național
țional

de

Dezvoltare

2007
2007-2013,
,

(MECT,

2005);

Strategia

descentralizării învățământului
învă
românesc, (MECT, 2007);
o Legea Educaţiei Naţionale (Legea nr. 1/2011).
O serie de documente diagnostice elaborate
elaborate de MECT (2003, 2005) indică faptul că sistemul
Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 13 / 126

național
țional de învățământ se confruntă în prezent cu o serie de probleme precum:

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

curriculumul național
țional rigid, accesul limitat la resurse didactice, utilizarea de practici
didactice perimate, obiective nerealiste,
nerealiste, scăderea interesului elevilor pentru învățare
învă
ș.a.
Cadrul legislativ național
țional prevede de asemenea o valorificare mai eficientă a mijloacelor TIC
în procesul de instruire. Noua Lege a educației
educației naționale (Nr. 1/2011) prevede structurarea
curriculumului național
țional pentru învățământul primar și gimnazial pe 8 domenii de
competenţe cheie (Art. 68) care determina profilul de formare a elevului printre care și
„competențele
țele de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și
cunoaștere” (MECTS, 2011).
Legea educației
ției prevede înființarea în cadrul bibliotecilor școlare și a centrelor de
documentare și informare (Art. 70) a unor biblioteci școlare virtuale și a unei platforme
școlare de e-learning,
learning, care oferă o serie de resurse digitale suport (programe școlare,
exemple de lecții
ții pentru temele din programele școlare, ghiduri metodologice, exemple de
probe de evaluare). Acestea sunt protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și
pot fi utilizate de profesori și elevi atât în timpul sau în afara programului școlar, cât și de
către elevii care din motive de sănătate, temporar nu pot frecventa școala.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului a elaborat în sprijinul aplicării Legii
Educaţiei Naţionale o serie de acte normative
normative aferente legislaţiei secundare - aproximativ
160 de metodologii, regulamente sau alte tipuri de acte normative. Regulamentul de
organizare şi funcţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare
prevede înființarea
țarea în unităţile de învăţământ preuniversitar a unor structuri infoinfo
documentare (centre
entre de documentare şi informare sau biblioteci şcolare). Acestea
deservesc beneficiarii educaţiei: elevii, cadrele didactice şi comunitatea locală, în scopul
scop
îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional şi al învăţării pe tot parcursul vieţii și asigură
accesul la resursele Platformei Şcolare de e-learning
e learning şi ale Bibliotecii Şcolare Virtuale.
Virtuale
Importanța
ța dezvoltării competențelor digitale este accentuată de
de includerea unei probe
practice de evaluare obligatorii în examenul de bacalaureat pentru toate filierele, profilurile

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 14 / 126

şi specializările. În funcţie de punctajul obţinut, nivelul de competenţă raportat la

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

standardele europene în domeniu poate fi: utilizator
utilizator începător, utilizator de nivel mediu,
utilizator avansat, utilizator experimentat.
O etapă nouă în ceea ce priveşte introducerea TIC în activitatea didactică la nivelul
sistemului naţional de învăţământ îl reprezintă proiectul FSE-POSDRU
FSE
Competenţe cheie TIC
în curriculumul şcolar,, derulat de MECTS în perioada 2010-2011,
2010 2011, în cadrul căruia au fost
elaborate instrumente specifice pentru facilitarea includerii în programele şcolare a
competenţelor cheie TIC. Astfel, la nivelul programelor şcolare, care vizează
v
toate
disciplinele de studiu, se prevede formarea competenţelor TIC, cu scopul de a favoriza

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 15 / 126

adaptarea elevilor la viaţa reală şi inserţia profesională a acestora pe viitor.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

2. INTEGRAREA ACTIVITATII IN CONTEXTUL PROIECTULUI EBC

Economia bazată pe Cunoaştere
unoaştere este un proiect strategic de pionierat pentru societatea
cunoaşterii din România, conceput şi derulat de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii
Informaţionale, printr-un
un împrumut finanţat de Banca Mondială. Adresat iniţial unui număr
de 255 de comunităţi
omunităţi (rural și mic urban), proiectul se desfăşoară actualmente în
parteneriat cu primăriile din 229 de comune şi oraşe mici (cu mai puțin
puțin de 30000 locuitori),
unde nu există acces la informaţie digitală şi, deci, nici competenţe de a o folosi şi exploata.
explo
Prin oferirea de acces la Internet de mare viteză, computere aflate la dispoziţia publicului
larg şi a şcolilor, tehnică de calcul şi telecomunicaţii de producţie recentă, proiectului
urmărește
ște să ajute populaţia din aceste localităţi să afle de unde să obţină informaţie
relevantă pentru preocupările sale, să ştie cum s-o
s o folosească inteligent şi să producă, mai
departe, cunoaştere pe care s-o
s folosească pentru a-şi
şi îmbunătăţi calitatea vieţii
La nivelul fiecărei comunități
ți EBC a fost creată RECL, funcționând
func ionând cu patru noduri – primărie,
PAPI, școală, bibliotecă – sub coordonarea personalului RECL format din două persoane,
managerul şi administratorul RECL, care sunt angajaţi în structura organizatorică a Primăriei
și au fost instruiți în cadrul EBC pentru
pent a putea desfășura
șura în cadrul comunităților lor activități
specifice proiectului.
Ei lucrează în strânsă colaborare cu Administraţiile locale care, la rândul lor, asigură plata
utilităţilor şi a consumabilelor din PAPI pentru buna funcţionare a echipamentelor
echipament
instalate
în cadrul proiectului precum şi pentru desfăşurarea activității
activității în cele patru noduri ale RECL
Pentru sprijinirea demersurilor celor implicați
implicați în proiect în cadrul proiectului a fost creat
Portalul eComunitate.ro, care este o iniţiativă unică la noi în ţară, fiind, poate, cel mai
complex site de conţinut finanţat de Guvern. Site-ul
Site ul reflectă cele 255 de comunităţi, dar este

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 16 / 126

şi o reţea socială, în care utilizatorii fac transfer de cunoaştere şi generează conţinut.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

În februarie-iulie 2007, în cadrul proiectului ECONOMIA BAZATĂ
BAZAT PE CUNOASTERE,
CUNOA
s-a
derulat, în 17 școli pilot, o cercetare cu tema Dezvoltarea politicii educaționale
educa
privind
integrarea tehnologiei informației
informa
si comunicațiilor în învățământul
mântul preuniversitar din
România. Cercetarea s-aa derulat de către: Ministerul Comunicațiilor
iilor si Tehnologiei
Informației Ministerul Educațției, Cercetării și Tineretului și Helsinki Consulting Group Ltd.
Datele şi concluziile oferite de această cercetare pot reprezenta o bază de plecare în
proiectarea activităţilor
tivităţilor ce se vor derula în cadrul proiectului Asisitenţă tehnică pentru
utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci locale.
Printre concluziile cercetării amintite mai sus se remarcă faptul că majoritatea răspunsurilor
oferite de către profesorii și directorii
directorii care au completat chestionarul aplicat demonstrează
reflecție
ție și interes în ceea ce priveşte utilizarea TIC în scop educațional în învățământul
preuniversitar.
Prezentăm în continuare concluziile preliminare așa
așa cum au fost ele deduse din analiza
răspunsurilor primite.
Aspecte sociale, societatea informațională
informa
/bazată pe cunoaștere
O serie de respondenți
ți au făcut referire la societatea informațională bazată pe cunoaștere
(societate informatizată), către care ne putem îndrepta datorită TIC. Într-o
Într societate
informațională
țională oricine trebuie să fie capabil să folosească TIC într-un
într un mod util, rațional,
ra
sigur.
Conceptele de ființă
ță umană, cunoaștere și învățare
Mulți
ți respondenți au subliniat importanţa cunoașterii și a procesului de dezvoltare
personalizatăă a copiilor, a colaborării cu profesorii și colegii. Astfel, misiunea profesorilor
devine aceea de a ajuta fiecare elev să-si
să dezvolte întregul potențial.
țial. Unii respondenţi au
văzut TIC ca singurul mod de a da diferite tipuri de exerciții
exerciții repetitive elevilor,
elevil în special în

