You are on page 1of 9

UNIVERSITATEA DIN PITESTI

FACULTATEA DE MECANICA SI TEHNOLOGIE
SPECIALIZAREA: AUTOVEHICULE RUTIERE

Controlul si atenuarea zgomotelor si vibratiilor
la autovehicule
Tema de casa

STUDENTI: Deaconescu Alexandru Ionut

Costescu Alin Constantin
GRUPA: 4.1.1

8— pneu.scaunul pasagerului.. 1) z 2 Fig. In cazul studierii influentei vibratiilor asupra organismului uman. 2) studiul calitatii nivelurilor de zgomot generate de diferitele agregate ale autovehiculului in diferite regimuri de viteza si sarcina. Autovehicul considerat ca un sistem cu doua grade de libertate. Fig. fara ca pasagerii si conducatorul sa aiba senzatii neplacute sau sa oboseasca repede si de asemenea fara ca marfa transportata sa fie deteriorata. frecventa la care se considera ca organismul omenesc are impedanta maxima. 3 — suspensia elastica amortizarea scaunului. O alta problema importanta este aceea a socurilor si a vibratiilor autovehiculelor. Problema studiului si combaterii zgomotului generat de autovehicule este complexa si cuprinde o serie de aspecte: 1) studiul aspectului fizic al aparitiei zgomotului. a mecanismului de antrenare: 6 — suspensia cu amortizare a autovehiculului. trebuie sa se aiba in vedere ca in general conducatorul si pasagerii dintr-un autovehicul stau pe scaune tapisate cu suspensie si amortizare.ZGOMOTUL SI VIBRATIILE LA MIJLOACELE DE TRANSPORT RUTIER 1. 7 — roata. O atentie deosebita trebuie sa se acorde confortabilitatii autovehiculelor care se caracterizeaza prin capacitatea de a circula timp indelungat cu viteze de exploatare. Generalitati Cresterea puterii motoarelor de autovehicule si a vitezei de deplasare a acestora a dus in ultimul timp la cresterea nivelului de zgomot generat de acestea. Sistem oscilant echivalent pentru studiul vibratiilor unui autovehicul: 1— caroseria autovehicului.frana etc. de obicei neregularitatile drumului. . 3) efecte asupra marfurilor transportate. Efectele daunatoare ale socurilor si vibratiilor la autovehicule se pot imparti in 3 mari categorii : 1) efecte asupra performantelor vehiculului. Pentru studiul teoretic al vibratiilor unui autovehicul care iau nastere datorita unei excitatii externe. 5) elaborarea unor metode unice de masurare a zgomotului generat de autovehicule si stabilirea unor niveluri acustice limita. Sistemul „scaun-om” se deosebeste de sistemul “om" printr-o mai mare elasticitate ca urmare a prezentei scaunului si prin urmare rezonanta primului sistem se va situa sub 5 Hz.2. 4) proiectarea si realizarea unor atenuatoare de zgomot eficiente din punct de vedere acustic. 2) efecte asupra conducatorului si asupra pasagerilor. 2. aceasta se inlocuieste printr-un sistem oscilant echivalent (fig. 3) stabilirea unui complex de solutii de combatere la sursa a zgomotului sau de impiedecare a propagarii sale in mediul inconjurator. 5 —suspensia elastica. 1. 4 — mecanismul de antrenare. ca urmare a deteriorarii sau functionarii necorespunzatoare ale accesoriilor lui ale aparatelor sau ale motorului. precum si conditiile de calatorie si de transport pentru pasageri si marfuri. . depistarea surselor de zgomot si analiza spectrului zgomotului.

