You are on page 1of 7

Formule de geometrie analiticã

1. Coordonate carteziene în plan. Distanţa euclidianã

Dacã A( x A , y A ), B( xB , yB ) sunt douã puncte în plan, atunci distanţa dintre aceste douã puncte
este:
AB = ( xB − x A ) + ( y B − y A )
2 2

Dacã A( x A , y A ), B ( xB , yB ) sunt două puncte în plan, atunci mijlocul segmentului AB notat M ,


are coordonatele:
x A + xB y + yB
xM = , yM = A
2 2
2. Dreapta.
a. Forme ale ecuaţiei dreptei în plan

În coordonatele carteziene o dreaptã oarecare este definitã printr-o ecuaţie de gradul I, şi invers,
orice ecuaţie de grad I defineşte o dreaptã.
Ecuaţia de forma ax + by + c = 0 (1) se numeşte ecuaţia generalã a dreptei.
Punctul M ( x M , y M ) se aflã pe dreaptã dacã înlocuind x = x M şi y = yM în ecuaţia (1) egalitatea
se verificã adicã ax M + by M + c = 0
Unghiul ∝, unghiul pe care îl face dreapta cu axa OX, în sens trigonometric , se numeşte
unghi de înclinare al dreptei în raport cu axa OX. Tangenta acestui unghi se numeste
coeficientul unghiular al dreptei ( sau panta dreptei ) şi se noteazã cu m = tgα
a
Dacã ecuaţia dreptei este datã sub forma (1) atunci m =− ,b ≠0
b
În funcţie de pantã ecuaţia unei drepte se scrie y = mx + n ( forma
explicitã ) unde n este
ordonata la origine a dreptei.
Pentru m=1 şi n=0 adicã y = x se obţine ecuaţia primei bisectoare. ( y = − x este ecuaţia celei
de a doua bisectoare ).
Pentru m=0 adicã y = n se obţine ecuaţia unei drepte paralele cu axa OX.Pentru m=∞ adicã
x=k se obţine ecuaţia unei drepte paralele cu axa OY.
Ecuaţia dreptei de pantã m care trece prin punctul A( x A , y A ) este : y − y A = m( x − x A ) ecuaţia
unei drepte determinate de un punct şi o pantã.
y −y
este : y − y A = x − x ( x − x A ) unde
B A
Ecuaţia dreptei determinate de punctele A( x A , y A ), B ( xB , y B )
B A

yB − y A
raportul x − x = m este panta dreptei determinate de douã puncte.
B A

Ecuaţia dreptei care trece prin două puncte distinte A( x A , y A ), B( xB , yB ) sub formă de
x y 1
determinant se scrie : xA yA 1 =0
xB yB 1
Dacã se cunosc coeficienţii unghiulari m1 , m 2 pentru douã drepte, atunci unul din unghiurile de
terminate de aceste drepte este dat de formula:
m 2 − m1
tgϕ =
1 + m1 m 2
Punctul M (xM , yM ) de intersecţie al dreptelor de ecuaţii: a1 x + b1 y + c1 = 0, a 2 x + b2 y + c 2 = 0 se

 a1xM + b1 yM + c1 = 0
gãseşte rezolvând sistemul 
 a2 xM + b2 yM + c2 = 0
obţinut prin înlocuirea coordonatelor punctului M în cele douã ecuaţii.
Douã drepte sunt paralele dacã pantele lor sunt egale adicã : m1 = m 2 .
Douã drepte sunt perpendiculare dacã este satisfãcutã relaţia: m1 ∗m2 = −1 .
Distanţa d de la punctul A( x A , y A ) la dreapta de ecuaţie generalã ax + by + c = 0 este datã de
ax A + by A + c
formula d= .
a 2 +b2
xA yA 1
Trei puncte A( x A , y A ), B ( x B , y B ), C ( xC , y C ) sunt coliniare dacă : xB yB 1 =0
xC yC 1
Aria triunghiului determinat de punctele A( x A , y A ), B ( x B , y B ), C ( xC , y C ) este dată de formula

xA yA 1
1
A∆ = xB yB 1 ( modulul determinantului respectiv).
2
xC yC 1

b. Ecuaţiile dreptei în spaţiu

Ecuaţiile parametrice ale dreptei determinată de punctul M ( x M , y M , z M ) şi vectorul v(l , m, n )

 x = xM + λ ⋅ l

sunt d :  y = yM + λ ⋅ m, λ ∈ R
 z= z + λ ⋅n
 M
Dreapta determinată de punctul M ( x M , y M , z M ) şi vectorul v (l , m, n ) poate fi descrisă prin
x − xM y − yM z − zM
ecuaţiile canonice : = =
l m n

Fie punctele A( x A , y A , z A ) , B( x B , y B , z b ) ale dreptei d. Atunci ecuaţiile canonice ale dreptei d


x − xA y − yA z − zA
= =
xB − x A yB − y A z B − z A
Unghiul format de două drepte în spaţiu
x − x1 y − y1 z − z1 x − x2 y − y 2 z − z 2
Fie două drepte : = = şi = = atunci unghiul format de cele
l1 m1 n1 l2 m2 n2
l1l 2 + m1 m2 + n1 n2
două drepte este dat de formula cosα =
± l12 + m12 + n12 ⋅ l 22 + m 22 + n22