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 17 / 126

laboratorul de Informatică.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Argument educațional
țional (scopuri, ținte și obiective, procesul de predare-studiu
predare studiu-învățare;
strategii de studiu)
Majoritatea respondenților
ților a subliniat importanța stabilirii unor obiective și scopuri
educaționale pee termen lung pentru sistemul de învățământ
învățământ românesc. TIC au fost de multe
ori văzute ca instrumente de predare. Au existat câteva referințe
referințe la procesul de învățare, dar
practic niciun respondent nu a discutat despre potențialul
potențialul pe care TIC l-ar
l
putea avea în
dezvoltarea procesului de studiu al elevului și a strategiilor de învățare. Poate că ar fi
necesară o înțelegere
țelegere mai globală a procesului de predare-studiu-învățare.
predare
țare. Mijloacele TIC au
fost de multe ori folosite ca instrumente de prezentare, căci utilitatea
utilit
lor ar fi în
completarea celorlalte materiale, cum ar fi cărțile
cărțile și hărțile. Foarte puțini respondenți au
subliniat importanța
ța unui echilibru între teorie și practică. O atitudine critică a fost
prezentată față
ță de sistemul de învățământ românesc care nu ar fi capabil să sprijine acest
echilibru.
țional (scopuri, ținte și obiective, procesul de predare-studiu
predare studiu-învățare;
Argument educațional
strategii de studiu)
Majoritatea respondenților
ților a subliniat importanța stabilirii unor obiective și scopuri
educaționale pee termen lung pentru sistemul de învățământ
învățământ românesc. TIC au fost de multe
ori văzute ca instrumente de predare. Au existat câteva referințe
referințe la procesul de învățare, dar
practic niciun respondent nu a discutat despre potențialul
potențialul pe care TIC l-ar
l
putea avea în
dezvoltarea procesului de studiu al elevului și a strategiilor de învățare. Poate că ar fi
necesară o înțelegere
țelegere mai globală a procesului de predare-studiu-învățare.
predare
țare. TIC au fost de
multe ori folosite ca Instrumente de prezentare, căci utilitatea lor ar fi în completarea
celorlalte materiale, cum ar fi cărți
cărți și hărți. Foarte puțini respondenți au subliniat importanța
unui echilibru între teorie și practică. O atitudine critică a fost prezentată față de sistemul de

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 18 / 126

învățământ
țământ românesc care nu ar fi capabil
capabi să sprijine acest echilibru.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Formarea profesorilor
Mulți
ți respondenți au subliniat importanța formării/pregătirii profesorilor. Părerile variază
vis-à-vis de satisfacția
ția față de pregătirea de care a beneficiat fiecare. S-au
S
făcut puține
referiri la formări mai focalizate pe aspectul educațional,
educa
în plus fațăă de formarea tehnică.
Una dintre greșelile
șelile majore făcute în câteva țări a fost lipsa unei pregătiri suficiente și
adecvate atât inițiale
țiale cât și continue.
Competențe
țe și învățarea pe tot parcursul vieții (LLL)
Competențele și învățarea
țarea pe tot parcursul vieții
vie ii sunt deseori discutate împreună. Valorile
sunt de asemenea menționate
ționate când se promovează dezvoltarea elevilor prin LLL care oferă
competențele
țele cheie pentru integrarea socială. Câțiva respondenți s-au
s au referit la capacitatea
elevilor de a înregistra progrese
rese dacă sunt ajutați
ajutați de profesorii lor, de tehnologie.
Curriculum
A fost exprimată o atitudine critică față
față de curriculum, care este prea aglomerat și astfel nu
oferă posibilitatea de a avea prea mult timp pentru utilizarea TIC în abordarea diferitelor
teme și tematici. S-aa sugerat ca opționalele
opționalele de TIC să devină obligatorii începând încă din
primele clase; de asemenea s-a
s a sugerat ca în fiecare clasă să fie câte un calculator care să-i

dea posibilitatea profesorului de a profita de TIC în predare la momentul
momentul potrivit.
Tehnologia (hardware, infrastructură)
Foarte puține
ține răspunsuri arată înclinație către tehnologie. Tehnologia este de cele mai multe
ori înțeleasă
țeleasă ca instrument, care, dacă este utilizat corespunzător, poate oferi posibilitatea
de acces la surse de informații
ții aflate în continuă creștere, informații care pot fi transformate
ulterior în cunoștințe
ștințe (elevi, studenți, profesori, directori). Potențialul TIC este deseori

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 19 / 126

exprimat cu criticism și precauție, deși optimismul este evident.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Comunicare și interacțiune
A fost evident că mulți
ți respondenți au înțeles importanța comunicării mai ușoare și mai
rapide datorită tehnologiei modernemai uşoare, mai rapide. În unele răspunsuri acest lucru
a fost luat ca fiind de la sine înțeles.
în
Poate că unele reflecțiiii ar fi trebuit să problematizeze ce
se întâmplă efectiv când un procent mai mare din comunicare devine mediat de tehnologie
(e-mail,
mail, chat, messenger, sms, mms, etc.) Nu mulți
mulți respondenți au comentat asupra
potențialului
țialului crescut pentru interacțiunea posibilă
posibilă datorită utilizării TIC în educație.
educa
Acest
lucru este cu siguranță
ță la început în școlile din România.
Software, aplicații,
ții, lecții multimedia
Mulți
ți respondenți par a fi satisfăcuți cu secția de programe puse la dispoziție (în principal
Windows, Aplicații
ții Office și lecții AeL). Unii și-au
și
exprimat dorințele
țele de a avea programe mai
multe și mai diferite, și majoritatea așteaptă mai multe materiale și lecții multimedia.Mulți
respondenți
ți par a fi satisfăcuți cu secția de programe puse la dispoziție (în
(î principal
Windows, Aplicații
ții Office și lecții AeL). Unii și-au
și
exprimat dorințele
țele de a avea programe mai
multe și mai diferite, și majoritatea așteaptă mai multe materiale și lecții multimedia.

Dimensiunea europeană și standarde europene
Puține răspunsuri
ri au făcut referire la dimensiunea europeană. Având în vedere că România
tocmai a devenit un membru al UE, numărul mic de referințe
referințe legate de dimensiunea
europeană pare surprinzător.
Viitor și inovații
Puține
ține referințe la viitor sau la natura inovativă a TIC au fost amintite, de ex.: “O scoală
modernă este o școală care formează competențe pentru viitor.”
Din păcate, viziunile futuristice nu au fost întotdeauna diferențiate
diferențiate de nevoile zilnice care se

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 20 / 126

aflau cu siguranță
ță în mintea respondenților. Natura inovativă
inovativă a TIC a fost dusă în discuție,
discu

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

dar a fost puțin
țin analizat motivul pentru care “forța revoluționară” (S. Papert) a
calculatoarelor nu a fost încă manifestată în mod clar.
Din raportul final au fost selectate câteva concluzii și recomandări ale cercetării
cercetă efectuate:
TIC a funcționat
ționat ca un catalizator al schimbării și a captat imaginația
profesorilor și a elevilor. Considerăm că în România, școala viitorului va:
avea o strategie dezvoltată de predare și învățare, din care va face parte o strategie de
utilizare TIC;
aloca într-o
o manieră mai flexibilă computerele în cadrul scolii pentru a sprijini învățarea
învă
individuală și predarea la clasă conform programei;
utiliza tehnologii pentru prezentare, cum ar fi proiectoarele digitale, pentru
îmbunătățirea predării
ării la clasă;
asigura faptul că sunt fonduri disponibile pentru a susține
susține dezvoltările ulterioareca un
catalizator al schimbării si au captat imaginația
imaginația profesorilor şi a elevilor. Potrivit
acestora, în România, școala viitorului va:

avea o strategie dezvoltată
dez
de predare si învățare,
țare, din care va face parte o
strategie de utilizare TIC;

aloca într-o
o manieră mai flexibilă computerele în cadrul şcolii pentru a sprijini
învățarea
țarea individuală si predarea la clasă conform programei;

utiliza tehnologii pentru prezentare,
prezentare, cum ar fi proiectoarele digitale, pentru
îmbunătățirea
țirea predării la clasă;

Printre recomandările referitoare la profesori s-au
s
evidențiat:

Introducerea conceptului de profesor ca manager al învățării,
învățării, utilizând mai mult
material pentru studiu individual
in
și asigurând un mai mare suport individual în
plus față
ță de abordarea didactică

Formarea continuă a profesorului trebuie să fie susținută.
susținută. Sistemul actual nu
reușește
șește să facă față nevoii constante a profesorilor de a dezvolta o pedagogie

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 21 / 126

interactivăă si a utiliza TIC în predare si învățare.
învă

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Crearea de comunități
comunități de profesori conectate la rețeaua TIC pentru împărtășirea
bunelor practici, mediate de o agenție
agenție pentru TIC în educația școlară

Folosirea noilor inovații
inovații și dezvoltări pentru a spori cantitatea
cantitat
și frecvența
formării continue a profesorului

Asigurarea unui buget adecvat pentru a plăti pentru formarea continuă a
profesorului administrat la nivelul scolii.

Corelarea succesului [implementarea a ceea ce a fost învățat
învățat prin folosirea TIC
(cunoștințele
le de bază de computer) și, de asemenea, de utilizare a TIC în sprijinul
predării și învățării] la structura salarială.

Formarea pentru orientarea pedagogică și nu spre cea informatică.