113 si SR 113 N se situeaza la un nivel mediu. SR.5 dB (A) in ambele trepte de viteze. ritmul supapelor. Autocamioanele SR. . 9. cu un sistem simplificat cu doua grade de libertate (fig. De aceea. Viking G. 550 si Berliet Stradair. 3. tipul racirii motorului cilindru jocurile constructive in lagare si jocul dintre piston si cilindru. este totusi foarte complicat. 5. Dupa nivelul zgomotului existent in cabine.R. fiind echipat cu un motor Diesel si avand cabina semiavansata.motor de actionare. Cu toate ca autocamioanele romanesti au un zgomot interior acceptabil.M. se poate face urmatoarea clasificare: Berliet-Stradair. Autocamionul cel mai silentios este Berliet-Stradair. Principali factori care influenteaza nivelul si spectrul zgomotului la autovehicule sunt tipul caroseriei.C. s-a apreciat totusi utila reducerea in continuare a nivelului de zgomot.2). S. 5500 si Chevrolet-Viking.. 7. precum si o reducere a tariei zgomotului cu 13 soni in treapta IV. Dupa cum rezulta din masurarile efectuate. 3. Din datele obtinute rezulta o variatie destul de accentuata a caracteristicilor fonice ale aceluiasi autocamion in diferite conditii de masurare.Acest sistem care neglijeaza o serie de amanunte din constructia autovehiculului. Nivelurile de zgomot generate de diferite tipuri de autocamioane au fost analizate in cadrul unui studiu. 2. 113 N G.cabina. s-a realizat o scadere a nivelului de zgomot interior cu 4. constructia puntilor etc. s-a constatat ca pentru calculele ingineresti este posibila inlocuirea sistemului din figura 1.4. Un rol foarte important in generarea zgomotului si a vibratiilor la autovehicule il are tipul imbracamintii rutiere.ax cardanic. Ford D 300.toba de esapament. 8. precum si neuniformitatile caii de rulare. prin amenajarile respective. respectiv 11 soni in treapta V de viteza. comparativ cu unele modele straine ca Ford D 300y Chevrolet. ca de exemplu existenta mai multor pasageri. Sursele de zgomot si vibratii la vehiculele rutiere si combaterea lor Cele mai importante surse de zgomot si vibratii care apar in timpul deplasarii unui autovehicul sunt motorul de propulsie. In cadrul acestui studiu au fost supuse incercarilor acustice autocamioanele SR-113 si SR-113 N fabricate la Uzina „Steagul Rosu" Brasov. rezistenta aerului la inaintarea vehiculului si rulajul acestuia. organele de transmisie.teava de esapament. tinind seama de particularitatile fizice ale vibratiilor si de" scopurile practice” ale cercetarilor vibratiilor autovehiculelor. Astfel au fost experimentate o serie de echipamente de insonorizare ale cabinei.M. turatia si puterea motorului. In figura 3 sunt reprezentate principalele surse de zgomot si vibratii la un auto-camion. 113.C. al motorului (motor cu aprindere sau motor Diesel). 6-zgomot de rulare. 2.caroseria si peretii laterali ai cutiei. datorita celor 11 posibilitati principalede miscare.redactor. Principalele surse de zgomot la un autocamion 1. Deducerea unor principii generale este posibila doar cu foarte mare greutate.angrenaj diferential. Fig.

