You are on page 1of 12

ABORDĂRI COMPARATIVE PRIVIND

FISCALITATEA ÎN STATELE MEMBRE
ALE UNIUNII EUROPENE

Iulian BRAŞOVEANU
Lector universitar
Laura OBREJA BRAŞOVEANU
Lector universitar
Cristian PĂUN
Lector universitar
Academia de Studii Economice, Bucureşti
Rezumat: Rolul şi dimensiunea implicării statului în economie reprezintă cel mai
important subiect de dezbatere pentru toate şcolile de gândire economică. În implicarea
sa
în economie, statul utilizează ca un instrument important politica fiscală. După aderarea
la
Uniunea Europeană, România se află în faţa unei noi provocări: integrarea europeană.
Politica fiscală trebuie astfel utilizată încât să sprijine convergenţa nominală şi reală,
dar
în acelaşi timp să fie suficient de flexibilă astfel încât să economia ţării noastre să poată
trece mai uşor peste şocurile integrării. Am prezentat în acest articol cele mai importante
trăsături ale sistemelor fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene legate de cele
mai
importante venituri fiscale: impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice,
contribuţiile sociale obligatorii, taxa pe valoarea adăugată, accizele armonizate. Analiza
a
fost realizată pentru perioada 1995-2007.
Cuvinte-cheie: impozitare, impozitare directă, impozitare indirectă, contribuţii
sociale obligatorii, impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, taxa pe
valoarea adăugată, accizele armonizate.
Clasificarea REL: 20I, 8K.

Introducere
La 1 ianuarie 2007 ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană. Politica fiscală este
o componentă esenţială a integrării europene. În cazul impozitării indirecte România
trebuie
să respecte cerinţele directivelor comunitare, în vederea integrării în piaţa unică
europeană.
În cazul impozitării directe nu există însă modalităţi de aşezare a acestora impuse de către
Uniunea Europeană. Am prezentat în acest articol modalităţile de aşezare a celor mai
importante instrumente fiscale în statele membre ale UE, pe baza datelor actualizate din
2007. Am analizat impozitul pe profit, impozitul pe veniturile persoanelor fizice, taxa pe
valoarea adăugată, accizele armonizate şi contribuţiile sociale obligatorii.
1. Impozitul pe profit
Tendinţa generală la nivelul statelor UE în perioada 1995-2007, pentru impozitul pe

1.00- .004.0011.00 0.3%.1015.006.2% la 37. a fost de reducere semnificativă a cotelor de impozitare. Singura ţară România în UE.00 0.3013.0015.00 2.0015. de 30 de puncte procentuale. În Germania impozitarea profiturilor s-a redus de la 56. Şi prin nivelul cotei actuale de impozitare a profitului ţara noastră se află printre cele mai atractive dintre ţările UE 27. Competenţă. Ocupare 68 68 membră UE care nu a modificat deloc cota de impozit este Suedia (cota este 28%). Cea mai mare reducere. atât în anul 1995 cât şi în 2007. Ţara noastră este deci în primele trei din UE 27 la acest capitol al modificărilor cotei în intervalul 1995-2007. s-a înregistrat însă în Bulgaria. iar România o reducere de la 38% la 16%. iar în Italia de la 52. deci de 27.009.5 puncte procentuale. deci de 22 puncte procentuale.006.202.profit.209. care în perioada analizată a înregistrat o creştere de 1 punct procentual (pp) a cotei de impozitare. Chiar şi Finlanda. Mediul de afaceri privat este impulsionat prin aceste reduceri în aproape toate statele membre UE 27.0017.503. Modelul suedez este întâlnit şi în Norvegia în această perioadă (cota 28% este. Irlanda a înregistrat o reducere a cotei de la 40% la 12. Tendinţa a fost însă de scădere semnificativă.0011. de asemenea.5%.002. de la 40% la 10%.5010. Calitatea integrării. Cea mai mare cotă de impunere există în cazul Germaniei şi Italiei. în ultimii trei ani a redus cota de impozit cu 3 puncte procentuale.8% în 1995 la 38.7% în 2007. Creştere. constantă).