3. Planul
Ecuaţia generală a planului ax + by + cz + d = 0
Punctul A( x A , y A , z A ) aparţine planului P dacă coordonatele punctului verifică ecuaţia planului,
adică ax A + by A + cz A + d = 0
Poziţii relative ale planelor Fie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi a2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0 două plane.
Cele două plane sunt perpendiculare dacă a1 a 2 + b1b2 + c1c 2 = 0
a b c
Cele două plane sunt paralele dacă a 1 = b1 = c1
2 2 2

Ecuaţia planului determinat de trei puncte Fie A( x A , y A , z A ), B( x B , y B , zb ), C ( xC , yC , zC ) atunci


ecuaţia planului determinat de cele trei puncte este :
x y z 1
xA yA zA 1
xB yB zB 1
=0
xC yC zC 1
Unghiul format de o dreaptă şi un plan în spaţiu
x − x1 y − y1 z − z1
Fie dreapta = = şi planul ax + by + cz + d = 0 atunci unghiul format de dreaptă cu
l1 m1 n1
al + bm + cn
planul este dat de formula sin α = .
l 2 + m2 + n2 ⋅ a2 + b2 + c2
Unghiul format de două plane
Fie a1 x + b1 y + c1 z + d1 = 0 şi a 2 x + b2 y + c2 z + d 2 = 0 ecuaţiile a două plane. Unghiul determinat de
a1 a 2 + b1b2 + c1c 2
cele două plane este dat de formula cos α =
a12 + b12 + c12 ⋅ a 22 + b22 + c 22
Distanţa de la punctul A( x A , y A , z A ) la planul ax + by + cz + d = 0 este :
ax A + by A + cz A + d
d ( A, Ρ) =
a 2 + b2 + c2
Volumul tetraedrului determinat de punctele
O ( xO , yO , z O ), A( x A , y A , z A ), B ( x B , y B , z b ), C ( xC , yC , zC ) este dat de formula :
xO yO zO 1
1 xA yA zA 1
VOABC =
6 xB yB zB 1
xC yC zC 1
Punctele O( xO , yO , zO ), A( x A , y A , z A ), B( x B , y B , zb ), C ( xC , yC , zC ) sunt coplanare dacă :

xO yO zO 1
xA yA zA 1
=0
xB yB zB 1
xC yC zC 1

4. Cercul
Ecuatia cercului (C) cu centrul în punctul C ( a , b) si de razã R este: ( x − a ) 2 + ( y − b) 2 = R 2 .

Pozitia relativã a unei drepte fatã de un cerc


Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu cercul ( C )

 y = m +x n
de ecuatie ( x − a ) 2
+ ( y − b) = R
2 2
se rezolvã sistemul :  Dacã sistemul are douã
( x − a) 2 + ( y − b) 2 = R 2
solutii, atunci dreapta este secantã cercului ( intersecteazã cercul în douã puncte ale cãrei
coordonate sunt solutiile sistemului). Dacã sistemul are o solutie, atunci dreapta este tangentã
cercului (coordonatele punctului de tangentã sunt date de solutia sistemului). Dacã sistemul nu
are solutie, atunci dreapta este exterioarã cercului.

Probleme de tangentã
Pentru cerc se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã:
1) tangenta într-un punct al cercului
2) tangente de directie datã
3) tangente dintr-un punct exterior

1) Dacã A( x 0 , y 0 ) este un punct al cercului , adicã dacã: ( x 0 − a ) 2 + ( y 0 − b ) 2 = R 2 atunci ecuatia


tangentei în A la cerc este (prin dedublare):
( x 0 − a )( x − a ) + ( y 0 − b)( y − b) = R 2
2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la cercul (C) au forma : y − b = m( x − a ) ± R 1 + m 2

3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la cercul (C) se


procedeazã astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la cerc: y − b = m( x − a ) ± R 1 + m 2

si se impune conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile:


y 0 − b = m( x 0 − a ) ± R 1 + m 2
Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 . Astfel ecuatiile tangentelor din
A( x 0 , y 0 ) la cerc sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) .

5. Elipsa
x2 y2
Ecuatia unei elipse este : + =1 unde a este ordonate punctului în care elipse intersecteazã
a 2 b2
axa OX ( A(a,0) ) iar b este abscisa punctului în care elipsa intersecteazã axa OY ( B(0,b) ).

B(0,b)

A/(-a,0) A(a,0)

B(o,-b)

Pozitia relativã a unei drepte fatã de o elipsã


Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu elipsa de
 y = m x+ n
x2 y2  2 2
ecuatie + =1 se rezolvã sistemul : x y Dacã sistemul are douã solutii, atunci
 2+ 2 =1
a 2 b2

a b
dreapta este secantã elipsei ( intersecteazã elipsa în douã puncte ale cãrei coordonate sunt
solutiile sistemului). Dacã sistemul are o solutie, atunci dreapta este tangentã elipsei
(coordonatele punctului de tangentã sunt date de solutia sistemului). Dacã sistemul nu are
solutie, atunci dreapta este exterioarã elipsei.

