Cel mai important capitol din aceast teorie, dup prerea mea, este legea

complementaritii. Culorile complementare se afl situate diametral opus pe cercul

cromatic. Combinaiile de culori complementare formeaz cele mai reuite combinaii, n
sensul c, culorile sunt reciproc evideniate, crend un contrast puternic. Totui, n
compoziiile grafice se recomand folosirea lor ponderat din cauza contrastului att de
evideniat, sau alegerea unei culori de baz, cu o prezen mai mare, i a unei
complementare, care s o scoat n eviden foarte bine. O combinaie complementar se
poate echilibra i cu ajutorul culorilor acromatice (alb, negru) sau nuanelor neutre de bej,
crem, maro.
Exemplu: Oranj i Albastru.
Mai putem combina culorile folosind schema complementarelor cu disjuncie (de
rupere) sau split complementary. De data aceasta, se alege o culoare i 2 culori din
ambele pri ale culorii complementare. Schematic, aceste combinaii se formeaz
schind un triunghi isoscel (cu 2 laturi egale) nauntrul cercului cromatic. Culorile aflate
la vrfurile triunghiului vor fi culorile complementare cu disjuncie. Aceast opiune
permite o armonie cromatic mai puin stringent dect schema complementar.

Exemplu: Galben, Violet-Albstrui i Verde-Albstrui.

De asemenea, se pot forma combinaii prin alegerea unei armonii analoage (de 3 culori
spre exemplu) si armoniei analoage complementare primei (diametral opuse).
n interiorul cercului culorilor putem schia mai multe forme geometrice, pentru a crea
combinaii cromatice reuite din 3 sau 4 culori. Unul dintre acestea este un triunghi
echilateral (cu toate laturile egale). Culorile din vrfurile acestui triunghi vor forma o
schem triadic. n acest caz putem obine un echilibru cromatic mai domolit dect n
cazul culorilor puternic contrastante din schemele complementare.
Exemplu: Galben, Rou, Albastru.
Se recomand ca proporiile culorilor din schema triadic s fie n felul urmtor: 80%
15% 5%. Cel mai mic procent l ocup culoarea cea mai intens, celelalte dou cu
prezen mai mare, dar cu nivel de saturaie mai mic. Unele surse spun c nuanele dintro schem triadic ar trebui s aib toate aceeai valoare tonal, adic s fie toate sau
ntunecate, sau deschise, sau aprinse, sau pale, etc.
Un ptrat sau un dreptunghi din interiorul cercului culorilor ne pot ajuta s formm
schemele tetradice. Combinaiile de 4 culori dispersate pe ntreg cerc cromatic pot
prezenta dificulti destul de mari n ceea ce privete folosirea proporiilor reuite,
intensitii, luminoztii. Dreptunghiul pare a forma culori legate de un anotimp, ce pot
fi folosite pentru a reda senzaiile specifice sezoniere. Schema cromatic format de un
ptrat poart, de asemenea, denumirea de schema complementarelor duble, deoarece
combin 2 perechi de culori complementare.
Exemplu ptrat: Oranj-Glbui, Verde, Violet-Albstrui, Rou.
Exemplu dreptunghi: Oranj, Verde, Albastru, Rou.
Ca regul general, specialitii grafici ne recomand s folosim o culoare dominant n
proporie de 60% (din compoziia noastr cromatic), 30% culoarea complementar i
10% o culoare complementar adiional. Nonculorile alb i negru se pot aduga la
orice combinaii cromatice, n proporii diverse. De asemenea, s nu uitm de nuanele
neutre (n special n machiaj) de bej, crem, maro, care cu siguran nu vor intra n conflict
cu armonia coloristic creat de noi.

Marci Populare

Maimeri
Winsor & Newton
Leonardo
Cretacolor

Reeves
Hand Made
RoArt

Pfeil
Sculpey
Mabef
Snazaroo
Rotring
Koh-I-Noor
Harder & Steenbeck
Paasche
Fabriano
Jacquard
Lucas Art
Krylon
Escoda

Vezi toate marcile

Pagina Principala
Cum cumpar
Livrare/Plata
Ajutor
Cupoane reduceri
Partneri
Contact

Teoria Culorilor
Teoria Culorilor notiuni de baza partea 2

Culorile complementare puse una langa alta

creeaza contrastul maxim, parand mai luminoase, mai intense. Totusi, legea contrastului
culorilor lui Chevreul sustine ca: puse una langa cealalta, culorile vor parea alterate, ca si
cand una a fost amestecata cu complementara celeilalte. Astfel, daca asezam o bucata de
material galben pe un fond albastru, aceasta va avea o usoara tenta portocalie, deoarece
portocaliul este culoarea complementara albastrului.
De asemenea, umbra unui obiect va contine si culoarea complementara celei
predominante, de exemplu umbra unui mar rosu va contine si aceasta culoare. Este
simplu de retinut: in roata culorilor, cele opuse culorilor primare sunt complementarele
acestora. Complementara unei culori primare se obtine din amestecul celorlalte doua
primare. Prin urmare complementara rosului este verde, a lui albastru este portocaliul, iar
pentru galben movul. Complementara unei secundare este culoarea primara ce nu a fost
folosita in obtinerea acesteia, adica pentru verde rosu, pentru portocaliu albastru, iar nu
pentru mov galben.
Culorile tertiare se obtin prin amestecarea unei culori primare cu una secundara (cele
secundare fiind obtinute la randul lor din doua culori primare). Proportiile in care acestea
sunt amestecate creeaza diferite culori tertiare. Ele sunt denumite combinand numele
culorii primare si al celei secundare, folosite in amestec. De exemplu amestecand rosu si
portocaliu obtinem culoarea tertiara rosu-portocaliu.
Variatiile de maroniu si gri sunt si ele considerate tertiare, continand toate culorile
primare. Cea mai usoara metoda de a obtine maroniul este de a amesteca o culoare
primara si complementara sa, in alte cuvinte portocaliu pentru albastru, mov pentru
galben si verde pentru rosu, obtinand din fiecare pereche un maroniu diferit. Griul se
obtine cel mai usor amestecand portocaliu (sau galben si rosu) cu albastru si apoi cu alb.
Intotdeauna va fi necesar mai mult albastru decat portocaliu, dar va trebui sa
experimentati pentru a afla cantitatea de alb. Puteti amesteca albastru si o culoare de
pamant cum ar fi sienna arsa sau raw umber. Bineinteles, la acuarele, pentru a deschide o
culoare adaugati mai multa apa, dar nu uitati ca griul se va mai deschide dupa uscare.

Este posibil sa obtineti nuante murdare, daca amestecati prea multe culori. Daca griul
sau maroniul obtinut nu este pe masura asteptarilor, este de preferat sa incepeti procesul
din nou, decat sa mai adaugati culoare in speranta reusitei.
Puteti printa o schema cu roata culorilor pe care sa o colorati singuri. Amestecarea
culorilor cu succes este un exercitiu bun, desi aparent nu se merita sa pierdeti timp cu asa
ceva. Pastrati roata la vedere atunci cand pictati.
Va veti da seama de importanta acestor cateva notiuni dupa ce le veti folosi. Rezultatele
vor fi pe masura.