Urmează Economie teoretică şi aplicată. în statele UE Pe baza valorilor din 2007. de 10%.0021. în statele membre UE Observăm că ţara noastră are una dintre cele mai mici cote de impunere la momentul actual.0022.0027.10FI MT SE HU SI FR ES UK EE DK BE AT NL LV LT LU PT EL IT CY CZ DE PL SK RO IE BG Sursă: prelucrări proprii.5030. Supliment 69 . Figura 1. Bulgaria şi Cipru înregistrează cea mai mică cotă. Modificările cotei de impozitare a profitului în perioada 1995-2007. ierarhia crescătoare a cotei de impunere ajustată este următoarea: Sursa : Comisia europeană Figura 2.18.001.1021. Cotele ajustate de impunere a profiturilor în 2007.

. Belgia. Austria. Cota maximă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice în 2006: Pe ansamblul ţărilor UE 27. Republica Cehă. Dintre ţările membre UE ce aplică o cotă unică de impozitare remarcăm faptul că Slovacia şi Estonia aplică aceeaşi cotă şi în cazul persoanelor juridice. veniturile din dobânzi sau investiţii în titluri de valoare. Aşa cum am amintit deja. în timp ce Spania. Sursa datelor: Comisia Europeană. apoi ţara noastră cu 16%.5% şi Letonia cu de 15%. Finlanda şi Portugalia. aflându-se la peste 10 pp distanţă. 2. Cotele prezentate pentru statele membre sunt de regulă valabile pentru impunerea veniturilor din salarii. în 2007 media UE 25 depăşeşte media UE 27 cu 1 pp. în cazul acestui impozit. cea mai mare impozitare a profiturilor se înregistrează în Germania şi Italia. Danemarca are cea mai mare cotă de impunere a veniturilor persoanelor fizice.69 Irlanda cu o cotă de 12. veniturile din jocuri de noroc. Media aritmetică a acestor cote. ţinând cont de încasările fiscale foarte ridicate realizate de către acest stat din impozitarea veniturilor persoanelor fizice. Luxemburg practică o cotă de 29. în raport cu impozitarea persoanelor fizice.5 şi 35%. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice În statele membre UE 27 există două modalităţi de aşezare a impozitului pe veniturile persoanelor fizice: în cote progresive şi în cotă proporţională (cota unică). redusă deci cu 10 pp faţă de cota unică de impozitare a persoanelor fizice. pe lângă ţările nordice menţionate anterior. şi în cazul celor fizice. are o evoluţie similară în perioada 1995-2007. Danemarca. valoare apropiată de media grupului de state EUR 13 (28. observăm că marea lor majoritate au cote maxime de . Suedia o urmează. donaţii. Grecia. respectiv 25. Media grupului de state EUR 13 este. Norvegia este departe de celelalte ţări nordice.3 pp media UE 25.5% pentru UE 27. Dacă în 1995 media UE 27 depăşea cu 0. Slovenia şi Olanda. iar Finlanda are o a patra cotă maximă de impozitare. Figura 3. pentru statele UE 27 şi UE 25. veniturile din moşteniri. de 28%. Franţa şi Malta au cote cuprinse între 32. Cu o cotă maximă de cel puţin 50% se mai află. Aşa cum era de aşteptat. Valori apropiate de media statelor UE (24. reducându-se de la 35% la 25%. transferuri de proprietăţi imobiliare) existând cote de impozitare particularizate. spre exemplu. Belgia. cu aproximativ 3 pp mai mare decât celelalte două valori medii. Suedia şi Norvegia practică aceeaşi cotă de impozitare a profitului. Olanda.6% iar Marea Britanie de 30%. în mod constant.5% pentru UE 25) au Slovenia. Austria. pentru alte venituri ale persoanelor fizice (cum ar fi.5%). în timp ce Lituania şi Letonia au cote mai mici cu 9 respectiv 10 pp pentru impozitarea profitului.