Probleme de tangentã
Pentru elipsã se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã:
1) tangenta într-un punct al elipsei
2) tangente de directie datã
3) tangente dintr-un punct exterior
2 2
x y
1) Dacã A( x 0 , y 0 ) este un punct al elipsei, adicã dacã: 02 + 02 = 1 atunci ecuatia tangentei în
a b
A la elipsã este (prin dedublare):
x ⋅ x0 y ⋅ y0
+ 2 =1
a2 b
2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la elipsã au forma : y = mx ± a m + b 2 2 2

3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la elipsã se procedeazã


astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la elipsã: y = mx ± a m + b si se impune
2 2 2

conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile:


y 0 = mx 0 ± a 2 m 2 + b 2
Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 .Astfel ecuatiile tangentelor din
A( x 0 , y 0 ) la elipsã sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) .

6. Hiperbola

x2 y2
Ecuatia unei hiperbole este : − =1 unde a este ordonata punctului în care hiperbola
a 2 b2
intersecteazã axa OX ( A(a,0) ) .

A(a,0)

Pozitia relativã a unei drepte fatã de o hiperbolã


Pentru a vedea pozitia relativã a unei drepte (d ) de ecuatie y = mx + n în raport cu hiperbola de
x2 y2
ecuatie − =1 se rezolvã sistemul :
a 2 b2

 y = m x+ n
 2 2
 x y Dacã sistemul are douã solutii, atunci dreapta este secantã hiperbolei ( intersecteazã
 2− 2 =1
a b
hiperbola în douã puncte ale cãrei coordonate sunt solutiile sistemului). Dacã sistemul are o
solutie, atunci dreapta este tangentã hiperbolei (coordonatele punctului de tangentã sunt date de
solutia sistemului). Dacã sistemul nu are solutie, atunci dreapta este exterioarã hiperbolei.

Probleme de tangentã
Pentru hiperbolã se studiazã trei tipuri de probleme de tangentã:
1) tangenta într-un punct al hiperbolei
2) tangente de directie datã
3) tangente dintr-un punct exterior
2 2
x y
1) Dacã A( x 0 , y 0 ) este un punct al hiperbolei, adicã dacã: 02 − 02 = 1 atunci ecuatia
a b
tangentei în A la hiperbolã este (prin dedublare):
x ⋅ x0 y ⋅ y 0
− 2 =1
a2 b
2) Ecuatiile tangentelor de directie datã m la hiperbolã au forma : y = mx ± a m − b 2 2 2

3) Pentru a scrie ecuatiile tangentelor dintr-un punct exterior A( x 0 , y 0 ) la hiperbolã se


procedeazã astfel: se scriu ecuatiile tangentelor de directie datã la hiperbolã: y = mx ± a m − b 2 2 2

si se impune conditia ca acestea sã treacã prin punctul A( x 0 , y 0 ) , adicã sã verifice egalitãtile:


y 0 = mx 0 ± a 2 m 2 − b 2
Aceastã ecuatie irationalã în m are douã solutii m1 , m 2 .Astfel ecuatiile tangentelor din
A( x 0 , y 0 ) la elipsã sunt : y − y 0 = m1 ( x − x 0 ) si y − y 0 = m 2 ( x − x 0 ) .

7. Vectori
→ → → →
În plan v =xi+y j sau v = ( x, y ) pe coordonate.
→ → → → →
În spaţiu v = x i + y j + z k sau v = ( x, y, z )
→ → → → → → → → → →
Adunarea - în plan Fie v1 = x1 i + y1 j şi v 2 = x 2 i + y 2 j atunci v1 + v 2 = ( x1 + x 2 ) i + ( y1 + y 2 ) j
-în spaţiu analog
Înmulţirea cu un scalar
→ → → → → → →
- în plan Dacă v = x i + y j atunci α v = αx i + αy j sau α v = (αx, αy )
- în spaţiu analog
Paralelism
→ → → → → → → →
- în plan: Doi vectori v1 = x1 i + y1 j şi v 2 = x 2 i + y 2 j sunt paraleli dacă v1 = α v 2
adică au coordonatele proporţionale.
- în spaţiu analog
Perpendicularitate
→ → → → → →
- în plan : doi vectori v = x i + y j şi v = x i + y j sunt ortogonali dacă
1 1 1 2 2 2
x1 x 2 + y1 y 2 = 0
- în spaţiu
→ →
Produsul scalar a doi vectori v1 ⋅ v 2 = x1 x 2 + y1 y 2

Modulul unui vector v = x +y 2 2

Calculul unghiului a doi vectori :


x1 x 2 + y1 y 2
- în plan cos ϕ =
x + y12 x 22 + y 22
2
1

x1 x 2 + y1 y 2 + z1 z 2
- în spaţiu cos ϕ =
x + y12 + z12 x 22 + y 22 + z 22
2
1