2) mers in gol. 1300. VW 1302 LS. Opel Rekord 11:1900. Din datele prezentate rezulta care sunt sursele principale de zgomot in marile orase. 7) demaraj rapid de pe loc. Influenta utilizarii schimbatoarelor automate de viteza asupra nivelui de zgomot. pentru fiecare regim de functionare exista anumite domenii de variatie a nivelului de zgomot. 3) fata motor. a introducerii schimbatoarelor automate. in afara de realizarea unor atenuatoare de zgomot mai eficiente la esaparea gazelor si la care posibilitatile de dezvoltare sunt limitate. in treapta II de viteza. Astfel. In literatura de specialitate s-a facut o clasificare a autovehiculelor testate din punct de vedere al nivelului de zgomot generat. Fiat 128 •Coupe. 6) accelerarea in treapta I pana la turatia nominala. 4) 50 km/h constant. iar cea mai mare la startul rapid de pe loc [71-97 dB (A)] In timpul deplasarii unui automobil. exista doua surse principale de zgomot: motorul impreuna cu transmisia si rulajul rotilor. Ponderea celor doua surse in nivelul zgomotului global este diferita pentru fiecare tip de autovehicul. In al doilea rand sunt masinile dotate cu motoare puternice ca Peugeot 504 Injection. in treapta III de viteza. in prezent exista posibilitatea de a face din oricare automobil o masina silentioasa. 4) introducerea schimbatoarelor de viteza automate. Fig.vehicule care se deplaseaza cu 50 km/h fara motor si cresterea nivelului de zgomot in cazul deplasarii cu aceeasi viteza in treapta 3 de viteza. Astfel. 2) incorporarea unor ventilatoare de racire deconectabile. Cea mai mica variatie a nivelului de zgomot se constata la rularea cu viteza de 50 km/h fara motor [64-71 dB (A)]. in figura 7 este reprezentat nivelul de zgomot la diferite tipuri de. cu 50 km/h constant. si la Ford . 5. cum sunt Citroen 2 CV 6. in urmatoare regimuri: 1) pornirea motorului. Dupa cum se afirma in literatura de specialitate. VW-Porsche 914/4 si Fiat 500. Indiferent de faptul ca este vorba de cel mai silentios sau cel mai zgomotos vehicul.3. Porche 911 T. Influenta deosebit de favorabila. In primul rand avem masinile prevazute cu motoare racite cu aer. de la 20 km/h. Se constata ca daca la Opel Gommodore. exista si alte cai de a face automobilele mai silentioase si anume: 1) utilizarea unor filtre de absorbtie imbunatatite. Mercedes 220. 5) accelerare maxima in treapta II de viteza.Testarile s-au efectuat pentru fiecare tip de vehicul. este prezentata in figura 5. unde se compara varianta clasica cu schimbator de viteza automat a automobilelor Audi 100 LS. 3) o izolare fonica mai buna a blocului motor si a incintei motorului. din punct de vedere al nivelului de zgomot generat. Regimul in care functioneaza automobilul are o mare influenta asupra nivelului de zgomot. Alfa Romeo Giulia S si Mercedes 6.

3) luarea strinsa a curbelor si cu viteza mare. cilindree. ceea ce duce la patinarea rotilor. SO* Fig. fazele de distributie a gazelor si de constructia sistemului de evacuare. 5) zgomotul pompei de combustibil Astfel.7. Un asemenea tip de attenuator este reprezentat in figura 10. La unele tipuri de motoare se pot utilize atenuatoare combinate. In cazul zgomotului generat de motor se distinge : 1) zgomotul sistemului de admisie care apare ca rezultat al pulsatiilor aerului de admisie. in timp ce pompele de combustibil silentioase ating valori de 95 -100 dB. 2) zgomotul cauzat de procesul de combustie care se manifesta sub forma unor impulsuri de vibratii. 4) demararea prea brusca de pe loc. Aspectul spectrului si nivelul zgomotului de esapare depind de numarul de cilindri. putere. Cresterea nivelului de zgomot ca urmare a functionarii motorului la diferite marci de automobile/ Atermatoarele active sau prin absorbtie se bazeaza pe principiul absorbtiei energiei acustice.Taunus S 1600 zgomotul motorului are un efect practic neglijabil la Porsche 911 T motorul ridica nivelul de zgomot de la 65 la 73 dB {A). Ca material fonoabsorbant se foloseste fibra de sticla sau fibrele bazaltice. Motorul de actionare reprezinta una din sursele principale de zgomot la autovehicule.9 sunt reprezentate doua variante de asemenea atenuatoare. 5) turarea inutila a motorului in diferite ocazii. se utilizeaza atenuatoare (tuburi de esapament) active. 7) zgomotul de evacuare a gazelor arse care are nivelul cel mai ridicat. In figura. Si conducatorul auto poate avea o contributie la cresterea nivelului de zgomot generat de autovehicul prin:. utilizate la motoarele de autobuze. . reactive si combinate. iar la Fiat 500 de la 67 la 75 dB (A). la care componenta fundamentala are un nivel de zgomot foarte ridicat (107 dB) . de numarul de timpi ai motorului. 6) zgomotul sistemului de ventilare pentru racirea motorului. la motoarele de autovehicule. o pompa de combustibil pentru un motor Diesel cu 6 cilindri are un nivel de zgomot de 105 dB. 4) zgomotul mecanismului de distributie cu supape care poate sa ridice nivelul de zgomot al motorului cu aproximativ 5 dB. In figura 8 sunt prezentate diferite variante de atenuatoare reactive. ceea ce duce la scrasnetul strident al pneurilor. 2) accelerarea inutila in timpul stationarii la stopuri. Pentru atenuarea zgomotului la sistemul de esapare a gazelor. 3) zgomotul provocat de vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor si a capacelor mecanismului de distributie cu supape. 1) trantirea portierelor masinii.