În Danemarca. impozitarea ridicată a veniturilor persoanelor fizice contribuie şi la finanţarea sistemului public de pensii. Ţara noastră a trecut de la grupa medie a UE (cota maximă 40%). Cota maximă se aplică pentru un venit de peste 86400 de euro. Polonia. Marea Britanie. O fiscalitate redusă a acestui impozit au Grecia. în Lituania a scăzut la 27% în 2006. urmând ca în 2008 să devină 24%.Ca medie pentru ţările nordice. Bulgaria. În Slovacia. Malta.33% din totalul veniturilor fiscale. urmând ca începând cu 2009 să fie 20%. Valoarea încasărilor din acest impozit în 2005 variază între 2. cea minimă fiind 9% iar cea maximă de 50%. în mărime de 26% şi respectiv 33%. Calitatea integrării.95%. Cota unică a fost introdusă pentru prima oară în Estonia şi Lituania. România este însă ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitul . A urmat Letonia în 1995 cu cota de 25%. Alte state care practică o impozitare ridicată a veniturilor persoanelor fizice sunt Belgia. iar în 2005 România (16%) şi Georgia (12%). Competenţă. în 1994. Spania.77% din PIB. Dintre ţările prezentate mai sus. În Finlanda. în 2007 există 5 cote de impozitare. Dintre ţările europene ce aplică cote progresive se remarcă ţările nordice ce au cea mai ridicată fiscalitate a acestui impozit. Rusia şi Serbia în 2001. Olanda. în Letonia este în continuare 25%. Tendinţa acestui impozit în perioada 2001 – 2005 a fost totuşi de reducere continuă pentru statele nordice. Republica Cehă. Observăm că România este ultima venită pe această linie de impozitare. cu 13 respectiv 14%. O fiscalitate medie întâlnim în Austria. transparenţă şi eficienţă în colectare. Cipru. cea mai mică dintre aceste cote este aplicată în Georgia.impozitare de peste 38. Cota unică de impozitare are la bază ideile de simplitate. România având cota cea mai mică dintre toate statele membre UE. Creştere. Slovenia şi Portugalia. Luxemburg. Voi prezenta în continuare modalităţile de impozitare a veniturile persoanelor fizice (cod impozit ESA 95: d51a) în statele UE 27. Ungaria. cota de impozitare unică este în continuare 19%. doar 7 state având o impozitare a veniturilor persoanelor fizice mai România în UE. la extrema minimă.76% şi 5. Venitul de până la 12400 de euro este scutit de impozitare. Italia şi Franţa. în Estonia aceasta a scăzut la 22% în 2007. pe baza datelor Comisiei Europene. aceste state caracterizându-se printr-o fiscalitate redusă sau medie în ceea ce priveşte acest impozit. Ocupare 70 70 mică sau egală cu 30%. În 2004 au aplicat această cotă Ucraina (13%) şi Slovacia (19%). încasările din acest impozit sunt de aproximativ 15% din PIB şi 33. Cota medie este de 24%.

atât în ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare. Unele state membre au negociat pentru a obţine exceptare de la plata TVA sau cote diferenţiate de impozitare pentru unele regiuni sau teritorii. pentru anumite produse de strictă necesitate. Spania (4%).7 19 Estonia EE .1%). intenţia fiind de a stabili o valoare minimă a cotei de impozitare reduse la 5%. Supliment 71 71 Utilizarea cotelor diferenţiate de TVA se realizează în funcţie de importanţa pentru existenţa umană a anumitor categorii de bunuri şi servicii.9% în 2006). medicamentele.4% în 2005 şi 2. Italia (4%).8%).5% (Irlanda) în acest moment. Sunt incluse în ultima categorie alimentele de bază.6 21 12 Bulgaria BG 7 20 Republica Cehă CZ . cât şi în ceea ce priveşte ponderea în PIB a încasărilor din acest impozit (2. O altă particularitate întâlnită în rândul statelor UE o reprezintă cota parking. hainele şi rechizitele pentru copii. România nu respectă acest principiu. ca excepţie (spre exemplu în Marea Britanie). Luxemburg (3%).5 18 Grecia EL 4. Economie teoretică şi aplicată.5 9 19 Spania ES 4 7 16 - .persoanelor fizice.. Pot exista şi cote reduse de impozitare sau cote foarte reduse (sub 5%). pentru că nu aplică cota de 9% pentru aceste categorii de bunuri. Tabelul 1 Cotele TVA în vigoare la 1 mai 2007 în statele membre ale UE State Membre Simbol Cota foarte redusă Cota redusă Cota standard Cota parking Belgia BE . care este o cotă specială de TVA practicată pentru anumite bunuri. Există şi cota zero. Cote foarte reduse există în Irlanda (4. Bunurile de lux trebuie să aibă o cotă maximă. Austria. Valoarea acesteia este 12% (Belgia. Cota standard de impozitare este stabilită la un nivel minim de 15%. S-a procedat la uniformizarea bazei de impozitare şi a cotelor de impozitare începând cu anul 1977. Acest raţionament nu este însă respectat de către toate statele membre. dar aceasta va dispare. statele membre putând mări această cotă la maxim 25%. 3.5 19 Danemarca DK .5%). Polonia (3%) şi Franţa (2.25 Germania DE . decizia fiind la latitudinea autorităţilor locale. Luxemburg şi Portugalia) şi respectiv 13. Grecia (4. bunurile de strictă necesitate sau pentru copii şi pensionari ar trebui să aibă o cotă minimă (redusă sau foarte redusă). în cinci state membre. Taxa pe valoarea adăugată (TVA) Sistemul european privind TVA s-a instituit şi se modifică pe baza Directivelor UE.

