You are on page 1of 5

A fost odata ca niciodata…A fost un imparat, cu parul incaruntit de ani.

Si acest imparat avea un fecior voinic, chipes si curajos.
Intr-una din zile, Craiul, pentru a ii face o bucurie bunului sau tata, se duce la
fantana pentru apa proaspata . Spre casa, ceva stralucitor din galeata cu apa
ii deranja ochii si se uita mai atent, cand vazu un glob. Dar nu era unul
oarecare, caci in el putu fi vazuta Matusa Mare, care spune:
-Craiule, te asteapta o calatorie lunga! Printesa a fost rapita de catre
Cavalerul Intunecat,ce vrea sa o faca mireasa, iar frumosul ei oras, cel al
Culorilor, s-a transformat acum intr-un oras fara viata! De o vei salva,
imparatia va fi a ta! Dar ai grija, Cavalerul vede tot si va face tot posibilul sa
te opreasca de la drum!
Luandu-si ramas bun de la dragul sau tata, Craiul se aventura intr-o lunga
calatorie, Printesa fiind aflata peste 7 mari si peste 7 tari.
Cavalerul Negru, cum vazu ca tanarul se indreapta pe urmele lui, faureste un
plan de a il impiedica sa ajunga la frumoasa fata.
Nu merse mult prin padurea bogata, caci din departare aude un sunet
surd, ce parea a fi un vaitat de durere. Merse intr-acolo si gaseste o veverita
zacand fara puteri.
-Dar ce ti s-a intamplat, veverita draga?
-Ei, Craiule, de-ai stii tu de cat timp sta ghimpele in piciorul meu si cati s-au
chinuit sa-l scoata! Multi au fost la numar,zau!
Fiul imparatului nu putea sa isi continue drumul fara sa il ajute, era de
datoria lui sa incerce. Si incerca; o data, de doua, de trei ori, pana cand
ghimpele ceda la cea de-a saptea sfortare. Bucuria fu mare, iar drept
rasplata, Craiul a capatat o vesela tovarasa de drum.
Obositi si infometati, au poposit sub cerul instelat, langa un rau si nu trecu
mult, ca au si adormit. Craiul se trezi intr-un stranut si in hohotele de ras ale
veveritei. Ce se intamplase? Era Bunicul Iepure, care avea nevoie de ajutorul
lor si s-a gandit sa ii trezeasca, gadilandu-i cu pana la nas. Acesta era
suparat, tocmai pierduse cartea cu povesti preferata a nepotilor sai. Ce avea
sa se faca acum?
-Tinere Crai, de m-ai ajuta, recunostiinta ti-oi arata!
Incepura ei sa caute si cautara, si cautara, pana se crapa de zi, cand in
sfarsit o gasira! Statea ascunsa pe o piatra deasupra raului, ascunsa in fel si
fel de plante, una mai mare ca alta. Pentru a isi arata recunostiinta, Bunicul
Iepure ii da o lopata si ii invita la un festin pe cinste. Cand sa plece, cei doi
prieteni avura parte de o surpriza. Nepotul Iepure, un dragalas neastamparat
din fire, dar bland, insista sa ii insoteasca.