SE RECOMANDA: 1) sa se elimine jocurile dintre piston si cilindrii. biele.8. Atenuator de zgomot combinat: 1 — tevi de racord. . PENTRU A REDUCE ZGOMOTUL GENERAT DE VIBRATIILE MOTORULUI. 4 — teava perforata. roti de transmisie etc.conducta perforata Scopul principal urmarit la proiectarea atenuatoarelor este de a determina nivelul maxim si spectral de frecventa al zgomotului in sistemul de evacuare al motorului. 3 — material fonoabsorbant.9. 2 — corpul atenuatorului. In cazul unei rigiditati marite. Fig. componentele spectrului zgomotului se pot reduce cu 15-17 dB. este posibil ca prin folosirea unor amortizoare de cauciuc sau metal sa se reduca transmisia vibratiilor de la agregatul de forta la sasiu sau la caroseria autovehiculului. precum si de cuplurile acestora.material fonoabsorbant. Zgomotul generat de sistemul de admisie a aerului depinde de fazele de distributie si mareste nivelul acustic al motorului cu 8—10 dB. 2. volant. Prin montarea la un motor cu carburator a unui bun atenuator la admisia aerului. variante de atenuatoare reactive utilizate la rnotoarele de autobuze: 1 — teava de legatura. Trebuie sa se realizeze o buna suspensie a agregatului de forta (motorul si cutia de viteze). 2 — rezonator. Atenuatoare active: 1. Diferite. ale capacelor mecanismului de distributie a carburatorului. a zgomotului se poate reduce prin utilizarea unui atenuator la admisia aerului sau prin folosirea unui filtru de aer eficient din punct de vedere acustic. 3) sa se asigure o echilibrare buna a diferitelor piese cu pistoane. Pierderile de putere ale motorului din cauza contrapresiunii in sistemul de evacuare nu trebuie sa depaseasca 2—3% la turatia nominala a motorului.10.Fig. . Aceste vibratii sunt generate de fortele de inertie ale maselor in miscare de rotatie sau de translatie. Rigiditatea suspensiei motorului are o mare influenta asupra eficientei ei. a capacelor mecanismului de distributie a rotilor dintate de distributie. Aceasta componenta. arbore cotit. Fig. O sursa puternica de zgomot o constituie vibratiile peretilor si chiulasei blocului cilindrilor. 2) sa se asigure o cat mai mare rigiditate a peretilor carterului.