Austria şi Slovacia (cu cote de 10%) şi respectiv România în UE. în Cipru şi în Luxemburg. împreună cu Polonia. regimul general. De notat egalitatea la care s-a ajuns între cota redusă şi cea parking în Irlanda (practic în acest moment pot fi unificate). România este în grupul statelor de mijloc.1 5. Cea mai relaxată fiscalitate în ceea ce priveşte TVA se regăseşte în Spania (unde cota standard este de 16%). deci în jumătatea inferioară.8 13. Letonia.5 18 Lituania LT . Lituania.6 / 12 25 Marea Britanie UK . . nivelul minim impus de accizare pentru anumite produse.6 Irlanda IE 4. de 9%. Cipru. România este depăşită la această cotă doar de către Italia.10 20 12 Polonia PL 3 7 22 Portugalia PT .5 Sursă date: Serviciile Comisiei Cota maximă de impunere (25%) se regăseşte în Danemarca şi Suedia. Ungaria.5 20 Slovacia SK . cu o cotă de 19%.5 Italia IT 4 10 20 Cipru CY . se regăseşte în Republica Cehă.8. armonizarea prevede produsele pentru care se realizează aceasta.5 18 Olanda NL . aflându-se pe poziţiile 21-22 la egalitate cu Grecia. Finlanda. Estonia.5 / 9 18 Luxemburg LU 3 6 15 12 Ungaria HU . Accizele armonizate În domeniul accizelor. Creştere. Urmează cu o cotă de 22% a treia ţară nordică membră a UE. Ocupare 72 72 Irlanda.5 21 13. care are cea mai ridicată cotă redusă. Portugalia şi Marea Britanie. ţări care practică cota minimă de 15%.6 19 Austria AT . pe poziţia 14-19 din această ierarhie. 4.5 / 8 15 Letonia LV .10 19 Finlanda FI . Malta. Calitatea integrării. Cota redusă minimă de impunere (5%). valoare impusă prin directivele comisiei.5%. deci în jumătatea superioară a ierarhiei. impusă aşa cum am precizat anterior prin directivele Comisiei.5 / 12 21 12 România RO 9 19 Slovenia SI .5 19. 13. Competenţă.8 / 17 22 Suedia SE .5 20 Malta MT . Danemarca este singurul stat membru al UE care nu are cotă redusă.Franţa FR 2.5 17. România este în grupul statelor cu o cotă redusă ridicată.