Stimularea profesorilor să încerce o varietate de materiale digitale pentru
p
predare și învățare;

Pentru facilitarea accesul la materiale digitale s-a
s recomandat:

Transformarea bibliotecilor în centre de resurse pentru învățare;
învă

Introducerea materialelor de studiu individual, atât pentru formarea continuă a
profesorului, cât șii pentru elevi, pentru asigurarea calității
calității și accesului la zonele
rurale;

Încurajarea personalului să adapteze si să dezvolte materiale, pe un model de sursă
deschisă, cu referire la drepturi de autor și calitate;

Implementarea platformelor pentru învățare.
învă
Pe baza situaţiei de fapt înregistrate la nivel naţional, proiectul Asistenţă tehnică

pentru utilizarea TIC în şcoli şi biblioteci locale urmăreşte maximizarea impactului
intervenţiilor educaţionale locale ale proiectului EBC, contribuind astfel la dezvoltarea
dez
beneficiarilor proiectului şi la transferarea rezultatelor acestuia la nivelul întregii ţări, pentru
a valorifica în egală măsură rezultatele etapelor anterioare derulate în cadrul programului
“Economia Bazată pe Cunoaştere” în cele 229 de comunităţi
comunităţi dezavantajate implicate.
O componentă de bază a proiectului Economia Bazată pe Cunoaştere este cea privind

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 22 / 126

activităţile de networking în şcoli, care vor crea şi dezvolta oportunităţi de învăţare despre şi

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

prin intermediul TIC, într-o
o manieră non-formală
non
ală şi utilă. Activităţile de networking vor
constitui premisa pentru creşterea capacităţii instituţionale a unităţilor şcolare din cele 229
de comunităţi EBC, pentru ca acestea să integreze adecvat TIC în procesul de înfiinţare şi
dezvoltare a unor comunităţi
tăţi de practică prin activităţi de networking şcolar.
Prezenta metodologie este elaborată ca instrument de referinţă pentru implicarea cadrelor
didactice din cele 229 comunităţi locale din cadrul proiectului EBC în realizarea și
implementarea unui model eficient de colaborare și networking şcolar între comunități.
Această activitate va contribui la realizarea obiectivelor majore ale proiectului EBC și la
sustenabilitatea reţelelor şcolare după încheierea proiectului
proiectu EBC.
Metodologia propusă pentru implementarea task-ului
task
5 stabilește
ște premisele creării unei
rețele
țele funcționale de colaborare a celor 229 de şcoli din comunităţile EBC ce poate induce
comunităților
ților membre apartenența la un proiect comun, ceea ce poate încuraja
încuraja continuarea
activităților
ților și după încheierea finanțării proiectului EBC.

Grupul țintă este reprezentat de cadrele didactice şi elevii din şcolile comunităţilor EBC.
Implementarea activităților
ților propuse va avea loc pe o perioadă de aproximativ 12 luni.
l

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 23 / 126

Programul de networking este prezentat schematic în diagrama următoare.

24 / 126

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

3. Scopul programului de networking

Implementarea unui program de networking pentru şcolile din comunităţile EBC are ca scop:

realizarea și implementarea unui model eficient de colaborare între cadrele didactice
din şcolile comunităţilor EBC

stabilirea comunităţilor de practică (reţea de şcoli)

promovarea schimbului de informaţii şi resurse dezvoltate utilizând OER și Web 2.0 în

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 25 / 126

timpul activităților
ților desfășurate în timpul Task
T
1.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

4. OBIECTIVELE SI REZULTATELE ASTEPTATE ALE PROGRAMULUI DE
NETWORKING

Obiectivele specifice ale programului de networking sunt:
Promovarea unei culturi a cooperării şi a unui cadru al schimbului de bune practici,
informaţii şi cunoştinţe între cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC;
Facilitarea utilizării TIC în dezvoltarea de proiecte de colaborare și dezvoltarea
parteneriatelor
iatelor între cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC;
Asigurarea unui cadru de colaborare și schimb de experiență și idei între cadrele
didactice din şcolile comunităţilor EBC;
Întărirea capacității
ții comunităților locale de a dezvolta proiecte sustenabile
sust
la nivel
local prin utilizarea sistemelor TIC;
Încurajarea comunicării între cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC;
Facilitarea transferului de modele integrate cu sisteme TIC în cadrul activităților
activită
economice, sociale, culturale, educaţionale
educaţionale şi de comunicare în cadrul comunităţilor
EBC;
Motivarea cadrelor didactice din şcolile comunităţilor EBC de a contribui activ la
implementarea proiectului EBC și implicarea în dezvoltarea de proiecte bazate pe TIC;
Asigurarea de feed-back
back pentru îmbunătățirea
îmb
țirea altor activități EBC complementare;
Promovarea celor mai bune practici și integrarea în activitatea cadrelor didactice din
şcolile comunităţilor EBC a lecțiilor
lecțiilor învățate din schimburi de experiență naţionale,

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 26 / 126

vizite de studiu internaționale
interna
și tabere de creaţie;

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

5. STRATEGIA DE NETWORKING

Strategia reprezintă în general, un ansamblu de procedee, metode, tehnici, mijloace şi
forme de organizare a activităţii, complementare, pe baza cărora se elaborează un plan de
lucru cu participanții,
ții, în vederea realizării unui schimb de experiență,
ță, informații și resurse. Ea
are rolul de a rezolva aspectele legate de organizarea activităților,
activităților, de proiectarea activităţilor
colaborative şi de diseminarea conţinutului acestora.
Termenul de “networking” se referă la identificarea si cultivarea relațiilor
rela
cu persoane
care au același
și tip de preocupări și care pot ajuta la atingerea obiectivelor profesionale în
cazul nostru. Aceste persoane devin contactele prin care se realizează conexiunea la resurse
și care se agregă intr-o rețea,
țea, în care factorul de simbioză este într-ajutorarea
într ajutorarea prin asociere.
Ajutorul reciproc in a atinge un interes mai mult sau mai puțin
puțin comun reprezintă un deziderat
al activităților
ților de networking. Rezultatul creării acestor legături este o rețea
rețe socială și
profesională care poate duce la rezultatele pe dorite.

În procesul de formulare a strategiei de networking

am luat în consideraţie

următoarele elemente:
modul de participare la activități
activități (prin cooperare în echipe mono sau
multidisciplinare, prin descoperire, prin expunere etc.);
căile şi modalităţile care vor conduce la atingerea obiectivelor: metodele,
procedeele, tehnicile, resurse ICT;
formele de organizare
organizare ale activităţii (frontală, pe grupe, individuală, mixtă);
timpul necesar aplicării strategiei alese;
cadrul în care au loc activitățile
activitățile propuse (sală de prezentare, sală cu resurse

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 27 / 126

ICT, mediul înconjurător etc.).

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

PRINCIPII GENERALE DE ABORDARE A STRATEGIEI DE NETWORKING
Contextul acţiunilor de networking în cadrul proiectului este construit în jurul profesorilor din
şcolile comunităţilor EBC. Task-ul
Task ul 5 se concentrează asupra creării unei comunităţi bazată pe
interese comune ale cadrelor didactice din şcolile comunităţilor EBC. Acţiunile de networking
vor fi realizate în special pentru aceştia şi, foarte important, prin intermediul acestora.

Activitățile
țile propuse pentru implementarea task-ului
task ului 5 sunt prevăzute într-o
într succesiune logică
de natură să faciliteze această abordare astfel:
Activitatea 1 – Organizarea a 10 de schimburi de experiență
experiență naţionale
Activitatea 2 – Organizarea a 5 vizite de studiu internaţionale
Activitatea 3 – Organizarea a 3 tabere de creaţie
Principiul de bază în stabilirea de
d rețele
țele de colaborare între şcolile din comunităţile
EBC este acela de a împărtăși
împărtăși cunoștințe și informații despre problemele întâmpinate și
găsirea soluțiilor
țiilor care să răspundă nevoilor lor. Stabilirea de rețele de colaborare reprezintă
un instrument de comunicare
omunicare directă, informare și schimb de experiență.
Strategia pe care o propune proiectul pentru pregătirea şi realizarea activităţilor de
networking se bazează pe următoarele principii, a căror respectare va asigura impactul
aşteptat:
construcţia pe fundamente
ndamente deja existente:
existente: se va urmări utilizarea eficientă a unor
„reţele” deja constituite care vor fi îmbogăţite cu contacte noi – printre participanţii
invitaţi la o acţiune de networking se vor număra şi persoane care deja se cunosc şi
comunică între ele – aceste persoane vor „sparge gheaţa” la începutul acţiunii;
organizarea întâlnirilor față
fa în față între membri: acesta este primordial pentru crearea

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 28 / 126

unei reţele funcţionale; deşi proiectul este centrat pe dezvoltarea relaţiilor între

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

oameni în mediul virtual, contactul personal între oameni şi contactul vizual cu
realitatea fizică rămân cele mai eficace metode de stabilire
stabilire a unor repere de
relaţionare;
planificare şi organizare:
organizare: pentru un impact real al acţiunilor de networking, acestea vor
fi organizate astfel încât să aducă împreună oameni cu preocupări similare sau, ideal,
complementare – pentru aceasta, selecţia persoanelor
persoanelor ce vor participa la schimburile
de experienţă va fi bazată pe analiza în prealabil a nevoilor de informaţii şi cunoştinţe
ale potenţialilor participanţi şi gruparea lor pe domenii de interese complementare;
caracter informal şi flexibil:
flexibil deşi bazatee pe o planificare atentă în prealabil,
evenimentele de networking vor avea, într-o
într o măsură semnificativă, un caracter
informal şi flexibil, pentru a permite schimbul liber, neinhibat de idei între participanţi,
experienţă care să stea la baza unor schimburi
schimburi ulterioare pe diferite canale între
participanţii respectivi.