precum escaladarea castelului cu ajutorul unei franghii. Fericita. Dar exact cand dadura sa intre. care era cea mai frumoasa fata pe care a vazut-o vreodata. Aveau sa mearga tiptil-tiptil catre camera printesei. Au reusit sa treaca de taramul necunoscut si sa isi continue drumul. Craiule. inconjurat de ape adanci. Nu mersera mult si vazura o sticla abandonata. dar totusi. Nu au stat mult pe ganduri si au eliberat-o. musca pleca grabita la familia ei. costumarea in paznicii castelului sau ar fi putut pur si simplu sa pretinda ca erau croitorii asteptati pentru rochia de mireasa. sa se intoarca acasa. trezindu-se inauntrul castelului. ba chiar tanarul s-a gandit sa faca asa cum a spus Cavalerul. gratii ce le faceau imposibila inaintarea. era o lume moarta. Cum le era sete. in caz de dadeau peste o fantana. haideti sa sapam un tunel cu ajutorul lopetii magice! Zis si facut. -Prieteni. Iar alaturi de acestea puteau fi vazute plante lungi. caci de aici nu ai cum sa treci. pana cand si-au amintit de cartea primita in dar. in subsol. Pe o parte puteau fi vazute animale salbatice si nemaintalnite: serpi. orice s-ar intampla. se inaltau niste gratii mari de fier. Cu ajutorul ei. pline de crocodile infometati. Totusi. Acolo era foarte frig si se vedeau doar munti si turnuri ascutite de gheata. cu zale de fier si turnuri zimtate. Cealalta parte era cu muuult diferita. Dupa multe peripetii. Craiul vazu printesa. statea de foarte mult timp captiva si nimeni nu a trecut de multa vreme pe acolo pentru a o ajuta. dar nu inainte sa il sfatuiasca: -Craiule. au crezut ca e buna de drum. imbracate in frunzele uscate ale copacilor si in flori ofilite. care nu intarzie sa se faca auzit: -Mai bine ai face cale-ntoarsa. unde era liniste. e o pierdere de timp! Prietenii nostril se aflau acum in incurcatura. dar gandul la printesa singura si speriata ii dadu puteri. au fost luati printr-un vartej . lei cu sapte capete colorate diferit. Dar cum sa intre? Multe idei le strabatusera mintea. Dar nu . insa nimic nu parea sa dea roade. continuandu-si drumul. pe care tanarul a luat-o si i-a multumit la randul sau. iar aceasta le-a multumit din suflet. cu mult mai frumoasa decat si-a imaginat. balauri cu colti mari si zane rele.Dar s-au oprit imediat vazand ca se misca si mare le fu supriza cand au realizat ca inauntru bazaie o musca. un castel inaaaalt si infricosator. iata ca in final au ajuns la castel. tu sa nu renunti la salvarea printesei! Si lasa in urma sa o carte. Nu le-a luat mult sa ghiceasca ca aici era mana Cavalerului Intunecat. exact in fata lor.Si mersera ei peste mari si peste tari pana cand ajung pe un taram necunoscut. ce se serpuiau in cautarea prazii. aceasta era murdara si nu s-au incumetat sa o ia. printre care nu se putea trece. rostind o formula magica si punand mainile pe desenele de pe pagina.

Iar acea bomboana era de fapt o piatra. mama mea a muscat dintr-o bomboana primita in dar. dar totusi care sa ascunda secrete…ceva ca un dulap? O oglinda? -Ce zici de lustra care atarna falnic deasupra noastra? Si luara ei o scara si se inaltara sus sus. la nunta! Si au alergat ei ca vantul timp de trei zile si trei nopti. iar acestia au cazut ca nemiscati. pe sub pat. erau inconjurati de multe paturi subtiri si colorate. Insa. dar si in cele mai intunecate si misterioase locuri ale castelului. de nu mai stiau ce sa faca sau incotro sa mearga. ii era si lui dor de ei. dar dintele cel mare nu stia unde sunt fratii lui. prieteni. insa nimic. Atunci dintii se oferira sa se modeleze in forma de cheie pana se potriveasc in broasca pentru a il ajuta. Si incepu cautarea. care a lasat-o amarata si fara dinti. . Dar nu era urma de Cavaler. ca sa ii gaseasca. -Sa ma gandesc…. spuse veverita. Dar oare. Cautara in turn.pana la ea. care pluteau si ii infasurau ametindu-i. Si au inceput din nou cautarea. cand ne povesteai cele impartasite de Matusa. asa cum i s-a promis. pe afara. in grajduri. pierzandu-i. Dar ce vei face de acum inainte? Ei bine. mai ales ca putea vedea o bucata din rochia fetei atarnand. dar nici prin cap nu ti-ar da. daca ai fi un dinte. iar de atunci nu au mai fost gasiti vreodata. Se facea ca acum muuult timp. si anume ca vrea sa se casatoreasca cu printesa sa puie mana pe imparatie? Repede. facandu-i sa straluceasca. unde te-ai piti? Intreba curios fiul Imparatului. gratiile se vor ridica si tu vei putea intra. in cel mai adanc somn. prin tot castelul. Cavalerul se infuria pana peste cap si scoase praf magic. putea face o vraja. -Ceva ce e la vedere. iar cel ce statea cu ea nu era nimeni altul decat Cavalerul Intunecat! -Buna ziua. s-au dus la nunta! Mai tii minte. Craiule. chiar inainte de apusul soarelui. Au fost entuziasmati cand au vazut ca un dinte se uita drept la ei. pe care il arunca deaspura invitatilor. ti-am pregatit ceva. Vazandu-i ajunsi. invartindu-i. a fugit pe scari. iar tanarul trebuia sa faca tot posibilul sa intre in camera. Dara mare i-a fost supararea cand a inteles ca a fost pacalit. printesa fiind luata de acolo. Prietenii adormira si ei. Speriata.era singura. Daca aduci dintii inainte de apusul soarelui. luandu-i pe sus.. -Ce se intampla cu noi? De ce nu mai vad nimic? Intreba infricosat iepurele.undeva unde m-ai putea vedea. iar cand se trezira. pana cand adunara toti fratii. obstacolele mele nu te-au facut sa te dai batut. -Unde se fie oare? Iepure. de ce era rochia fetei abandonata pe patul din paie? -Prieteni. Craiule! Vad ca ai ajuns. Acestia ii explicara situatia.