Voi prezenta în continuare mărimile câtorva accize armonizate. în statele membre UE.08 euro/ hl. Sursă date: Serviciile Comisiei Figura 4. de alcool pur. de produs. Irlanda cu 396. România are o acciză de 750 de euro/ hl. Deci impozitarea în România nu se află la nivelul minim cerut.6 de euro/ hl.depozitarea. de alcool pur acest nivel (o creştere de aproximativ 50% faţă de minimul cerut) Ies în evidenţă. depăşind cu 6. Accizele pentru alcoolul etilic pur. Ies în evidenţă. această acciză este de 327. Suedia cu 5374 de euro/ hl. de produs. de produs. De regulă. de alcool pur. România are o acciză de 51. de produs pur şi în Cipru 45. prevăzută a rămâne constantă până în 2010. de alcool pur. de alcool pur. Suedia cu 484. plata accizelor se realizează în statul în care sunt consumate produsele accizabile. de alcool pur. Pentru România. circulaţia şi controlul produselor supuse accizării. pentru a realiza poziţionarea României faţă de celelalte state. Marea Britanie cu 2885 de euro/ hl. Cele mai reduse valori ale acestei accize se înregistrează în Bulgaria 562 de euro/ hl. de produs şi Marea Britanie cu 350. Finlanda cu 424 de euro/ hl.08 de euro/ hl. de alcool pur şi Finlanda cu 2825 de euro/ hl. Irlanda cu 3925 de euro/ hl. Economie teoretică şi aplicată. depăşind cu 200 de euro/ hl. de produs. La bere şi la vinuri nu există accize minime impuse. Cele mai reduse valori ale acestei accize se înregistrează în Grecia 45 de euro/ hl. în vigoare la 1 iulie 2007 Accizele sunt exprimate în euro la 1000 litri de produs. cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impus.05 de euro/ hl. de alcool pur şi în Cipru 607 de euro/ hl.06 de euro/ hl. în statele membre UE. prevăzută a rămâne constantă până în 2010. Acciza minimă cerută este de 359 de euro la 1000 litri. valabile la 1 iulie 2007 Acciza minimă cerută de UE este de 550 de euro/ hectolitru (hl) de alcool pur. Accizele la benzina fără plumb. de produs. Deci impozitarea în România nu se află la nivelul minim cerut. de produs acest nivel (o creştere de aproximativ 13% faţă de minimul cerut).29 de euro la 1000 . La vinuri se remarcă Irlanda şi Anglia cu niveluri extrem de mari faţă de estul ţărilor membre UE.12 de euro/ hl. de produs. Acciza minimă cerută de UE pentru produsele intermediare alcoolice este de 45 de euro/ hl. pentru ţara noastră şi statele UE 27. Supliment 73 73 Sursă date: Serviciile Comisiei Figura 5. cu valori foarte ridicate faţă de celelalte state şi faţă de minimul impus.

dar se află în general în jumătatea inferioară a statelor UE în ceea ce priveşte mărimea acestor accize armonizate. Ţara noastră se află printre ţările cu o pondere redusă.1 de euro la 1000 litri şi în Germania. urmând să crească până la 293. Partea de jos a fiecărei ponderi este reprezentată de acciza specifică. România se află printre ţările cu o pondere ridicată a accizei specifice din preţul de vânzare final (aproximativ 40%). de 806. Cele mai mari accize se înregistrează în Marea Britanie. aceste accize sunt majorate gradual. Pentru a nu realiza o creştere a inflaţiei şi a nu reduce puterea de cumpărare a contribuabililor printr-o terapie de şoc. .litri. De altfel. Ocupare 74 74 Sursă date: Serviciile Comisiei Figura 6. este de 302 de euro la 1000 litri. Cele mai reduse valori ale acestei accize se înregistrează în Lituania. În acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decât minimul cerut. Ungaria şi Portugalia. Terapia graduală este cea utilizată în creşterile acestor accize. Acciza minimă la motorină. conform unui calendar stabilit împreună cu Comisia. Creştere. de 287. de 760 de euro la 1000 litri. în Olanda. dacă ne gândim la puterea de cumpărare redusă a contribuabililor români. pentru ţările membre UE de după 2004. Cele mai mari accize se înregistrează în Marea Britanie.22 de euro la 1000 litri în 2010. Calitatea integrării. toate statele aflându-se între 52 şi 62%.79 de euro la 1000 litri şi în Germania. Este un lucru normal. 245. de 678.04 de euro la 1000 litri. Franţa. Cele mai reduse valori ale acestei accize se înregistrează în Lituania. de 287. urmând să crească în 2009 la 335.01 de euro la 1000 litri şi în Estonia. Competenţă.42 de euro la 1000 litri. de 670 de euro la1000 litri. accizele sunt un cost al integrării ce va trebui suportat.72 iar în 2010 la 348. în vigoare la 1 iulie 2007 Din aceste prezentări putem concluziona că ţara noastră se află pe un trend ascendent privind mărimea accizelor. de 485. deşi diferenţierile sunt mici. în statele membre UE.7 de euro la 1000 litri.91 de euro la 1000 litri. Accizele la ţigarete. iar cea de sus de acciza procentuală (ad-valorem). Pentru România această acciză este de 259. cerută de UE.54 de euro la 1000 litri. 245. sunt explicate prin calendarul de armonizare a acestor valori. România în UE. În acest caz ţara noastră aplică deci o acciză mai mică decât minimul cerut. Valorile accizelor din ţara noastră care sunt în 2007 sub minimul cerut de către Uniunea Europeană. Ţările cu ponderea cea mai mică în preţul final a acestei accize specifice sunt Grecia şi Italia (aproximativ 3%). Cel mai mare procent din preţul de vânzare cu amănuntul este înregistrat în Spania. Pentru accizele la ţigarete am prezentat în figura 6 ponderea accizei în cadrul preţului final de vânzare cu amănuntul.22 de euro la 1000 litri şi în Estonia.