Procedura de selecție a profesorilor
profesori
participanţi
cipanţi la activităţile de
networking
Facilitatorii vor acorda punctajul individual pentru fiecare profesor cu care lucrează conform
grilelor și instrumentelor
umentelor prezentate în Anexa 13 de la Task 1. Se va realiza o ierarhie finală
descrescătoare conform punctajului individual al celor 4x229 de profesori.
1. Primii 50 de profesori clasați
clasa vor participa la cele 5 vizite de studiu internaţionale, cu
condiția săă nu fie 2 participanți
participan din aceeași școală.
2. Dintre profesorii rămași
rămași în clasament, următorii 225 clasaţi vor participa la cele 3

tabere de creaţie.
3. Dintre profesorii rămași
răma în clasament următorii 200 clasaţi vor participa la cele 10

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 29 / 126

schimburi de experienţă
experienţ naţionale.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Activităţi realizate de facilitatori:

Informează profesorii implicaţi în proiectul EBC despre activităţile de networking
Realizează selecţia profesorilor participanţi la activităţile de networking
Facilitează accesul la informaţiile specifice fiecărei activităţi de networking
Oferă asistenţă cadrelor didactice selectate pentru participarea la activităţile de
networking în vederea realizării de materiale suport pentru prezentare în cadrul
activităţilor la care vor participa
Facilitatorul
ul desemnat pentru coordonarea unei activităţi monitorizează şi evaluează
implementarea activităţii în scopul atingerii obiectivelor.
obiectivelor

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 30 / 126

Facilitatorul desemnat pentru coordonare realizează raportul de activitate.
activitate

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Rezultate așteptate
200 de participanţi la 10 schimburi de experienţă naţionale;
Rezultat aşteptat
10x20 de prezentări ale proiectelor
anterior implementate de către profesori

Tematică
Proiecte cu componentă TIC
Soluții
ții TIC inovative în procesul instructivinstructiv
educativ

10x5 activități de învățare

Adaptată și descrisă conform templatei din

interdisciplinare, cu componentă TIC,

Anexa1

utilizând OER și Web 2.0, indicate în
centralizatoarele din Anexele Metodologiei
Task 1

10x5 fișe
șe de evaluare pentru activități de

Templata este prezentată în Anexa 2

învățare
țare interdisciplinare, cu componentă
comp
TIC, utilizând OER și Web 2.0, indicate în
centralizatoarele din Anexele Metodologiei
Task 1

50 de participanţi la 5 vizite de studiu internaţionale;
Rezultat aşteptat

Tematică

5 x 10 - eseu reflexiv privind experiența din Pentru realizarea sa se va încerca un

-

răspuns pentru următoarele întrebări:
-

Ce înseamnă să fii profesor? Diferă

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 31 / 126

vizita de studiu

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

exercitarea acestei profesii de la
țara ta la țara pe care tocmai ai
vizitat-o?
-

Cum ți s-au
au părut a fi elevii de aici?
Diferă mult de elevii tăi? Crezi că ei
vin mai motivați
ți la școală decât vin
elevii tăi?

-

Cum ți s-a
a părut utilizarea TIC
pentru eficientizarea activităților
activită
educaționale
ționale de către profesorii cu
care ai discutat?

5 x 10

- raport de activitate privind Templata de raport este prezentată în

participarea

la

vizita

de

studiu Anexa 7

internaţională

300 de elevi şi cadre didactice însoţitoare participante la 3 tabere de creaţie;

Rezultat aşteptat

Tematică

3x12 prezentări video ale echipelor mixte

Prezentările

profesori-elevi

secvențe
țe filmate în timpul taberelor.

3x12 proiecte de activități
ți de învățare

Proiecte cu componentă TIC

software specific

vor

realiza

utilizând

Soluții
ții TIC inovative în procesul instructivinstructiv
educativ, adaptate și descrise
descris conform

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 32 / 126

interdisciplinare, cu dezvoltare de

se

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

templatei din Anexa 6 A
3x12 aplicații software

Templata de proiectare este prezentată în
Anexa 6B

2000 de exemplare din Resources Handbook (Manualul de Diseminare) trimise către o
listă convenită de stakeholders.
stakeholders

Manualul
anualul de diseminare va avea următorul cuprins:

Introducere

Scurtă descriere a proiectului

Capitolul I - Experienţe didactice
I.1 Povestea unor echipe de succes
I.2 Activități
ți de învățare interdisciplinare
I.3 Experiențe
țe internaționale

Capitolul II- Proiecte de unități
unită de învățare

Capitolul III - Proiecte educaționale
educa
de succes
III.1.1 Proiecte educaționale
ționale şi activităţi şcolare
III.1.2 Proiecte educaționale
ționale cu finanțare
III.2 Competiţia e-Vacanţă!
Vacanţă! – Experienţe, inovaţii şi exemple

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 33 / 126

III.2.1 Fazele de desfășurare
șurare ale competițiilor și criteriile de participare;

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

III.2.2 Descrierea proiectelor câștigătoare
câștigătoare realizate, utilizând fișa următoare:

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 34 / 126

III.3 Biblioteci școlare

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

6. ORGANIZAREA A 10 SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ NAŢIONALE
Scop, obiective
Schimburile de experienţă naţionale vor fi folosite ca o oportunitate de a facilita
contactele dintre şcolile
le EBC şi o comunitate de practică pedagogică. Conform specificațiilor
din termenii de referință
ță ai proiectului schimburile de experienţă naţionale vor fi focusate pe
identificarea, dezvoltarea şi implementarea de proiecte cu componentă TIC între diferite şcoli
EBC, precum și pe împărtășirea experienței dobândite
dobândite de către profesorii participanți,
participan în
activitatea la clasă și în dezvoltarea de proiecte educaționale.
Utilizarea inovativă
tivă a resurselor OER și Web 2.0 în şcoli poate fi sprijinită prin
favorizarea schimburilor de materiale educaţionale şi de feed-back care îi vor ajuta pe
profesori să înveţe din experienţele altora. Acesta este scopul principal al sesiunilor de
schimburi de experiență, care își
își propune să încurajeze crearea şi colectarea de materiale
educaţionale inventive şi eficiente bazate pe TIC pentru
pentru toate nivelurile şcolare.
şcolare

Direcţiile de acţiune ale sesiunilor de schimburi de experiență
experien sunt:
1) Modul în care se poate stimula autonomia și motivarea elevilor în procesul de
învățare
țare prin instrumente TIC;
2) Dezvoltarea competenţelor cheie - abilităţile TIC pentru a primi, evalua, stoca,
produce, prezenta şi schimba informaţii, şi pentru a comunica şi a participa în
reţele prin intermediul Internetului;
3) Ce Idei noi de proiecte cu componentă TIC pot fi generate
gener
în urma
implementării de proiecte cu componente TIC sau în urma aplicării unor soluții
solu
TIC inovative în procesul intructiv – educativ și
4) Eficiența
ța TIC în procesul educațional, forme de evaluare pe domeniul cognitiv

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 35 / 126

sau afectiv

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Obiective:
rofesorilor pentru a utiliza în mod inovativ și creativ, împreună cu
1) încurajarea profesorilor
elevii lor, aplicații
aplica OER și Web 2.0.
2) prezentarea și împărtăşirea de materiale educaţionale create și realizate
utilizând aplicații
aplica OER și Web 2.0 .

Organizarea
a schimburilor de experiență
experien
Comunicarea preliminară cu participanții
participan selectaţi
Pe baza planului de implementare se va demara procesul de comunicare preliminară cu
participanții.
ții. Fiecare participant va fi contactat individual de către coordonatorul local de
proiect pentru a fi informat asupra sesiunii (data şi locul) la care va participa. După stabilirea
detaliilor de organizare a sesiunilor de schimb de experiență
experiență naţionale coordonatorii locali de
proiect vor asigura comunicarea către şcoli a listelor de participanţi/locaţiilor pentru fiecare
sesiune de schimb de experiență.
experien
Aranjamente logistice necesare derulării schimbului de experiență
experien
Locaţiile pentru desfășurarea
șurarea schimburilor de experiență naţionale vor fi stabilite astfel încât
să asigure existența
ța unui spațiu adecvat în care să poată acomoda minim 20 de persoane servicii hoteliere şi de restaurant şi spaţii pentru activităţi.

Implementarea schimburilor de experiență
experien naţionale
200 de cadre didactice din şcolile comunităţilor EBC vor participa la cele 10 schimburi
de experienţă naţionale;
Fiecare sesiune va dura 3 zile şi va reuni aproximativ 20 cadre didactice din
comunităţile EBC;
Fiecare sesiune va fi coordonată de către unul dintre facilitatorii arondați
aronda zonei în care

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 36 / 126

se desfășoară
șoară schimbul de experiență; acesta va
va fi secondat de un alt facilitator

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

(trainer) din zona de unde provin participanții
participanții și vor fi sprijiniți permanent de către
echipa de experți
ți și de echipa de implementare a proiectului;
Facilitatorii implicați
ți (coordonatorul și trainerul) vor fi selectați după criteriul existenței
existen
celui mai mare număr de participanți
participan din zona arondată lor.
Sesiunile de schimb de experiență
experien naţional se vor desfășura într-un
un timp efectiv de 5 luni în
perioada iunie - iulie 2012 conform arondării din tabelul următor:
Diagrama sesiunilor de schimb de experienţă naţional

Nr.