Aceste vibratii fiind preluate de suportii transmisiei cardanice se transmit la pardoseala caroseriei sau la sasiu si mareste nivelul de zgomot in cabina sau caroseria autovehiculului. 11. 3 — placa su-perioara. Neuniformitatile cuplului de rotatie al motorului au o mare influenta asupra functionarii fine a unei transmisii cardanice. Fig. O asemenea suspensie poate prelua o sarcina statica cuprinsa intre 150 si 250 daN. Alte surse de zgomot sunt vibratiile axului cardanic si ale caroseriei. Ca urmare a neuniformitatilor de rotatie ale axului cardanic apar vibratii torsionale si unghiulare. Vibratiile care apar intr-o transmisie cardanica se manifesta mai intens in cazul arborilor lungi. ca in figura 11. . turatia admisibila a axului cardanic crescind in acest caz. In ambele variante de suspensie se utilizeaza in ultima vreme cu rezultate bune suspensii in intregime metalice. Suspensia in 4 puncte ale agregatului de forta (fig. 2 — agregat de forta.Trebuie sa se aiba in vedere ca frecventa vibratiilor proprii ale agregatului de forta sa fie pe cat posibil mai mica decat frecventa vibratiilor fortate. chiar la viteza unghiulara constanta cand transmisia se face sub un anumit unghi. 4 — placa de baza.12) are dezavantajul ca este mai rigida la deplasarile unghiulare ale agregatului..suspensie elastica. Este deosebit de important sa nu existe o coincidenta a frecventei vibratiilor proprii ale axului cardanic si frecventa fortelor perturbatoare care actioneaza asupra acestuia.agregat de forta. Suspensia in 4 puncte ale agregatului de forta: 1. Un alt avantaj al suspensiei in 3 puncte ale agregatului de forta consta in faptul ca deformatiile sasiului autovehiculului nu provoaca tensiuni suplimentare in blocul cilindrilor motorului. Fig. 12. 2 — arc. precum si vibratii ale maselor inertiale amplasate la capetele sistemului de transmisie car-danica. frecventa vibratiilor lor sa fie cel putin cu 20% mai mica decat frecventa critica.13. la autovehiculele cu distanta mare intre motor si rotile motoare se introduce un ax intermediar. intre care se interpun inele de cauciuc. a turatiilor mari si a unor unghiuri mari intre axul cardanic conducator si cel condus. De asemenea se pot realiza axe cardanice de constructie speciala care consta din doua tevi concentrice. Axele cardanice si suportii acestora se calculeaza astfel incat la viteza maxima de deplasare a autovehiculului. viteza de rotatie a axului condus variaza de doua ori pentru fiecare turatie a arborelui conducator. cum este cel reprezentat in figura 13. Pentru a se impiedeca transmiterea vibratiilor axelor cardanice se pot utiliza mansoane elastice. O frecventa relativ mica a oscilatiilor unghiulare proprii ale agregatului de forta se poate obtine in cazul suspensiei in 3 puncte. 2. (motorreductor). Suspensie in 3 puncte ale agregatului de forta: 1 — suspensii elastice. Suspensie in intregime metalica utilizata la motoare: Legatura metalica. Fig. Pe de alta parte. Din aceasta cauza.