Supliment 75 75 Slovacia are sistemul cel mai complex. În Republica Cehă. Există astfel o multitudine de modalităţi concrete de aşezare a contribuţiilor în ţările UE 27. Cota totală este de 47. cota totală a acestor contribuţii fost redusă de la 35.4% pentru persoane cu handicap. iar 2. Cota totală este de 37%.0 % de către angajaţi. În Bulgaria. Sunt prezentate în continuare. iar 12.0 % de către angajaţi.0 % de către angajaţi. dar sunt încă printre cele mai ridicate printre statele membre UE.pentru pensii angajatorul datorează 14% iar angajatul 14%. din aceste încasări 9% merg către pilonul secundar de pensii. În Estonia. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 35% de către angajatori. cât şi de către angajat. Din 2006 aceste contribuţii au devenit 0. – pentru asigurările sociale de sănătate angajatorul datorează 10% iar angajatul 4%.5% în 2006. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 21 % de către angajatori.09 %. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 33 % de către angajatori (13% pentru sănătate iar 20% pentru pensii: 16% pentru sistemul principal.3% pentru angajaţi.5.6% pentru angajatori şi 0. Proporţia suportată angajator: angajat este 65:35. Cota totală este de 38%. Cota totală este de 48%.5% angajaţii. 4% pentru sistemul secundar de pensii). În Slovacia. Cotele din ţara noastră au scăzut semnificativ. iar 3.5%. – doar angajatorul plăteşte 0. iar 13% de către angajaţi. cu titlu exemplificativ.09 % de către angajatori. iar 9.5% de către angajaţi. Contribuţiile sociale obligatorii Pentru această categorie fiscală.7% în 2000 la 29. cota totală este 28%. – atât angajatorul cât şi angajatul plătesc 4. Economie teoretică şi aplicată. integrarea europeană nu prevede armonizarea. În Belgia. pentru pilonul secundar de pensii. alături de ţara noastră. În Austria. În Letonia. Cota totală este de 14%. – pentru şomaj se plăteşte 1% atât de către angajator. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 24. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 31 % de către angajatori. În Cipru. . Aceste contribuţii acoperă şi sănătatea şi şomajul. câteva dintre contribuţiile sociale obligatorii ale statelor membre UE.0 % de către angajaţi.8 % pentru asigurări de accidente. În 2010 această proporţie va deveni 50:50. sau anumite valori minime.25 % pentru fondul de garantare. iar 17. Şomajul a fost introdus în 2002: 1% angajatorii şi 0. iar 4. 4. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 35% de către angajatori. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: 10 % de către angajatori. Cota totală a fost redusă în 2001 de la 35 la 33. În Lituania.75 % pentru fondul de rezervă şi 0. contribuţiile sociale obligatorii sunt datorate în următoarele cote: . Cota totală este de 34%.0 % de către angajaţi.