Facilitatori

( poate fi modificată pe parcurs)

Partici

( se va

pan
panți

completa

Sesi

Durata

Locul de desfăşurare

une

(zile)

(se va stabil ulterior)

Județe arondate

după
selecție)

2.

3.

4.

5.

6.

3 zile/

Constanţa, Tulcea,

2 nopţi

Brăila, Ialomița

3 zile/

Buzău, Prahova,

2 nopţi

Giurgiu, Ilfov, Călărași

3 zile/

Bacău, Vaslui, Vrancea,

2 nopţi

Galați

3 zile/

Suceava, Botoșani,

2 nopţi

Neamț, Iași

3 zile/

Harghita, Covasna,

2 nopţi

Brașov, Sibiu

3 zile/

Dâmboviţa, Argeș, Olt,

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

≈20

≈20

≈20

≈20

≈20

≈20

Pagina 37 / 126

1.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

7.

8.

9.

10.

2 nopţi

Argeș

3 zile/

Vâlcea, Gorj,

2 nopţi

Mehedinți, Dolj

3 zile/

Timişoara, Arad, Caraș

2 nopţi

Severin, Hunedoara

3 zile/

Alba, Cluj, Bistrița

2 nopţi

Năsăud, Mureș

3 zile/

Sălaj, Maramureș, Satu

2 nopţi

Mare, Bihor

≈20

≈20

≈20

≈20

Locaţiile propuse pentru schimburile de experienţă naţionale pot suferi modificări în funcţie
de împărţirea zonală a comunităţilor EBC. În funcție
ție de ierarhizarea profesorilor EBC este
posibilă mutarea unora dintre locații
locații astfel încât să nu deplasăm participanții pe distanțe prea
mari și să nu apară abateri prea mari de la numărul de 20 participanți/locație. Județele
învecinate sunt marcate cu aceeași
aceea culoare pe hartă.
Notă: stabilirea locațiilor
țiilor hoteliere se va face după selecția profesorilor participanți, în funcție

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 38 / 126

de domiciliile lor.

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 39 / 126

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Etapa pregătitoare a schimburilor de experiență
experien
Prezentarea (în template PowerPoint) a unei activități educaționale
ționale inovative sau a
unui proiect educațional
țional desfășurat în cadrul programului de Asistență Tehnică pentru
utilizarea TIC în Școli și Biblioteci locale - exemple de bună practică.
Fiecare participant va primi prin e-mail
e
trimis de către facilitator template –ul pentru
prezentarea activității/proiectului
ții/proiectului său. Aceasta conține 6 slide-uri
uri cu casete text și imagine
predefinite,, a căror completare este obligatorie. Pentru a introduce informaţiile referitoare la
propriul proiect se va scrie
rie textul direct în casetele text existente. Pentru inserarea tuturor
informaţiilor solicitate şi relevante pentru proiect, se şterg textele şi casetele pre-existente
pre
care nu sunt necesare. Dacă este necesar, se pot insera încă maximum 4 slide-uri,
slide
pentru
prezentarea produselor realizate de către elevi sau pentru evidențierea
evidențierea rezultatelor activității
descrise. Profesorii participanți
participanți vor completa templata și o vor trimite prin e-mail
e
facilitatorilor pentru a fi analizată și evaluată în vederea prezentării finale, cu 2 săptămâni
înainte de întâlnirea de schimb de experiență.
experien
Structura prezentării profesorilor se găsește
găse in Anexa 9.

Tematica schimburilor de experiență
experien
A) Analiza contextului social - implicații
ții asupra sistemului educațional. Identificarea
problemelor
elor care afectează sistemele educaționale
educa
Societatea contemporană este caracterizată de varietatea problemelor denumite
generic „problematica lumii contemporane”:
contemporane”: evoluţia rapidă a cunoaşterii şi a tehnologiei,
amplificarea fenomenelor de sărăcie, foame, şomaj, excludere socială, degradarea mediului,
proliferarea conflictelor între etnii, religii şi naţiuni.
Pe de altă parte, trăim într-o
într lume digitală. Copiii de azi cresc și învață în această lume.

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 40 / 126

Printre așteptările
șteptările pe care ei le au de la școală se numără
num
existența
ța surselor multiple de

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

informație,
ție, a comunicațiile multimodale, asumarea responsabilității propriei învățări,
relevanța
ța cunoștințelor dobândite în școală după terminarea acesteia, învățarea în interiorul
unor comunități
ți virtuale, utilizarea tehnologiilor
teh
de ultimă generație
ție și a dispozitivelor
aferente lor în procesul de învățare.
învă
Aderarea României la Uniunea Europeană a presupus luarea unor măsuri de
armonizare legislativă şi de compatibilizare a sistemului de învăţământ românesc cu
standardele europene. Politicile educaţionale promovate, precum şi reforma educaţiei în
România, promovată şi prin Legea educaţiei naţionale (Legea nr.1/2011), vizează astăzi, mai
ales contribuţia educaţiei la procesul de transformare a societăţii româneşti într-o
într societate
racordată la standardele şi valorile europene.
Această contribuţie are în vedere:
-

educaţia, formarea profesională şi tineretul;

-

libera circulaţie a persoanelor;

-

cercetarea ştiinţifică;

-

libera circulaţie a serviciilor.

Cum poate răspunde şcoala acestor
ace
provocări?
La nivel național,
țional, mai multe documente strategice elaborate sub egida ministerului
educației (Programul Național
țional de Reforme 2007-2010,
2007
Planul Național
țional de Dezvoltare 20072007
2013, Strategia de postaderare 2007-2013,
2007
Strategia descentralizării învățământului
î
românesc) dar și de către alte instituții (România
(
Educației,
ției, România Cercetării;
Cercetării Pactul
Național
țional pentru Educație, 2007) identifică un cumul de deziderate ale sistemului
educaționale:
ționale: flexibilizarea curriculumului, formarea cadrelor didactice și a managerilor
școlari pentru gestiunea și aplicarea unui nou curriculum, „crearea unei culturi care să
promoveze dezvoltarea competențelor,
compe țelor, să racordeze oferta educațională la cerințele mediului

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 41 / 126

socio-economic”.
economic”. Proiectul de extindere a învăţării informatizate din Strategia dezvoltării

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

învăţământului preuniversitar prevede „investiţii majore în dotarea cu tehnologie informatică
şi acces
ces la Internet pentru fiecare instituţie de învăţământ din România; pregătirea
profesorilor pentru utilizarea computerului, introducerea în învăţământul preuniversitar a
sistemului de educaţie asistată de calculator, dezvoltarea de soft educaţional, introducerea
intro
manualelor electronice etc.”
În majoritatea ţărilor europene, folosirea instrumentelor TIC în sistemele de învăţare pe
parcursul întregii vieţi este crucială în vederea modernizării serviciilor şi aducerii la zi a
competenţelor practicienilor. Schimbările în ceea ce priveşte folosirea instrumentelor TIC în
educaţie şi societate sunt atât de rapide, încât studiile abia pot ține pasul cu dezvoltarea
tehnologică. Mare parte din literatura şi rapoartele referitoare la TIC datează din primii ani ai
secolului al XXI-lea,
lea, când erau utilizate tehnologiile Web 1.0. Acestea cuprindeau în principal
pachete de orientare asistată de calculator şi site-uri
site uri care ofereau resurse de informare. De
atunci s-au
au dezvoltat foarte mult aplicaţiile Web 2.0 (termen folosit pentru a descrie
tehnologii emergente care pun accentul pe conţinutul generat de utilizator şi pe eforturile
comune). Acestea cuprind reţele sociale, blog-uri,
blog uri, videocasting, podcasting, site-uri
site
favorite,
wiki-uri,
uri, forumuri pe Internet, precum şi resurse de tipul „Second Life”. Aceste tehnologii,
tehnolog ca
şi modalităţile de a le valorifica potenţialul, oferă şanse, dar prezintă şi dificultăţi în ceea ce
priveşte furnizarea de educaţie, informaţii şi orientare.
Printre răspunsurile pe plan internaţional se regăsesc noile tipuri de conţinuturi sau
noile
le educaţii propuse atât în planurile şcolare, cât şi în cele universitare. Reforma
învăţământului românesc este chemată să realizeze corelarea diferitelor programe şcolare dar
şi formarea unui nou mod de gândire didactic, în pas cu însuşirea unui nou mod de gândire
didactic, în pas cu evoluţia de la ştiinţe autonome spre ştiinţe de graniţă şi interdisciplinare, în
pas cu însuşirea unui limbaj ştiinţific interdisciplinar.
Problematica eficienței
ței învățării a fost tratată întotdeauna, literatura de specialitate
specialita
înregistrând nenumărate contribuții.
contribuții. Liniile directoare ale Pedagogiei secolului 21 susțin

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 42 / 126

dezvoltarea la elevi a abilităților
abilităților de gândire, a competențelor matematice, științifice și