Pentru a se determina eficienta solutiilor adoptate. ofera posibilitati importante de reducere a nivelului de zgomot in cabina sau caroseria autoturismelor. franele pot fi surse importante de zgomot. masurarile de zgomot s-au efectuat in conditii identice de sosea. Anvelopele reprezinta o alta sursa de zgomot la autovehicule si se evidentiaza clar pe fondul celorlalte zgomote de obicei la viteze de deplasare peste 50 km/h. tije si pentru conductorii instalatiei electrice. Cercetari. In general aceasta problema se poate rezolva prin utilizarea unor vopsele (chituri) antifonice la acoperirea suprafetelor din tabla si prin vibroizolarea caroseriei fata de sasiu si de motor. atenuarile mai mari se realizeaza in domeniul frecventelor intre 1 000 si 31500 Hz. In toate cazurile. O mare influenta asupra aparitiei zgomotului franelor o are strangerea camei discului suport. Unul din procedele de reducere a nivelului de zgomot generat de anvelope. Aparitia vibratiilor in frane este legata in principal de constructia discului suport si calitatea materialului de frictiune. de fabricatie romaneasca. Masurarile efectuate au aratat ca prin insonorizarea caroseriei autobuzului TV 20 se poate reduce nivelul de zgomot cu: 1) 5—12 dB pe componentele spectrului de frecventa langa conducatorul auto. In anumite conditii de functionare. viteze de deplasare (60 km/h) si numar de persoane. de asemenea cele de tip „orice teren" cu aderare la sol nedirectionala. un rol hotaritor il are sistemul de etansare al orificiilor pentru pedale. Zgomotul franelor este general de vibratiile discului-suport. 2) captusirea capotajului motorului cu un strat de 2—3 mm grosime vopsea antifonica seria 1200 si un strat de 10 mm grosime pisla din vata minerala. capota motorului si capacul port-bagajului. al carui spectru este foarte bogat in frecvente inalte. S-a constatat ca in franele constituite din sisteme elastice pot apare oscilatii proprii provocate de existenta unei diferente pozitive intre forta de frecare in stare de rapaos si cea de alunecare. s-a aplicat un complex de masuri care au constat din: 1) acoperirea caroseriei cu un strat gros de 2—3 mm de vopsea antifonica seria 1200 (fabricat la Policolor Bucuresti) care s-a aplicat pe peretii laterali si frontali pe plafon si podea. Un nivel ridicat al zgomotului il au anvelopele la care invelisul antiderapant este constituit dintr-o imbinare de crestaturi transversale si canale circulare. pentru preintampinarea patrunderii zgomotului motorului in cabina sau caroseria autovehiculului. 3) izolarea compartimentului motorului de salonul autobuzului printr-un panou din tabla de aluminiu perforata. il are marirea rigiditatii discului-suport. in special in regimurile de rezonanta. pisla bitumizata. Nivelul coborat de zgomot au anvelopele cu strat protector absolut neted si cele cu 4 canale drepte de periferie. Pentru insonorizarea acestor autobuze. in mijlocul autobuzului. . folosit la garniturile de frina. in unele cazuri. cu rezultate bune. In scopul reducerii nivelului de zgomot pardoseala si acoperisul caroseriei.O atentie deosebita trebuie sa se acorde echilibrarii dinamice a axelor cardanice. in mijlocul autobuzului si langa motor. Zgomotul de frana se poate inlatura prin montarea unei garnituri vibroamortizoare intre cama discului suport si sabot. Problema zgomotului caroseriei este legata de tipul constructiv al acestuia. In zgomotul anvelopelor se manifesta cel mai clar componentele de frecventa de la 30 la 50 Hz. s-au efectuat si in tara cu privire la imbunatatirea confortului acustic in interiorul autobuzelor reparate capital. O echilibrare dinamica corecta atat a motorului. 3) 5—18 dB langa motor. fibre de sticla sau poliuretan expandat. ale tamburului si sabotilor. Solutia ideala in vederea realizarii de autovehicule silentioase consta in actionarea acestora cu motoare electrice alimentate de la baterii de acumulatoare.Punctele de masurare au fost amplasate langa conducatorul auto. cat si a axului cardanic. in sensul inlaturarii zgomotului de frana. Daca aceasta cama este stransa slab. Masurarile efectuate pe bancul de proba au scos in evidenta faptul ca nivelul de zgomot al anvelopelor depinde de profilul stratului protector (crestaturile antiderapante ale anvelopei) . apare posibilitatea aparitiei zgomotului de frana. panourile exterioare ale usilor si panourile anticondens (antistrop) se acopera cu materiale fonoizolante ca chit sau vopsea antifonica. Diferenta dintre nivelurile de zgomot produse de diferite tipuri de anvelope poate sa atinga 18 dB. Un efect favorabil. 2) 5—15 dB pe componentele spectrului. consta in folosirea unor anvelope cu pas neuniform de amplasare a crestaturilor laterale pe stratul protector.

Autobuz cu acumulatoare electrice: 1 . 2-motoare electrice de antrenare. Fig. cat si a poluarii sonore in mediul urban. iar in figura 15 un autoturism cu acumulatoare. care sa asigure o suficient de mare autonomie de circulatie autovehiculului respectiv.In prezent se fac cercetari intense in vederea realizarii unor baterii de acumulatoare usoare. In figura 14 este reprezentat un autobuz cu acumulator. Fig.acumulatoare electrice. Adaptarea si raspandirea unor asemenea sisteme de actionare a autovehiculelor va asigura rezolvarea atat a problemei poluarii atmosferei. motoarele electrice fiind amplasate chiar pe axele rotilor de antrenare. Autoturism cu acumulatoare electrice: 1 . 14. motorul electric antrenand rotile din spate. . convenabile ca pret de cost.acumulatoare electrice.15. 2 – motor electric de antrenare.