în cadrul statelor membre UE. Din analizele realizate am putut observa o foarte mare asemănare între sistemul fiscal din ţara noastră şi cel din Slovacia: – ambele state practică o cotă unică de impozitare a veniturilor persoanelor fizice şi juridice. de regulă. Diferenţele dintre valorile maxime şi cele minime înregistrate în statele membre UE sunt foarte mari: 28. iar cota redusă de TVA este printre cele mai mari trei cote reduse din UE. a existat varianta ca aceasta să fie 19%. de a face mediul de afaceri mai atractiv. România are cote de TVA mai ridicate decât media statelor UE. la momentul introducerii cotei unice în ţara noastră. . Cota unică şi în general cotele mai reduse de impozitare. România are un sistem destul de complicat. cât şi în ceea ce priveşte ponderea în PIB a încasărilor din acest impozit. dar valorile accizelor pentru România sunt în creştere în perioada viitoare.Concluzii În urma analizelor realizate am constatat că. În cazul accizelor. cu un plus de 3 pp pentru Slovacia. iar cota redusă este 10% în Slovacia şi respectiv 9% în ţara noastră. sunt modalităţi de a atrage investiţi mai mari. Aceasta arată un grad ridicat de diversitate a impunerii directe în UE. datorită calendarului de armonizare a acestora cu valorile minime cerute de reglementările europene. cu toate că există tendinţa generală de reducere a acestora. România a adoptat modelul cotei unice de impozitare practicat de către ţările baltice. – cota standard de TVA este 19% în ambele state. Ţările dezvoltate ale UE îşi permit să menţină niveluri ridicate ale impunerii directe. şi de către Slovacia. atât în ceea ce priveşte nivelul cotei de impozitare. foste sovietice. deşi aceste cote se află într-o tendinţă de reducere începând cu anul 2004. ulterior fiind însă introdusă legislativ mărimea de 16% pentru această cotă unică. în cadrul pieţei unice a UE. În cazul cotelor de contribuţii sociale obligatorii. România este ţara cu cea mai mică fiscalitate a impozitului pe venitul persoanelor fizice. ţara noastră se încadrează în tendinţa generală a statelor membre UE de reducere a cotelor de impozitare a profitului şi a veniturilor persoanelor fizice. prin comparaţie cu celelalte state membre. Cota unică din ţara noastră este cea mai mică dintre cotele statelor membre în cazul impunerii veniturilor persoanelor fizice. deşi armonizarea fiscalităţii nu este obligatorie decât în cazul impozitelor indirecte. iar ţara noastră are încă un nivel dintre cele mai ridicate. şi printre cele mai mici patru cote în cazul impozitării profitului. Această situaţie poate trage un semnal de alarmă dacă ne gândim la puterea redusă de cumpărare a contribuabililor români şi la faptul că această cotă nu se aplică pentru produse alimentare de strictă necesitate sau la toate medicamentele.7 pp în cazul impozitării profiturilor şi 43 pp în cazul impozitării veniturilor persoanelor fizice. România are valori mai mici decât media.

împreună cu Lituania. „Repere ale politicii fiscale a României în perioada de tranziţie şi în economia de piaţă. . teză de doctorat. . din nou există un plus de aproximativ 3 pp pentru cotele din Slovacia faţă de cele din România. Bucureşti. 2007. Codul fiscal al României. În 2006.cotele de contribuţii sociale obligatorii din România sunt. iar Slovacia avea o a doua valoare după minim. 2007. alături de cele din Slovacia. Documentele oficiale ale Comisiei europene privind impozitarea. Slovacia are un grad de fiscalitate general cu 1. cele mai complexe şi cele mai ridicate în comparaţie cu celelalte statele membre. Pe ansamblu. Bibliografie: Iulian Braşoveanu.dacă urmărim mărimea accizelor armonizate prezentate anterior.. cu mici plusuri pentru Slovacia. teză de doctorat”.1 pp mai mare decât România în 2006. România înregistra cel mai mic grad de fiscalitate dintre statele membre UE. observăm din nou mărimi comparabile.