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

tehnologice, a competențelor
țelor de comunicare în limba maternă și în limbi străine, a
competențelor
țelor digitale, a celor antreprenoriale, a competențelor și aptitudinilor pentru
învățare,
țare, etc. Aceasta presupune, utilizarea învățării bazate pe proiecte, a problematizării și a
învățării
țării prin cercetare, a portofoliilor electronice pentru
pentru evaluare în spectrul activităților
activită
educaționale.

http://educationaltech-med.blogspot.com/2011/01/21st
med.blogspot.com/2011/01/21st-century-pedagogy
pedagogy-teachersshould.html
Cei doi actori cheie ai procesului didactic, profesorul și grupul de elevi își împart
deopotrivă responsabilitățile
țile și beneficiile aduse de folosirea noilor tehnologii. În demersul de
învățare
țare și în efortul de a ține pasul cu noile tehnologii, cooperarea și comunicarea sunt

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 43 / 126

condiții
ții esențiale pentru a reuși. De aceea, termenii în care se configurează astăzi relația

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

dintre profesor și elevi sunt mult diferiți de ceea ce se întâmpla în urmă cu mai bine de un
deceniu. Pentru a putea asuma noile roluri profesorul are nevoie, pe lângă alfabetizarea
digitală, şi de dezvoltarea competenţelor de utilizare avansată a tehnologiei informaţiei şi
comunicării.
Din acest motiv, țintele, structura și conținutul programelor de formare sunt în continuă
schimbare: instituţiile furnizoare de programe de formare în TIC a personalului didactic
trebuie să se adreseze nevoilor de familiarizare cu tehnologia, dar și să dezvolte abilităţi de tip
socio-uman
uman şi conceptual, abilități
abilități ce necesită un timp mai îndelungat şi contexte de învăţare
învă
speciale. Astfel, TIC nu mai este privit ca un simplu instrument, devenind un mediu de
învăţare care necesită corelarea strategiilor de predare cu cele de învăţare independentă,
încurajarea integrării învăţării formale cu cea nonformală şi informală.

abilită și competențe necesare în secolul 21
B) Dezvoltarea de abilități
Competențe
țe referitoare la învățare și inovare
-

Competenţe de comunicare – Înţelegerea şi realizarea unei comunicări

eficiente verbale, scrise şi multimedia, într-o
într o varietate de forme şi contexte.
-

Creativitate şi curiozitate intelectuală — Dezvoltarea, implementarea şi

comunicarea ideilor noi altor persoane; deschidere şi receptivitate
receptivitate la nou, perspective
variate.
-

Gândire critică şi gândire sistemică — Exersarea gândirii în ce priveşte

înţelegerea şi realizarea unor alegeri complexe; înţelegerea conexiunilor dintre
sisteme.
-

Identificarea, formularea şi soluţionarea problemelor — capacitatea de a

depista, formula, analiza şi rezolva probleme.

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 44 / 126

Competențe
țe referitoare la utilizarea eficientă a TIC

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

1. Informaţii şi abilităţi media — Analizarea, accesarea, administrarea, integrarea,
evaluarea şi crearea de informaţii în diverse forme şi medii.
Competențe
țe pentru viață și carieră
-

Capacităţi de colaborare şi interpersonale — Demonstrarea capacităţilor de

lucru în echipă şi de conducere; adaptarea la diverse roluri şi responsabilităţi;
colaborarea productivă cu ceilalţi; conduită empatică; respectarea altor puncte de
vedere.
-

Auto-formare—
— Monitorizarea propriilor nevoi de înţelegere şi învăţare;

localizarea resurselor corespunzătoare; transferul cunoştinţelor dintr-un
dintr
domeniu în
altul.
-

Responsabilitate socială—
socială Acţionarea în mod responsabil,
responsabi ţinând cont de

interesele comunităţii; demonstrarea unui comportament etic în contexte legate de
propria persoană, loc de muncă şi comunitate.

C) Team building

Rolul teambuilding-ului
ului este de a-i
a face pe profesorii participanți
ți să se cunoască mai
bine, să lucreze împreună, să se completeze reciproc și să sporească astfel randamentul
echipei în care vor desfășura
șura activitățile următoare.
Exercițiul ales are durata de 1,5 ore și constă în simularea unui incendiu,
incendiu ceea ce face
necesară descoperirea și exersarea tehnicilor de supraviețuire a echipei. El a fost conceput
pentru a genera și a măsura sinergia grupurilor. Membrii echipei vor fi puși sa ia decizii în
situații
ții limită, de supraviețuire, într-un
într
scenariu nou și nefamiliar. Acesta îi va determina
deter
pe
membrii echipei să nu se bazeze pe aplicarea cunoștințelor
cunoștințelor dobândite în prealabil, ci strict pe

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 45 / 126

abilitățile
țile lor de a rezolva probleme noi.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Sarcina de lucru o constituie identificarea a 12 obiecte care pot ajuta la salvarea vieților
vie
și a modului în care acestea vor fi utilizate. Va trebui să se asigure o condiție importantă,
aceea că toți
ți membrii echipei cunosc la fel de puțin şi in egală măsura situația. Rezolvarea
situației se va bazaa deci pe abilitatea lor de a stabili obiective şi de a analiza strategii
alternative pe care să le evalueze ulterior, alegând soluția
soluția care îndeplinește cel mai bine
obiectivul. Acest tip de abordare le cere tuturor membrilor echipei sa participe ca egali,
concentrându-se pe cât de performanta este echipa.
echipa

a. Proiectarea și prezentarea unei activități de învățare interdisciplinare inovative
utilizând OER și Web 2.0 specificate la anexele Task 1-Centralizator
1 Centralizator resurse OER.
Se vor constitui echipe de câte 4 profesori,
profesori, cu specializări diferite, care vor lucra
împreună pentru a realiza designul unei activități
activități de învățare interdisciplinare inovative.
Procedura de formare a echipelor este tragerea la sorți
sor – se formează grupe cu toţi profesorii
de aceeaşi specializare,
zare, apoi se trag la sorţi câte 4 din grupe diferite. Activitatea va fi
prezentată utilizând Fișa din Anexa 1.
b. Interevaluarea lucrărilor prezentate
Se va utiliza fișa din Anexa 2. Fiecare echipă va vota un loc 1, un loc 2 si un loc 3, fără a
vota pentru ea însăși.
și. Ca urmare a ierarhizării, câștigătorii vor fi premiați.

Agenda

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 46 / 126

Schimburile de experienţă naţionale se vor desfăşura după următoarea agendă detaliată:

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Ziua 1
11.00 – 12.00

Primirea şi înregistrarea participanţilor

12.00 – 13. 00

Prezentare de deschidere
-

Prezentarea proiectului Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea
TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

-

Prezentare – reprezentant UMP MCSI

-

Prezentare inspector invitat din județul
județul unde se desfășoară
activitatea de experiență
experien

-

Prezentare – expert cheie, facilitator responsabil sau
facilitator antrenor

13.00 – 14.00

Dejun

14.00 – 16.00

Prezentarea profesorilor participanți
participan
Implementarea proiectelor cu componentă TIC și soluţii TIC inovative
în procesul instructiv-educativ
instructiv

Prezentarea proiectelor implementate de profesori din
şcolile comunităţilor EBC - exemple de bună practică
16.00 – 16.30

Coffee break

16.30 – 18.30

Prezentarea profesorilor participanți
participan
Implementarea proiectelor cu componentă TIC și soluţii TIC inovative
în procesul instructiv-educativ
instructi

Prezentarea proiectelor implementate de profesori din şcolile
comunităţilor EBC - exemple de bună practică
Program liber

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 47 / 126

18.30 – 19.30

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

19.30 – 21.00

Cină

Ziua 2
08.00 – 09.30

Mic dejun

09.30 – 11. 00

Team building

11.00 – 11.30

Coffee break

11.30 – 13.30

Proiectarea unei activități
activități de învățare cu componentă TICTIC partea 1
Proiectarea unor activități
activități de învățare prezentate conform templatei
din Anexa 1. Argumentarea alegerii temei, stabilirea scopului și a
obiectivelor, planul descriptiv
de
al activității propuse.

13.30 – 14.30

Dejun

14.30 – 16.00

Proiectarea unei activități
activități de învățare cu componentă TIC
Proiectarea unor activități
activități de învățare prezentate conform templatei
din Anexa 1. Construirea cunoașterii
cunoa
și încurajarea gândirii critice.
Abilități
ți și competențe necesare secolului 21 pe care le dezvoltă
activitatea propusă.

16.00 – 16.30

Coffee break

16.30 – 18.30

Proiectarea unei activități
activități de învățare cu componentă TIC
Proiectarea unor activități
activită de învățare prezentate
ate conform templatei
din Anexa 1. Extinderea învățării
țării înafara clasei, Colaborarea și

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 48 / 126

comunicarea. Utilizarea TIC în cadrul activității
activității descrise.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

19.30 – 21.00

Cină

Ziua 3
08.00 – 09.30

Mic dejun

09.30 – 11. 00

Prezentarea publică activității
activită de învățare
țare cu componentă TIC
-

Template din Anexa 1

11.00 – 11.30

Coffee break

11.30 – 13.30

Exercițiu
țiu de interevaluare
-

Evaluarea activităților
activităților de învățare prezentate conform
templatei din Anexa 2. Se lucrează în aceleași
aceleași echipe de câte
4 profesori cu specializări diferite care vor evalua toate
celelalte echipe, cu excepția
excep propriei echipe.