Insa aventura nu lua sfarsit. hranitoare si care puteau sa ii dea energia sa lupte pana la capat. iar adversarul sau era in culmea fericirii. Cavalerului nu i-a venit sa creada ca nu a scapat de ei. cazu la pamant. era nedumerita. abandonata pe podeaua rece. Craiul era prea obosit pentru a mai tine multa vreme piept. Se oprira la marginea unei cascade. Nu se mai misca. am sa ma lepad eu de tine. -Pana acum nu m-am dat batut. pentru ultima oara. pregatindu-i un cos cu toate bunatatile padurii.Craiul insa intelesese ca aici era mana dusmanului si a vazut ca erau indreptati usor usor spre fereastra. Dar exact in acel moment tanarul se dadu la o parte. din spatele lui. in sfarsit dorinta sa avea sa se implineasca si nimic nu mai putea sta in calea lui! Vietuitoarelor padurii stiau ca tanarul era un baiat bun si voiau sa il ajute. prefacandu-se ca musca din patura. Si incepu ea sa roada restul.veverita. ajutata de prieteni. Pericolul trecuse. Insa Cavalerul avu dreptate. iara pe loc i-a venit o idee. -Am sa te invat eu minte! Spuse Cavalerul umplut de venin in suflet. aceasta deveni o patura normala. se confruntara. Si se confruntara ei. a carei vietuitoare formasera un cerc in jurul lor. La scurt timp. dar tanarul fiu de imparat parea ca nu face fata. Aveau amandoi sabii. pana cand veverita a inteles semnalul si a inceput sa roada plina de speranta patura care nu ii dadea pace. Craiule! Si se transforma in pasare si il inhata pe tanar. intr-o padure. pregatit sa ii dea ultima lovitura. Inca o data. Dar ea nu intelegea ce voia sa spuna. si nici acum nu o voi face! Am sa te impiedic sa le faci rau fetei si imparatiei! -Si cum vei face asta. si ii facu semn. iar Cavalerul Intunecat cazu in apa rece si adanca. se aflau pe drumul spre nunta. -Ei bine. Eroul. in urma unei lovituri greu de suportat. veni Cavalerul. Se uita la prietena lui . pentru a cadea in apa adanca cu crocodili. fara ca nimeni sa il mai vada sau sa mai auda de el vreodata. Ce era oare de facut? Cum puteai sa le vii de hac unor paturi? se intreba el. Acum insa. acum ca esti singur si sleit? Si lupta incepu. pare-se ca puterile adversarului paleau in fata fortelor nemaintalnite ale Craiului. Lupta continua. Craiul continua sa ii faca semne. iar ei se imbratisara puternic. emotionat. Atunci. insa de fiecare data se ridica si dadea si el cate o lovitura. care rupeau cum puteau bucatile de material. Trebuia Sa se intample ceva si se intampla. . A fost de cateva ori doborat de furia dusmanului. Acesta accepta darul lor. atat de repede ca nimeni nu a apucat sa clipeasca. pana cand tanarul s-a accidentat la picior si cazu.

Si asa avu loc nunta Craiului cu printesa. care s-au indragostit la prima vedere. si dragul sau tata.-Va multumesc. iara pe cinste mancara. fara ajutorul vostru nu as fi putut birui vreodata. au trait fericiti pana la adanci batraneti. toti prietenii si rudele lor. la care participara cunoscuti si necunoscuti. Pentru a-mi arata prietenia. Iara eu am incalecat pe-o sa si v-am spus povestea asa! . Si dansara ei si se distrara. va invit la nunta. prieteni.Iar cei doi tineri. nunta mare. deveniti imparati.