13.30 – 14.30

Prânz

14.30 – 16.00

Concluzii. Discuții
Discu finale.
Festivitatea de premiere.
Încheierea activităţilor

Activităţile propuse pentru schimburile de experienţă
experienţă se vor desfăşura pe sesiuni de lucru care
presupun prezentări interactive şi ateliere de lucru.
Prezentările interactive au drept scop promovarea exemplelor de bună practică ale
profesorilor din şcolile comunităţilor EBC.
Ateliere de lucru au drept scop prezentarea legăturii dintre bunele practici în domeniul

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 49 / 126

educaţional şi utilizarea Internetului,
Internetului a open source, open content şi a materialelor gratuite

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

OER pentru a preda 30% din disciplinele următoarelor 4 arii curriculare: Limbă şi comunicare,
Matematică şi Ştiinţe, Om şi Societate,
Societate Arte.
În cadrul acestor activităţi, profesorii participanţi vor împărtăși
împărtăși rezultatele și experiența
căpătată după lunile de implementare a programului de Asistență
ță tehnică pentru utilizarea
TIC în școlile EBC.
Rezultatul aşteptat al activităților
activităților schimbului de experiență este realizarea unei colecții de
exemple de bună practică anterior dezvoltate de către participanți,
participanți, precum și designul
(descrierea) unor activități
ți de învățare interdisciplinare utilizând OER și
ș Web 2.0 de către
echipele formate în acest timp.
Colecția
ția realizată va prezenta activităţile inovative de învățare interdisciplinare utilizând OER
șii Web 2.0 de către echipele formate. Materialele rezultate în urma sesiunilor de lucru vor fi
puse pe un CD şi vor fi distribuite tuturor celor interesaţi.

Rezultate
Rezultatele așteptate
șteptate ale schimburilor de experienţă naţionale sunt formalizate prin:
Rezultat aşteptat
10x20 de prezentări ale proiectelor
anterior implementate de către profesori

Tematică
Proiecte
ecte cu componentă TIC
Soluții
ții TIC inovative în procesul instructivinstructiv
educativ

10x5 activități de învățare

Adaptată și descrisă conform templatei din

interdisciplinare, cu componentă TIC,

Anexa1

utilizând OER și Web 2.0, indicate în
centralizatoarele din Anexele Metodologiei

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 50 / 126

Task 1

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

10x5 fișe
șe de evaluare pentru activități de

Templata este prezentată în Anexa 2

învățare
țare interdisciplinare, cu componentă
TIC, utilizând OER și Web 2.0, indicate în
centralizatoarele din Anexele Metodologiei
Task 1

Monitorizarea
area şi evaluarea schimburilor de experiență
experiență naţionale
Monitorizarea şi evaluarea schimburilor de experienţă naţionale se va face de către
facilitatorul responsabil desemnat pentru organizarea evenimentului.
Monitorizarea rezultatelor obţinute se bazează pe
pe indicatorii de rezultate care reprezintă
situaţia dorită la finalul activităţii. Evaluarea constă în aprecierea rezultatelor obţinute la
finalul activităţilor pentru a furniza un feedback informativ.
Monitorizarea şi evaluarea schimburilor de experienţă naţionale se va finaliza prin
completarea următoarelor:

Fișa
șa pentru monitorizarea activităților schimbului de experiență - Anexa 3A

Chestionar de evaluare a activității
activită desfășurate - Anexa 4

Raport de evaluare întocmit de facilitator - Anexa 5

Locul desfăşurării:

Perioada:

Participanţi:

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 51 / 126

Raportul va avea următoarea structură:

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Agenda activităţilor :

Activităţi realizate/Rezultate:

Evaluarea realizată de către participanţi

Evaluarea realizată de către facilitatori
fac

Evaluarea condițiilor
țiilor de desfășurare a schimbului de experiență

Cei mai buni participanți
ți

Concluzii/Aprecieri/Propuneri.

Informațiile
țiile din raportul de monitorizare al evenimentului şi din chestionare vor fi analizate

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 52 / 126

şi utilizate în raportul intermediar şi final pe task-ul
task 5.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

7. Organizarea a 3 tabere de creaţie

Preambul
Paradigma tradiţională a învăţământului preuniversitar este practic paradigma
„predării”. La baza ei se află transmiterea informaţiilor de la profesor la elevi în timpul
predării şi, invers, de la elevi la profesor în timpul evaluării. Dar adevăratul scop al şcolii
constă în producerea învăţării, folosind orice mijloace adecvate .
Paradigma nouă, care poate fi numită paradigma „învăţării”, înseamnă, de fapt, că
şcoala îşi asumă responsabilitatea pentru învăţarea elevilor. Aceştia trebuie să devină actori ai
propriei învăţări, să poarte propria responsabilitate pentru învăţare. Sinergia responsabilităţii
şcolii şi a elevului pentru învăţare conduce la rezultate foarte bune.
Documentele UE oferă jaloane orientative pentru activitatea cadrelor didactice care
facc primii paşi spre centrarea pe elev. În cadrul acestei abordări, activitatea didactică este
centrată pe elev, iar rolul cadrului didactic este de a organiza sarcinile legate de rezolvarea
problemelor, de a ghida înţelegerea elevilor şi de a sprijini proiectele
proiectele bazate pe învăţarea prin
colaborare.
Îndeplinind acest rol, profesorii îi ajută pe elevi să creeze, să implementeze şi să
evalueze proiecte şi soluţii. Abordarea implică şi o structurare diferită a colectivului de elevi.
elevi
Orarul şi structura clasei sunt
nt mai dinamice, elevii lucrând în grupuri, pe perioade mai lungi
de timp. Pentru a ghida elevii astfel încât aceştia să înţeleagă conceptele cheie,
cheie profesorii vor
utiliza instrumente tehnologice cu aplicativitate largă,
largă, specifice diferitelor discipline –
simulări, proiecţii, vizualizări în domeniul ştiinţelor,, instrumente de analiză a datelor în
domeniul matematicii, jocuri de rol în domeniul ştiinţelor sociale…. (Standarde de
competenţă în domeniul TIC pentru cadrele didactice (SCCD-TIC)
(SCCD TIC) Module de standarde
standar de

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 53 / 126

competenţă. UNESCO, 2008).

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

În 1998 un Raport al UNESCO, World Education Report: Teachers and Teaching in a
Changing World.. Paris: UNESCO Publishing, 1998, sublinia că există suficiente date empirice şi
experimentale care demonstrează clar eficacitatea
eficacitatea superioară a învăţării cu TIC în comparaţie
cu învăţământul tradiţional, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea cunoaşterii în viaţa activă în
afara şcolii.
Inserția
ția TIC în activitatea educațională are un puternic impact asupra strategiilor
didactice şii a dezvoltării unor forme de organizare a instruirii care nu sunt posibile cu ajutorul
metodelor şi mijloacelor tradiţionale. Actul învăţării nu mai este considerat a fi efectul
demersurilor profesorului, ci rodul unor interacţiuni ale elevului cu cel care
car conduce
învăţarea, cu calculatorul, cu sursele de informare puse la dispoziţie (Internet, enciclopedii,
etc). Utilizarea noilor tehnologii informatice în lecţii, presupune identificarea obiectivelor şi a
competenţelor prevăzute în programa şcolară, alegerea
alegerea (adaptarea sau dezvoltarea)
software-ului
ului didactic potrivit şi evident asigurarea hardware-ului
hardware ului necesar.
Experiența
ța prezentată în literatura de specialitate evidențiază ca avantaje ale învăţării
beneficiare de inserția
ția TIC, următoarele:
-

stimularea capacităţii
acităţii de învăţare inovatoare, adaptabilă la condiţii de schimbare
socială rapidă.

-

considerarea învăţării din punct de vedere al folosirii ulterioare a cunoştinţelor
dobândite

-

individualizarea învăţării şi creşterea randamentului însuşirii conştiente a
cunoştinţelor
unoştinţelor prin aprecierea imediată a răspunsurilor elevilor.

-

realizarea învăţării interdisciplinare, interactive, centrate pe elev, folosind metode
euristice.
dezvoltarea creativităţii elevilor care învaţă utilizând software educaţional specific.

-

reducerea
rea timpului de învăţare şi ridicarea calităţii învăţării,

-

creşterea interesului şi a motivaţiei educabililor;

-

asigurarea accesului la informaţie;

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 54 / 126

-

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

-

crearea unor reprezentări interactive;

-

asigurarea suportului tactic şi strategic al procesului educaţional;

-

diagnoza şi corecţia erorilor;

-

asigurarea managementului activităţilor.

Odată cu apariţia noilor tehnologii apar noi tendinţe în evoluţia strategiilor didactice:
transformarea elevului în subiect activ al propriei deveniri şi apropierea cunoaşterii didactice
de cunoaşterea ştiinţifică.
Strategiile de învăţare actuale pot să combine:
tehnologii bazate pe web (web-based)
(web based) precum clasele virtuale, instruirea în
ritm propriu, învăţarea colaborativă, redarea în flux audio şi video (streaming
video);
diferite
te abordări pedagogice (constructivism, behaviorism, cognitivism), cu
scopul de a atinge un rezultat optim al învăţării;
orice formă a tehnologiei utilizate în activitatea educaţională (video, CD, web,
film digital, blog, portal, web2.0, OER) cu instruirea faţă – în – faţă, condusă de
către profesor;
tehnologiile instrucţionale cu actualele cerinţe ale joburilor cu scopul de a crea
un efect armonios al învăţării;
învăţarea sincronă cu cea asincronă;
mai multe tipuri de conţinuturi interactive.

În acelaşi context
ontext referitor la facilitarea aplicării acestor metode, sala de clasă ar trebui
dotată cu un mobilier flexibil, uşor de aşezat în diferite configuraţii, cu computere (eventual
mobile) și cu acces Internet.
Resursele educaţionale (software-ul
(software educațional) utile unor astfel de lecţii presupun
un grad mare de interactivitate şi de centrare pe elev. Ele trebuie să permită explorarea,

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 55 / 126

chestionarea, modelarea, colectarea datelor etc.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Atunci când se proiectează activități
activită de învățare și software-ul
ul educațional
educa
aferent lor,
se vor avea în vedere următoarele aspecte:
-

activarea
rea cunoştinţelor deja însuşite;

-

oferirea unui context motivaţional pentru a amplifica interesul sau curiozitatea elevilor
el
pentru tema respectivă;

-

fragmentarea unei sarcini complexe
compl
în paşi mai mici/accesibili;

-

oferirea unor sugestii (hints)
(
sau a unei
ei soluţii parţiale a problemei;

-

învăţarea de către elevi a unor cântece sau instrumente mnemonice pentru a facilita
memorarea unor evenimente
even
sau proceduri importante;

-

facilitarea angajamentului şi participării elevilor;

-

prezentarea unui timeline istoric pentru
pentru a oferi contextul învăţării;

-

utilizarea unor organizatori grafici care să ofere un cadru vizual pentru
pentr asimilarea
noilor informaţii;

-

ghidarea elevilor în formularea unor predicţii privind rezultatele activităţii
ac
pe care o

-

formularea de întrebări pentru a încuraja
încuraja o investigare mai profundă;

-

solicitarea elevilor să contribuie cu experienţa lor referitoare la subiectul studiat.

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 56 / 126

desfăşoară;

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Scop, obiective
Taberele de creaţie se vor constitui
consti ca un cadru pentru inovare şi utilizarea creativă a
TIC în educaţie.
Scopul taberelor de creaţie este acela de a asigura cadrul de colaborare şi de schimb
de idei între şcoli din cadrul proiectului EBC. Participanții
Participanții selectați vor crea design-ul
design unor
activități
ți educaționale interdisciplinare și al software-ului
software
educațional
țional destinat lor,
lor având ca
teme impuse: pădurile, apa, aerul, schimbări climatic, surse regenerabile de energie,
biodiversitate.

Obiective generale:

Dezvoltarea creativității
ții profesorilor
profesoril din școlile EBC;

Încurajarea comunicării și a colaborării, utilizarea inovativă a TIC pentru proiectarea
unor activități
ți de învățare;

Facilitarea transferului de modele pozitive de utilizare a TIC în activităţi educaţionale.

Organizarea
Comunicarea preliminară cu participanții
participan selectaţi

Pe baza planului de implementare,
implementare se va demara procesul de comunicare preliminară cu
participanții.

După stabilirea detaliilor de organizare a taberelor de creaţie, coordonatorii locali de proiect

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 57 / 126

vor asigura comunicarea
nicarea către şcoli a listelor de participanţi/locaţiilor pentru fiecare tabără.

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Aranjamente logistice necesare derulării taberelor de creație
crea

Organizarea taberelor de creaţie (contractarea unităţilor hoteliere în vederea asigurării cazării
şi mesei participanţilor,
ticipanţilor, etc.) va începe cu cel puțin
pu două luni înainte.

Locaţiile pentru desfășurarea
șurarea taberelor de creaţie vor fi stabilite după următoarele criterii:
o Existența
ța unui spațiu adecvat în care să poată acomoda minim 100 de
persoane - servicii hoteliere şi de restaurant şi sală de lucru;
lucru
o Cazare în spaţii de minimum 2 stele;
o

Mic dejun, masa de prânz şi cina asigurate pe parcursul a 7 zile.
zile

Implementarea programului taberelor de creaţie

Taberele de creaţie se adresează elevilor şi cadrelor didactice din şcolile
şc
comunităţilor
EBC;

Aproximativ 100 de participanţi (76 de profesori şi 24 de elevi) vor lua parte la fiecare
dintre cele 3 tabere de creaţie. Profesorii sunt selectaţi prin procedura descrisă la
pagina 13, iar cei 24 de elevi sunt aleşi din şcolile de
de unde provin primii 24 de profesori
participanţi la fiecare dintre tabere;

Durata unei tabere de creaţie este de 7 zile/6 nopţi;

Taberele de creaţie vor fi organizate de către echipa de implementare a proiectului;

Fiecare tabără de creaţie va fi coordonată de către un facilitator desemnat ca
responsabil de eveniment, dintr-un
dintr un grup de 5 facilitatori participanți
participan la tabără.
Facilitatorul responsabil va fi selectat dintre facilitatorii participanţi ca urmare a

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 58 / 126

performanţelor sale înregistrate în activitatea
activitatea desfăşurată în şcolile EBC.
EBC

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

Acţiuni specifice:
realizarea unei agende diverse atât pentru profesori cât şi pentru elevi (ateliere de
lucru, seminarii, activităţi recreative şi de divertisment, etc);
crearea materialelor care vor fi distribuite şi utilizate în taberele de creaţie (programul,
diplome,, liste de participanţi, etc);
susţinerea cheltuielilor legate de cazare, masa si pauzele de cafea;;
susţinerea cheltuielilor de transport pentru toţi participanţii;
organizarea activităţilor,
activităţilor în conformitate cu ordinea de zi: activităţi indoor şi activităţi
recreative;
furnizarea şi asigurarea suportului tehnic pentru echipamentele IT pe toată durata
taberei de creaţie;
înregistrări video şi fotografii cu activităţile din taberele de creaţie..

Taberele de creaţie se vor desfășura
desfă
într-un
un timp efectiv de 3 luni în perioada iulie septembrie 2012 conform calendarului de mai jos:
Calendarul taberelor de creaţie

Nr.

(planificare inițială
țială ce poate fi modificată pe parcurs)
Sesiune

Durata (zile)

Locul de

Data propusă

Participan
Participanți

Facilitatori

desfăşurare
1.

7 zile/6 nopţi

100 15 iulie -31

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 59 / 126

august 2012

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

2.

7 zile/6 nopţi

100 15 iulie-31
august 2012

3.

7 zile/6 nopţi

100 15 iulie-31
august 2012

Tematica taberelor de creație
crea
Activităţile taberelor de creaţie vor fi centrate în jurul unor subiecte de actualitate,
legate de conservarea mediului înconjurător prin limitarea efectelor negative ale oamenilor
asupra sa.
Vor fi derulate pentru fiecare tabără de creație
creație activități de elaborare de proiecte pentru una
dintre următoarele teme:
a. Pădurile
b. Apele
c. Aerul

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 60 / 126

d. Schimbările climatice

Metodologia de networking pentru cadrele didactice din şcolile comunităţilor EBC

e. Surse regenerabile de energie
f. Biodiversitatea

Programul taberelor de creație
crea - activități
Activităţile din cadrul taberelor de creaţie se vor baza pe:
-

activităţi indoor – echipele vor avea la dispoziție
ție calculatoare cu acces
internet, resurse educaționale
educaționale și suport pentru elaborarea designului și
a software-ului
software
specific activităților educaționale
ale propuse.

-

activităţi recreative - echipele vor avea la dispoziție
dispozi
instructori
specializa pentru desfășurarea celor propuse.
specializați

Activităţile indoor se referă la proiectarea unei activităţi de învăţare cu tema la alegere și a
software-ului
ului specific, dintre cele propuse, în echipe profesori şi elevi. Proiectul ales de fiecare
echipă este elaborat în cadrul unor sesiuni interactive, cu participarea activă a tuturor
membrilor echipei şi o reprezentare echilibrată a intereselor acestora. Astfel, toate activităţile
presupun interacţiuni într-o
o înşiruire logică, cu scopul de a asigura grupului ţintă preocupări
în interes comun, găsind soluţii creative şi ingenioase, dezvoltându-şi
dez
şi abilităţile de cooperare
şi colaborare.
Activităţile recreative outdoor se referă la un set de activităţi culturale, sociale sau sportive,
structurate într-un
un program, desfăşurat într-un
într
cadru natural,, cu scopul declarat de învăţare și
cunoaştere, de îmbunătățire
țire a stării de spirit, de formare a valorilor morale, de înţelegere a
spiritului de echipă, de învăţare a respectului faţă de semeni de lărgire a capacităţii de

Asistenţă Tehnică pentru Utilizarea TIC în Şcoli şi Biblioteci Locale

Pagina 61 / 126

acţiune, de dezvoltare a calităţilor motrice.